Batalia de la Quatre Bras a fost o batalie purtata pe 16 iunie 1815 �ntre armata

anglo-olandeza, condusa de Wellington, ?i aripa st�nga a Armatei Nordului, condusa

de Mare?alul Michel Ney. Scopul bataliei a fost controlul intersec?iei cruciale a
patru drumuri, din dreptul localita?ii belgiene Quatre Bras. De?i, la �nceputul
bataliei, mare?alul francez se bucura de o superioritate numerica semnificativa,
acesta a dat dovada de o precau?ie necaracteristica, am�n�nd atacul p�na dupa
amiaza, moment �n care ducele de Wellington tocmai primise �ntariri. Ney a reu?it
totu?i sa cucereasca intersec?ia esen?iala, dar contraatacul anglo-aliat l-a �mpins
pe pozi?iile sale ini?iale. Atunci c�nd mare?alul a organizat un nou atac, a gasit
pozi?ia neaparata, �ntruc�t Wellington �ncepuse retragerea dupa ce a aflat de
�nfr�ngerea prusacilor la Ligny, �nfr�ngere care punea toata armata anglo-aliata
�ntr-o pozi?ie precara, risc�nd un atac �n flanc din partea armatei franceze
principale.

Cuprins
1 Preludiu
2 Quatre Bras ?i padurea Bossu
2.1 Trupele prin?ului de Orania
2.2 Trupele mare?alului Ney
3 Primele confruntari
3.1 Schimburi de focuri de diminea?a
3.2 Trupele lui Wellington ?i haosul de pe drum
4 Batalia
4.1 Atacul francez
4.2 �ntaririle alia?ilor
4.3 Olandezii resping cavaleria franceza ?i brigada lui Jamin
4.4 Lancierii francezi creeaza panica
4.5 Coloanele franceze sunt oprite de catre infanteria britanica
4.6 Mi?carea de �naintare a lui Wellington e?ueaza
4.7 Alia?ii sufera pierderi
4.8 Cu un avantaj de 2 la 1, Wellington decide sa treaca la ofensiva
4.9 Batalionul Luneburg captureaza Pireaumont
4.10 Cuirasierii francezi �mpra?tie c�teva unita?i britanice
4.11 V�natorii Calare francezi produc pierderi serioase Garzii britanice
4.12 Ofensiva lui Wellington
5 Rezultat
6 Generali francezi cazu?i la Quatre Bras
7 Marturie
8 Bibliografie
9 Referin?e
Preludiu
Intersec?ia de la Quatre Bras era de importan?a strategica, deoarece oricine ar fi
controlat-o ar fi putut sa mar?aluiasca �nspre sud-est de-a lungul drumului
Nivelles-Namur catre armatele franceze ?i prusace, care erau angajate �n Batalia de
la Ligny. Daca armata anglo-aliata a lui Wellington ar fi putut sa faca jonc?iunea
cu prusacii, for?a combinata ale celor doua armate ar fi fost mai mare dec�t cea a
lui Napoleon. Strategia lui Napoleon fusese sa treaca grani?a �n Belgia (pe atunci
parte a ?arilor de Jos) fara sa alerteze Coali?ia ?i sa se interpuna �ntre for?ele
acesteia, astfel �nc�t sa-i �nfr�nga pe prusaci pentru ca apoi sa se ocupe de
armata anglo-aliata. De?i comandan?ii coali?iei aveau anumite informa?ii �n
legatura cu manevrele dinainte de atac ale francezilor, strategia lui Napoleon s-a
bucurat ini?ial de un mare succes.

� Dumnezeule, Napoleon m-a pacalit; a c�?tigat 24 de ore de mar? asupra mea.

�
�?Ducele de Wellington[2]
Instruc?iunile lui Wellington la �nceputul campaniei s-au bazat faptul ca ora?ul
Bruxelles trebuia protejat �mpotriva unui atac al francezilor, �nsa Wellesley nu ?
tia ce ruta va fi urmata de catre Napoleon, primind rapoarte (false) cum ca o
manevra de �nvaluire ar fi avut loc prin Mons. A auzit pentru prima data de
�nceperea ostilita?ilor �n jurul orei 15:00 pe 15 iunie de la prin?ul de Orania,
confirmari ulterioare ale faptului ca avanposturile Corpului I prusac, sub comanda
locotenent-generalului Graf von Ziethen, erau atacate de catre francezi la ora
04:30 la Thuin (l�nga Charleroi), sosind �n urmatoarele trei ore. Era ora 18:00
atunci c�nd Wellington a pus la cale primele ordine prin care sa-?i concentreze
armata.[3] Cu toate acestea, era �nca nesigur unde ar fi fost mai bine sa-?i adune
for?ele, ordon�nd ca armata sa sa �nainteze catre prusaci abia dupa ce a aflat ca
frontul din apropiere de Mons era liber � aproape de miezul nop?ii.

Aceasta �nt�rziere de noua ore l-a �mpiedicat pe Duce sa �?i deplaseze armata �ntr-
o pozi?ie din care i-ar fi putut oferi lui Gebhard von Bl�cher sprijinul de care
avea nevoie (iar istoricul Peter Hofschr�er spune ca i-a promis acest lucru)[4] pe
16 iunie �n Batalia de la Ligny.

Wellington nu a ordonat armatei sale nici sa �nainteze catre Quatre Bras pe 16

iunie, �nca suspect�nd o manevra de �nvaluire prin Mons. (A spus mai t�rziu ca a
facut aceasta pentru a-?i acoperi gre?elile, de?i ordinele emise ?i primite nu
corespund acestei afirma?ii.) Totu?i, cartierul general al prin?ului de Orania a
decis sa ignore ordinele lui Wellington de a regrupa for?ele olandeze �nauntrul ?i
�n jurul ora?ului Nivelles, �n loc de aceasta lu�nd ini?iativa de a apara Quatre
Bras, unde au primit ajutorul substan?ial al trupelor din Braunschweig ?i Nassau.

