Sunteți pe pagina 1din 22

1. Care este clasificarea hemoragiilor dupã sediul sângerãrii?

a. arteriale, venoase, capilare, mixte – dupa tipul vasului;


b. externe, interne, exteriorizate;
c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale – dupa cauza;
d. mici, mijlocii, mari, cataclismice - dupa cantitate
e. fistule arteriale, plagi venoase, hematoame

2. Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?


a. culoarea sângelui este închisã – la hemoragiile venoase, la arteriale sangele fiind rosu;
b. sângele tasneste sincron cu sistola cardiacã;
c. existã sansa chiar la arterele mari ca sângerarea sã se opreascã spontan;
d. forta cu care se pierde sângele este concordantã cu tensiunea arterialã a accidentatului.
e. sangele se scurge continuu prin vasul lezat doar din capatul distal.

3. În care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sânge?


a. hemoragie venoasã;
b. hemoragie capilarã:
c. hemoragie arterialã – mai grava datorita pierderilor mari de sange in scurt timp, care
compromit volemia, circularia periferica si circulatia de intoarcere;
d. hemoragie venoasã ºi capilarã.
e. toate cele de mai sus

4. Ce cantitate de sânge are un adult de 80 kg?


a. 7 litri;
b. 4-5 litri;
c. 8 litri;
d. 6 litri.
e. in functie de inaltimea si suprafata corporala.

5. Care din hemoragiile de mai jos sunt mai grave?


a. pierderea de 2 litri la un adult de 90 kg – in my opinion;
b. pierderea de 1 litru la un adolescent de 50 kg;
c. pierderea de 700 ml la un copil de 30 kg;
d. toate sunt grave;
e. toate sunt considerate hemoragii medii.

6. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are în mod normal 5 L sânge si a pierdut 1,5 litri
de sânge?
a. hemoragie micã; – pana in 500 ml
b. hemoragie mijlocie; – intre 500 -1500 ml;
c. hemoragie mare; – peste 1500 ml;
d. hemoragie cataclismicã (mortalã); – peste 2500 ml
e. nici una din cele de mai sus.
STRANGE QUESTION – mai multe variante de raspuns7. Care din hemoragiile de mai jos se
încadreazã în hemoragia internã?
a. hemoragia intratisularã; - ex: echimoze, sufuziuni, chiar hematoame in tesuturi si organe
b. hemoperitoneu; – hemoragie interna neexteriorizata in cavitate seroasa – creca cea mai
corecta varianta
c. revãrsarea sângelui în cavitatea pleuralã; - hemotorax
d. hemopericardul
e. hemoptizia; - interna exteriorizata de origine bronho-pulmonara, exteriorizata la nivelul
cailor respiratorii superioare

8. Hemoragia din cãile urinare se evidentiazã prin:


a. hematurie;
b. scãderea brutalã a tensiunii arteriale;
c. colicã renalã;
d. polakiurie
e. toate de mai sus.

9. De cele mai multe ori o hemoragie digesstiva superioara se evidentiazã prin hematemezã ca
zatul de cafea si melenã neagrã ca pãcura. În ce împrejurãri atât hematemeza cât si melena pot
fi cu sânge rosu?
a. în hemoragii abundente când sângele stagneazã în stomac;
b. în hemoragii abundente când sângele nu are timp sã stea în stomac:- cand sangele nu este
digerat
c. dacã sângele este evacuat foarte repede;
d. când coexistã o enterocolitã.
e. in cancerul de rect.

10. Existã vreo deosebire între menoragie si metroragie? -


a. nu este nici o deosebire;
b. menoragia este pierderea anormalã de sânge în continuarea ciclului menstrual; - menoragia
reprezinta pierderea normala de sange in cursul menstruatiei
c. menoragia este însotitã de dureri, iar metroragia nu;
d. metroragia este pierderea de sânge din cavitatea uterinã în afara ciclului menstrual;
e. cantitatea de sange pierduta in menoragie este mult mai importanta decat cea din
metroragie.

11. Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei în doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenicã, mentinutã de rezistenta capsulei:
b. infectia splinei;
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revãrsarea sângelui în peritoneu; - in my opinion
d. fragilitatea vascularã;
e. deficiente ale factorilor de coagulare.

12. Care dintre hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale"?
a. hemoragia prin rupturã de anevrism;
b. hemoragii în cazul trombocitopeniei;
c. hemoragii în cazul ulcerului gastro-duodenal;
d. hemoragii medicamentoase;
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare. – in my opinion

13. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezintã:


a. paloare; - in my opinion
b. ameteli în ortostatism;
c. transpiratii reci;
d. lipotimie în c1inostatism
e. febra

14. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este datã de:
a. vasoconstrictie;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficientã a creierului;
d. scãderea masei circulante
e. tahicardiei.

15. Cãror factori se datoreazã menþinerea sau chiar o uºoarã creºtere a T.A. în faza de început
a hemoragiei?
a. vasoconstricþiei periferice; + tahicardie compensatorie
b. mobilizarea sângelui din depozite (ficat, splinã, muºchi);
c. acumulãrii de CO2;
d. unei oxigenãri deficitare a tesuturilor
e. hipoxiei cerebrale

16. Care din semnele de mai jos sunt revelatoare într-o hemoptizie?
a. hemoptizia apare dupã un acces de tuse;
b. sângele din hemoptizie este incoagulabil, ca zatul de cafea;
c. sângele este aerat, amestecat cu elemente caracteristice sputei;
d. bolnavul cu hemoptizie are o senzatie de cãldurã retrosternalã
e. se exeteriorizeaza cel mai frecvent sub forma de epistaxis major.

