Sunteți pe pagina 1din 8

SERVICII DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ ÎN ATELIERE

TRADIȚIONALE

Monica Buboly,
Inspectoratul Școlar Bistrița-Năsăud

Asistăm astăzi la o diversificare a formelor de învățare, având la bază


transformarea conceptului de învățare însuși. Procesul de învățare nu mai
reprezintă doar o acumulare de cunoștințe, ci este urmat de modificarea de
comportamente și atitudini, care la rândul lor conduc la dobândirea
experienței și dezvoltarea pe termen lung a individului. Acest fenomen este
determinat de mai mulți factori care se condiționează reciproc.
În primul rând este vorba despre evoluția tehnologică, care a dus la
dezvoltarea unor competențe noi, în special cea digitală. Mijloacele de
învățare s-au multiplicat, noile tehnologii devenind parte a vieții noastre de
zi cu zi. Forumurile sau platformele au devenit în același timp contexte și
instrumente de învățare pentru majoritatea tinerilor. Pe de altă parte, de
mai mulți ani asistăm la o modificare a statutului și imaginii școlii în
societate. Școala nu mai este singurul spațiu de instruire, iar tinerii preferă
să învețe ceea ce le place și, mai ales, cum le place.
Această evoluție, de altfel firească, a personalității tinerilor, a făcut ca
ei să fie atrași de alte forme de învățare, prin activități mai plăcute și
motivante, de multe ori în afara școlii. Întrebarea firească pe care ne-o
punem ca profesori este ce îi motivează în zilele noastre pe tineri? Care sunt
cele mai potrivite metode de lucru?
Credem că este important ca, pornind de la principiile educației
nonformale, să creăm un cadru nou, care să răspundă nevoilor de învățare
ale tinerilor, să îmbine noile tehnologii și metodele tradiționale, dar să fie
adaptat și nevoilor comunității. Noul profil de învățare al tinerilor cere
flexibilitate, rapiditate, rezultate imediate și multă răbdare din partea
profesorului. Acesta, la rândul lui, pierde din prerogativele clasice și devine
mentor, facilitator, consilier, prieten. Învățarea “se întâmplă”, iar spațiul de
învățare devine atipic. Avantajele unei astfel de învățări sunt că îi pun pe
1
picior de egalitate pe cei care învață, lărgesc orizontul și asigură un mediu
favorabil exersării și cultivării unor inclinații personale. În același timp, deși
obiectivele rămân structurate și clar definite, pot fi extinse sau, dimpotrivă
reduse, fără să altereze procesul învățării. Cei care învață devin mai
conștienți de valoarea personală, dar și de modul în care ei, ca indivizi,
răspund nevoilor comunității și contribuie la dezvoltarea ei.
Un astfel de exemplu este proiectul “O Șansă pentru Viitor - Servicii
integrate pentru tineri aflați în situație de risc într-un Centru Social
Multifuncțional”, finanțat prin programul Program: RO10 „Copii şi tineri în
situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor
naţionale şi promovarea incluziunii sociale”, apelul "SINERGII PENTRU
VIITOR - tineri în situaţii de risc".
Proiectul, localizat în Regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale României,
are ca scop îmbunătățirea situației acestor tineri prin implicarea părinților,
a tutorilor, a furnizorilor de servicii, a comunității în general. Măsurile se
focalizează atât pe individ, cât și pe schimbarea de politici educaționale și
de incluziune socială la nivelul județelor Bistrița-Năsăud și Suceava.
Obiectivele proiectului sunt:
1. Crearea și desfășurarea a unui set de servicii suport care să faciliteze
accesul la educație;
2. Creșterea posibilităților de angajare a 400 de tineri aflați în situații
de risc prin oferirea de programe de instruire formală și nonformală
și servicii de ocupare prin consiliere profesională și suport pe piața
muncii;
3. Desfășurarea unui set de activități educaționale, sesiuni de instruire,
vizite de studiu și campanii de conștientizare care să sprijine accesul
la educație nonformală a 1200 de persoane din regiunile NE și NV,
aflate în situație de risc și a 45 de profesioniști în incluziunea socială
a acestora.
Enumerăm câteva dintre activitățile propuse: servicii suport pentru tineri,
ateliere tradiționale, consiliere și orientare profesională, cursuri de formare
pentru tineri, servicii de instruire pentru profesioniști.