Harta campaniei de la Waterloo

Planul original al lui Napoleon pentru 16 iunie era �ntemeiat pe presupunerea ca
for?ele Coali?iei, care fusesera luate prin surprindere, nu vor �ncerca o
concentrare �naintata a for?elor, care ar fi presupus un risc major din partea
acestora; de aceea a inten?ionat sa �mpinga avangarda chiar ?i p�na la Gembloux, cu
scopul de a-l gasi ?i respinge pe Bl�cher. Pentru a sprijini aceasta opera?iune,
rezerva se va �ndrepta mai �nt�i la Fleurus pentru a-l �ntari pe Grouchy, �n caz ca
avea nevoie de ajutor pentru a alunga trupele lui Bl�cher; �nsa, odata ce va ocupa
Sombreffe, Napoleon va redirec?iona rezervele �nspre vest pentru a se alatura lui
Ney, care ar fi trebuit p�na atunci sa captureze Quatre Bras.[5] Pentru a �ndeplini
acest obiectiv, Ney, caruia �i era ata?at acum Corpul al III-lea de Cavalerie
(Kellermann), trebuia sa se maseze la Quatre Bras ?i sa trimita avangarda la 10
kilometri (6 mile) nord de acel loc, o divizie la Marbais realiz�nd legatura dintre
el ?i Grouchy. Apoi, centrul �mpreuna cu aripa st�nga vor executa un mar? de noapte
catre Bruxelles. For?ele Coali?iei vor fi astfel separate iremediabil ?i tot ce va
ram�ne de facut va fi distrugerea fiecareia �n parte. Napoleon a?tepta acum
informa?ii suplimentare din partea comandan?ilor sai de la Charleroi, unde a
concentrat Corpul al VI-lea (Lobau), pentru a-l cru?a, daca era posibil, de un
contramar? obositor, deoarece parea ca nu va fi nevoie de acesta dec�t pentru mar?
ul spre Bruxelles.[5]

Pe 15 iunie, �n timp ce Copul I prusac se retragea catre Ligny, a aparut un pericol

pentru for?ele Coali?iei: faptul ca Ney va putea avansa prin Quatre Bras pentru a-?
i �ndeplini misiunea fara sa �nt�lneasca aproape deloc opozi?ie. La cartierul
general olandez de la Genappe (situat la aproape cinci kilometri (3 mile) de Quatre
Bras), generalul-maior Rebecque, ?eful de stat major al prin?ului de Orania,
d�ndu-?i seama de pericol, i-a ordonat locotenent-generalului Hendrik, baron de
Perponcher Sedlnitsky, comandantul celei de-a doua divizii olandeze, sa-?i trimita
cea de-a doua brigada (prin?ul Bernhard de Saxa-Weimar-Eisenach) pentru a ocupa
Quatre Bras. Brigada, alcatuita din doua regimente din Nassau, a ajuns la destina?
ie pe la ora 14:00 �n data de 15 iunie. Prin?ul Bernhard s-a dispus �n fa?a
primilor cerceta?i francezi, lancieri ai diviziei de Cavalerie U?oara a Garzii
Imperiale (Lefebvre-Desnouettes), �n timp ce ace?tia se apropiau de Quatre Bras.
Lancierii au fost opri?i la Frasnes, dupa care Nassauerii s-au retras �n padurea
Bossu, un petic dens de padure de l�nga Quatre Bras.[6] Generalul Lefebvre-
Desnouettes a cerut sprijinul infanteriei, �nsa deoarece se lasa �ntunericul, iar
infanteria sa era �mpra?tiata de-a lungul drumului Bruxelles-Charleroi, Ney a
respins cererea ?i a decis sa a?eze tabara pentru noapte, ca apoi sa se apropie de
Quatre Bras �n for?a a doua zi.[7] Atunci c�nd a �nceput sa se faca seara, pe 15
iunie, �n loc sa urmeze ordinele lui Wellington de a concentra Corpul I la
Nivelles, Rebecque a ordonat primei brigazi (Graaf van Bijlandt) a celei de-a doua
divizii olandeze sa �ntareasca brigada a doua a prin?ului Bernhard.[8]

Ney a petrecut diminea?a zilei de 16 iunie cu masarea Corpurilor I ?i II ?i

recunoa?terea inamicului de la Quatre Bras, care, dupa cum fusese informat, fusese
�ntarit. �nsa p�na la pr�nz nu a �ntreprins nicio ac?iune majora pentru a captura
intersec?ia, care se afla la �ndem�na sa. �ntre timp, Grouchy a raportat de la
Fleurus ca prusacii veneau dinspre Namur, dar se pare ca Napoleon nu a acordat prea
multa importan?a acestui raport. Se afla �nca la Charleroi atunci c�nd, �ntre 09:00
?i 10:00, a primit ve?ti suplimentare dinspre flancul st�ng cum ca for?e ostile
considerabile erau vizibile la Quatre Bras. �mparatul i-a scris de �ndata lui Ney,
spun�ndu-i ca acelea nu puteau fi altceva dec�t o parte din trupele lui
Wellington ?i ca mare?alul trebuia sa-?i concentreze solda?ii pentru a zdrobi ce se
afla �n fa?a lor, adaug�nd ca trebuia sa trimita toate rapoartele la Fleurus. Apoi,
las�ndu-l provizoriu pe Lobau la Charleroi, Napoleon s-a grabit sa ajunga la
Fleurus, unde a sosit �n jurul orei 11:00.[5]

Quatre Bras ?i padurea Bossu

Maresalul francez Ney

Quatre Bras era un sat foarte mic localizat �n apropiere de importanta intersec?ie
aflata pe drumul catre Bruxelles. �n acea perioada, acesta avea numai trei-patru
case.[9] Mare?alul Ney a sosit la Quatre Bras �n jurul orei 14:00. A recunoscut
imediat importan?a intersec?iei de l�nga acest sat ?i padurea Bossu. Era imposibil
de mar?aluit pe drumul spre Bruxelles at�ta timp c�t inamicul se afla �n padure.
Aceasta era alcatuita din copaci �nal?i ?i tufi?uri dese, carari largi facilit�nd
mi?carea trupelor.

�n apropiere se gasea Gemioncourt. Era o ferma mare cu turnuri �nalte, gradini cu

ziduri din piatra ?i livezi care ofereau o pozi?ie excelenta de aparat. Gemioncourt
reprezenta o ferma belgiana tipica pentru acele vremuri: era construita �n
majoritate din piatra, cu casa principala ?i cladirile anexe grupate �n jurul unei
cur?i centrale unde se putea intra numai printr-o poarta de lemn, astfel ca din
exteriorul fermei se puteau observa doar pere?ii gro?i exteriori, fara ferestre, ?i
zidurile �nalte. Adaug�nd la acestea ?i deschizaturile din pere?i, o astfel de
ferma devenea un bastion formidabil.[10] Vizibilitatea era limitata pentru ambele
par?i, din cauza lanurilor �nalte de secara, gr�u ?i porumb. Malurile p�r�ului, �n?
esate de arbori, ofereau o pozi?ie avantajoasa pentru tragatori.

P�na atunci, se aflau pu?ini solda?i pe c�mpul de lupta. Avangarda (trupe din
Nassau ?i Olanda), luptase �mpotriva c�torva francezi cu o seara �nainte. Facusera
aceasta din proprie ini?iativa, aleg�nd sa nu urmeze ordinele lui Wellington de a
se muta �n �ntregime la Nivelles. Datorita lui Constant Rebecque ?i lui Bernhard de
Saxa-Weimar, �ncercarea francezilor de a separa cele doua armate aliate din Belgia
aproape ca fusese zadarnicita.