17. Care este cauza tahipneei în cazul unei hemoragii?


a. scãderea CO2 din sânge si tesuturi;
b. cresterea CO2 în sânge si excitarea centrului respirator din bulb; - in my opinion
c. vasoconstrictia arterialã;
d. scãderea hematocritului;
e. vasodilatatia venelor.

18. În cazul unei hemoragii mari, când TA scade sub 60-80 mm Hg, cum reacþioneazã
rinichiul?
a. functioneazã normal, urina este hiperconcentratã;
b. înceteazã filtrarea renalã si se acumuleazã metaboliþi în sânge; in my opinion
c. apare insuficienþa renalã cronica, ce necesita hemodializa imediata;
d. acumularea de metaboliti creºte volumul sângerãrii;
e. nici un a de mai sus.

19. Cum este ritmul cardiac ºi pulsul în cursul unei hemoragii mari?
a. pulsul este bradicardic, bine bãtut;
b. ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 de bãtãi pe minut;
c. pulsul este aritmic;
d. pulsul este slab bãtut, filiform;
e. puls aritmic, bine batut, cu ritm cardiac scazut, datorita pierderii massive de volum
circulator.

20. Ce trebuie sa intreprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine


necunoscut?
a. sa cautam ciinele si sa urmarim evolutia acestuia;
b. efectuam toaleta, sutura plagii. profilaxie antitetanica, antibiotice; este interzisa suturarea
plagilor muscate
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii: debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic;
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice;
e. toaletarea plagii, sutura imediata, antibioterapie locala si generala.

21. Care din urmatoarele manevre se practica in cazul muscaturilor de sarpe si intepaturilor de
insecte veninoase?
a. incizia si excizia tesutului cutanat in zona lezata;
b. aplicarea garoului deasupra leziunii:
c. aspirarie locala;
d. administrare de antivenin; - in my opinion
c. pacientul trebuie mobilizat pentru a nu-si pierde starea de constienta.

22. In cazul unei plagi injunghiate, hemopericardul posttraumatic se poate prezenta ca o


hemoragie:
a. interstitiala;
b. interna
c. externa
d. interna exteriorizata; - in my opinion
e. nici una de mai sus.

23. Plagile netratate la timp se pot complica cu:


a. lipotimie;
b. oligoanurie;
c. supuratii locale; - in my opinion
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie;
e. hemoragii interne.
24. Rabia se poate transmite prin:
a. intepaturi ale unor insecte (albine, viespi);
b. plagi muscate de animale;
e. plagi prin arme de foc;
d. inocularii veninului de sarpe;
e. consumului de ciuperci otravitoare.

25. - Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi,
albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem de glota;
b. anemii hemolitice;
e. oligoanurie cu insuficienta renala acuta;
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee; - in my opinion
e. paralizii si hemoragii interne.

26. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare;
b. plagi in care sunt interesate mase musculare si tendoane;
c. plagi supurate;
d.plagi cu leziuni osteo-articulare;
e. plagile nu se imobilizeaza.

27. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente?
a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antifIogistic;
e. umed.

28. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?


a. in plagile recente;
b. in plagile care secreta abundent;
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii;
d. in tromboflebite;
e. nici una de mai sus.

29. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bnn pansament?
a. sa acopere complet plaga;
b. sa aiba o buna putere absorbanta;
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece;
d. executarea lui si mentinerea sa nu provoace dureri;
e. toate de mai sus.

30. Care din produsele de mai jos se pot folosi pentru lipirea in vederea mentinerii unui
pansament?
a. galifixul: - medicament solutie
b. leucoplastul;
c. tifonul;
d. eterul;
e. comprese de bumbac.

31. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente,
folosim:
a. neofalina;
b. eterul;
c. apa oxigenata: - in my opiniom
d. cloramina;
e. spirt medicinal.

32. Cu ce facem dezinfectarea plagii si a zonelor din jurul plagilor?


a. dezinfectam plaga eu antiseptice citofilactice; in my opinion
b. dezinfectam plaga eu tinctura de iod, alcool; acestea sunt citotoxice, nu se utilizeaza in
plaga
e. zona din jurul plagii o aseptizam cu apa oxigenata, cloramina;
d. zona din jurul plagii o dezinfcetam cu tinctura de iod, alcool;
e. plaga se dezinfecteaza cu solutii alcoolizate slab si antibiotice.

33. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:


a. prezenta gerrnenilor;
b. hiperemie locala;
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii gerrnenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene asupra tenninatiilor nervoase;
d. prezenta leucocitelor in focar;
e. prezenta resturilor rezultate din distrugerea celulara.

34. - Care dintre leucocite intra primele in lupta impotriva germenilor microbieni?
a. - polinuclearele;
b. - monocitele;
c. – limfocitele;
d. – eozinofilele;
e. – leucocitoza importanta

35. Cine impiedica functia normala a segmentului sau regiunii care prezinta o inflamatie
locala?
a. hiperemia - activarea circulatiei locale;
b. tumefierea regiunii;
c. diapedeza leucocitelor;
d. durerea.
e. produsii de degradare celulara.
36. Ce fenomene generale pot aparea in cazul unei infectii locaIizate?
a. cresterea tensiunii arteriale;
b. febra, frison;
c. cefalee, dureri musculare si articulare;
d. eruptii cutanate generalizate;
e. toate de mai sus.

