1.

Să se afle probabilitatea ca un număr n  1000 să fie puterea întreagă a unui alt număr
natural.
Soluție: Intrucat  1000   32 ,vom calcula numărul cazurilor posibile, cercetând câte
puteri ale numerelor k  31 sunt mai mici dacât 1000  103 ;deci pentru k  11 numai
k 2  1000 ,adica exista 18=31-11+1-3 cazuri posibile (pătratele numerelor naturale din
intervalul 11,31 ,cu excepţia pătratelor si cuburilor perfecte din acest interval
16,25,27 . Cum 29  1000  210 ; 36  1000  37 ; 54  1000  55 ; 63  1000  6 4 ;
73  1000  7 4 ,există pentru cifrele:  2,3,5,6,7   2,9   4,8,9 ,(8+5+3+2x2=)20 de cazuri
posibile. Aceste evenimente fiind incompatibile două câte două, probabilitatea cerută va
20  2  18
fi:  0,04 .
1000
2. Care este probabilitatea ca luând un număr natural la întâmplare, cubul sau să se
termine in 28?
n2
Soluție: m  N  m  a0 a1 ...a n 1 a n  m   a k 10  10a n 1  a n  A  10a n 1  a n cu
nk

n 0
not n  2
A  10 n  k a k ultimele două cifre ale lui m3 sunt date de expresia: 10an 1  an 
3

n 0
deoarece m 3  A 3  3 A 2 10a n 1  a n   3 A10a n 1  a n   10a n 1  a n  , astfel problema
2 3

se reduce la a cerceta câte numere de cel mult două cifre au cubul terminat în 28. Fie
n  10a  b,0  b  9  n3  103 a 3  3  102 a 2b  3  10ab 2  b3 , deci ultimele două cifre ale
unui număr dintr-o sută sunt date de expresia 3 10ab 2  b 3 . Ca acest număr să se termine
în 28 trebuie ca b=2 şi apoi ca numărul 3  10  a  4  2  120  a  8 să se termine în 28
 a  1 sau a  6 . Există, în concluzie, două numere (12 şi 62) al căror cub se termină în
2
38, probabilitatea cerută fiind p  .
100
3. Un lift urcă cu k persoane într-o clădire cu n etaje. Care este probabilitatea ca la un
etaj să coboare cel mult o persoană?
Soluție: Dacă n<k , probabilitatea ca la un etaj să coboare cel mult o persoană este nulă
(probabilitatea evenimentului imposibil), întrucât numărul persoanelor depăşeşte numărul
etajelor. In cazul n  k , numărul cazurilor favorabile este cel al funcţiilor injective
f : 1,2,..., k   1,2,..., n ,adică n n  1... n  k  1  Ank ,iar numărul cazurilor
posibile,cel al funcţiilor definite mai sus: n  An ; probabilitatea cerută este
k k

Ank
daca n  k .
nk
4. Avem n gropiţe. Dăm drumul deodată la k bile. Stiind că fiecare bilă intră în câte o
gropiţa, care este probabilitatea ca în fiecare gropiţa să avem cel putin o bilă?
Soluție: Cele k bile pot intra în cele n gropiţe în n k moduri diferite (cazuri posibile).
Vom calcula probabilitatea evenimentului contrar, iar probabilitatea cerută va fi:
 
P  1  P1  P2  P3  P4  ...    1 Pn 1 , unde am notat cu
n
Pj ,1  j  n  1

probabilitatea ca j gropiţe să fie goale. Utilizând definiţia clasică a probabilităţii, obţinem:

P1  Cn1
 n  1 k , P  C 2  n  2 k ,...P  C1 1 , deci probabilitatea cerută va fi:
nk 2 n
nk n 1 n
nk
 k k k
 1  2 n n  1  n 1
P  Cn0  1   Cn1  1   Cn2  ...    1 1   C .
 n   n   n  n
n!
 n nCnn   n  1 Cnn 1  ...    1 Cn1  n!
n n 1
Observaţii: Pentru k=n, evident P 
nk
n

   1  n  j  1 Cnn  j 1 reprezinta numarul surjectiilor de la 1,2,..., n la ea insasi!

j 1 n

j 1

si evident k  n  P  0 . Se putea utiliza formula lui Poincaré .

2 1 1
5. Fie   1,2,3,4 şi pi probabilitatea atribuită ‘stării’ i: p1   , p2   p4 şi
2 4 4
3
p3  
2
. Fie E1  1,3 , E2   2,3 , E3   3,4. Arătaţi că E1 , E2 , E3 nu sunt
4 2
independente, deşi P E1  E2  E3   P E1   P E2   P E3  .
1 
2 2 
Soluție: P E1  E2  E3   P  3   p3  2 1  2 1  2  
  
  p1  p3    p2  p3    p1  p2   P E1   P E2   P E3  , dar
3 2
P  E1  E2     P  E1   P E2  , deci E1 , E2 , E3 nu sunt independente
4 2
 
6. Se dau evenimentele independente Ai 1 i  n având probabilităţile de realizare
 
p Ai  pi , i  1,2,..., n . Care este probabilitatea de a se realiza un număr impar de
evenimente?
Soluţie: Probabilitatea de a se realiza k dintre cele n evenimente independente este egală-
conform schemei lui Poisson - cu coeficientul lui x k din expresia polinomului
 
n
R x    pi x  qi  R1  R2 x  ...  Rn x n , unde qi  1  pi , deci cu Rk .
i 1
 n 1 
 2 
 
Probabilitatea p de a se realiza un număr impar de evenimente este p 
R
k 1
2 k 1
.

n  n 1 
n 2  2 
R  R 1
   
Cum
k 1
k
si R   1   R2 k  R 2 k 1
k 0 k 1

 
n
1   1  2 pi
R1  R   1 .
 p  i 1
2 2
7. O urnă conţine A bile albe şi B negre. Din urnă se scot câte una a  b bile, fie:
a) punându-se de fiecare dată bila extrasă înapoi
b) nepunându-se niciodată bila extrasă înapoi
Se notează cu p1 si p2 probabilităţile obţinerii în cele două variante de a bile
albe şi b negre. Să se arate că dacă A=B şi a=b, atunci p1  p2 .
  Aa B b
 1p  C a


ab
 A  B  a b
Soluţie: Din schema bilei revenite, respectiv nerevenite obţinem:  C Aa CBb
 p2  a  b
 C A B
p1  p2  C2AA  2 2 a C2A Aa a  . Notând f  a   2 2 a C2A Aa a  , inegalitatea precedentă se scrie:
f  0   f  a  . Dar şirul  f  a   aN fiind crescător, egalitatea are loc doar pentru a=0(caz
banal)
8. O urnă conţine N bile dintre care M albe. Se extrag la întâmplare n bile. Determinaţi
probabilitatea ca la extragerea j să se obţină bilă albă, stiind că din cele n bile extrase ,
k au fost albe.
Soluție: Fie Ak evenimentul ca eşantionul de n bile să conţină k bile albe şi B j
evenimentul ca bila j extrasă să fie albă. Vom avea cazurile extragerilor:
Cnk11M k 1  N  M 
  CkM k  N  M 
 
n k nk
M
a) revenite: P B j  , P  Ak   n şi P A B 
N Nn k j
N n 1
Cnk11M k 1  N  M 
nk
M
P Ak B j  P  B j  

 P B j Ak  
P Ak 
 N n 1

Cn M  N  M 
k k nk
N k
n
n
N
CMk C Nn kM C Mk 11C Nn kM
b) nerevenite: P  Ak   si P  Ak B j  
C Nn C Nn 11
Fie Ci evenimentul de a se fi extras i bile albe în primele j  1 extrageri. Evenimentele
Ci formează un sistem complet de evenimente, deci putem aplica formula probabilităţii
totale şi avem:
   
i j 1 i

  M  i CM C N  M
j 1 j 1 j 1
1
P B j   P B j Ci P Ci  j 1
 M C i
C NMji 1 
i 0 i0 N  j  1 CN CN i0
j 1


C NM11
CN M

M
N

 P B j Ak   
P Ak B j P B j
P Ak
  
C k 1 C n  k
 M 1n 1N  M 
 
C N 1
M Cn
 k Nn  k 
N CM C N  M
k
n
9. Tragerea de pe un avion asupra altui avion poate să se producă de la 600,400 sau
200m. Probabilitatea ca tragerea să se producă de la 600m este 0,2, iar de la 400m 0,3.
Probabilitatea doborârii avionului inamic de la distanţa de 600m este 0,1; de la 400m 0,2,
iar de la 200m 0,4. Determinaţi probabilitatea ca tragerea al cărei efect a fost doborârea
avionului să se fi produs de la 400m.
Soluţie: Fie D evenimentul care constă în doborârea avionului inamic. Notând cu
A1 evenimentul ca tragerea să se facă de la 600m, A2 evenimentul ca tragerea să se facă

de la 400m şi A3 evenimentul ca tragerea să se facă de la 200m, evident P  A1   0,2,

P  A2   0,3 si P  A3   0,5 (evenimentele  Ai i 1, 2 , 3 formând o partiţie a evenimentului
sigur - să se producă tragerea). Avem: PA  D   0,1, PA  D   0,25, PA  D   0,4 ,
1 2 3
  
P A2 PA  D 
 
PD A2  2
0,25  0,3
 P A  P
Aplicând formula lui Bayes: 3
= 0,2  0,1  0,3  0,25  0,5  0,4 ,
i Ai
 D
i 1

numitorul acestei fracţii reprezentând–conform formulei probabilităţii totale-P(D).

Observaţie: sistemul de evenimente  A D  este un sistem complet de evenimente .
i i 1, 2 , 3

10. Ştiind că P  A B   0,7, P  A B   0,3 şi P  B A  0,6 , aflaţi P  A şi P B  .