2
Vom prezenta în cele ce urmează două dintre activitățile principale, încă în
curs de desfășurare.

1. Ateliere tradiționale

Organizarea și desfășurarea atelierelor este integrată în activitatea 9,


Organizarea și desfășurarea atelierelor de lucru pentru tineri, părinți și
profesioniști. Sunt prevăzute 7 tipuri de meșteșuguri. Pentru Bistrița-
Năsăud: pielărie, cusut cu mărgele, țesătorie, împletituri papură și pentru
Suceava: fier-forjat, prelucrare lemn și prelucrare marmură. Fiecare grup
de lucru este alcătuit de câte 7 tineri cu vârsta între 16 și 29 de ani, care
lucrează sub îndrumarea unui meșter popular certificat din zonă.
Curricula a fost stabilită de meșterii populari, pornind de la specificul
fiecărei zone și de la metodele de bază pentru prelucrarea materialelor
cunoscute tradițional.
Activitățile se desfășoară în cele patru centre multifuncționale sociale
special amenajate în cadrul proiectului sau în atelierele specializate ale
meșterilor, din localitățile Bistrița, Lechința, Dolhasca și Șcheia. Sunt
programate câte două întâlniri de lucru săptămânale, de câte 2-3 ore.
În județul Bistrița-Năsăud atelierele tradiționale se desfășoară simultan în
fiecare centru: în Centrul Social Multifuncțional de la Liceul Tehnologic
Forestier atelierul de cusut mărgele și pielărie, iar în Centrul Social
Multifuncțional de la Liceul Tehnologic Lechința țesătorie și împletituri
papură.
S-a ales această modalitate de lucru pe de o parte datorită combinării
celor două meșteșuguri, pe de altă parte creării unui cadru favorabil
comunicării. Toți tinerii provin dintr-o situație de risc, cum ar fi familii
monoparentale sau cu mai mult de trei copii, tineri cu dizabilități, mame
adolescente, tineri de etnie de romă, tineri talentați sau proveniți din
centrele de plasament. Valoarea adăugată a acestui serviciu este că, pe
lângă învățarea propriu-zisă a unui meșteșug tradițional, tinerii socializează
și petrec un timp împreună. Totodată, la unele întâlniri beneficiază de

3
consiliere psihologică, sub îndrumarea unui consilier vocațional și a unui
psiholog.
În ceea ce privește identificarea tinerilor pentru ateliere, primul
element a fost apartenența la grupul de risc. Apoi s-a urmărit identificarea
aptitudinilor prin aplicarea unui set de instrumente și discuții individuale cu
psihologul și consilierul vocațional din cadrul proiectului. Ca instrumente de
lucru s-au folosit testul Holland, interviul și fișa de date.
Obiectivul acestui serviciu a fost valorizarea talentului personal al
tinerilor pentru dezvoltarea unor competențe pe termen lung. Dorim ca
după finalizarea atelierelor să poată participa cu produsele realizate la
târguri de profil. Ca element de sustenabilitate, fiecare participant la ateliere
va avea un portofoliu de prezentare, creat de un fotograf profesionist.
De asemenea, este important să precizăm că, pe lângă ateliere, fiecare
cursant a mai beneficiat și de cel puțin un curs de curs de formare:
Competențe Antreprenoriale, Limba engleză sau Competențe Informatice.
În complementaritatea celor de mai sus, la nivelul proiectului se are în
vederea inițierea tinerilor în utilizarea metodei Digital Storytelling.