37. Ce intelegem prin fagocitoza?


a. etapa in batalia dintre factorii de aparare a organismului si germeni;
b. proprietatea leucocitelor de a ingloba si de a distruge microbii in interiorul lor;
c. iesirea leucocitelor din capilare in tesutul interstitial;
d. capacitatea trombocitelor de a forma cheagul alb;
e. proprietatea sistemului imun de a sintetiza anticorpi.

38. Ce este furunculul?


a. inflamatia acuta a glandelor seboreice;
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu;
c. inflamatia glandelor sudoripare;
d. inflamatia vaselor limfatice
e. nici una de mai sus.

39. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid;
b. abcesul;
c. furunculul;
d. foliculita;
e. panaritiul.

40. Ce intelegem prin furuncul antracoid?


a. mai multi furunculi diseminati la distanta; - furunculoza
b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:
c. furuncul al cefei; si in regiunile cu pilozitate bogata
d. agentul patogen este Bacilus anthracis; antrax
e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilara.- hidrosadenita

41. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?


a. pleurezie purulenta;
b. abces pulmonar;
c. tromboza a sinusurilor cavernoase;
d. sindrom de cava superioara;
e. otita si/sau mastoidita supurata.

42. Unde se dezvolta cu predilectie hidrosadenita?


a. regiunea paroasa a capului; - foliculita
b. regiunea axilara;
c. fata anterioara a trunchiului;
d. regiunea perineala;
e. interdigital

43. Ce elemente ale sangelui cresc in cazul unei infectii acute?


a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele.

44. Ce este acneea?


a. leziune inflamatorie a glandelor seboreice: - i guess :-?
b. inflamatia glandelor sudoripare;
c. inflamatia foliculilor pilosebacei;
d. inflamatia foliculilor pilosi ai cefei;
e. inflamatia vaselor limfatice mici din derm.

45. In cazul unui abces cald, unde se face incizia?


a. la locul de maxima fluctuenta;
b. in partea cea mai decliva;
c. transversal sau longitudinal in funtie de regiune;
d. central;
e. toate de mai sus.

46. Abcesul cald este:


a. infectie purulenta bine delimitata;
b. infectie difuza;
c. infectie generalizata;
d. infectie cu bacilul tuberculozei;
e. nici una de mai sus.

47. In ce consta tratamentul unei gangrene gazoase?


a. tratament medicamentos cu antibiotice;
b. excizii ale tesuturilor necrotice;
c. incizii largi plasate in axul membrului, fara a tine cont de considerente estetice;
d. spalarea abundenta cu apa oxigenata:
e. sutura plagilor produse de incizii;
f. tratament general energic.
48. Antraxul este produs de:
a. bacilul Koch:
b. bacteria carbunoasa;
c. infectie cu germeni aerobi;
d. infectie cu germeni anaerobi;
e. stafilococul auriu meticilin rezistent.

49. Pustula maligna este produsa prin infectarea pe cale:


a. digestiva;
b. tegumentara;
c. respiratorie;
d. pe oricare din ca1e;
e. cale limfatica sau sanguina.

50. Ce meserii sunt mai periclitate pentru a se infecta cu bacteria carbunoasa?


a. muncitorii care lucreaza in subteran;
b. muncitorii din industria pielariei, tabacariei, de carne;
c. muncitorii din industria textila;
d. muncitorii din industria a1imentara;
e. muncitorii din constructii.

51. Ce constatam la tetanos?


a. leziuni distructive masive la locul de inoculare:
b. semnele locale sunt neinsemnate:
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice;
d. contractura generalizata in opistotonus
e. disparitia matitatii hepatice.

52. La un accidentat sigur vaccinat anti-tetanos, cand prezinta o plaga murdarita cu pamant, ce
facem?
a. toaleta riguroasa a plagii;
b. rapel 0,5 ml ATPA; in my opinion
c. seroprofilaxie antitetanica;
d. tratament cu antibiotice;
e. imobilizarea membrului in aparat gipsat sau atela pentru 2 saptamani.

53. Care este semnul caracteristic al generaliziirii contracturii in tetanos?


a. tulburarile respiratorii;
b. contractura maseterina si trismus;
c. dureri abdominale;
d. tulburari sfincteriene;
e. fotofobia.

54. Contractura generalizata in opistotonus o putem intalni in:


a. antrax;
b. gangrena gazoasa;
c. tetanos;
d. erizipel;
e. infectiile cu germeni anaerobi.

55. Unde se injecteaza de obicei solutii1e uleioase?


a. intravenos; - niciodata -> emboli gazosi
b. intradermic; - intradermoreactii
c. intramuscular; solutiile uleioase sunt de administrare strict intramusculara
d. subcutanat;
e. intraarterial. – pentru anestezii intraarteriale

56. - Prin ce injectie se poate administra o solutie hipertona?


a. - intramusculara, subcutanata ; - esential solutii hipotone si normotone
b. - intravenoasa, intraarteriala;
c. - subcutanata, intradermica;
d. intramusculara, intravenoasa;
e. oriunde.

