INTRODUCERE ÎN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

1.1. Esența, obiectul și obiectivele analizei financiare

Ca metodă a cunoaşterii, analiza este proprie oricărei ştiinţe. Cu ajutorul

analizei, omul cercetează lucrurile, procesele și fenomenele, le descoperă structura,
le verifică și stabilește relațiile de cauzalitate, factorii care le generează, descopera
legile formării si desfășurării lor și pe baza acestora, formulează decizii privind
activitatea în viitor.

DEFINIȚIE
Analiza reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea unui întreg (obiect,
fenomen sau proces) în elementele componente, procedând la identificarea factorilor, cauzelor şi
condiţiilor care l-au generat, respectiv influenţat.

Corelativul analizei îl reprezintă sinteza, care defineşte procesul prin care are
loc reunirea într-un tot unitar a părţilor şi a elementelor disparate ale unui obiect
sau fenomen cercetat. Dacă analiza presupune descompunerea unui fenomen în
elementele sale simple (inclusiv determinarea relaţiilor structural-funcţionale şi a
celor cauză-efect), sinteza constă în examinarea acestora în unitatea lor.
Cunoaşterea deplină a proceselor sau fenomenelor economico-financiare necesită
îmbinarea într-o unitate a analizei şi sintezei, ca mijloace ale cunoaşterii.

DEFINIȚIE
Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee
şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor
aprecieri referitoare la situaţia economico-financiară a unei întreprinderi, identificarea
factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o, din punct de vedere al utilizării eficiente a
resurselor umane, materiale şi financiare.

Analiza economică evidenţiază comportamentul fenomenelor şi al

proceselor ce se derulează în mediul economic, prin utilizarea unor metode de
investigare generale sau specifice acesteia. Analiza economică are două componente
şi anume: analiza stării economice (de gestiune) şi analiza stării financiare.
Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al evoluției reale a
fenomenului (procesului) economic.
Unul dintre obiectivele funcției financiare a entității economice este analiza
sub aspect financiar a activitatii acestuia într-o anumita perioada de timp si se
efectueaza în corelatie cu toti factorii economici care au generat rezultatele
financiare. De aceea, ea se integreaza în analiza economico-financiara, si studiaza
corelatiile dintre activitatea economica (operațională) si cea financiara, vizând cu
precadere fluxurile financiare care se formeaza la nivelul întreprinderii, modul de
gestionare si plasare a capitalurilor.
 Analiza financiară reprezintă un domeniu al activităţii umane, orientat spre
cercetarea, explicarea şi previziunea proceselor care se petrec cu resursele
financiare şi fluxurile acestora, prin aplicarea unor metode şi procedee analitice
asupra situațiilor financiare şi asupra altor date relevante cu scopul de a obţine
informaţii utile pentru fundamentarea deciziilor manageriale şi gestiunea financiară
eficientă a entităţii economice.

Analiza financiară, la etapa actuală, este un sistem de prelucrare a informației

apt să ofere managerilor datele necesare adoptării deciziilor financiare. În ultimii 20
de ani, rolul analizei financiare a crescut, deoarece se limitează nu numai la analiza
datelor din situațiile financiare, dar integrează și date economice, bursiere, iar
rezultatele analizei sunt integrate în modele financiare, necesare elaborării
previziunilor financiare.
Analiza stării financiare reliefează rezervele nevalorificate ale profitabilităţii,
lichidităţii, solvabilităţii, echilibrului financiar, comportamentului la bursa de valori
a firmei şi aprecierea stării de faliment a firmelor.

Obiectul analizei financiare reprezintă resursele financiare şi fluxurile

acestora.

Obiectivul de bază al analizei financiare îl constituie întocmirea diagnosticului

financiar al întreprinderii, în vederea evidenţierii punctelor forte şi a punctelor
slabe, adică a stării de sănătate sau de slăbiciune financiară a întreprinderii, precum
şi a potenţialului managementului financiar.

Se consideră că finalitatea analizei economico-financiare este Diagnosticul

economico-financiar. Obiectivele diagnosticului financiar sunt orientate în
principal spre evidentierea rentabilitatii si a riscului.