Trupele prin?ului de Orania

�nal?imea Sa, prin?ul de Orania (1792-1849), comanda trupele olandeze. De?i avea
numai 23 de ani, el era comandantul Corpul I, cel mai mare corp de armata din
cadrul armatei aliate. Comanda i-a fost acordata din motive pur diplomatice. P�na
c�nd Wellington a ajuns la Bruxelles �n aprilie, prin?ul de Orania a fost
comandantul-?ef al for?elor aliate sta?ionate �n Olanda. Numai dupa presiuni ?i
eforturi intense tatal sau, regele Olandei, a fost de acord ca Wellington sa preia
comanda suprema. Nimic mai prejos dec�t comanda Corpul I nu era acceptabil pentru
el ?i fiul sau.[11]

Trupele olandeze din 1815 erau recru?i noi, tipici, fara experien?a �n vreo
campanie; ca ?i orice alta armata din aceasta perioada, erau prezen?i �n numar
mare. �n mod evident, batalioanele J�ger (u?oare) ?i de Linie cuprindeau solda?i
profesioni?ti, �nsa chiar ?i acestea aveau mul?i oameni noi. Cei din mili?ie
fusesera �nrola?i, �ntr-o modalitate sau alta, dar acest lucru nu �nseamna ca
posedau vreun fel de pregatire militara. Nu era o armata proasta, �nsa nici nu s-a
distins foarte mult, cel pu?in nu la �nceptul campaniei; dar ?i-a �ndeplinit
datoria.[12]

La �nceputul Bataliei de la Quatre Bras, prin?ul de Orania avea noua-zece

batalioane de infanterie ?i 16 tunuri:

Bateria ecvestra a lui Bijleveld

cinci tunuri pe un mic deal
trei tunuri �n ariergarda, l�nga Quatre Bras
Bateria pedestra lui Stevenart
?ase tunuri �ntre padurea Bossu ?i Gemioncourt
doua tunuri �n apropiere de col?ul de sud-vest al padurii Bossu

Fusilier si carabinier din Batalionul 2 de Infanterie Usoara Nassau

toate trenurile de artilerie au fost retrase �n spatele satului Quatre Bras
Batalionul 27 J�ger olandez, sub comanda lui Grunebosch, era pozi?ionat �ntre
fermele Gemioncourt ?i Pireaumont, pazind de asemenea ?i lacul Materne. O companie
a fost trimisa �n sprijinul artileriei.
Batalionul 5 de Mili?ie olandez, comandat de Westernberg, se afla pe v�rful unui
deal, la nord-vest de Gemioncourt, o companie fiind deta?ata sa apere ferma.
Batalionul 2/Regimentul III de Infanterie din Nassau se gasea �n interiorul ?i �n
spatele padurii: doua companii de-a lungul par?ii de sud a padurii ?i doua companii
�n rezerva la nord de padure. �Lancierii Ro?ii� francezi nu le-au permis sa intre
�n forma?ie �n c�mp deschis.
Batalionul 2/Regimentul I de Infanterie din Nassau de-a lungul par?ii de est a
padurii
Batalionul 1 de Infanterie Nassau-Orania de asemenea de-a lungul par?ii de est a
padurii
Batalionul 8 de Mili?ie olandez tot de-a lungul par?ii de est a padurii (?i un mic
deta?ament �n Grand Pierrepont).
Batalionul 2/Regimentul II de Infanterie din Nassau a fost ?inut �n rezerva.
Batalionul 2 de Infanterie Nassau-Orania a fost de asemenea ?inut �n rezerva.
Batalionul 7 de Mili?ie olandez a fost ?inut �n rezerva (�nsa cur�nd i s-a ordonat
sa intre �n padure)
Batalionul 7 de Linie belgian a sosit �nainte de ora 15:00, a fost ?inut �n rezerva
pentru o scurta perioada de timp, apoi i s-a ordonat sa ocupe o pozi?ie �n
interiorul padurii.
Trupele mare?alului Ney

Generalul Reille
Mare?alul Ney dispunea de Corpul al II-lea de armata al lui Reille (diviziile de
infanterie 5, 6, 9 ?i Divizia a 2-a de Cavalerie), precum ?i de Cavaleria U?oara de
elita a Garzii, formata din Lancieri ?i V�natori Calare. Contele Reille luptase
�mpotriva trupelor lui Wellington ?i a gherilelor spaniole �nca din 1810 p�na la
sf�r?itul Razboiului peninsular. Rela?ia sa cu mare?alul Soult era at�t de
�ncordata, �nc�t Reille ?i-a abandonat postul �n 1814.

Divizia a 5-a de Infanterie sub comanda lui Bachelu (patru batalioane ale lui
Husson, cinci ale lui Campi); baronul Bachelu era un general competent, care fusese
antrenat ca genist. El era un republican sincer ?i nu regreta nimic din ac?iunile
sale. Primii zece ani ai serviciului militar i-a petrecut ca genist.
Divizia a 9-a de Infanterie comandata de Foy (cinci batalioane ale lui Gauthier, ?
ase ale lui Jamin); contele Maximilien S�bastien Foy era un comandant ?i ofi?er de
stat-major competent.
Divizia a 6-a de Infanterie a lui J�r�me Bonaparte era �nca pe drum; aceasta era
cea mai puternica divizie de infanterie a armatei franceze �n 1815. Prin?ul J�r�me,
fratele cel mai mic al lui Napoleon, era �n primul r�nd un om de societate ?i de
abia apoi militar.
Divizia a 2-a de Cavalerie sub Pir� (opt escadroane de v�natori calare ale lui
Hubert, ?apte de lancieri ale lui Wathiez). V�natorii erau pozi?iona?i �n prima
linie, pe c�nd lancierii se aflau �n spatele infanteriei; contele Pir� era un ofi?
er foarte experimentat ?i un cavalerist excelent. El a fost ranit la Borodino ?i s-
a distins la Dresda, dupa care a fost promovat �n gradul de general de divizie.
Pir� ?i-a comandat �n mod formidabil divizia la Quatre Bras.[13]
Divizia de Cavalerie U?oara a Garzii comandata de Lefevbre-Desnouettes (patru
escadroane de Lancieri Ro?ii ai Garzii ?i patru de V�natori Calare ai Garzii). La
�nceput, aceasta unitate a fost ?inuta �n rezerva �n spatele infanteriei lui
Bachelu ?i Foy. Odata ce au sosit cuirasierii, Cavaleria Garzii s-a mutat pe
flancul st�ng.
Primele confruntari
Lancierii Ro?ii francezi s-au apropiat de Frasnes ?i au fost �nt�mpina?i cu foc
artilerie din partea unei baterii ecvestre olandeze ?i cu foc de muscheta din
partea Batalionului 2 din Regimentul 2 de Infanterie Nassau. Lefevbre-Desnouettes ?
tia ca era inutil ca numai cavaleria sa �ncerce sa alunge trupe inamice dintr-un
sat, a?a ca a cerut sprijinul infanteriei. Va dura ceva timp ca un batalion din
divizia lui Bachelu sa ajunga la periferia localita?ii Frasnes. �ntre timp,
escadronul 1/regimentul 1 al Lancierilor din Garda (era faimosul escadron de Elba,
alcatuit din polonezi) s-a mutat �n estul satului Frasnes ?i a avansat, apropiindu-
se de Quatre Bras fara sa �nt�lneasca o rezisten?a serioasa. Din pacate, celelalte
escadroane nu i-au putut urma pe polonezi din cauza focului de artilerie al
bateriei olandeze. Patrulele acestora au fost de asemenea respinse de catre
cavaleria olandeza.