57. Injectiile intradermice se folosese pentru:


a. reactia la tuberculina;
b. introducerea de solutii hipertone;
c. reactii biologice pentru chist hidatic;
d. cercetarea alergiei la unele medicamente;
e. antibiotice.

58. Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?


a. in orice regiune a corpului lipsita de par;
b. pe fata anterioara a antebralului drept;
c. pe fata dorsala a antebratului stang;
d. pe fata interna a coapsei drepte;
e. intravenous numai la plica cotului.

59. Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?


a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;
d. se resorb mai greu;
e. nici una de mai sus.
60. Care este locul de predilectie de administrare a injcetiilor intramusculare?
a. cadranul superoextern al fesei;
b. regiunea deltoidiana;
c. muschii drepti abdominali;
d. fata laterala a coapsei;
e. la plica cotului.

61. Care dintre caile de administrare a injectiilor este mai putin dureroasa si traumatizanta
pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata; - in my opinion
c. intraosoasa;
d. intravenoasa;
e. toate.

62. In cazul obstruarii venelor de la nivelul plicii cotului, putem folosi alte vene si care
anume?
a. nu putem folosi alte vene, trebuie sa recurgem la alta cale de administrare;
b. venele de pe fata dorsala a mainii;
c. vena cava inferioara si superioara;
d. vena femurala;
e. vena cefalica.

63. In ce situatii poate aparea flebita dupa folosirea venelor pentru introducerea de substante
terapeutice?
a. dupa injectarea de solutii macromoleculare;
b. dupa injectare de substante iritante; - necroza
c. dupa cateterizare indelungata a venei cu tub de polietilena; - poate apare reactie de cors
strain
d. dupa administrare de ser fiziologic;
e. daca nu se respecta asepsia manevrei. - in my opinion

64. In ce scop se face punctia?


a. explorator;
b. de cercetare;
c. therapeutic;
d. bioptic;
e. toate de mai sus.

65. Punctia venoasa pentru recoltare de sange se face in scop:


a. terapeutic;
b. de evacuare;
c. de diagnostic si explorare;
d. bioptic;
e. toate de mai sus.
66. Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criza de astm bronsic;
d. anurie;
e. pneumoperitoneu.

67. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
d. laparoscopie;
e. paracecala.

68. Ce accidente se pot produce cand evacuam rapid cantitati mari de lichid prin punctie?
a. oligurie;
b. hemoragie ex vacuo;
c. greturi si varsaturi;
d. hipertensiune arteriala;
e. hematurie.

69. Punctia pleurala pentru evacuarea unei pleurezii se face:


a. pe marginea inferioara a coastei de deasupra; - nu pt ca exista pachetul vasculonervos
b. pe linia axilara anterioara; - pe linia axilara posterioara
c. razant pe marginea superioara a coastei;
d. pe linia axilara posterioara sau medie;
e. in punctul cel mai decliv - spatiul VII sau VIII intercostal. – in spatiul VI intercostal pt
lichid, in sp III pt pneumotorax

70. Unde se face punctia pericardului?


a. in spatiul III intercostal stang, razant cu marginea sternala;
b. in spatiul V intercostal stang, la 5-6 cm in afara marginii stangi a sternului:
c. in spatiul V intercostal drept, razant cu marginea sternului;
d. in spatiul VII intercostal stang pe linia medio-claviculara;
e. transsternal.

71. Ce este colpotomia?


a. incizia fundului de sac vaginal (Douglas);
b. incizie a peretelui abdominal;
c. punctia fundului de sac vaginal;
d. punctia peritoneala pe linia mediana;
e. incizie de 2 centimetri subombilical.
72. - Ce sonda se foloseste de obicei la femeie pentru a goli vezica urinara?
a. sonda Einhorn;- sonda digesctiva
b. sonda Thieman;- la barbati
c. sonda Nelaton;
d. sonda Petzer;- pt gastrostoma
e. sonda Fogarty.

73. Ce intelegem prin sonda a demeure?


a. sonda fixata, lasara timp indelungat in vezica urinara;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor;
d. sonda introdusa inainte de mictiunea de dimineata;
e. sondajul vezicii urinare la cei cu adenoma de prostate.

74. Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:


a. Thieman;-urinara
b. Petzer;-gastrostoma
c. Einhorn;
d. tub Faucher;
e. Foley.-urinara

75. Ce rol are clisma facuta cu scop terapeutic?


a. de administrare a unor medicamente;
b. a realimenta bolnavul in cazuri exceptionale;
c. de golire a colonului;
d. de a efectua anestezie pe cale rectala;
e. de administrare a sulfatului de bariu pentru examenul radiologic.

76. Ce intelegem prin incizie?


a. extirparea unui tesut;
b. sectionarea unui tesut;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. golirea unei colectii purulente;
e. nici una de mai sus.

77. In ce scop se face incizia? Cam ciudata intrebarea mi se par corecte mai multe raspunsuri
a. efectuarea unei punctii bioptice;
b. in scopul de a ajunge la un organ;
c. pentru a indeparta o tumora existenta in organism;
d. in scop diagnostic;
e. de a goli o colectie purulenta. In my opinion
78. Ce intelegem prin excizie?
a. golirea unei colectii purulente;
b. scoaterea din organism a unui organ, a unei portiuni de tesut sau organ, a unor cicatrici
vicioase;
c. taietura trebuie sa inconjoare tesutul care trebuie extirpat;
d. examenul histopatologic al unui tesut;
e. evacuarea unor revarsate.