Soluție: Utilizând formula lui Bayes şi formula probabilităţii totale:
P B  P  A B 
P  B A  
P B  P  A B   P  B  P  A B 
P B   P A B   P B A  P B A  P A B    P  B A  P A B   P B   P A B  ,deci
P  B A  P  A B  0,6  0,3
P B     0,3 .
P A B   P B A  P A B   P  A B   P B A 0,7  0,6  0,3  0,7  0,6
Cu formula probabilităţii totale obţinem P A  P B   P A B   P B   P A B   0,42 .
11. Se aruncă un zar până apare faţa 6. Arătaţi că acesta este un eveniment sigur!
Soluție:Notând Ak evenimentul ca 6 să apară prima dată la a k-a aruncare, atunci
k 1
1 5 1 1
P A    
k 1

A   Ak şi P Ak 
15   1
   , k  1,2,... . Astfel, 6 k 1  6  6 1 5 .
k 1 66
6
Alternativ, folosind axioma continuitaţii, consider evenimentul Bn ca nici un 6 să nu
apară în primele n aruncări. Evident, Bn 1  Bn şi A  B . Atunci
n 1
n

n
  5
1  P  A  P  A   P
 Bn   nlim P  Bn   lim    0
n  6
 n 1  
 
1
12. Pe o foaie de hârtie, persoana A scrie + cu probabilitatea sau -. Dacă persoanele
3
2
B,C şi D schimbă semnul cu probabilitatea , iar în final pe foaie semnul este +,
3
determinaţi probabilitatea ca persoana A să fi scris +.
Soluție:Fie M evenimentul ca A să fi scris + ( M a scris-) şi E evenimentul ca în cele din
P M   P E M 
urmă pe foaie să fie +. Avem: P  M E   . Dar
P M   P E M   P M   P E M 
3 2
P E M  =P(+ n-a fost schimbat sau a fost schimbat de două ori)=  1  2 1
 3 
3 3 3
2 3
P E M  = P(+a fost schimbat o dată sau de trei ori)= 3 1  2 2
   ; prin urmare
 3 3  3
1  1   2  1
3 2

   3  
3  3   3  3 
P M E  
13

1  1   2  1  2   1  2  2   41
3 2 2 3

   3    3     
3  3   3  3  3   3  3  3  
13. Demonstraţi inegalitatea lui Bonferroni: dacă A1 , A2 ,..., An  K , atunci:
  
 P A    P A  A   P A    P A 
n n n

i i j i i
i 1 i j  i 1  i 1

Soluţie: Ca şi pentru formula lui Poincarè, vom demonstra prin inducţie partea stângă a
inegalităţii; pentru n=2 are loc egalitatea 6) P A1   P A2   P A1  A2   P A1  A2  , iar
 3   3 
pentru n=3, formula lui Poincarè P Ai    P Ai    P  Ai  A j   P Ai 
3

 i 1  i 1 i j  i 1 
implică inegalitatea.
 n 1   n    n    n 
P Ai   P  Ai   An 1   P Ai   P  An 1   P An 1   Ai   
 i 1    i 1    i 1    i 1  
n 1
 n  n 1
   
n
  P Ai    i j 
P A  A  P   Ai  A 
n 1   P  A 
 i i j  n i j 
 P A  A  P Ai  An 1 
i 1 i jn  i 1  i 1 i 1
n 1
  P  Ai  
i 1
 P A  A  , pentru partea dreaptă a inegalităţii utilizând disjunctarea:
i jn
i j

k 1
 n   n  n  n 
Bk  Ak  Ai  Bi  B j  , i  j  P Ai   P Bi    P Bi   P Ai 
i 1  i 1   i 1  i 1  i 1 
14. Se formează un lot de 30 sportivi, băieţi şi fete, aparţinând la trei cluburi. Sportivii
sunt echipaţi în culorile cluburilor cărora le aparţin şi anume roşu, albastru şi negru. Să se
calculeze probabilităţile de extragere din grup al unui sportiv de sex dat şi aparţinând
unui club anume .
Soluţie: Notăm cu C v.a. reprezentând culoarea clubului care poate lua valorile roşu,
albastru şi negru. Notăm cu S v.a. reprezentând sexul, care poate lua valorile baiat sau
fată.
Vom alcătui tabloul de mai jos cu toate cele 30 unităţi statistice de interes.
Unitatea statistică este reprezentată de sex (b/f) scris în culoarea clubului (roşu, albastru
şi negru), de exemplu b reprezinta un baiat aparţinând clubului cu echipament rosu.
b f b b f b
f f f b b b
f b f b f b
f b f b f b
b b f b b f
Calculul intuitiv al probabilităţilor condiţionate se face pornind de la tabelul
distribuţiei de frecvenţe absolute de mai jos, în care pe linii au fost scrise culorile
cluburilor  C1 , C2 , C3  şi pe coloane sexul  S1 , S 2  . Pe partea haşurată a tabelului am
trecut frecvenţele de apariţie a fiecărui tip de unitate statistică  Ci S j  , i  1,2,3 ,
j  1,2 , de exemplu numărul f 2,1  8 reprezintă numărul băieţilor ( S1 ) de la clubul
C2 (albastru). Distribuţiile marginale f i vor reprezenta numărul de sportivi proveniţi de
la fiecare club iar f j numărul de băieţi (j=1) sau fete (j=2).
Ci \ Sj S1 =b S2=f fi
C1=rosu 5 1 6
C2=albstru 8 5 13
C3=negru 4 7 11
fj 17 13 30
 Probabilitatea de a extrage un sportiv de sex j aparţinând clubului de culoare i este
f ij
P S j | Ci   iar probabilitatea de a extrage un sportiv aparţinând clubului de culoare i
fi
f ij f12 8
de sex j este P Ci | S j   . De exemplu P S1 | C 2  
 .Aplicarea formulei
fj f 2 13
probabilităţii condiţionate se face după construirea tabelul frecvenţelor relative de mai
jos.
Ci \ Sj S1 =b S2=f pi
C1=rosu 5/30 1/30 6/30
C2=albstru 8/30 5/30 13/30
C3=negru 4/30 7/30 11/30
pj 17/30 13/30 1
Acestea se obţin prin împărţirea frecvenţelor absolute la numărul total (30) al
evenimentelor.

  
f ij P S j  C i 
 P B | R  
P B  R  5 / 30 5
P S j | Ci      0,833 ;
fi P Ci  P R  6 / 30 6
P  B  A 8 / 30 8 P B  N  4 / 30 4
P  B | A     0,615 , P B | N      0,364
P  A 13 / 30 13 P N  11 / 30 11
P F  R  1 / 30 1 P F  A 5 / 30 5
P F | R      0,167; P F | A     0,385 ṣi
P R  6 / 30 6 P  A 13 / 30 13
P F  N  7 / 30 f ij P S j  Ci 
P C i | S j  
7
P F | N      0,636 ,  
P S j 
iar
P N  11 / 30 11 fj
P B  R  5 / 30 5 P  B  A 8 / 30 8
P R | B      0,294 ; P A | B      0,471
P B  17 / 30 17 P B  17 / 30 17
P B  N  4 / 30 4 P F  R  1 / 30 1
P N | B      0,235 ; P R | F      0,077
P B  17 / 30 17 P F  13 / 30 13

P F  A 5 / 30 5 P  F  N  7 / 30 7
P A | F      0,385 ; P N | F      0,538
P F  13 / 30 13 P F  13 / 30 13
Observație: P S j  Ci   P S j Ci   P Ci   PCi S j   P S j   P Ci  S j 

15. Un fumator cumparǎ doua cutii de chibrituri, fiecare continand câte n bețe. De fiecare
datǎ când are nevoie de un chibrit, scoate la ȋntâmplare o cutie din care consuma un bǎț.
Care este probabilitatea ca, ȋn momentul ȋn care constatǎ ca o cutie este goalǎ, cealaltǎ sǎ
mai conținǎ k bețe?
Soluţie: Constatarea că o cutie este goală se face în momentul în care este scoasă din
buzunar a (n+1)-a oară. Dacă cealaltă cutie mai are k beţe, aceasta a fost scoasă din
buzunar de n-k ori, deci de 2n-k+1 ori au fost scoase cutiile din buzunar. Evenimentul ca
în momentul în care o cutie este scoasă din buzunar a (n+1)-a oară, cealaltă cutie să fi
ieşit de n-k ori este A   B  D    C  D  , unde D este evenimentul ca extragerea a 2n-
k+1 să fi fost făcută din buzunarul drept, B cel ca în 2n-k extracţii n să fi fost făcute din
buzunarul drept, iar C ca în 2n-k extracţii n-k să fi fost făcute din buzunaruldrept.Rezultă
1
P B   P C  , P D   ; P D   P B  D   P C  D   P  B   P D   P C   P  D   P B  .
2
C2kn  k
Aplicând schema lui Bernoulli, P B   C2kn  k p n q n  k   P  A .
22 n  k
16. a).O urnǎ conține n bile de douǎ culori, ȋn proporție necunoscutǎ (urna conține i bile
de culoarea celor extrase ṣi n-i de cealaltǎ culoare). Se extrag k bile cu revenire. Ṣtiind cǎ
toate bilele extrase au fost de aceeaṣi culoare, determinați probabilitatea ca urna sǎ
conținǎ doar bile de aceastǎ culoare.
b). Considerând N urne ca cea de mai sus(urna i conține i bile de culoarea doritǎ ṣi n-i de
cealaltǎ culoare).Extrǎgând o bilǎ de o anumitǎ culoare, determinați probabilitatea ca
aceasta sǎ provinǎ din urna i  1,2,..., N  .
Soluţie: a)Fie Ai evenimentul ca urna sǎ conținǎ i bile de culoarea celor extrase ṣi n-i de
1
cealaltǎ culoare, i   0,1,..., n  P Ai  ṣi X evenimentul de a extrage k bile de
n 1
culoarea celor extrase. Trebuie determinatǎ P  An X  . Dar P  X A0   P  X A1   .... 
k