Masurile preventive luate de capitanul bateriei ecvestre, Bijleveld, �mpreuna cu

maiorul Normann, care comanda Batalionul 2 al regimentului Nassau, s-au dovedit
decisive �n oprirea francezilor. Imediat ce acesta a ajuns pe pozi?ie, le-a ordonat
oamenilor sai sa �ncarce tunurile cu mitralii. Infanteria s-a grupat �n linie de
ambele par?i ale bateriei. Toate tunurile au tras asupra lancierilor francezi cu
mitralii, care au omor�t ?i ranit mai mul?i oameni ?i cai. Ace?tia s-au retras �n
sat ?i au trimis patrule. Au postat santinele, ceea ce au facut ?i alia?ii, men?
in�ndu-?i pozi?ia p�na �n ziua urmatoare.[14] Ney i-a scris lui Napoleon: �Trupele
pe care le-am depistat la Frasnes nu au luptat la Gossieles... M�ine, la ivirea
zorilor, voi trimite un deta?ament de recunoa?tere la Quatre Bras care, daca va fi
posibil, va ocupa aceasta pozi?ie deoarece cred ca trupele din Nassau s-au
retras...�[15]

Schimburi de focuri de diminea?a

Generalul Perponcher Sedlnitsky

Diminea?a, pe la ora 05:00, generalul Perponcher a �nlocuit Batalionul 2 din
Regimentul 3 de Infanterie Nassau cu Batalionul 27 J�ger. Tragatori au acoperit
poteca de-a lungul par?ii de sud a padurii Bossu. O baterie a fost pozi?ionata pe
un teren mai �nalt. Doua companii ale Batalionului 2 din Regimentul 2 Nassau au
fost trimise �n recunoa?tere �mpreuna cu 50 de husari prusaci silezieni sub comanda
locotenentului Zehelin, care fusesera separa?i de armata prusaca �n luptele din
ziua anterioara. Husarii s-au angajat �n schimburi de focuri cu cavaleri?ti trimi?i
de catre Lancierii Ro?ii ai diviziei lui Lefevbre-Desnouettes.

Bateria lui Bijleveld a deschis focul asupra Lancierilor Ro?ii. Lupta de cavalerie
a fost de scurta durata ?i ambele par?i s-au retras dupa ce au suferit pierderi u?
oare. La ora 07:00, un mic grup de solda?i francezi a avansat �nspre pozi?iile
inamice, �nsa a fost izgonit dupa un scurt schimb de focuri. Aceste c�teva ?arje de
cavalerie au fost respinse cu pierderi de partea francezilor. P�na atunci, ace?tia
nu �?i facusera apari?ia �n numar mare; trupele care erau prezente deocamdata pe
c�mpul de batalie erau, �n afara de infanteria de linie, V�natorii Calare ai
Garzii, Lancierii Garzii ?i artileria ecvestra a Garzii.[16]

O �ncercare din partea a doua companii din Nassau de a avansa �nspre Frasnes a fost
de asemenea �mpiedicata. Artileria franceza ajunsese pe pozi?ii ?i mari deta?amente
de tragatori faceau demonstra?ii de-a lungul frontului. La pr�nz, Batalionul 2 din
Regimentul 3 Nassau l-a �nlocuit pe cel din Regimentul 2, care a plecat sa ia masa.

La ora 06:00 a sosit prin?ul de Orania ?i a inspectat trupele din prima linie. El a
fost la conducere p�na c�nd Wellington s-a �ntors de la �nt�lnirea sa cu Bl�cher.
Prin?ul a vazut solda?i francezi care str�ngeau provizii ?i �?i faceau focurile �n
apropiere iar �n spatele lor, �n holdele �nalte de l�nga Frasnes, se aflau
lancierii. Era o zi foarte calda.

Trupele lui Wellington ?i haosul de pe drum

Haosul se instalase la diferite puncte �nguste din linia de mar? a alia?ilor.
Constant Rebecque a gasit o stare de confuzie pe drumul catre Quatre Bras, deoarece
diviziile lui von Alten ?i Chassee sosisera �n acela?i timp. Zgomotul bataliei
putea fi auzit de multe trupe care se aflau pe drum. ?oseaua �nspre Nivelles era
blocata din cauza trenului de bagaje al Diviziei a 3-a britanice. Nimeni nu parea
sa se ocupe de controlul traficului. Haosul era at�t de mare, �nc�t majoritatea
for?elor lui Wellington nu vor ajunge dec�t spre sf�r?itul serii, atunci c�nd
batalia se terminase.

Cavaleria despre care Wellington le spusese �n mod sigur lui Bl�cher ?i Gneisenau
ca va fi la Nivelles la pr�nz se afla de fapt �ntr-o loca?ie necunoscuta de nimeni
la Quatre Bras, undeva �ntre Enghien ?i Braine-le-Comte, prinsa �n confuzia
infernala care �nvaluise o mare parte din armata aliata. Ordinele lui Wellington
adusesera cavaleria de la Ninove la Enghien, unde a �nceput sa se piarda �n mul?
imea de unita?i de infanterie amestecate.[17] Aglomera?ia era groaznica, chiar ?i
dupa standardele modeste ale acelor vremuri.