79. Cand incizia este singurul act al unei interventii operatorii? :-?
a. incizia facuta pentru golirea unei colectii purulente;- se mai face si drenaj
b. extirparea unei tumori abdominale;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. efectuarea unei interventii estetice;
e. nici una de mai sus. I guess

80. - Incizia facuta pe peretele abdominal, prin care se patrunde in cavitatea abdominala, se
numeste:
a. laparotomie;
b. laparoscopie;
c. celiotomie;
d. paracenteza;
e. cecostomie.

81. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in 1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins, in jeturi discontinue?
a. la radacina coapsei:
b. deasupra plagii; - deoarece este o hemoragie arterilala
c. dedesubtul plagii: - in cazul hemoragiilor venoase
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii;
e. toate cele de mai sus sunt adevarate in cazul prezentat deoarece sangerarea provine din
capilare si vene de calibru redus.

82. Un garou aplicat dedesubtul plalgii, in cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:
a. oprirea hemoragiei;
b. continuarea si exacerbarea sangerarii;
c. soc de garou;
d. gangrena membrului respectiv; - guess
e. ischemia de decubit.

83. Ce se produce in segmentul de sub garou?


a. vasoconstriqie arteriala;
b. trombozarea vaselor;
c. dilatarea paralitica; i guess + gangrena segmentului respectiv
d. invadarea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea
brusca a T.A;
e. toate de mai sus.
84. Care sunt precautiile ce trebuie luate pentru prevenirea socului de garou?
a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica;
b. cand garoul se mentine timp mai inde]ungat trebuie ca din timp in timp sa-l desfacem;
c. ridicarea rapida a garoului cand accidentalul ajunge la chirurgie;
d. ridicarea cat mai incet a garoului;
e. repozitionarea acestuia daca hemoragia nu s-a oprit, pana la oprirea completa a sangerarii.

85. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

86. O hemoragie digestiva superioara de 500-1000 ml, puls 100/minut, Hb = 8 - 10 g%,


hematocrit 30 - 35% este:
a. asimptomatica;
b. asimptomatica numai in clinostatism, de gravitate medie;
c. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, transpiratii reci, ameteli, paloare accentuata;
d. are semne caracteristice socului hemoragic;
e. nu necesita tratament.

87. Cand se consemneaza evolutia bolii?


a. cand starea este stationara la cateva zile:
b. zilnic la bo1navii cu evolutie buna; in my opinion
c. 1a intervale scurte in cazurile foarte grave, chiar din 15 in 15 minute;
d. in functie de evolutia bolii si medicatia prescrisa;
e. in functie de diagnosticul pacientului.

88. Ce se va consemna in foaia de temperatura?


a. temperatura, pulsul, T.A;
b. evolutia bo1navului;
c. diureza, administrarea unor medicamente;
d. regimul alimentar;
e. explorarile necesare si rezultatele analizelor de laborator.

89. Pe baza epicrizei se intocmeste:


a. foaia zilnica de miscare a bolnavilor;
b. regimul alimentar;
c. biletul de iesire sau carnetul de iesire al bolnavului;
d. registrul de intemare si iesire a bo1navilor din sectie,
e. toate de mai sus.
90. Exista vreo diferenta intre temperatura axilara si cea rectala?
a. nu exista nici o diferenta;
b. temperatura rectala este eu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea axilara;
c. temperatura axilara este cu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea rectala;
d. temperatura rectala normala este 37,50 C;
e. temperatura rectala este cu 2 grade mai mare ca cea axilara, de aceea este lipsita de
acuratete.

91. Temperatura sublinguala cum se prezinta fata de temperatura axilara?


a. este aceeasi;
b. este mai mica cu O,5°C;
c. este mai mare cu peste 1°C;
d. este mai mica cu 1°C;
e. nici una de mai sus, temperatura nu se inregistreaza sublingual.

92. Cum catalogati temperatura de 38-39°C?


a. stare subfebrila; - 37-38
b. febra moderata; -38-39
c. febra ridicata;
d. febra foarte ridicata; 40-42=hiperpirexie
e. febra in platou.

93. Metodele de sterilizare sunt urmatoarele cu exceptia:


a. sterilizare cu vapori de formol;
b. sterilizarea prin desicare;
c. sterilizarea prin ultrasunete;
d. sterilizarea prin filtrare;
e.sterilizarea prin distrugere mecanica;

94.Urmatoarele afirmatii referitoare la sterilizarea prin caldura sunt adevarate, cu exceptia:


a. este prima metoda folosita in decursul timpului;
b. formele sporulate rezista un timp mai scurt la actiunea caldurii; rezista mai mult si la
temperaturi mai mari datorita deshidratarii
c. actiunea caldurii asupra microorganisemlor se bazeaza pe degradarea structurilor proteice;
d. gradul de hidratare influenteaza temperatura la care se realizeaza distrugerea
microorganismelor;
e. formele sporulate rezista la temperaturi mai mari;

95.toate procedeele enumerate folosesc caldura uscata cu exceptia:


a. flambarea;
b.incinerarea;
c.incalzirea la rosu;
d.sterilizarea la poupinel;
e. sterilizarea la autoclav;