 P X Ak 1   0, P  X Ai     , i   k , k  1,..., n  1 ṣi P  X An   1 .
i
n
Aplicând formula lui Bayes ṣi formula probabilitǎții totale, se obține:
P An   P X An  nk
P An X   n  k
k   k  1  ....  n k
k

 iP  A   P  X Ai 
i 0

b). Fie A evenimentul de a selecta o bilǎ de o anumitǎ culoare ṣi Bi evenimentul ca urna

1
i  1,2,..., N  sǎ fie selectatǎ. Atunci, P  Bi   ṣi
N
P  A Bi  P Bi 
P  A Bi    P  Bi A   N
i 2i

N  N  1 .
 P  A Bi  P  Bi 
n
i 1

17.Deduceţi valoarea mediei şi dispersiei repartiţiei binomiale utilizând repartiţia Be p 

 0 1
Soluţie: X  Be p   X :    M  X   M 2  X   p, D X   p  p 2 ; X j  Be p 
1  p p 

  pe it  1  p    Be  p   t   Y  Bi n, p   Y   X j
n n
 Bi  n , p   t    e itk C nk p k 1  p 
nk n

k 1 j 1

  
  
 
n n n n
 M  Y   M   X j    M X j  np,D Y   D  X j    D X j  np1  p 
 j 1  j 1  j 1  j 1
Media repartiţiei binomiale se poate calcula direct: utilizând kCn  nCn 1
k k 1
 
 n n
M  Y    kCn p 1  p   np  Cnk11 p k 1 1  p 
nk nk
k k
 np sau derivând egalitatea
k 1 k 1
n
 p  q  n   Cnk p k 1  p  n  k ca funcţie de p, prin înmulţire cu p si ţinând seamǎ de faptul
k 0
n
cǎ p  q =1 avem succesiv: n p  q    kCn p 1  p  
n k k 1 nk

k 0
n
np p  q    kCnk p k 1  p   M  Y   np , prin aceastǎ ultimǎ metodǎ putându-se
n nk

k 0

calcula M k  Y  , k  2 ( se deriveazǎ de k ori si se amplificǎ cu p k )

Tema: Calculaţi coeficienţii de asimetrie şi exces pentru Y  Bi  n, p 
1 2p 1  6 pq
Rezultate:  1  npq 2
, 
npq
18.Dacă X  Po   , Y  Po   sunt v.a.i., determinaţi D X X  Y  n 

P X  k , Y  n  k  P X  k ) P(Y  n  k 
P X  k X  Y  n    n
Soluţie: P X  Y  n  , conform
 P X  k ) P(Y  n  k 
k 1
definiției probabilitǎții condiționate, independenței ṣi formulei probabiltǎții totale. Dar
k ,  nk
X  Po    P ( X  k )  e   , Y  Po    P (Y  n  k )  e   
k!  n  k !
k  n k

k!  n  k !
k nk
Cnk k  n  k k     
 P X  k X  Y  n    n  Cn    
n
k  n  k          
   Cn  
k k nk

k 1 k!  n  k ! k 1


  D X X  Y  n   n
  
 X X  Y  n  Bi n, , cǎci DV   M 2 V   M 2 V 
     2
cu V  Bi  n, p  poate fi dedusǎ ȋn moduri diferite:
n n
i). calculatǎ direct: M V    k  C n p 1  p   np C nk11 p k 1 1  p 
nk n k
k k
 np
k 0 k 1
n n
M 2 V    k 2  C nk p k 1  p   n n  1 p 2  C nk22 p k  2 1  p   np  np1   n  1 p  ,
n k n k

k 0 k 2

unde am ținut seamǎ cǎ k  C nk = n  Cnk1 , k 2  k  k  1  k ṣi k  k  1  C nk = n n  1  C nk12 ,

deci DV   np1   n  1 p  np  np1  p 
ii).determinatǎ cu ajurorul funcției generatoare de probabilitate, de momente sau a celei
 
n
caracteristice :  V  t    e C n p 1  p   pe t  1  p respectiv V  t    V  it 
tk k k nk n

k 0

M  V    Bi 
  n , p   0   npe t  pe t  1  p  n 1
t 0  np, M 2 V    Bi
  n , p   0   ..
 n
iii).folosind faptul cǎ V  U k ,U k  Be p  v.a.i.i.r.  M U k   M 2 U k   p 
k 1
n n
DU k   p 1  p  , deci M V    M U k   nM U k  , DV    DU k   nD U k  .
k 1 k 1

Tema: Dacă X  Bi  n, p  , Y  Bi  m, p  sunt v.a.i., determinaţi D X X  Y  s 

pk     k  1
19. O repartiție aparține familiei Katz X  K   ,   dacǎ  . Determinați
pk 1 k
media ṣi dispersia elementelor unei astfel de familii de repartiții ṣi verificați cǎ repartiția
binomialǎ negativǎ este element al acestei familii de repartiții. Arǎtați cǎ variabila
NB  n, p  este sumǎ de n variabile geometrice identic repartizate Ge p  .
Soluţie: Sumând dupǎ k  N * relația k  p k    pk 1    k  1  pk 1 

MX    MX   MX   . Prin ȋnmulțirea relației precenente cu k, sumând
1 
    
se obține M 2  X     M  X       M 2  X     M  X   M 2  X    1   , deci
1    1   
 p n  k 1
D X   2 ;pentru
X  NB n, p   pk  Cnk k 1  p n  q k  k  q 
1    pk 1 k
  n 
  M  X    1  p  
  n  1  p   p
  NB n, p   K  n  1  p  ,1  p     ,n  1
  1  p  n 
  D X   p 2  1  p 


  
pk
X  Ge p   pk  p  q k , k  N   1  p      X  K 1  p,1  p 
pk 1
Funcția generatoare de probabilitate a lui Laplace a variabilei X  Ge p  este
p
g Ge  p   t    p  q k  t k  , iar cea a v.a. Y  NB  n, p  este
kN 1  qt
 k 
g NB  n , p   t   C k
n  k 1  p n  q k  t k  p n 1   C nk k 1  qt   
kN  k 1 
k  n  n  1 ...  n  k  1
n
   p 
 p n 1     1
 k !
 qt  k 
  1  qt 
 n

  g Ge p   t  q.e.d.
 k 1 
observație: același lucru putea fi demonstrat cu ajutorul funcției generatoare de momente
sau a celei caracteristice.
Tema: Arǎtați cǎ Bi n, p  , Po    K   ,   .
20. Determinaţi probabilitatea minima cu care se poate afirma că numǎrul de drumuri
independente pentru obţinerea a patru produse bune dintr-un lot de 360 produse
conţinând doar 36 produse corespunzǎtoare este cuprins între 21 şi 59.
Soluţie:Numǎrul de drumuri independente pentru obţinerea unui singur produs bun
din lotul considerat este dat de v.a. X  Fs  0,1 , variabila problemei fiind
4
 1 
Y   X k , X k  Fs 0,1 fiind v.a.i.  Y  BN  4,  . Deci: M  Y   4 M  X  şi
k 1  10 
D Y   4 D X  . Pentru calculul mediei şi dispersiei variabilei X vom utiliza
  X  0
 X  t    eitk pq k 1  peit   eit q 
peit
it  M  X   , M 2  X    X  0
k 1

k 1 k 1 1  qe i
 X  t  pe it
1
Dar   MX 
 M  Y   40 . Probabilitatea minima cu care se poate
i 1  qe  
it 2
p
afirma că numǎrul de drumuri independente pentru obţinerea a patru produse bune dintr-
un lot de 360 produse conţinând doar 36 produse bune este cuprins între 21 şi 59 este:
P  21  Y  59  P  Y  40  19 , ceea ce conduce la aplicarea inegalitaţii lui Cebâşev

4 D X  it 1  qe
it

pentru   19 si determinatea minimului: 1  . Cum   X  t   pe

361 1  qeit  2
1 q 1 q 1 q
 M2 X   2
 D X   2  2  2  90 ,
p p p p
1
deci rezultatul este: p  = probabilitatea minima.
361
Tema: . Determinaţi probabilitatea minima cu care se poate afirma cădin 360 de aruncǎri
ale unui zar, apare fața 2 de un numǎr de ori cuprins ȋntre 49 și 71.
21.Problema cutiei de chibrituri (Banach)-problema 15
Soluţie: În momentul in care constata ca o cutie este goala, cealaltǎ cutie va conţine
exact k beţe dacǎ şi numai dacǎ exact n-k esecuri preced succesul n+1,deci probabilitatea
C nk Ck
ceruta va fi : C2nnkk p n 1q n  k  C2nnkk q n 1 p n  k  2 2 n2n k k 1  22nnkk .
2 2
n
Observaţie: Putem calcula 2
k 0
k
 C2kn  k consider evenimentele Ak -când o cutie este

goală, cealaltă conţine k beţe. A0 , A1 ,... An formează un sistem complet de evenimente,

n
Ck
deci  22nnkk  1
k 0 2

Tema: Arataţi că dacă X  NB  n1 , p , Y  NB  n2 , p  sunt v.a.i., X  Y  NB  n1  n2 , p 

 1 0 1 2
22. Fie X :  7 a 5a  . Determinaţi funcția de repartiţiei v.a.Y, ştiind cǎ
 11a 2 0,  2 
 6 3
M  Y   15, D Y   684 şi  X ,Y  1
Soluţie:  X ,Y  1  Y  mX  n, m  0  M  Y   mM  X   n, D Y   m D X  , iar
2

