 CONCEPTUL DE LEGE:

Pentru ca statul să funcţioneze, ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a cetăţenilor, este
necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică, adică să se regăsească în relaţiile sociale care
se dezvoltă între cetăţeni. Relaţiile sociale derivând din valori sociale fundamentale se dezvoltă având ca
temei legea, act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaţii cetăţenilor-şi care are o forţă juridică
inferioară constituţiei.

Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.
Statul este titular al suveranității și personifică din punct de vedere juridic națiunea. Din punct de vedere
social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să reflecte mai
mult sau mai puțin interesele societății.

Legea este actul normativ, format din norme juridice, investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă
superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale
fundamentale.
Există trei tipuri de legi:

• legi constitutionale
• legi organice
• legi ordinare

 SUVERANITATE:

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.Nici un grup şi nici o
persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

 SEPARAREA PUTERILOR IN STAT:

Separarea puterilor in stat este un principiu fundamental al statului de drept si presupune o

distribuire a puterii catre instante diferite, independente, inzestrate cu atribute si prerogative de
conducere. Scopul separarii puterilor in stat este acela de a impiedica acumularea, detinerea sau
exercitarea absoluta a puterii.In statul nostru aceasta divizare reprezinta existenta a trei puteri si anume
puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca.

1. Puterea legislativa este exercitata de catre Parlament, acea institutie care reprezinta principiul
suveranitatii poporului, este organul reprezentativ, suprem al poporului roman si unica autoritate
legiuitoare a tarii.
Atributiile cele mai importante sunt: adoptarea legilor, obligatorii pentru toti cetatenii, organizarea
armatei si apararii nationale, organizarea administrativ teritoriala a tarii, organizarea
invatamantului, adoptarea bugetului.

2. Puterea executiva este realizata de Guvern, care pune in aplicare legile, asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si conducerea generala a administratiei publice.

3. Puterea judecatoresca este realizata de Instantele Judecatoresti care vegheaza la

respectarea legilor. Rolul puterii judecatoresti este de a interpreta și aplica legile în
numele statului. Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de justiție.
  PRESEDINTIE:
Rolul Preşedintelui:
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al
integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate.

 FUNCTIILE PARLAMENTULUI ROMANIEI:

Funcţiile parlamentului semnifica rolul Parlamentului, iar procedurile constituţionale sunt

mijloacele tehnice pentru îndeplinirea rolului său.

Funcțiile Parlamentului:

1. Funcția legislativă;
2. Funcția de stabilire a principalelor direcții ale activității social-economice, culturale ,
statale și juridice;
3. Funcția de alegere, formare, avizare a formării, numire sau revocare a unor autorități sau
instituții publice;
4. Funcția de control parlamentar;
5. Funcția de conducere în politica externă;
6. Funcția de organizare internă și de funcționare proprie.

 MONITORUL OFICIAL:
Monitorul Oficial al României este publicația oficială a statului român, în care se publică actele
prevăzute de Constituție, legi, hotărâri, moțiuni, decrete, ordonanțele de urgență, acte normative și alte
acte menționate de legea de organizare și funcționare a Monitorului Oficial.
Initiativele legislative care aparţin Guvernului poartă denumirea de proiecte de lege. Acestea se trimit
către Camera competentă să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

 PARLAMENTUL ROMANIEI:
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare
a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților.

 PARLAMENTUL BICAMERAL:

Prin bicameralism se înțelege organizarea parlamentului unui stat în două camere. Acestea pot avea
atribuții și îndatoriri diferite și pot fi alcătuite prin mecanisme distincte, fie prin vot universal direct, vot
indirect sau prin numire.

Senatul României este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României. La fel ca și
cealaltă cameră, Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către
cetățenii cu drept de vot ai României.

Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral
al României. La fel ca și cealaltă cameră, Senatul, Camera Deputaților este aleasă prin vot universal,
liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.În prezent, Camera Deputaților din
România se află alături de Senatului României în Palatul Parlamentului din București.
  CONSILIUL LEGISLATIV:

Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului Romaniei, care are
sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii
legislații și de a ține evidența oficială a legislației României.

 CONSTITUTIA:
Constituția este legea fundamentală a unui stat în care sunt consemnate principiile de bază ale
organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.
O constituție este un sistem, frecvent codificat într-un document scris, care indică regulile și principiile
care guvernează o organizație. În cazul națiunilor, acest termen se referă specific la o constituție
națională, care definește principiile politice fundamentale a statului și descrie puterile și obligațiile
guvernului respectiv. Majoritatea constituțiilor naționale stabilesc drepturile și datoriile principale ale
cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc., reflectând astfel stadiul de
dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat a statului respectiv. Anterior evoluției
constituțiilor naționale codificate, termenul constituție putea fi folosit pentru a descrie orice lege
importantă.

 CONSTITUTIA ROMANIEI:
Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele,
principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale
cetățenilor și autoritățile publice fundamentale.