96. Pentru a realiza o sutura avem nevoie de urmatoarele materiale, cu exceptia:


a. ace;
b. portac reverdin; - este ac
c.instrumente pentru manevrarea acelor;
d.instrumente pentru taierea firelor;
e. fire de sutura;

97. firele de sutura trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:


a. sa fie rezistente la executarea nodurilor;
b. sa fie flexibile;
c. sa prezinte memorie;
d. sa aiba grosimi adaptate fiecarei utilizari;
sa fie suportate de organism fara aparitia reactiilor de corp strain;

98. Indicatiile inciziilor sunt urmatoarele cu exceptie:


a.deschidere colectiilor purulente;
b.excizia unei formatiuni sau leziuni tegumentare;
c. crearea unei cai de abord pentru un organ abdominal sau toracic;
d.tratarea unei imperforatii fetale;
e.in arsurile de gradul I pentru a preintampina formarea flictenei;

99. Fac parte din principiile efectuarii unei incizii, urmatoarele, cu exceptia:
a. asigurarea unei anestezii corecte;
b.inciziile pentru evacuare unei colectii se vor face procliv; - se fac decliv;
c.se executa plan cu plan;
d.este bine ca structurile importante sa fie menajate;
e.trebuie sa aiba in vedere directia fortelor de tractiune;

100. Face parte din principiile unui pansament:


a. sa fie absorbant;
b. sa fie dureros;
c. sa realizeze o compresiune elastica;
d.sa fie adeziv de plaga;
e.sa realizeze o compresie puternica;

101. Limfonodulii supeerficiali examinati curent sunt urmatorii, cu exceptia:


a. occipitali si retroauriculari;
b.submandibulari si mentonieri;
c. laterocervicali supraclaviculari;
d.axilari;
e. mamari interni;

102. Explorarile functionale cuprind: - mai multe raspunsuri


a. Electrocardiograma;
b.Masurarea tensiunii arterilale;
c.Ecografia;
d. determinarea timpului de sangerare;
e.radiografia abdominala simpla;

103. Urmatoarele afirmatii despre riscul anestezico-chirurgical sunt adevarate:


a. orice act terapeutic implica un risc intrinsec, a carui ampoare depinde de: tipul si amploarea
interventiei,tehnica utilizata si afectiunile concomitente;
b.riscul este o valoare statistica exprimand mortalitatea dupa un actterapeutic; - exprima prognosticul
favorabil sau nefavorabil;
c.cuantificarea si evaluarea riscului anestezico chirurgical se face utilizand aparate speciale; - se
folosesc scale speciale de risc;
d. in chirurgia digestiva, riscul anestezico-chirurgical este calculat utilizand scala AIS (Abreviated
Injury Scale); - scala traumatizatilor
e. exista interventii chirurgicale care se pot face fara niciun risc

104.Pregatirea preoperatorie are in vedere urmatoarele cu exceptia:


a.pregatirea psihologica;
b.pregatirea fizica(biologica) generala (evauluarea si compansarea tarelor asociate);
c. pregatire locala;
d. masuri specifice in functie de organul sau viscerul tinta (ex; colonul);
e. realizarea unei incizii corecte;

105. Ce caracterizeaza plagile taiate?


a. aspect regulat cu margini drepte;
b. aspect neregulat, zdrentuit cu distrugeri tisulare care se pot necroza; - plagile contuze
c. aspect anfractuos, trebuie considerate intotdeauna infectate; - plagile muscate
d. leziuni superficiale interezand de obicei epidermul;
e. sectiune neta cu sangerare abundenta;

106. Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de comotii cu exceptia;


a. comotie cerebrala;
b. comotie toracica;
c. comotie musculara; - i guess
d.comotie medulara;
e. comotie cerebro-medulara;

107. Traumatisemele muschilor nu se pot solda cu:


a. Hematomul Morell – Lavalle; - este un serom
b. Hematom muscular;
c. plagi musculare liniare;
d. Plagi musculare contuze;
e. redoare musculara posttraumatica;

108. Plagile se clasifica in functie de:


a. gravitate in simple si complexe;
b. varsta pacientului;
c. regiune topografica;
d. penetrarea peretilor cavitatilor;
e. timpul scurs de la accident;

109. Sindromul de intrerupere se poate intalni in caz de:


a. Traumatisemele nervilor;
b. Traumatism cranio-cerebral;
c. traumatism abdominal;
d.traumatism muscular;
e. traumatism vascular;

110. Mentionati afirmatia falsa referitoare la modul de functionare al etuvei cu aer cald:
a. cutiile cu instrumentar sunt plasate pe rafturile metalice ale etuvei;
b. se inchide usa etuvei;
c. se porneste sistemul de ventilatie;
d. se porneste sursa de caldura;
e. indicatorii de sterilizare urmaresc mentinerea temperaturii dorite in toate zonele etuvei - urmaresc
atingerea temperaturii, mentinerea fiind realizata de termostat;

111.Controlul biologic al sterilizarii consta in;


a. insamantarea periodica a mici fragmente sterilizate pe medii de cultura;
b.insamnatarea regulata a mici fragmente din materialul sterilizat pe medii de cultura;
c. urmarirea periodica a plagii pansate cu materialul sterilizat;
d. verificare culorii hartie indicator – indicator chimic;
e. verificare pulberilor folosite ca martor;