Arthur Wellesley, ducele de Wellington

Capitanul Mercer din Artileria Regala Ecvestra relateaza: �Regimentul 23 (Dragoni
U?ori) a �naintat cu greu... Pe la pr�nz, dupa ce am trecut prin mult noroi ?i
c�teva p�r�uri, nefiind siguri daca ne �ndreptam �n direc?ia corecta, am ie?it pe
un teren mai �ntins ?i uscat... Diferite coloane de cavalerie se uneau �n acela?i
loc iar l�nga zidul unui parc am gasit brigada lui Sir Vandeleur... Aici am
descalecat de asemenea, pentru a a?tepta sosirea maiorului McDonald... Toate
corpurile, pe masura ce ajungeau, am observat ca urmau acest drum ?i apoi �?i
continuau �naintarea ... a?tept�nd o jumatate de ora ?i fara niciun indiciu ca
maiorul McDonald �?i va face apari?ia cur�nd, am �nceput sa caut prin �mprejurimi
pe cineva care sa ne ofere ceva informa?ii, �nsa nu era prezent niciun ofi?er de
stat-major ?i nimeni altcineva nu ?tia vreun lucru cu privire la aceasta problema.
Corp dupa corp sosea ?i trecea pe l�nga noi, �n general fara sa se opreasca, dar
to?i d�nd dovada de ignoran?a �n legatura cu destina?ia... Sir Ormsby mi-a taiat
vorba cu o asprime complet inutila: �Nu ?tiu nimic despre dumneata! Nu ?tiu nimic!�
�Dar ave?i amabilitatea sa �mi spune?i �ncotro va �ndrepta?i dumneavoastra?� �Nu ?
tiu nimic despre asta, domnule! ?i-am spus deja ca nu ?tiu absolut nimic despre
dumneata!�� �ntr-un final, bateria lui Mercer a ajuns la Braine-le-Comte. �Aici, ca
?i mai �nainte, nu am putut ob?ine nicio informa?ie cu privire la mar?ul nostru,
direc?ia sau scopul acestuia, lovindu-ma de o ignoran?a totala...� Cur�nd, bateria
lui Mercer a �nceput sa se �mpra?tie printre dragoni ?i husari. ��n momentul acela
ne-a preluat maiorul McDonald, care, fara sa faca vreo referire �n legatura cu
bivuacul de la Enghien, despre care probabil nici macar nu aflase, mi-a ordonat sa
ma ata?ez brigazii de Garda...�[18]

�ntre timp, Wellington a calarit p�na la Bl�cher. Ducele, vorbind o franceza

fluenta, i-a �ntrebat pe acesta ?i pe Gneisenau: Que voulez-vous que je fasse? (Cum
dori?i ca eu sa procedez?) Ofi?erul prusac M�ffling a �ndeplinit func?ia de
translator al discu?iei. Planul lui Bl�cher era simplu; sa dea batalia, ajutat
fiind de o for?a semnificativa care va fi trimisa de catre Wellington.

Batalia
La sosirea lui Ney, acesta a observat numai avanposturile alcatuite din germani ?i
olandezi. El a remarcat catre generalul Reille, comandantul Corpului al II-lea de
Armata: �Nu se mai afla aproape nimeni �n padurea Bossu, trebuie sa o ocupam
imediat.� Padurea Bossu era foarte importanta, �nsa atacul principal a fost direc?
ionat la est de padure, de-a lungul drumului catre Quatre Bras. Mare?alul Ney a
conchis ca, odata cu atacul de-a lungul drumului, inamicul din padurea Bossu va fi
obligat sa-?i retraga liniile pentru a evita sa fie �nvaluit.[19]

Atacul francez

Grenadier si voltigeur din armata franceza

�n jurul orei 14:00, francezii au �naintat �n for?a, iar avanposturile aliate s-au
retras la Grand-Pierrepont. Artileria franceza a deschis focul, pe c�nd coloanele
de infanterie, precedate de tragatori, ?i-au �nceput avansul. �n timp ce divizia
lui Bachelu a respins Batalionul 27 J�ger olandez �nspre Gemioncourt, divizia lui
Foy a �naintat �mpotriva centrului inamicului. Bateriile lui Bijleveld ?i Stevenart
au suferit pierdei considerabile �n materie de artileri?ti ?i cai.

Jumatate din divizia lui Foy (brigada lui Gauthier) a atacat partea de sud a
padurii Bossu, �nsa a fost oprita de catre Batalionul 1 de Infanterie Nassau-Orania
?i Batalionul 8 de Mili?ie. Apoi, cele doua batalioane au fost �mpinse �napoi 250
de metri �n padure din cauza unui nou atac francez (�n timpul acestei batalii,
colonelul de Jongh al Batalionului 8 de Mili?ie olandez a fost ranit ?i i-a ordonat
aghiotantului sau sa �l lege de ?a pentru a ram�ne �mpreuna cu batalionul sau).

Ducele Bernhard a condus voluntarii din Batalionul 2/Regimentul I de Infanterie din

Nassau ?i doua companii ale Batalionului 7 de Mili?ie �ntr-un contraatac ?i i-a
alungat pe francezi din padure. Pe la ora 16:00 a ajuns divizia lui J�r�me
Bonaparte. Mare?alul Ney i-a ordonat imediat acestei mari unita?i sa ocupe padurea
Bossu. Nassauerii s-au retras �n ordine destul de buna. �nca mai aveau �n posesie
partea nordica a padurii ?i erau sprijini?i de focul trupelor olandeze ce aparau
Gemioncourt. �ntre timp, divizia lui Foy s-a raliat pe drumul catre Quatre Bras.
Batalionul 5 de Mili?ie suferea pierderi din cauza obuzierelor franceze. Patru
companii ale Batalionului 27 J�ger erau �n curs de retragere atunci c�nd V�natorii
lui Pir� i-au atacat, cauz�nd multe victime ?i �mpra?tiind supravie?uitorii.

�ntaririle alia?ilor
Depa?i?i numeric ?i presa?i continuu, trupele olandeze sub Bijlandt ?i Nassauerii
se gaseau �ntr-o situa?ie foarte critica. �nainte de ora 15:30 a sosit brigada de
cavalerie a lui van Merlen (Regimentul 5 Dragoni U?ori, Regimentul 6 Husari) cu
doua tunuri. Ambele regimente erau olandeze. Merlen era un general experimentat,
totu?i solda?ii sai erau epuiza?i. Caii fusesera �n?aua?i din diminea?a zilei
anterioare ?i mar?aluisera noua ore pe timp de canicula �n acea zi.

Statuia ecvestra a ducelui de Braunschweig

Cur�nd dupa Merlen a ajuns ?i Divizia a 5-a britanica, comandata de Picton.
Acesta ?i-a dispus trupele dupa cum urmeaza: brigada lui Kempt ?i o parte din
brigada lui Pack �n prima linie, brigada hanovriana a lui Best �n a doua linie,
bateria hanovriana pe flancul drept ?i cea britanica �n partea st�nga. Sir Thomas
Picton era unul dintre cei mai agresivi generali britanici. Era respectat pentru
curajul sau ?i temut din cauza temperamentului sau irascibil. �n 1810, la cererea
lui Wellington, a fost numit comandant de divizie �n Spania. P�na la sf�r?itul
Razboiului peninsular, Picton a fost unul dintre principalii subordona?i ai lui
Wellington. Comandantul-?ef, este adevarat, nu i-a acordat niciodata la fel multa
�ncredere precum lui Beresford, Hill sau Craufurd. Cu toate acestea, meticulos ?i
punctual �n �ndeplinirea unui sarcini bine definite, Picton nu avea superior �n
armata.[20] Apoi au sosit c�teva batalioane puternice de infanterie din
Braunschweig �mpreuna cu artilerie ?i cavalerie. Trupele din Braunschweig s-au
postat �ntre padurea Bossu ?i drumul spre Charleroi. Ducele de Braunschweig a pozi?
ionat doua companii ale batalionului din avangarda �n padure ?i batalionul J�ger
�ntr-un ?an? de l�nga Gemioncourt. J�gerii erau dispu?i �n grupuri de c�te patru la
intervale de ?ase pa?i.