7a 2 5a  51  512  4 14  198 117  51

 11a 2    1  198a 2  51a  14  0  a  
6 9 3 2  198 2  198
  20  8  7 7
1  1 0 1 2   MX   
 a   X :  7 11 2 5  , având  36 12
  40  8  7 55
6
 36 36 9 18  M 2  X   
 36 36
 7m
55 49 171  12  n  15
 D X     , deci   m  24, n  29 
36 144 144 171 2
  m  4 171
144
 0, x  19
5
 ,19  x  5
  19 5 29 53  181

Y  29  24 X  Y :  5 2 11 7   FX  x    ,5  x  29
 
 18 9 36 36   2
 29 ,29  x  53
 36
 1, x  53
 1 0 1 2
Tema: Fie X :  7 a 2  a 5 a  . Determinaţi funcția de repartiţie a v.a.Y, ştiind
 8a 2 
 6 6 3
cǎ M  Y   15, D Y   684 şi  X ,Y  1
Probleme propuse-(cu indicații/rǎspunsuri)
1. Dacă X 
j 
j 1 este un şir de v.a.i.Poisson trunchiate: P X 
k C
mk
, k  N * şi
j
k!
 N 
 
N  Bi n,1  e  m este independentă de orice variabilă X j , stabiliţi M  X j
.

 j 1 
e m
m  N 
Ind: C   M  X   , M 
  X j
  M  N   M  X  ; X  Po mn

1  e m 1  e m  j 1 
2. O substanta radioactiva emite particule  astfel incat numarul de particule emise intr-o
ora, N Po   . Daca particulele sunt inregistrate independent cu probabilitate p, determi-
nați repartiția numarului de particule inregistrate intr-o ora.
Ind: N Po   , X N  n  Bi n, p   X  Po p 
f . p .t

3. Dintr-un lot de N produse ȋn care se aflǎ M  N defecte, se extrage câte un produs

pânǎ la obținerea a n produse defecte. Determinați numǎrul mediu de produse extrase
(fǎrǎ revenire).
Ind:Fie A evenimentul obținerii ȋn primele k-1 extrageri a n-1 defecte, iar B cel ca
M 1
la a k-a  k  n, n  1,..., N  M  n  extragere sǎ se obținǎ defect. M  X   n  , unde
N 1
C kn11  C NMkn
P X  k   P A  PA  B   .
C NM
v.a.bidim
1. Fie v.a. bidimensională cu P  X  2013, Y  10  p 2 ,  a, b   p,3 p dată prin:
0 10
-2013 p2 Determinaţi, în fiecare caz: a). valorile lui p pentru care:
0 a i). X şi Y sunt independente;ii).variabilele sunt negativ corelate.
2013 p b
2 b). M Y X  2012 , P  X  0  Y  0  , P Y  0 X  0  şi
4p D 2Y  X  .
Soluţie:Cum a  b  4 p  P X  2013  P Y  10  1  4 p Condiţia de independenţa
P X  2013  P  Y  10  P X  2013, Y  10  p 2  1  4 p   1  5 p   1  3 p   0 d
2

eci p=1/5   p  0,25 . Pentru b=p, se verifică imediat că v.a. X şi Y sunt independente
 0 10    20130 20130 
Pentru a=p, v.a. X,Y nu sunt independente. Y :   ; XY :  
4p 1 4p  p2 p 2 
  2013 0 2013 
M  XY   0, M  Y   101  4 p  X :    M  X   2013 b  4 p  1
 1 4p a b 
 1 1
 p   5 , 4  pentru b  p
 
negativ corelarea  1  4 p    b  4 p  1  0   .
 1 1 
 p   ,  pentru b  3 p
  7 4 
0 10  2

b). Y X  2013 :  p 2   M Y X  2012  10 p ; P  X  0  Y  0  =
 1  4 p  1 4p
 
 P X  2013  P  Y  0   P  X  2013, Y  0   1  p 2 ; P Y  0 X  2013 
P X  2013, Y  0 p2
  1 , iar D 2Y  X   4 D Y   D X   4 cov X , Y  , cu
P X  2013 b
 
D Y   400 p1  4 p  , D X   20132 1  a   b  4 p  1 , cov X , Y   20130 b  4 p  11  4 p 
2

2. Determinaţi media şi dispersia variabilei hipergeometrice.

n

Soluţie: Şi variabila H  N , n, p  se poate exprima ca Y  X j

, X j  Be p  , cu
j 1

deosebirea cǎ variabilele bernoulliene nu mai sunt independente.

 1 daca cea de a j bila extrasa este de culoarea celor Np
Introducând variabilele X j  
0 daca cea de a j bila extrasa este de culoarea celor N1 - p 
şi
1 daca la a j si a k extractie a iesit bila de culoarea celor Np
X j Xk  
 0 in rest

   
n

v.a. X j ,1  jn sunt dependente şi Y   X j , deci M X j  p şi D X j  pq ; iar

j 1


P X jXk 1   Np  Np  1
N  N  1

 M X jXk  
p Np  1
N 1


şi cov X j , X k       
 M X j Xk  M X j M Xk 
p  Np  1
N 1
 p2  
pq
N 1
  n  n
Prin urmare: M  Y   M   X j    M X j  np , iar  
 j 1  j 1
 
   n 1 
 
n n
pq
D Y   D  X j    D X j  2 cov X j , X k  npq  2Cn2  npq1  
 j 1  j 1 j k N 1  N 1
Tema: Calculaţi direct media şi dispersia variabilei hipergeometrice.
3.Fie v.a.,  X i 1 i  m , Y j 1 j  n , fiecare de dispersie 1, cu cov X i , X k   1 , cov X i , Y j 
m
 
  3 şi cov Y j , Yk   2 . Calculaţi coeficientul de corelaţie al v.a. U  X i
şi
i 1
n
V  Yj .
j 1

Soluţie:Avem covU ,V   
i, j
cov X i , Y j  nm3 ,  
   
m
DU    D X i  2 cov X i , X k 
i 1 ik

 DY   2 covY ,Y  n  n n  1 
n
 m  m m  1 1 şi similar D  U   
j j k 2
j 1 jk

covU ,V  nm3 nm3

U ,V 
UV


m  m m  1 1 n  n n  1  2

  1   m  1  1   n  1  
1 2

4. Fie X şi Y v.a. a cǎror funcţie generatoare de momente este

  
 t1 , t2  a e 1
t t2
 
1  b e 1  e 2
t t
 , unde a+b=0,5. Determinaţi 
2
X ,Y .
  t , t     t , t   
Soluţie:Avem M  X     , M Y    
1 2 1 2
t t şi
 1  t 1
t 2 0

 2  t  t  0
1 2

  2 t , t
M2 X   
    2 t , t
, M 2 Y   
    2 t , t
, M 2  XY   
 
1 2
 1 2
 1 2
 .
 t1
2
 t  t  0  t 2
2  t  t  0  t 
1 2
t  t  t  0
   2ae
1 2 1 2 1 2

Deoarece
 t1 , t2
t1
t1  t 2
 
 1  b e 1  e 2 ae 1
t t
 t t2
 be 1 ,
t


 t1 , t2   2ae t1  t 2
  t
 1  b e 1  e 2 ae 1
t
 t t2
 be 2 ,
t

t2
   2ae
 2 t1 , t2 t1  t 2
  t
 1  b e 1  e 2 ae 1
t
 t t2 t
 be 1  2 ae 1  t t2 t
 be 1  2
şi
t 2
1


 2 t1 , t2   2ae t1  t 2 t

 be 2 ae 1
t t2 t
 be 1  2 a e 1   t t2
 
 1  b e 1  e 2 ae 1
t t
 t t2
, se obţine:
t1t 2
 1
M  X   2 2a  2b  a  b   M  Y   1, M  XY   2 a  b   2 2a  2b  a  b   2a 
2

2
1 3
 cov X , Y   2a  ; M 2  X   2 2a  2b  a  b   2 a  b   M 2  X   
2

2 2
1
D  X   D Y     X , Y  4a  1 .
2
c
5. Repartiția vectorului aleator  X , Y  este de forma P X  m, Y  n   m 1
, m, n  N
2  n!
. Determinați c și arǎtați cǎ M(X)=M(Y).
Soluţie:Din
 e 1 1 1
1 1  mp    
2 m1 n0 n! 2 m1
c  m1  1  c  1
e  1 1 
m ,nN 2  n! 1 1 e 1 e

m0 2 m 1 

n 0 n!
 pn   


n! m0 2 m1 n!
m 1
p mn  p m  p n  X , Y v.a.i. Pentru demonstrarea egalitǎții 2
m 1
m 1
 e 1  
n 1  n  1!
m
  1   0 .
,avem de demonstrat cǎ  2 m 1  1  GGe
m 1  
2
1
x
Met 1: Cum  x n  1   n  x n 1  1 m m
2

n0 1 x n0 1  x  2
 
m 1 2
m 1
 4   m 1  1
m 1 2

Met 2: g Ge p   t    p   qt   1  qt  GGe p   t   g Ge p   e   1  q  e t  GGe

p p q
n t
  p   0 
n 0 p
6. Dacǎ v.a.bidimensionalǎ  X , Y  are repartiția comunǎ datǎ de tabelul, determinați
-1 0 1
-1 0,3
1 0,1 0,4
0,3 0,3

M  Y X  1 , dacǎ M  X   0 și repartiția comunǎ a v.a.  max X , Y  , X  Y  .