112. Sterilizarea cu oxid de etilen:


a. se bazeaza pe efectul bactericid al oxidului de etilena;
b. se bazeaza pe efectul bacetiostatic al oxidului de etilena;
c. are avantajul de a fi impermeabil pentru hartie, materiale textile, aparatura optica, materiale
protetice, etc; - este puternic permeabil;
d. se face in aer liber; - se face in incaperi speciale;
e. materialele astfel sterilizare pot fi utilizate imediat dupa terminarea sterilizarii;- trebuie aerisite in
prealabil;

113. Urmatoarea afirmatie este gresita:


a. substantele tensioactive de sinteza sunt ultimele intrate in arsenalul de antiseptice folosite in tehnica
chirurgicala;
b. efectul bacterici al substantelor tensioactive de sinteza este neutralizat de prezenta substantelor
organice; - nu este neutralizat, spre deosebire de sapunuri;
c. substantele tensioactive de sinteza sunt utilizate in principal la aseptizarea tegumentelor si la
spalarea mainilor chirurgului; - corect;
d. substantele tentioactive de sinteza au efect dezodorizant; - corect;
e. fenolul nu se mai foloseste ca antiseptic;

114. In cadrul procesului hemostazei spontane, intra urmatoarele etape, cu exceptia:


a. formarea chegului alb;
b. formarea cheagului rosu;
c. vasodilatatia postagresionala; - are loc vasoconstrictia postagresionala;
d. formarea trombinei active;
e. fibrinoliza cheagului;

115. In cadrul explorarii hemoragiilor interne exteriorizate se folosesc urmatoarele manevre, cu


exceptia:
a.endoscopie digestiva superioara;
b. colonoscopie;
c.ecografie abdominala;
d.enteroscopie;
e.videocapsula;

116. compensarea volumului eritrocitar se pare prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:


a. refacerea numarului de hematii si eritrocite;
b. sechestrarea sangelui in depozite; - mobilizarea sangelui din depozite;
c. cresterea frecventei cardiace;
d.cresterea frecventei respiratorii;
e. cresterea vitezei de circulatie a sangelui.

117. Scara Glashow apreciaza urmatorii paramentri, cu exceptia - evalueaza gradul TCC,
politraumatizatii;
a. deschiderea ochilor;
b. raspunsul motor;
c. raspunsul verbal;
d.miscarea membrelor;
e. amploarea interventiei chirurgicale; - scala spitalului de urgenta bucuresti

118.Bolnavul poate fi purtatorul urmatoarelor tipuri de patologii, cu exceptia:


a. boala chirugicala (care va fi tratata prin metode specifice chirurgicale;
b. tare suplimentare preexistente bolii chirurgicale;
c. boala chirurgicala poate agrava bolile cronice preeexistente;
d. intervetia chirurgicala poate agrava bolile cronice preexistente;
e. bolile cronice preexistente nu interfera cu afectiunea chirugicala;

119. Pentru pacientul cu tara vasculara, factorii de risc major sunt, cu exceptia:
a. sindroamele coronariene instabile;
b. angina pectorala stabila - este risc mediu, risc major fiind cea instabila;
c.insuficienta cardiaca cronica decompensata;
d. aritmiile (bloc AV gr II-III, TDR simptomatice, TDR supraventricure);
e. valvulopatii severe;

120. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de clasificare hemoragiilor in functie de cantitarea
pierduta este falsa?
a.hemoragiile mici inseamna o pierdere de sange sub 500 ml;
b. hemoragiile mijlocii inseamna o pierdere de sange intre 500-1500 ml;
c. hemoragiile mari inseaman o pierdere se sange peste 1500 ml;
d.hemoragiile foarte mari inseamna o pierdere de sange peste 2000 ml;
e. hemoragiile cataclismice inseamna o pierdere de sange de peste 2500 ml;

121. Dupa locul de producere al hemoragiilor se disting urmatoarele categorii, cu exceptia;


a. externe;
b. interna neexteriorizata;
c. interna exteriorizata;
d. hemoragie interstitiala(intratisulara);
e. externa neexteriorizata;

122. Urmatoarele tipuri de hemoragii sunt interne exteriorizate:


a. hemoperitoneul;
b. hemotoracele;
c. pneumotoraxul;
d. hemoragie digestiva superioara;
e. hematomul extradural;

123. Gravitatea unei hemoragii depinde de:


a. viteza pierderii sangelui;
b. sexul pacientului;
c. cantitatea de limfa pierduta;
d. aparitia semnelor clinice;
e. instalarea socului hemoragic;

124. Hemostaza definitiva(chirurgicala) se realizeaza prin:


a. aplicarea benzilor adezive:
b. compresia digitala;
c. ligatura chirurgicala;
d. aplicarea garoului;
e. infiltratie cu novocaina;

125. Factorii de risc implicati in patogenia tromboembolismului pulmonar sunt urmatorii, cu exceptia:
a. obezitatea;
b. tratamentul cu anticonceptionale orale;
c. TEP in antecedente;
d. boala celiaca;
e. chirurgie mare abdominala, pelvina sau membrele inferioare;
126. Care dintre urmatoare afirmatii despre scala ASA (American Society of Anesthesiologists) este
falsa?
a. cuprinde 6 clase de risc;
b. Risc ASA I - pacient fara tare asociate;
c. Risc ASA II – pacient cu afectiuni sistemice moderate fara limitare functionala;
d. Risc ASA III – pacient cu boala sistemica severa cu limitarea activitatii, care nu pune in pericol
viata pacientului;
e. Risc ASA IV – muribund; - este bolnav cu afectiune sistemica cu limitatea activitatii care pune
viata bolnavului in pericol; Risc ASA V este muribund