Olandezii resping cavaleria franceza ?i brigada lui Jamin

Printul de Orania la Quatre Bras, pictura de Jan Willem Pieneman

�ntre timp, infanteria franceza a capturat Gemioncourt. Cu Batalionul 5 de Mili?ie
dislocat, Regimentul 28 britanic s-a retras de asemenea, iar centrul aliat se afla
�ntr-un pericol iminent de prabu?ire. �n ciuda tuturor previziunilor, Batalionul 5
de Mili?ie olandez a reu?it sa pastreze nordul fermei Gemioncourt. Observ�nd
sosirea de noi �ntariri, mili?ienii au atacat ferma la baioneta ?i au alungat
tragatorii francezi (din brigada lui Jamin, divizia lui Foy) de pe ziduri ?i c�mp.
Numai o m�na de francezi au rezistat �n interiorul fermei.

Mai multe companii de mili?ie s-au postat apoi la sud de Gemioncourt. Au fost ?
arjate de catre Regimentul 6 V�natori Calare. Sprijinit de focul bateriei lui
Bijleveld, Batalionul 5 de Mili?ie olandez a tras o salva mortala de la mica
distan?a pentru a-i respinge pe francezi. V�natorii s-au �ntors ?i au ?arjat din
nou. ?i din nou au fost respin?i. A treia ?arja de cavalerie a fost efectuata de
catre Regimentul 6 Lancieri. �ntre timp, mili?ienilor li s-a alaturat prin?ul de
Orania, care a �nceput sa-i �ncurajeze. Lancierii au fost ?i ei respin?i.

C�teva batalioane de infanterie franceza sub comanda lui Jamin au �naintat la est
de Gemioncourt. Prin?ul de Orania a ordonat brigazii de cavalerie a lui Merlen sa ?
arjeze aceste for?e, pe c�nd Batalionul 5 de Mili?ie olandez ?i Batalionul 27 J�ger
trebuiau sa atace din flanc. Cele doua unita?i au atacat ?i au alungat infanteria
franceza.

Lancierii francezi creeaza panica

Lancieri polonezi din cadrul armatei franceze

Brigada lui van Merlen a fost atacata de catre Regimentele 5 Lancieri ?i 1 V�natori
Calare �n timp ce �nca se pozi?iona. Cavaleria olandeza a fugit cuprinsa de panica,
cu francezii urmarind-o �ndeaproape. Aghiotantul prin?ului de Orania, maiorul van
Limburgh Stirum, a fost ranit grav. Lancierii au �naintat p�na la bateriile lui
Bijleveld ?i Stevenart, unde au omor�t mul?i tunari. Apoi au lovit Batalioanele 5
de Mili?ie ?i 27 J�ger, provoc�nd numeroase pierderi. Prin?ul de Orania a fost
antrenat �n retragere, fiind �nsa salvat de viteza calului sau. Acesta era ?i
momentul �n care Wellington se �ntorcea de la �nt�lnirea sa cu Bl�cher de la Brye,
calul sau ajut�ndu-l de asemenea �ntr-o situa?ie la fel de precara.[21]

Lancierii au devenit dezordona?i din cauza ?arjei ?i astfel au fost respin?i cu u?

urin?a de salvele de muscheta trase de catre Batalionul 2 Nassau-Orania ?i un
batalion britanic. Cavaleria a �nceput sa se retraga �ncet. �ntre timp, Regimentul
5 Dragoni U?ori belgieni se lupta cu Regimentul 6 V�natori Calare. Dupa o scurta
�ncle?tare, belgienii s-au retras, �nsa francezii nu i-au urmarit. Sco?ienii i-au
confundat pe belgieni cu francezii ?i au tras. Williams noteaza: �Apoi a avut loc
unul din acele tragice incidente ale razboiului, �n care oamenii mor din cauza
erorii prietenilor. Vaz�nd olandezii �n albastru (husari) ?i verde (dragoni u?ori)
galop�nd salbatic catre intersec?ie ?i auzindu-i ?ip�nd �n franceza, sco?ienii din
Regimentele 92 ?i 42 Highland de-a lungul drumului Namur i-au confundat cu
francezii ?i li s-a ordonat sa deschida focul asupra lor. Mul?i cai �n special au
cazut la pam�nt, deoarece prezentau cele mai mari ?inte... Solda?ii lui Pir�,
ocolind calul ranit al lui Merlen, au ajuns �n st�nga intersec?iei sub focul
bateriei lui Rogers, care tragea cu mitralii ?i s-au retras, nefiind sprijini?i de
infanterie sau artilerie ecvestra... Merlen a ramas sa reflecteze cu triste?e la
pierderile pe care unitatea sa le suferise ?i cu amaraciune din cauza faptului ca
majoritatea fusesera provocate de alia?ii sco?ieni dec�t de francezi.�[22]

Coloanele franceze sunt oprite de catre infanteria britanica

J�gerii din Braunschweig dispu?i �n ?an? �?i pusesera marile palarii pe tufi?urile
din fa?a lor. Acestea atrageau focul necontenit de muscheta al voltigeurilor
francezi. Regimentul 95 Pu?ca?i nu a reu?it sa recucereasca satul aparat de
infanteri?tii lui Bachelu. Prin?ul de Orania a trimis mai multe companii ale
Batalionului 27 J�ger pentru a-i asista pe britanici, �nsa limba s-a dovedit o
bariera �n calea cooperarii utile. Sir Andrew a �ncercat sa �i �ncurajeze pe
olandezi sa mar?aluiasca �nainte �n linie cu oamenii sai, �nsa olandezii au
�ncercat sa explice ca inamicii erau prea numero?i pentru a fi ataca?i frontal.