 1 0 1   1 1
Soluţie: M  X   0  X :  , p  0,4 ;cum Y X  1 :   , cu
 0,3 p 0,3  1  p  p  
P  X  1, Y  1 1 1
p   P Y  1 X  1    M  Y X  1   , cǎci evident avem:
P X  1 3 3
P X  1, Y  1  P X  1  P X  1, Y  1  0,2; P Y  1  1  P Y  1  0,6 
P  X  1, Y  1  P  Y  1  P X  1, Y  1  P  X  0, Y  1  0,1 ,defapt
Y -1 0 1
X
-1 0,2 0,1 0,6
1 0,1 0,2
0,4
Prin urmare, variabilele U  max X , Y  şi V  X  Y , vor lua valorile:
Y -1 0 1
X
-1 U  1,V  0 U  0,V  1 U  1,V  2
1 U  1,V  2 U  1,V  1 U  1,V  0
 1 0 1   2 1 0 1 2 
Având repartițiile marginale: U :  ;V :   , iar
 0,2 0,3 0,5   0,1 0,1 0,4 0,3 0,1
UV -2 -1 0 1 2
-1 0 0 0,2 0 0 0,2
0 0 0 0 0,3 0 0,3
1 0,1 0,1 0,2 0 0,1 0,5
0,1 0,1 0,4 0,3 0,1
cea comunǎ.

 3
7. Știind cǎ D 3 X    M 2  3 X  
 2
9
4
 
, M 6Y 2  13  0 , vectorul  X , Y  având
repartiția comunǎ
XY b-3 b-2 b
2a 1/12 2p
0 5/24 4p
a+3 1/24 3/24 2p
2q 4q 6q
determinați: a). P X  Y  1 ;b). M  Y X  0  ;c). X și Y sunt corelate.
 3 9 1 13
Soluţie: D 3 X    M 2  3 X    M 2  X   D X    M  X   0; M 2  Y  
 2  4 4 6
3   a  1 13 2   b  3  4   b  2   6b 2
2 2
1 1
Cum p  , q  , iar M  X    a  1, 
8 12 4 6 12
 1 
 12b 2  28b  8  0  b  2,  ,deci avem douǎ variante:
 3
X  Y -1 0 2
-2 1/12 d e 1/4
0  5/24 c 1/2 XY -8/3 -5/3 1/3
2 1/24  3/24 1/4 -2 1/12 d e 1/4
1/6 1/3 1/2 0  5/24 c 1/2
2 1/24  3/24 1/4
cu 1/6 1/3 1/2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 1 1 1
   ,     ,c    ,d     şi e    , deci
6 8 24 4 6 12 2 4 4 3 24 4 8 8
1 5 1 7
a). P X  Y  1  1    d   respectiv P X  Y  1     c  e  ; b).
12 6 8 12
b  3 b  2 b 
Y X  0: 5   M Y X  0  b  3  5   b  2  6b  b  13  11 , 3 
 2 2c  12 12 12 4 
 12 
 1 1   3  1
cov X , Y   M  X  Y   2      4    e   , deci pozitiv corelate,respectiv
 12 24   24  6
16  1 1  10 2  3  1 2 5
cov X , Y   M  X  Y         d        e       0 negativ!
3  12 24  3 3  24  3 3 6
a 0   0 b
8. Pentru variabilele bernoulliene X :  , Y :   se cunosc p  p
 p 1  p  1  p  p  
P X  a, Y  b   p şi m  M  X Y  b  . Stabiliți relația dintre m, p, p , p , a, b și
 X ,Y .
Soluţie:
X Y 0 b
a p p
0
p 
a 0  p  p p  p
X Y  b :   cu P   m  a  cov X , Y   ab p  p   p 
P 1 P 1  p  1  p 
p  p   p 
D X   a 2 p 1  p  , D Y   b 2 p 1  p   X ,Y  .
p  p1  p 1  p 
Probleme propuse
1.Trei bile de culori diferite se pun la întâmplare in trei urne. Notând cu X 1 v.a. care
indica numǎrul de bile dintr-o urna , cu X 2 v.a. indicând numǎrul bilelor dintr-o altǎ urna
și cu Y pe cea care reprezinta numarul urnelor ocupate, arătați cǎ X 1 și X 2 sunt negativ
corelate, iar Y și X i , i  1,2 sunt necorelate.
2. Repartițiile marginale ale unei variabile bidimensionale multinomiale sunt binomiale:
i).dintr-o urnǎ cu 10 bile albe, 15 verzi și 25 galbene se fac 3 extrageri. Dacǎ X reprezintǎ
numǎrul bilelor albe extrase, iar Y al celor verzi, determinați funcția de regresie a v.a. X
fațǎ deY(studiați atât cazul extragerilor revenite, cât și al celor nerevenite. )
ii). Dacǎ X reprezintǎ numǎrul aparițiilor feței 3 la aruncarea de n ori a unui zar, iar Y cel
al aparițiilor uneifețe pare, stabiliți  X ,Y . Pentru vectorul aleator bidimensional discret
cu
n!
P X  j , Y  k    p1j  p2k  1  p1  p 2  , j  k  n, j , k   0,1,..., n , p i   0,1
n j k

k! j! n  k  j 
aflați funcția caracteristicǎ a vectorului  X , Y  , repartiţiile v.a.X și Y X  j și  X ,Y .
0 1 0 2
3. Fie X :  1 1 , Y :  1 2  cu P X  0, Y  0   p .Aflați ȋntre ce limite poate varia p.
   
2 2 3 3
Calculați,ȋn funcție de p,  X , Y ; ȋntre ce limite poate varia acesta?

4.
X 1 2 3
Y

-1 1/4 1/10 1/10

0 1/20 1/5 3/20
1 0 1/20 k
k=?, FX , cov X , Y  , funcția de regresie a v.a. X ȋn raport cu v.a.Y.
5. Se cer: repartiția comunǎ, M  X Y  0 , P X  Y  0  , D  X  2Y  pentru

X Y -1 0 1
2 0,06 0,12
3 0,28 0,28
0,4
6. f  x, y   c x  y  , x, y   0,1,2  P X  Y   ?, cov 2 X ,Y   ?
7. Aflați p, U ,V , cu U  2 X  1,V  3Y  2, M  3Y  2 X  1
X Y 0 1 2
-1 p 2
2p 2
p2
0 p2
p p
1 2   1 3  a
v. a. X : 
8.1.Fie  şi Y :   . Se ştie că P X  1, Y  3  .
a 1 a  3a 1  3a  2
a) Să se scrie tabelul repartiţiei comune al variabilelor X şi Y în funcţie de parametrul
a.
b) Să se afle când M  X Y  3 
7 1
.c). covU ,V  ,cu U  2 X  1 şi V  5Y , a  .
4 5
8.2Se consideră repartiţia comună a variabilelor .

X/ 1 2
Y
0 a
1 1  2a
2a

a) Să se completeze tabelul repartiţiei comune în funcţie de parametrul a.

dacă M  X Y  2  . c). covU ,V  ,cu U  1  X şi V  5Y ,a=0,2.
2
b) Să se afle a
3
9.1Se consideră a, p, q  R , repartiţia comună a variabilelor

X/ 0 1
Y
-1 p
2 a
q

a) Dacă M  X   M  2Y   1 , să se completeze tabelul în funcţie de a.

1
b) Pentru a  , să se determine cov X , Y  şi să se calculeze D  3 X  2Y  .
4
 1
2  1 1 
9.2Fie v.a. X :   şi Y :   . Se ştie că P  X  1, Y  1  a .
 p 1
p  q 1 q
Dacă M  2 X   3D  Y   3 , să se scrie tabelul repartiţiei comune al variabilelor X şi Y în funcţie de

parametrula ; pentru a  1 , cov X , Y   ?, D 2 X  Y  =?

6
10. Știind cǎ M  3 X  1  0,4; M  X  Y   0,7 , iar tabelul repartiţiei comune al v.a. X,Y

X Y n n+2
1-m 0,2 0,3
m
0,4
determinați P  X  Y  0  şi  X ,Y .
11.Dacǎ

X Y 0 1
-2 0,3 0,5
0 0,2 0,3
2 0
a).stabiliți dacǎ variabilele sunt independente și repartiţia v.a. Y X 2

b).calculați P  X  1Y  1 și  X ,Y .
12. Se știe cǎ M  5 X  1  3

XY -1 a 3
-2 0,05 0,3 4p
0 4p
1 0,05 0,1 2p
3q 5q 2q
Calculați M   X  2    Y  1  , P  X  Y  0  , D X  Y  3 și  X ,Y .
13. Stabiliți funcția de regresie a variabilei X asupra variabilei Y, cunoscând forma
mC n
probabilitǎții P X  m, Y  n   c mm , unde n   0,1,..., m , m  1,2,...,9 .
2

1. Determinaţi modul variabilei lognormale. Y  e X , X  N  m,  

x2
Soluţie: Z  N  0,1  X  m  Z  N  m,  ; f  x   Ce  2
,xR .
Z

Determinǎm constata C şi densitaţile v.a.X şi Y.

x
 x2  x2 y 
  2  1
 dx  2 e dx  2 2  e  x dx 2 2
2
e 2 2
C 
 0 0
2 2
 xm  xm 1  xm
FX  x   P X  x   P m  Z  x   P Z    FZ    f X  x  fZ  
         
  
FY  x   P  Y  x   P e X  x  P X  ln x   FX  ln x  , x  0  fY  x  
1
x
f X  ln x  
2
1  ln x  m 
1  ln x  m  1   
fY  x   fZ   e 2  
, x  0 . Modul repartiţiei fiind soluţia M 0 a
x    x 2
2
1  ln x  m 
ecuaţiei f  x   0 (cu f  x   0 ), iar f  x   
1  
2  
  ln x  m 
e 1  
x 2
2  2 
2
 1  ln x  m 
1   
. Se pot calcula direct M k  Y  
2

x
m  e  k 1 
 M0  e e 2 
dx , însǎ
 2 0

observarea faptului cǎ M k  Y   M  e    X  k  reduce considerabil calculele, fiind

kX

suficientǎ determinarea funcţiei generatoare de momente a variabilei normale normate:

t2 t2 y t2
 x2   y2 u t2
1 tx  e 2 1
  x t  2 2e x t  y 2  2e 
2 2

 Z t  e 2
dx  e 2
dx  e 2
dy   e2
2  2  2 0  2
2
2 2  1  ln x  m 
 t 1   
sau direct M k  Y   x
tm 
 Y  t    X  m  t   etm X  t   e
k 1 2 
2 e 
dx 
 2 0
2
1  ln x  m 
tm 
 2t 2
; fY  x  
1  ln x  m  1  
2 