2. Metoda Digital Storytelling

Această activitate se adresează tuturor participanților la proiect, iar


coordonarea îi revine partenerului 4 din proiect, Jazzmontor AS, o asociație
nonguvernamentală din Norvegia.
Pe scurt, această metodă se bazează pe structura narativă a
discursului. Utilizată cu succes în domeniul publicității, Digital Storytelling,
aduce în lumină experiența personală a celui care povestește. Obiectivul
este transmiterea unui mesaj printr-o poveste care stimulează ascultătorul
la nivel senzorial, auditiv și motivațional, într-o formulă originală și foarte
personală.
După împărțirea cursanților în grupe de maxim 10, etapele acestui demers
sunt:
1. Prezentarea unei teme și lăsarea unui timp de reflecție – 5 minute.
2. Brainstroming de tip hartă mentală – 5 minute.
4
3. Discuție în cadrul grupului cu facilitatori – 10 minute.
4. Alegerea unei povești – 5 minute.
5. Discuție individuală cu un facilitator – 5 minute.
6. Scrierea pe o foaie de hârtie, sub forma de flux continuu a tuturor
gândurilor, amintirilor, emoțiilor care au legătură cu tema identificată
– 20 minute.
7. Redactarea poveștii pe calculator.
8. Ilustrarea poveștii cu imagini personale. Alegerea unui fond sonor.
9. Înregistrarea poveștii cu voce (utilizarea programului Movie Maker).
10.Prezentarea poveștii.

Pentru punerea în practică a acestei metode, într-o primă etapă au fost


instruiți o parte din membrii echipei de implementare, care la rândul lor i-
au instruit pe voluntari, aceștia din urmă coordonând tinerii din grupul țintă.
Fiecare participant a trecut el însuși prin etapa de narator și regizor.
Digital Storytelling este o metodă pe care aplicând-o, estimăm că va
crește gradul de incluziune socială și pe piața muncii, precum și
conștientizarea propriei valori. La nivelul comunității se va crea o rețea de
promovare a unor exemple de bună practică, în care protagoniștii sunt
persoane cunoscute, din comunitate. Aceste exemple vor putea fi
prezentate la nivelul școlilor, în cadrul orelor de dirigenție sau cu ocazia
unor evenimente publice organizate la nivelul comunităților.

Concluzii

În concluzie, am dezvoltat în cadrul acestui proiect un nou tip de


serviciu educațional, care asimilează formele de învățare tradiționale și le
continuă într-o formulă personalizată, cu precădere prin metode de educație
nonformală. Se urmărește astfel, promovarea învățării pe tot parcursul vieții
la orice nivel, indiferent de rezultatele școlare sau mediul social de
proveniență, cu efect pe termen lung integrarea pe piața muncii. În ceea ce
privește tinerii cu care lucrăm, dorim să devină conștienți de importanța

5
educației în orice moment al vieții, să fie preocupați de dezvoltarea
personală și implicarea în viața comunității.

Bibliografie

6
1. Cristea, S. (coord), „Curriculum pedagogic”, Bucureşti, Ed. Didactică
și Pedagogică, 2006
2. Constantin Cucoş, „Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
3. Constantin Cucoş, „Psihopedagogie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005
4. Muşata Bocoş, Dana Jucan, „Fundamentele pedagogiei. Teoria şi
metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente didactice pentru
formarea profesorilor”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008
Sitografie
1. http://www.educatorstechnology.com/2012/06/list-of-best-free-
digital-storytelling.html
2. http://www.granturi-corai.ro/-/prezentare-apelul-sinergii-pentru-
viitor-tineri-in-situatii-de-risc
3. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_
reports/128ro_hi.pdf

7
FIȘA PROIECTULUI

Denumire proiect: “O Șansă pentru Viitor - Servicii integrate pentru tineri


aflați în situație de risc într-un Centru Social Multifuncțional”
Apelul: "SINERGII PENTRU VIITOR - tineri în situaţii de risc"
Valoare: 2138248,6 lei
Finanțator: RO10 „Copii şi tineri în situaţii de risc şi iniţiative locale şi
regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii
sociale”
Promotor proiect: Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Grup țintă:
- 400 de tineri cu vârsta între 16 și 26 ani, din județele Suceava și
Bistrița-Năsăud, dintre care 160 de etnie romă;
- 800 părinți
Parteneri:
P1 - Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud
P2 – Liceul Tehnologic Oltea Doamna Dolhasca, Suceava
P3 – Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară ACDC
P4 – Jazzmontor AS Norvegia
Perioada de implementare:11 luni, martie 2015-aprilie 2016
Echipa de implementare Bistrița-Năsăud:
- 1 asistent proiect
- 2 consilieri vocaționali
- 2 coordonatori centru
- 2 asistenți sociali
- 1 expert educațional
- 1 psiholog