MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIŢIE

,,Alexandru Ioan Cuza”

MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR
INFORMATIVE

REFERAT

Dreptul informațiilor

Student

Croitoru Mădălin Alexandru

BUCUREŞTI

2017
 Dreptul informațiilor

Informația se constituie într-o reprezentare a realității, dar și a reflecției și

proiecției - care sunt operații tipice intelectului uman - prin intermediul unui set
bine precizat și structurat de simboluri - de regulă accesibile simțurilor și rațiunii
umane, dar și unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat
(calculatoare). Informatia nu este nici conținut (ci stările unui sistem pot fi
asimilate cu acesta), nici agent (ci semnalele transmise printr-un canal pot fi
asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instructiune, nici proces și nici metoda,
ci informația se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existență
abstractă și subtilă,adică nematerială,categorie care este reflectată de stări,
semnale și constituie un element esențial în procesul cunoașterii.
Informatia este fundamentata pe date care au dobândit, prin prelucrare
(procesare), semnificatie, scop sau utilitate. Deoarece informatia constituie
obiectul principal al comunicarii, trebuie sa atinga urmatoarele calitati:
 Consistenta - suficient de cuprinzatoare încât sa poata furniza cât mai
multe cunostinte;
 Relevanta - sa poata furniza acele cunostinte care lipsesc, în vederea luarii
unei decizii;
 Exactitate - continutul ei sa reflecte situatia reala a fenomenului;
 Oportunitate - sa fie furnizata în timp util;
 Accesibilitate - sa fie clara, usor de înteles.

Rolul informaţiei în viaţa comunităţii

Societatea informaţională este o formă nouă, mult mai perfectă, a societăţii

contemporane, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură
informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-
economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
la integrarea informaţională globală.Explozia informaţională şi criza
informaţională de care societatea a avut nevoie la un moment dat pentru
dezvoltarea sa de mai departe au avut şi ele rolul lor în conturarea, creare şi
consolidarea noilor concepte privind colectarea, prelucrarea şi distribuirea
informaţiei.
Aceste concepte au influenţat procesele ştiinţifice,culturale,deci,întreaga
dezvoltare a societăţii.Contextul informaţional mondial, coroborat cu evoluţia
mijloacelor tehnice informatice au produs modificări în conţintul meseriilor,
profesiilor. Categoriile de cunoştinţe cerute unui profesionist includ din ce în ce
mai des utilizarea calculatorului sau a altor mijloace de telecomunicaţie, în
dependenţă de specificul profesiei. Informatia este o reflectare a lumii reale sau
inventate și prezentate prin intermediul simbolurilor și semnelor.

Atributele societăţii informaţionale

Atributele societăţii informaţionale sunt:
- Din punct de vedere politic, societatea informațională este una democratica;
- Din punct de vedere administrativ, oferă posibilități de dezvoltare pentru
afaceri şi administrație publica;
- Din punct de vedere social, oferă populației acces facil la educație prin
dezvoltarea infrastructurii informaționale şi de comunicații;
- Din punct de vedere juridic, modifică natura muncii, creînd condiţii pentru
desfășurarea activităților specifice erei informaționale;
- Din punct de vedere economic, determină creșterea potențialului de afaceri şi a
productivității muncii;
- Din punct de vedere cultural, este o societate bazată pe cunoaștere, asigurând
consacrarea valorilor umane (tradiție, religie, relații interumane etc.);
- Din punct de vedere individual, permite valorificarea inteligenţei cu investiții
mici.

Corelaţia între societatea informațională, a spaţiului informaţional şi a

sferei informaţionale

Societatea informaţională este o formă nouă, mult mai perfectă, a societăţii

contemporane, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură
informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-
economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
la integrarea informaţională globală. Practica mondială demonstrează impactul
pozitiv al utilizării T.I.C. în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi
diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale
publice de o înaltă calitate în domeniile: guvernare, învăţămînt, medicină,
angajarea în cîmpul muncii şi altele. Societatea informaţională este caracterizată
prin sporirea rolului informaţiei şi cunoaşterii, crearea unui spaţiu informaţional
global capabil să asigure comunicarea informaţională eficientă dintre membrii
societăţii, accesul lor la resursele informaţionale mondiale. Spaţiul informaţional
reprezintă o dimensiune, o formă de existenţă a informaţiei, care are menirea
facilitarea accesului tuturor indivizilor la aceasta (informaţia).
Sfera informaţională reprezintă un domeniu în cuprinsul căruia se află şi
circulă informaţia.Sfera informaţională derivă din spaţiul informaţional, iar
acesta derivă din societatea informaţională. Pentru ca aceasta din urmă să
funcţioneze bine, iar perioada de tranziţie în care se modernizează societatea
informaţională să nu aibă efecte negative, este necesar crearea unui spaţiu
informaţional, adică crearea unei platforme de circulaţii a informaţiei la nivel de
societate.
Pentru ca un spaţiu informaţional să fie structurat logic, iar informaţia să
fie structurată şi să circule liber, se impune existenţa unei sfere informaţionale,
adică crearea unei suprafeţe pentru circulaţia informaţiei.

Procesele informaţionale: prelucrare, acumulare, păstrare, căutare,

răspîndire

Informaţia permanent se găseşte în circulaţie şi parcurge următoarele etape:

 Perceperea informaţiei – este un proces ce constă în acumularea
cunoştinţelor despre proprietăţile, structura şi interacţiunea obiectelor sau
fenomenelor.
 Prelucrarea informaţiei – este un proces ce constă în analiza şi sinteza
informaţiilor.
 Prezentarea informaţiei – este un proces ce constă în demonstrarea prin
semne convenţionale a caracteristicilor calitative şi cantitative ale
informaţiei.
 Păstrarea informaţiei – este un proces care constă în stocarea, conservarea
informaţiei pe anumite suporturi.
 Căutarea informaţiei – reprezintă procesul de examinare, cercetare, care
are drept scop obţinerea acesteia.
Informaţia poate fi caracterizată prin următorii parametri:
 Autenticitatea;
 Plinătatea;
 Actualitatea;
 Claritatea.
 Procesul de transformare a datelor în informatie poate fi privit ca un
sistem. În acest caz avem de-a face cu un sistem informational. Procesul de
transformare a datelor în informatie, care se derulează într-un sistem
informational constă din patru faze si anume:
 Faza de intrare. De-a lungul acestei faze datele sunt colectate si
transformate într-o formă prelucrabilă (procesabilă).
 Faza de prelucrare (procesare). În această fază, asupra datelor
disponibile din faza anterioară, se actionează cu calcule, clasificări,
sortări si elaborarea rapoartelor.
 Faza de ieșire. Această fază presupune pregătirea informației procesate
anterior într-o formă acceptabilă pentru analiză.
 Faza de stocare. După ce datele au fost prelucrate (procesate) de regulă
urmează faza de stocare, adică cea de păstrare.