...  e 2 f    e 
,x  0.
x  
Z
 x 2
Modul repartiţiei fiind soluţia M 0 a ecuaţiei f  x   0 (cu f  x   0 ), iar
2
1  ln x  m 
1  ln x  m   M  e m  e .
  
f  x   
 2
2  
1 e 
2 
0
x 2
2

2. Ştiind cǎ rezistenţa la rupere a verigilor unui lanţ este o v.a. Y  cX , X   m  1,2  ,
determinaţi densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere a unui lanţ alcǎtuit din n astfel
de verigi.
Soluţie:Întrucât rezistenţa la rupere a lanţului este egalǎ cu rezistenţa la rupere a celei mai
slabe verigi, avem de determinat funcţia de repartiţie a celei mai slabe verigi a lanţului:
U  minY1 , Y2 ,..., Yn  ,unde  Yi  i 1, 2 ,...,n v.a.i.identic reartizate cu Y.Dar
FY  x   P Y  x 
 x  x x 1  x
 P cX  x   P X    FX  ,   0,1  f Y  x   f  m 1, 2   , x   0, c  . Cum
 c c c c c

 FX  x  
 m  1 m  2 x x m  c  x dx   m  2  x  m1   m  1  x  m 2
c m2 
0
 
c
 
c
. Dar
n
FU  x   P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1  P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1   P Yk  x  
k 1
n
 1   1  P Yk  x    1  1  FY  x    densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere
n

k 1

a lanţului va fi pentru x   0, c  f U  x   1  1  FY  x   n   n1  FY  x   n 1 f Y  x  . Cum


 1  m  3  x  
m
1 x
f   m 1, 2   x   x m 1  x  , x   0,1  f Y  x     1  , x   0, c  ,
 m  1,2 c  m  1  c   c

 x    m  1 m  2 x m  c  x   x    m  1 m  2
x

 t  c  t dt ,deci
m
adicǎ f Y m 2
, iar FX m 2
c c 0
m 1 m 2
 x  x
FY  x    m  2     m  1   , x   0, c  
c c
n m  1 m  2  x m  
m 1 m2
 x x
fU  x   m2
  1   m  2      m  1     c  x  , x   0, c 
c  c c 
 1
3.Dacǎ X  W  , , k  N , determinaţi  X
*
mk
,X pk , m, p  N * şi repartiţia v.a.
 k
n
2 X kj
j 1 , unde v.a. i.  X j  j 1, 2 ,..., n sunt identic repartizate cu X.
U

xk
Soluţie: X  W  ,   FX  x   1  e  , x  0   Y  X k  Y  exp   !!!
 1 

 k

cov X mk , X pk cov Y m , Y p M  Y   M m Y  M p Y 
 
Cum  X    m p , va fi suficient
mk
,X pk
 mk  pk
X
 m p
X
D Ym D Y p Y Y
   
x
 y 
sǎ calculǎm M n  Y  şi D Y  . Avem: M  Y   1  x n e  dx 
x
 
 y 
n
e  y dy  n! n şi
n
n
 0 0

DY    M  Y   M  Y     2n ! n!  , deci

n
2n
2
n
2n 2

 
 m  p !m! p!
X mk , X pk
 2m! m! 2  2 p ! p! 2  .
xk
kx k 1  
Cum F  x   P X  x   P Y  x  F x  f  x   kx f x 
X Y X Y
 
e , adicǎ
k
  
k k 1
  k

demonstraţia afirmaţiei Y  X k  Y  exp  , vom folosi funcţia caracteristicǎ a

repartiţiei  2 pentru a stabili repartiţia v.a. U. Avem
 x
1 
  a ,b   t  
 a  b a 0
itx a 1
e x e b
dx 

x
 itx  x a 1e  b dx  1  it  x a  n 1e  b dx b 1  itb 
 n x n  x y n 
1
a  a    y
a  n 1  y
 e dy
 a  b 0 n  0 n!  a  b n  0 n! 0  a  n  0 n! 0

 a  n 
 1
1
  itb n  1    a  a  1...  a  n  1   itb n  1  itb  a 
 a  n 1 n! n 1 n!
n
exp     t   1  it  1;  t   1  2it   2 .
 n2

Pentru a stabili funcţia caracteristicǎ a v.a. U, este suficient sǎ determinǎm funcţia

n
 2t 
caracteristicǎ a v.a. V 
2 X k 2Y
 , cǎci U  V  U  t   Vn  t    2nY  t   Yn   .
  j 1
j

 
  2X k   x   x 
Cum FV  x   PV  x   P  x   P X  k  F k 
    2  X
 2 

k
 x 
k 
k 1  2 
 k 1  k x  k  k 1 k  k x 
1 1 x
 
1 2
fV  x   k x fX    x e 
 e , x  0  V  1,2 sau,
2  2  2   2  2
 x
1 itx  2
neobservând acest lucru, prin calcul direct V  t    dx  ...  1  2it  
1
e
20
2Y
U  t   1  2it 
n
 U   22n , concluzie la care se ajungea şi pornind de la V 

x

 2Y   x   x    x   1  2
 FV  x   P  x   P Y    FY    fV  x   fY     e  sau
   2 2 2 2 2 
1
 2t   2t   2t 
calculând direct U  t   Y 
n
 , unde exp       1  i  
      
Observaţie:Pentru cerinţa anterioarǎ a problemei se putea calcula direct-fǎrǎ observaţia
xk
y
fǎcutǎ şi demonstratǎ Y  X  Y  exp  :
 k 1 xk
k
kx  
M s  X    xs e 
dx 
0

 s
 s
  k y  e  y dy   k 1   , pentru s  kn concluziile fiind aceleaşi.
s

0  k

4. Determinaţi momentele variabilei Student.

Soluţie: Dacǎ  Z k  k 1, 2,..., n v.a.i. identic repartizate cu Z  N  0,1 , atunci v.a.
Z
T n
U este repartizatǎ Student cu n grade de libertate, cu U  Z
k 1
2
k   n2 .
n
 
Dacǎ Z k  N  0,1 , atunci FZ k2  x   P Z k  x  P  x  Z k  x  FZ k
2
   x 
 
 FZ k  x , x  0  f Z 2  x  
fZk  x   f  x   f  x  , cǎci
Zk Zk
f Z k este parǎ.
k
2 x 2 x x
1 x
x  
1 2 x 2e 2
f 2  x  e  , x  0  Z k2  12 .
Prin urmare, densitatea de repartiție Z k 2 1
2  
2
k x
 1 
x2 e 2
2 t 
0  dx  tx
G
Întrucât funcția generatoare de momente  k e
k
2 k  
2
 1 
 k 1  x t   y n
1
 GU  t   G  t   1  2t  2  ,deci
1  x   t  2  k 1
1  2t 
k
 
 x 2 2 
e dx  2
n
Z k2
2   0
k  
 2
n
GU  t   1  2t 

 U   n2 . Densitatea de repartiție a variabilei Student va fi:
2


 u
f  t    f  t , u  du , unde fT ,U  t , u   f Z  t
 
  fU  u . D z , u 
0  n 
 D  t, u 
 2 
n u n 1  u  1 t 
t 2u 1  2  n 

1  u e2
u 2
u 2
e
f  t, u   e 2n
   n
, t  R, u  0 , deci
2 n n n n
2   2n     2 2
2 2
 n  1 u  t 2 
  

n 1  u  1 t
2  n 1
2  2

1
2  n
 x


f t 
1  2  1  t  , t  R
 n  

n 
2
 u e du  2  
.
n 2 0  n   1   n 
2n     2     n
2  2 2
Densitatea de repartiție Student cu n grade de libertate fiind funcție parǎ  M  T   0
t2
 M k  T    k  T  , k  N * ṣi M 2 k 1  T   0 . Fǎcând substituția  x , se obține:
n
 n 1 k  n 1 k
2 n  k  1  n  k  1
 2  n 1 n  2  n 1
2k  T    x 1  x  2
2 
dx   x 2 1  x  2 dx 


n 2 n
  n 0    0
2 2
 n  1
n k  
 2   k  1 , n  k   n k  2k  1!!
  
n
   
2 2   n  2 n  4... n  2k 
2
5.Dacǎ f este densitatea de repartiţie a unei v.a. pe R, determinaţi constanta C pentru care


 x  C f  x  dx este minimǎ.


Soluţie:
 C  C C

 x  C f  x  dx    C  x  f  x  dx    x  C  f  x  dx  2C  f  x  dx  2  xf  x  dx 
  C  
C

 C  M  X   g  C  al cǎrei minim trebuie aflat. Cum g  C   2  f  x  dx  1 , iar




g  C   2 f  C   0 , integrala  x  C f  x  dx este minimǎ dacǎ şi numai dacǎ g  C   0


C
1
  f  x  dx  2 , adicǎ dacǎ şi numai dacǎ C este mediana repartiţiei v.a. date.