Regimentul 28 la Quatre Bras - (�n jurul orei 17:00) - Elizabeth Thompson - (1875)
Francezii se aflau �ntr-un lan �nalt ?i nu erau vizibili oamenilor lui Sir Andrew.
Acesta a insistat ca pu?ca?ii sai sa �nainteze ne�nso?i?i, numai pentru a fi
respin?i pe data de o salva masiva. (Aceasta problema tipica a pornit de la
inabilitatea mutuala a for?elor din cadrul armatei aliate poliglote de a se �n?
elege reciproc. Trupele britanice nu erau familiarizate cu terenul de la Quatre
Bras. Olandezii, pe de alta parte, fusesera pe acest teren ?i schimbasera focuri
intermitent cu francezii timp de aproape 24 de ore. J�gerii olandezi, neput�nd
vorbi engleza, au �ncercat sa indice prin gesturi situa?ia �n care se gaseau. Unii
solda?i britanici au �n?eles, pe c�nd al?ii nu. Kincaid, de exemplu, a scris:
�J�gerii olandezi erau un grup de recru?i care nu mai fusesera niciodata sub foc
inamic; ?i nu puteau fi convin?i sa se alature tragatorilor no?tri.�[23] Ofi?erii
olandezi ?i mul?i solda?i, care servisera �n armata franceza �n Germania, Spania ?i
Rusia, �?i men?inusera pozi?iile fara ajutor toata diminea?a. Din asemenea
comentarii nefondate, precum cel al lui Kincaid, s-a nascut mitul britanic al �la?
ita?ii� trupelor olandeze. Daca ar fi fost �ntr-adevar la?e sau simpatetice lui
Napoleon, ar fi fugit �n seara anterioara sau ?i-ar fi tradat pozi?ia �n loc sa
faca ceea ce au facut: sa reziste singure �mpotriva for?elor franceze al caror
numar cre?tea continuu, ignor�nd ordinele lui Wellington. �ncercarile lui Siborne
de a imputa la?itatea trupelor olandeze era un mijloc de diversiune pentru a
distrage aten?ia istoriei de la performan?a inepta a ofi?erilor de stat-major
britanici.[24])

�ntre timp, mare?alul Ney a ordonat diviziei lui Bachelu ?i unei jumata?i din
divizia lui Foy sa avanseze. Cinci baterii au fost postate �ntre Gemioncourt ?i
Pireaumont pentru a oferi sprijin. Wellington a pozi?ionat ?apte batalioane
britanice la 500 de metri sud de Quatre Bras ?i patru batalioane hanovriene pe
drumul Namur. Aceasta for?a puternica era completata de Regimentul 95 Pu?ca?i ?i
bateria lui Rogers. Regimentul 28 britanic a fost trimis pentru a �ntari trupele
olandeze din Gemioncourt. Coloanele franceze au traversat p�r�ul ?i au fost
�nt�mpinate cu salve puternice trase de catre infanteria britanica ?i germana.
Focul era cople?itor iar francezii s-au oprit. Apoi au fost ataca?i de
Highlanderi ?i hanovrieni. Infanteria franceza s-a retras.

Mi?carea de �naintare a lui Wellington e?ueaza

Reconstituire a uniformei soldatilor dintr-un regiment de highlanderi
Infanteria aliata a fost oprita de catre focul artileriei franceze, cre�ndu-se apoi
confuzie din cauza ?arjelor de cavalerie. �ntr-un final, aceasta a reu?it sa
formeze careuri, ce au rezistat �n fa?a cavaleriei franceze la �nceput, �nsa careul
Regimentului 42 a fost strapuns iar cel al Regimentului 44 aruncat �n dezordine,
av�nd loc o lupta �n �ncercarea a-i captura drapelul.[25] Sergentul Anton din
Regimentul 42 Highland:

�Eram pregati?i ?i �n linie... ?i ne-am grabit �nainte de?i nu vedeam niciun inamic
�n fa?a. Tulpinele de secara, asemanatoare cu papura care cre?te pe marginile unor
mla?tini, se opuneau avansarii noastre; v�rfurile ne ajungeau p�na la berete ?i ne-
am caznit sa ne croim drum printre ele c�t de repede am putut. P�na c�nd am ajuns
la un c�mp de trifoi de cealalta parte, eram �n mare parte �mpra?tia?i; cu toate
acestea, ne-am reunit �n linie c�t de repede ne-au permis timpul ?i �naintarea
noastra rapida. Tragatorii belgieni s-au retras printre r�ndurile noastre ?i �ntr-o
clipa ne aflam fa?a �n fa?a cu urmaritorii lor victorio?i... Mare?alul Ney... a
observat salbaticul ?i nechibzuitul nostru zel ?i a ordonat unui regiment de
lancieri sa ne atace. I-am vazut apropiindu-se de la distan?a, �n timp ce apareau
dintr-o padure ?i i-am confundat cu soldati din Braunschweig ce avansau pentru a
�nvalui infanteria [franceza] �n retragere... se apropiau de flancul nostru drept,
de unde erau extin?i tragatorii no?tri ?i nu ne gaseam deloc �ntr-o forma?ie
potrivita pentru a respinge un atac... fara vreun moment de pregatire pentru a-i
primi drept inamici; �n afara de acela de a ne re�ncarca muschetele... O ordonan?a
germana [KGL] de dragoni a galopat p�na la noi, exclam�nd �Franchee! Franchee!� ?i,
execut�nd o mi?care de �ntoarcere, a plecat. Am format instantaneu un careu de
regrupare; fara timp de particularita?i: fiecare muscheta a solda?ilor era
�ncarcata, iar inamicii no?tri se apropiau cu viteza maxima; copitele cailor lor
pareau ca sf�?ie pam�ntul... Bravul nostru colonel [Sir Robert Macara] a cazut
acum, strapuns prin barbie de glon?ul care i-a ajuns p�na la creier. Capitanul
Menzies s-a prabu?it acoperit de rani... Grenadierii [din Regimentul 42 Highland],
pe care �i comanda, au continuat sa lupte pentru a-l salva sau macar a-l razbuna,
�nsa au cazut sub lancile inamicilor.[26]�
Batalionul Verden nu a reu?it sa se retraga destul de rapid, a?a ca majoritatea
solda?ilor au fost omor�?i sau lua?i prizonieri.[27] Wellington a raliat husarii
din Braunschweig ?i, str�ng�nd rama?i?ele cavaleriei lui Merlen, s-a pregatit sa
�nainteze ?i sa astupe gaura. �nsa �nainte ca trupele sa fie pozi?ionate pentru a
avansa, for?ele superioare ale lui Pir� au lovit, alung�ndu-l chiar ?i pe
Wellington �nsu?i �n spatele intersec?iei. Acesta, pentru a evita moartea sau
capturarea umilitoare, a calarit p�na la Regimentul 92 Highlanderi. Strig�nd
oamenilor sa se lase �n jos, a sarit cu calul peste capetele lor ?i s-a refugiat
spatele acestora.[28] Aproximativ doua escadroane de V�natori Calare francezi au
atacat batalionul Regimentului 92 Highland, �nsa fara succes.