127. Care dintre urmatoarele afirmatii despre scala ASA este falsa?
a. Risc ASA IV – pacient cu boala sistemica severa care pune in pericol viata pacientului;
b. Risc ASA V – pacientu muribund la care nu se prevede o supravietuire mai mare de 24 de ore cu sau
fara interventie chirugicala;
c. Risc ASA VI – bolnav donor de organe(decerebrat);
d. Cuantifica amploarea interventiei chirurgicale in functie de cantitatea de sange pierduta; evalueaza
tarele asociate
e. Risc ASA II – pacient cu afectiuni sistemice moderate fara limitare functionala;

128. Scara spitalului de urgente Bucuresti apreciaza riscul operator in functie de urmatorii parametri,
cu exceptia:
a. starea generala a pacientului si prezenta de afectiuni asociate;
b. amploare interventiei chirurgicala;
c. varsta;
d. interventie in urgenta; - corect;
e. Starea de nutritie (IMC);

129. Ce afirmatie referitoare la plagile prin muscatura de animale estr adevarata?


a. nu se sutureaza imediat pentru a permite eliminarea unor potentiale toxine;
b. nu sunt considerate intotdeauna infectate;
c. sunt considerate potential infectate cu virus rabic, deci necesita vaccinare antirabica;
d. produc de regula tulburari de ritm cardiac;
e. sunt de o gravitate deosebita;

130. Echimoza periorbitara in ochelari caracterizeaza:


a. contuzie cu fractura a bazei craniului;
b. contuzie cu efect de contralovitura;
c. contuzie tangetiala;
d. comotie medulara;
e. contuzie usoara;

131. Leziuni ale organele interne intraabdominale se produc prin:


a. contuzie cu fractura a bazei craniului;
b. contuzie cu efect de contralovitura;
c. contuzie tangetiala;
d. comotie medulara;
e. contuzie usoara;

132. Ce caracterizeaza echimoza?


a. sange extravazat din capilare, determina pete albastrui-violet cu margini sterse;
b. tumefactie dura, dureroaza la palpare; - contuzie;
c. colectie sangvina care intereseaza vasele mai mari decat capilarele;- hematomul
d.acumularea de limfa subcutanat; -serom
e. pete albastru-violet, de dimensiuni mari, cu margini net delimitate,aparute imediat dupa traumatism;
133. Ce caracterizeaza seromul?
a. sange extravazat din capilare care determina pete albastrui violet cu margini stese;
b. tumefactie dura, dureroaza la palpare; - contuzie;
c. colectie sangvina care intereseaza vasele mai mari decat capilarele;- hematomul
d.acumularea de limfa subcutanat; -serom
e. pete albastru-violet, de dimensiuni mari, cu margini net delimitate,aparute imediat dupa traumatism;

134. Ce caracterizeaza hematomul?


a. sange extravazat din capilare, determina pete albastrui-violet cu margini sterse;
b. tumefactie dura, dureroaza la palpare; - contuzie;
c. colectie sangvina care intereseaza vasele mai mari decat capilarele;- hematomul
d.acumularea de limfa subcutanat; -serom
e. pete albastru-violet, de dimensiuni mari, cu margini net delimitate,aparute imediat dupa traumatism;

135. Ce caracterizeaza plagile contuze?


a. Aspect regulat cu margini drepte;
b. aspect neregulat, zdrentuit, cu distrugeri tisulare care se pot necroza;
c. aspect anfractuos, trebuie considerate intotdeauna infectate;
d. lexiuni superficiale cutanateinterezand de obicei epidermul;
e. sectiune neta cu sangerare abundenta;

136. Seromul Morell- Lavalle se produce prin:


a. Contuzie cu fracturi de baza de craniu;
b. contuzie cu efect de contralovitura;
c. contuzie tangetiala;
d.comotie medulara;
e. contuzie usoara;

137. Care afirmatie privind traumatismele nu este adevarata?


a. Se produc prin actiune unui agent vulnerant asupra organismului;
b. leziunile sunt direct proportionale cu natura si intensitatea agentului traumatizant;
c. in functie de integritatea viscerala pot fi cu sau fara afectare viscerala;
d. In functie de integritatea cutanata pot fi inchise sau deschise;
e. in funtie de integritatea pielii pot fi penetrante sau nepenetrante - in functie de integritatea seroasei;

138.Care dintre afirmatiile privind contuziile nu este adevarta?


a. contuzia este o leziune posttraumatica inchisa;
b. se produce prin apasare puternica si rapida asupra unei regiuni a corpului;
c. este insotita uneori de leziuni ale organelor cavitare;
d. tesuturile si organele din profunzime sufera diverse leziuni prin perforarea pielii; tegumentele sunt
integre;
e. organele interne pot fi lezate prin contractarea lor de catre oasele care delimiteaza cutia toracica;

139. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul de strivire este adevarata?
a. apare in urma distrugerii maselor musculare prin strivire sub daramaturi;
b. apare ca efect de contralovitura;
c. sunt leziuni simple care nu se insotesc de deces;
d. nu se produce decat la bolnavii prinsi sub daramaturi;
e.nu se insotesc de soc;