6. Determinaţi funcţia de repartiție şi funcţia caracteristicǎ a v.a. cu densitatea de forma

 k  g  a, c   ? 
  k  x  a  c, a  c  x  a

f  x    k  x  a  c  , a  x  a  c
 0, x   a  c, a  c 

a ac
 a  c 2
  a  c
2

Soluţie:Cum   x  a  c  dx    x  a  c  dx 
a c a
2
 a a  c  a  c   c 2

1
 k  2 , funcţia de de repartiție a v.a.X (având mediana M e  a ) va fi F  x  
c
 0, x  a  c
 x 2
   
x
 
2
1 t 2t a c 1  x a c 
  t  a  c  dt 
c 2 ac
    ,a  c  x  a
 2c 2 a c
2  c 

 1    x  a  c  dx   t  a  c  dt   1  2t  a  c   t  1   x  a    a  2c  x  , a  x  a  c
a x 2 x

c2   a  2 2c 2 2 2c 2
  a c  a

 1, x  a  c
1 
a ac

Iar funcţia caracteristicǎ este:   t   2   e  x  a  c  dx   e  x  a  c  dx  

 itx itx

c  a c a 
1 
a ac
1  itx a 
 2  c  ae itx a
  c  ae  2   xe dx   xeitx dx  . Ţinând cont cǎ
 itx

c it  a c a c 
 c  a c a 
 it  n  n  1 itx  n eitx  x 1 
 xe dx    x dx  x 
n 1
itx 2
 ...     -detaliaţi calculele!!!
n0 n! n0  n  2! t i t
1  itx a 1
 t   e a  c  eitx a   2  x  c  a  eitx a  c   x  c  a  eitx a  
ac a ac

ct 
2 2
 c it  
2
 tc 
 sin 
eita
  
ita
2e
 2  eitc  e  itc  2 2 1  cos tc   eita  2
 ct 
2 2
ct ct
 2 
 
2
x
x  2 2
7. Determinaţi distanța intercuatilicǎ a repartiției Rayleigh f  x   2  e
 , x  0 .
  
 
1 
1
 f  x  dx   f  x  dx . Din
4 3
Soluţie: Cuartilele  1 și  3 se determinǎ din relațiile:


 1 1 x  x 2 2
2

  1 2 3
2
 12
   2  e dx  1  e
2 2
e 2   4
4 0   4  1   2  ln
sistemul   x2 2
 2  3 , deci
 1 x  2  32
 2
 32 1    2  ln 4
 4  2
 e 2 dx  e 2   3
e 4
  3
  4
 3   1   2   ln 4  ln  .
 3

1. Arǎtaţi cǎ : a). X  Pa  1 ,1  ln X  exp  
n x2
1  2
2
x 2
e
b). X  N  0,   X 2   n2    ; Y   n     fY  x   ,x  0
2
n
n
2   
2 n

2
c). dacǎ v.a.i.  X k  k 1 sunt Bernoulli simetrice, atunci
Xk
2 k
 U   1,1
k 1
X
d). X   r ,1 , Y   s,1 v.a.i,   B  r , s  ; utilizând relaţia
X Y
X
X   X Y
, calculaţi media şi dispersia repartiţiei Beta.
X Y
 x   x 
k 1 j

2. Calculaţi momentul de ordinul k al repartiţiei Erlang: F  x   1   e  ,x  0

j 0 j!
3. Stabiliţi asimetria şi excesul repartiţiei uniforme

1. Determinaţi repartiţia mediei de selecţie a unui eşantion de volum n extras dintr-o

populaţie: a). N  m,   ;b). C  0,1 .
t
Soluţie:Vom determina  X  t    X   pentru X   N  m,  , C  0,1 .
n

n
 x2 0 , k  2s  1
1 
 2s !

a). Z  N  0,1  M k  Z  
x2
x e

k 2
dx   2 
x dx  s , k  2s
2s
2 e 2
  2 2 s!
 0

 itx  k   1 s t 2 s   2s !    1 s   t 2 
 x2 s t2
 Z  t   M  eitZ  
1  

2 
 k 0
k!
e 2
dx  
s0  2s ! 2s s!  s0 s!  2 
e 2

n
 i t m   t2 
2 2
 2t 2
itm 
X  N  m,   X  Z  m   X  t   eitm Z  t   e 2
 X t  e n 2n  
 
 
 2t 2
itm     X m
X t  e 2n
 X  N  m,  . Observaţie: Arătaţi că n  N  0,1
 n 

1 eitx
b). Pentru calculul funcţiei caracteristice a v.a. X  C  0,1   X  t    1 x dx vom
 
2

1


x
1 
0
 itx  n e ax dx    itx  n e  ax dx  x  y
folosi  L  a   t    0 
2a  2a   n  0 n!
e itx
 e a
dx  
n! 
n0 

   au 
x
1   it   n  a
u
 a 1
n  x  y k 
 t2

2a  n  0 n!  0
n a
  x e dx     y  e dy    a 


2k
e  u  adu    a 2t 2   n

0  k  0  2k ! 0 n0

1 1 1
deci  L  a   t   1  a 2t 2   L  1  t   1  t 2  2  eitx  e dx ; dacă t  x , se obţine:
 x


   
1 1 1 1 1 1 1
  e
t t t
 eitx  e dt ;  e  itx  e dt    itx
e dt . Cum
1 x 2
2  1 x 2
2   1 x 2
2 

1 1 

f C  0,1  x   , x  R , conform formulei de inversiune: dacă    t  dt 

 1  x2 

n
t   
 t
1
f  x  e
 itx
   t  dt , rezultă C  0,1  t   e t
 X t       e n
n   e t
2  n   
X


 X  C  0,1 .Observaţii: rezolvarea dată generează următoarele probleme:
1.diferenţa a două v.a.i. exp(1) este o v.a. L (1)
2.calculul densitaţii şi a funcţiei caracteristice X  C  m, a   X  aZ  m, Z  C  0,1
   1
3. X  U   ,   Y  tgX  C  0,1   C  0,1
 2 2 Y
X
2. Fie X , Y  exp1 v.a.i. Arǎtaţi cǎ şi X  Y sunt v.a.i. şi determinaţi-le
X Y
repartiţiile.
X  X  UV v u
Soluţie: Fie U  şi V  X  Y   şi J   v 1  u  v 
X Y Y  V  UV
fU ,V  u , v   f X ,Y  uv, v  uv   J  f X  uv  fY  v1  u    J  e uv  e  v  1 u   v  ve  v pentru
u   0,1 , v  0  U  U  0,1 ,V   2,1
3. . Determinați k  R a.ȋ. f Z  x, y   k  x  y  1 ,  x, y    0,1   0,2 sǎ reprezinte
densitatea de repartiție a unei v.a. bidimensionale Z   X , Y  , funcția de repartiție a sa,
densitǎțile ṣi funcțiile de repartiție marginale, cov X , Y  ṣi ecuațiile curbelor de regresie.

Soluţie: Condiția ca f Z sǎ reprezinte densitate de repartiție pentru Z   X , Y  revine la

2
1 1 2 1
 y2  1
k
I , cu I     x  y  1 dydx    xy 
0 0 0  2
 y  dx 
0
  2 x  4 dx  5 . Atunci
0

 1
2

 f X  x     x  y  1 dy
x  y 1  50
f Z  x, y   ,  x, y    0,1   0,2   1 reprezintǎ densitatǎțiile
5 1
 f  y    x  y  1 dx
 Y 5 0
2

de repartiție marginale, deci f  x  

1
  x  y  1 dy  2 x  4 , x   0,1
50 5
1
1
 2 
f  y 
1
  x  y  1 dx  1  x  xy  x   y  1,5 , y   0,2 , deci v.a. X ṣi Y nu sunt
50 5 2 0 5
x  y  1 2x  4 2 y  3
independente cǎci f  x, y      f  x   f  y  . Aṣadar, funcțiile de
5 5 10
x
2t  4 x 2  4x
repartiție marginale, vor fi, pentru x   0,1 , F  x   0 5 dt  , respectiv,
5
  0, x  0
y
2t  3 y  3y
2 
 x  4x
2
pentru y   0,2 , F  y    dt  , deci F  x    , x   0,1 , iar
0
10 1  5
 1, x  1
 0, y  0
 y 2  3 y x y
lim F  x, y   F  y    , y   0,2 . Într-adevǎr, F  x, y     f  u , v dvdu ,deci
 10
x 
  

 1, y  2
pentru  x, y    0,1   0,2 , avem:
y y
1  
x x
1 v2
F  x, y      u  v  1 dvdu    uv   v  dx 
500 5 0 2 0
x
1 2uy  y 2  2 y
 
50 2
dx 
1 2
10
 
x y  xy 2  2 xy , dacǎ x   0,1, y  2  F  x, y  
2
2 u  v 1 
x
1 
x
v2  1
x
x 2  4x
   dvdu    uv   v  du    2u  4 du   F  x  , ṣi analog,
o 0
5  5 0 2 0 50 5
 u  v 1  y  y  3
1 x

dacǎ y   0, 2  , x  1  F  x , y   0 0 5 dudv  10 . În concluzie, funcția de

 0, x  0 sauy  0
 x y2
 xy , x   0,1, y   0,2
 2
 x4
repartiție a variabilei bidimensionale Z este: F  x , y    x , x   0,1, y  2 .
 5
y3
 y , x  1, y   0,2
 10
 1, x  1, y  2
1 1
cov X , Y   M  XY   M  X  M  Y  , unde M  X    xf  x dx 
1
50  
2 x 2  4 x dx 
8
15
,
0
2 2 1 2
M  Y    yf  y dy 
1

10 0
 2 y 2  3 y dy 
17
15
ṣi M  XY  
3
  xyf  x, y dydx  ...  5 .
0 0 0

 2 x  y  1
f  x, y   ,  x, y    0,1   0,2
1
f  x y    2y  3  M  X Y  y    xf  x y  dx 
f  y  0,  x, y    0,1   0,2 0

