Sunteți pe pagina 1din 10

1

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie

Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune


conditii, timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul
maxim.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se


completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul
efortului, fie in ficat (acidul lactic), fie in rinichi, organ excretor.

SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

1.Factori biologici

a)Varsta

– copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se
diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza;

- la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se


modifica calitatea somnului;

b)Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-
si vioiciunea si puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de
odihna si somn

c)Activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator

d)Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este
necesar sa se tina seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele
2

deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda
sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul;

e)Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei


periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate
explica perturbarile functiei veghe-somn aparute la cosmonauti, muncitori care
lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel
diurn.

f)Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile


zilnice, relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se
elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare greutate.

2. Factori psihologici

a) Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin
constienta, care produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta
si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;

3. Factori sociologici

a)Programul de activitate

– persoanele care au un program de munca variabil au ritmul veghe somn modificat;

- culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara organismului

b)Locul de odihna – confortul, numarul de persoane cu care imparte camera,


intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1. Somnul

 Durata - in functie de varsta

- nou-nascut: 16-20 ore;

-1 an: 14-16 ore;


3

- 3 ani: 10-14 ore;

- 5-11 ani: 9-13 ore;

- Adolescent: 12-14 ore;

- Adult: 7-9 ore;

- Persoane varstnice: 6-8 ore;

 calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se


trezeste odihnit; la copil, somnul nocturn continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la
sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;

2. Perioade de repaus

 pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie


intercalate cu perioade de repaus;

 durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea in raport cu


activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra
organismului;

3. Perioade de relaxare si timp liber

 este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de


relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale;

4. Modalitati folosite pentru odihna si relaxare

 din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi


alese adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile
care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;

INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA NEVOII DE A DORMI, A SE


ODIHNI

 mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile


persoanei;

 observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile


organismului si munca depusa;
4

 ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;

 il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii,
demonstratii, material documentar

Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a dormi si a se odihni

Daca aceasta nevoie nu este satisfacuta, apar urmatoarele probleme de dependenta:

1. Insomnie

2. Hipersomnie

3. Incomoditate - Disconfort

4. Oboseala

5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni

SURSE DE DIFICULTATE

SURSE DE ORDIN FIZIC

 Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre,


durerea, surmenajul

SURSE DE ORDIN PSIHIC

 Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare

SURSE DE ORDIN SOCIAL SI LIPSA CUNOASTERII

 Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine, anturajul


inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta
si nu numai

 Izolarea

INSOMNIA: DIFICULTATEA DE A DORMI SAU DE A SE ODIHNI DORMIND

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
5

1. Somn perturbat cantitativ - ore insuficiente de somn / 24h

insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana
dimineata

insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate


adormi

2. Somn perturbat calitativ

 insomnii dormitionale- fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de


veghe indelungate

 insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita

 insomnii post-dormitionale- apar la batrani si mai ales la cei ce se culca


devreme

falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata

cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat,


adoarme din nou cu greutate, eventual isi reia somnul

 somnambulism- tulburare paroxistica de somn

apatia - lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane


timp indelungat in pat in cautarea somnului

 pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai


frecvent la copii

- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute
starea dispare si pacientul adoarme din nou

neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala,


tulburand odihna pac;

confuzie

iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste,


dificultatea de a ramane calm; somn intrerupt, superficial
6

sentiment de depresie – tristete – pac. este convins ca nu a dormit toata


noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul nocturn

 diminuarea puterii de concentrare

 oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn


insuficient si odihna necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati
vorbire lenta, tremuraturi ale extremitatilor, adinamie.

INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTUL CU INSOMNIE

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

 Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de


culcare

 Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda

 Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa
citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce din nou

 Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie

 Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte


nevoi

 Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului

 Administreaza tratamentul medicamentos

 Observa efectul acestuia asupra organismului

HIPERSOMNIE – ORE EXCESIVE DE SOMN.

PRELUNGIREA DURATEI SI INTENSIFICAREA PROFUNZIMII SOMNULUI


7

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Somn modificat

- numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil

 - calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata,


bruschetea aparitiei.

- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii


cauzale

Somnolenta (accese de somn diurn)

 – atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde
monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou.

 Letargia - hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin
excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare (dezorientare temporo-spatiala)

 - poate dura ore, zile, luni, ani

- functiile vitale sunt diminuate

Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular.

- apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina
activitate.

- somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative,


transpiratii, bufeuri.

- comportament verbal si nonverbal - lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la


intrebari

- oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza

Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza


posibilitatea efectuarii unor activitati fizice
8

INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTUL CU HIPERSOMNIE

Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei

 identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;

 identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori

 creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si


recapata echilibrul psihic

 observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului

 administreaza tratamentul medicamentos

Pacientul sa fie activ, cooperant

 identifica care sunt activitatile agreate de pacient

 elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda


starii pacientului si posibilitatilor organismului

 observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn

DISCONFORT: SENZATIE DE JENA, DE NEPLACERE FIZICA SI PSIHICA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit


si adecvat situatiei

Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire

Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate

Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort


9

Dureri musculare – pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite,


dureroase pentru pacient

INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTUL CU DISCONFORT

Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic

 discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului

 favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina


disconfortul si iritabilitatea

 creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate

 faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei

 aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie

 observa si noteaza schimbarile

OBOSEALA = senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si


musculara

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 Fata - palida, exprima tristetea

 Ochii - incercanati, privirea incetosata

 Pulsul - rar, lent, slab batut

 Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale

 Somnul - somnolenta diurna

 Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci

 Starea psihica - plictiseala, apatie

 Greutatea corpului - scaderea acesteia

 Astenie - scaderea fortei


10

INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTUL CU OBOSEALA

Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic

 identifica cauza oboselii

 ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene

 observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului

 stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc

 invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare

 ajuta la aplicarea corecta a acestora

 observa si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn-odihna,


comportamentul pacientului

 administreaza medicatie indicata de medic si observa efectul acesteia