1
2  x3 x2 y x2 
1
3y  5

2
  x 2  xy  x  dx  
2 y  3  3
    pentru y   0,2
2y  3 0 2 2  0 3 2 y  3
2
8x 2  9
ṣi-n mod similar M Y X  x    yf  y x  dy ...  pentru x   0,1 .
0
3 2 x  4 
4. Determinați C a.ȋ. f  x, y   C  e  y ,0  x  y sǎ reprezinte densitatea de repartiție a v. a.
bidimensionale  X , Y  . Calculați  X ,Y .
Soluţie: Condiția ca f sǎ reprezinte densitate de repartiție pentru  X , Y  revine la
1
C ,
I
y 
 

cu I   e   dx dy   y  e dy   2  1  C  1 . Densitǎțile marginale vor fi

y y

0 0  0
 y
f  x   e dy  e , x  0 și f  y   e dx  ye , y  0 .

y y
Pentru stabilirea  X ,Y avem:
y x

x 0

y   4 
 y 

Metoda1: M  XY     xyf  x, y  dxdy   ye   dx dy 

y
3,
0 0 0 0  2
 
MX   xf  x  dx   2  1 , M  Y    yf  y  dy   3  2  cov X , Y   1 .Cum
0 0

1
M 2  X    3  D X   1, M 2  Y    4  D X   2   X ,Y  , ceea ce se obține
2
f  x, y 
 

Metoda2: f  y x    e x  y  M Y X  x    x e x  y dx    u  x   e u du  x  1
f  x x 0
y

și similar, M  X Y  y    x  f  x y dx 
y 1
 1 , iar    X Y Y X .
2
  X Y  , Y X X ,Y
0
2 2
5. Determinați constanta c a.ȋ. f  x, y   c,0  x  y  2 sǎ reprezinte densitatea de
repartiție a v.a. bidimensionale  X , Y  și densitatǎțiile marginale.
Soluţie: Condiția ca f sǎ reprezinte densitate de repartiție pentru  X , Y  revine la
1  x  
2 2 x
   0  y2  1  2 y  
c     dy dx     dy dx   1  c    dx dy     dx dy  . Un calcul simplu ne
     
 0   x  1  x2   1  y  
0 y
 
 
1
conduce la valoarea 2 a sumei integralelor din paranteze, deci c  , vizibil prin
2
 1x
dy  x, x   0,1
 2 x

reprezentarea domeniului  f  x    2 x  f  x   1  x  1 , x   0,2 
1
 dy  2  x, x  1,2
 2 x 2
Deci X  Tri  0,2  .Similar Y  Tri   1,1 .
6. Determinați C a.ȋ. f  x, y   C  e   y sin  2 ln x    x , x  0, y  R , densitatea marginalǎ
2  ln x

a v.a. X și funcția de regresie M Y x  .

 
1
Soluţie: Cum M Y x    yf  y x dy   yf  x, y dy , vor trebui calculate

f  x 

densitatea marginalǎ f X  x  şi cea condiţionatǎ f  y x   f  x, y  , y  R . Avem

f  x
succesiv:
e   y  sin 2 ln x 
  2

f  x   f  x, y dy  C  x
 ln x
e   y  sin 2 ln x  2
dy  C  x  ln x
, x  0  f  y x 
  
,
densitate de tipul unei densitaţi normale  M Y x   sin  2 ln x  .
Observaţie: nu a fost necesarǎ determinarea constantei C! Determinaţi-o!
7.Determinați constanta c a.ȋ. f  x, y   c,0  x  y  1 sǎ reprezinte densitatea de repartiție
 1 1
a v.a. bidimensionale  X , Y  , densitatǎțiile marginale și P Y  x  
 2 2 
 1 2
P X  y   , M Y x  și D  X y  .
 3 3
Soluţie: condiția ca f  x, y   c,0  x  y  1 sǎ reprezinte o densitate de repartiție revine la
 1

 f  x    2dy  2  2 x, x   0,1
1 1 
c 1 y  2 x
y 
2 1

 dxdy y  f  y    2dx  2 y, y   0,1

2  0
0 0 0

f  x, y 
1
1  1 1 1
fY X  y x    , x  y  1 U  x,1   P Y  x     dy  1
f  x 1 x  2 2  1/ 21  1
2
f  x, y  1
2/3
 2
f  x y 
1 1 1
 ,0  x  y  U  0, y    P X  y     dy 
Similar X Y f  y y  3 3  1/ 3 2 2.
3
1 1
1 x2 1 x
M  Y x    y  f Y X  y x  dy 
1
1  x x
 ydy   ,0  y  1 și
x
21  x  2

 
y y
y2
M  X y    x  f X Y  x y  dx 
y 1
, M X 2 y   x 2  dx  ,0  y  1 
0
2 0
y 3

 
D X y   M X 2 y  M 2  X y  
y2
12
,0  y  1 .

8. f  x, y   e  x  y , min x, y   0    0 . Arǎtați cǎ M X j  Y k  j!k!  

 
1 1
Soluţie: G  t1 , t 2  e
t1 X  t 2Y
  e  x  y dxdy   , t1  1, t 2  1.
0 0
1  t1 1  t 2
G  t1 , t 2  G  t1 , t 2   2G  t1 , t2 
 MX   1, M  Y    1 și 
2
M X2 2  
t1 t 2 t1 2
1  t1  2

Similar M Y   2  D X   D Y   1 ,iar
2

 2 G  t1 , t 2  1 1
M  XY      1  cov X , Y   0 .
t1t 2 t1 t 2  0
1  t1  1  t 2  2
2
t1 t 2 0

Într-adevǎr,X și Y sunt independente, cǎci f  x, y   f  x   f  y  , x, y  0 .

9. Fie f  x, y   c1  xy . x  1, y  1 .Arǎtați cǎ v.a. X,Y nu sunt independente, dar
X 2 și Y 2 sunt independente.
Soluţie:Cum
1
1 1
x
1
 2
 1
1  xy
  1  xy  dxdy    x   2dy  2 y  4  f  x, y  
1
 y  dy  1

1 1 1  2  1 1
4
1
1
f  x   1  xy  dx  1 , x  1, f  y   1 , y  1  X , Y  U   1,1 dependente f  x, y   1
4 1 2 2 4
 0, x  1

    x   F  x .
x
x 1
FX  x     dt 
2
, x    1,1  FX 2  x   P X 2  x  P  x  X  x FX  X
1
 1, x  1


Dar FX  x   1 x
 FX 2  x  
1 x  1 x

  x ; FY 2  y   y  FX 2  u   FY 2  v  
2 2
u
v u v
  v
 P X 2  u, Y 2  v  
1 1 x2 u
   1  xy dxdy     x 
2  v
 y  dy   dy  uv
4  v u 4  v 2  u

10. Arǎtați cǎ, deși v.a. X și Y nu sunt independente, cov X , Y   0 pentru variabila
bidimensionalǎ cu densitatea de forma f  x, y   c, y  x   0,1 .
1 x x

Soluţie: c   dydx  1  c  1  f  x    dy  2 x, x   0,1  f  y x  

1
, y  x   0,1
0 x x
2x
x
 M Y X  x  
y
 2 x dy  0   Y X
 0    0  cov X , Y   0 (vezi pb.4). Densitatea
x

1
  dx  1  y,1  y  0
 y
marginalǎ a v.a.Y este f  y    1  f  x   f  y   1  X , Y depen.
 dx  1  y,0  y  1
 y

 x  1

Cum Y  Tri   1,1  M  Y   0  cov X , Y   M  XY     x  ydy dx  0 . Mai mult,

0  x 
 1  1
,1  y  0  21  y  ,1  y  0
f  x, y  1  y

f  x y    M  X Y  y    xf  x y dx   .
f  y 
1
,0  y  1 
1
,0  y  1
 1  y  21  y 
11. Determinați probabilitatea ca ȋncheierea unui contract de asigurare sǎ dureze mai mult
de 30 de minute,știind cǎ, dacǎ X reprezintǎ durata ȋntâlnirii, iar Y cea a redactǎrii
x y
contractului, densitate de repartiție pentru  X , Y  are forma f  x, y   C  e  30 10 , x, y  0 .
Soluţie:
y
  x  y v
  10 1
 f  x, y  dxdy  C  e 30
dx   e 10
dy  300C  1  C   P X  Y  30 
0 0 0 0
x
u 300
30
   
30 x 30 x y
1 
1  P X  Y  30  1   f  x, y  dxdy  1   e 30 
  e 10
dy dx .
 Dar
x  y  20
300 0  0 
30 x y


0
e 10
dy 

 x 30  1  1 10
30 2x

x
 3e 2  1
 10   e 10  1  P X  Y  20  1     3  e  e 30 dx   0,5269
  20 0  e  2e 3

Probleme propuse
1. f  x, y   c x  y  2 ,  x, y    0,2  1,3  c  ? a.ȋ. f sǎ fie densitate de repartiție;
pij  c i  j  2  ,  i, j    0,1,2  1,2,3  c  ? a.ȋ. pij repartiție bidimensionalǎ.

determinați : f  x  , f  y  , F  x  , F  y  , F  x, y  , f  x y , P X  1, Y  2  
1
.
4
2. f  x, y   c 3 x  y  ,1  x  2,1  y  3 . determinați c a.ȋ. f sǎ fie densitate de repartiție,
 5  1 6x  4 9  2y 7
f X , f Y , P X  , Y  2 , M  X  Y  ; R : , f X  x   ' x  1,2, f Y  y   , y  1,3, ,3
 4  5 5 10 160
3. f  x, y   x+y,o<x,y<1 , cov(X,Y)=?
x
cx 2  y
4. Dacǎ f  x, y    e , x  0, y   0,1 , stabiliți M k  X  .
y3
5. Stabiliți valoarea k a.ȋ. f  x, y   k  e  x  e  y ,0  x  y sǎ fie densitate de repartiție și
funcțiile de repartiție marginale.