Din cauza ?arjelor cavaleriei franceze, mi?carea de �naintare a lui Wellington a e?

uat. A fost obligat sa �i ordone diviziei lui Picton sa se retraga de pe pozi?iile
curente pentru a se adaposti pe pozi?iile ini?iale de-a lungul drumului Namur.
Ducele de Saxa-Weimar a observat aceasta scena din padurea Bossu ?i, �n timp ce
acesta apara padurea, inamicul a �mpins aripa st�nga a alia?ilor (Picton) chiar
p�na la Quatre Bras, cam �n acela?i moment fiind omor�t ?i ducele de Braunschweig.
[29]

Alia?ii sufera pierderi

Soldati dinBraunschweig �n actiune la Quatre Bras

Wellington i-a mutat pe Braunschweigeri mai aproape de Gemioncourt ?i s-a postat pe
malul nordic al p�r�ului. Deoarece flancul alia?ior era expus, Regimentele 42 ?i 44
ale lui Pack, care �?i revenisera par?ial dupa atacurile cavaleriei franceze, au
�naintat pu?in de-a lungul drumului. �n st�nga soldatilor din Braunschweig, pe
drumul Namur, se afla Batalionul Landwehr Luneburg, ce �nlocuise Regimentul 92
Highlanderi. Regimentul 3 Linie a ocupat mai multe cladiri de pe drumul Quatre
Bras, cu Regimentul 2 (Braunschweig) �n dreapta sa ?i un batalion din Regimentul 92
�n st�nga, �n ?an?ul de l�nga drum.[30]

Deoarece Braunschweigerii ?i c�?iva sco?ieni formau prima linie, ace?tia sufereau

pierderi din cauza focului de artilerie. Tragatorii din divizia lui Foy �naintasera
printre tufi?uri ?i de-a lungul p�r�ului. Al?i pu?ca?i trageau din flanc, din
padurea Bossu. Focul acestora era destul de enervant pentru alia?i. Maiorului von
Rauschenplat i-a fost smuls bra?ul de catre o ghiulea iar maiorul von Cramm a fost
ranit mortal. Infanteria din Braunschweig asupra careia se tragea s-a retras pu?in,
�n timp ce escadronul acestora de ulani a atacat Regimentul 1 U?or francez (din
divizia lui J�r�me Bonaparte), dispus �n careu. O salva i-a alungat pe ulani �n
mare dezordine. Ducele de Braunschweig ?i calul sau au fost lovi?i ?i au cazut
l�nga Batalionul de Garda din Braunschweig. A fost salvat de catre j�geri, care l-
au carat p�na la batalion, folosindu-?i armele pe post de targa. A fost o rana
fatala, glon?ul muschetei zdrobind singura m�na a ducelui, abdomenul ?i ficatul
sau. Maiorul Prostler din Batalionul de Garda a �ncercat sa �?i ralieze oamenii,
�nsa doua tunuri franceze trase de cai i-au maturat cu mitralii iar ace?tia au rupt
r�ndurile, fugind �napoi spre intersec?ie.

Cu un avantaj de 2 la 1, Wellington decide sa treaca la ofensiva

�nainte de ora 17:30 a sosit Divzia a 3-a britanica, alcatuita din trupe
britanice ?i germane. Francezii erau depa?i?i numeric. Brigada hanovriana a lui
Kielmansegge a fost trimisa catre Pireaumont, pe c�nd brigada lui Halkett s-a pozi?
ionat la vest de Quatre Bras. Maiorul Lloyd, cu patru tunuri de noua livre, a
avansat �n st�nga companiilor lui Rauschenplat. Ney a raspuns prin dispunerea a
doua baterii ecvestre din rezerva sa de cavalerie, care cur�nd au scos din func?
iune doua dintre tunurile lui Lloyd ?i au omor�t numero?i cai ai bateriei. Rama?i?
ele zdrobite ale bateriei lui Lloyd au ridicat antetrenurile ?i s-au retras.[30]

Bateria ecvestra franceza a deschis focul cu mitralii asupra Regimentului 33

britanic din Yorkshire-West Riding. �Tunicile ro?ii� au rupt r�ndurile ?i au fugit
�n padurea Bossu. Apoi, Ney a trimis trei batalioane (unul �n linie ?i doua �n
coloana), urmate de alte trei batalioane, �ntre drum ?i padurea Bossu, care acum se
afla �n mare parte �n m�inile francezilor. Cinci batalioane comandate de Gauthier
(din divizia lui Foy) au �naintat de-a lungul drumului Charleroi, cu cavaleria u?
oara a lui Pir� �n ariergarda.

Harta a bataliilor de la Ligny si Quatre Bras, care prezinta drumul dus-�ntors

efectuat de Corpul I al lui d'Erlon
Un ofi?er prusac, capitanul von Wussow, a ajuns la Quatre Bras. Acesta purta un
mesaj duplicat de la Bl�cher (primul curier, maiorul von Winterfeld, fusese �mpu?
cat de tragatorii lui Bachelu). Wussow calarise prin focul de muscheta al
inamicilor, �nsa a reu?it sa soseasca la trupele engleze de la Quatre Bras neatins.
Acolo l-a gasit pe ducele de Wellington �n picioare, ?in�ndu-?i luneta ?i urmarind
atacul ?i mi?carile inamicului.[31]

�ntre timp, �mparatul se g�ndise ca Ney s-ar putea sa nu reu?easca �n ducerea la

�ndeplinire a mi?carii de �nvaluire de la Quatre Bras ?i ca �n schimb se angajase
�ntr-o lupta indecisa cu Wellington, av�nd ca rezultat faptul ca Corpul de armata
al lui d'Erlon nu va ajunge sa �l sprijine la timp. �nsa Napoleon a considerat ca
Ney ar trebui sa fie capabil sa �ndeplineasca misiunea principala, aceea de a-l
�mpiedica pe Wellington sa faca jonc?iunea cu Bl�cher chiar ?i fara Corpul lui
d'Erlon (Ney nu a lasat inten?ionat Corpul I al lui d'Erlon �n urma).

Ney a ramas fara cuvinte, surprins ?i alarmat atunci c�nd Delcambre l-a informat
ca, �n conformitate cu un ordin de la Napoleon, Corpul lui d'Erlon mar?aluia spre
Saint Amand pentru a ataca prusacii la Ligny. Mare?alul trebuia sa re?ina o armata
cu trei divizii macinate de lupta. Ney a decis sa contramandeze ordinul lui
Napoleon catre d'Erlon. �ntre timp, contele d'Erlon se mutase de pe drumul �nalt
dintre Gosselies ?i Frasnes pe drumul roman ce ducea spre Wagnele iar avangarda sa
tocmai putea vedea c�mpul de batalie, c�nd a primit contraordinele de la mare?alul
Ney (au existat multe dezbateri cu privire la ce s-ar fi �nt�mplat daca Corpul I al
lui d'Erlon ar fi participat ori la batalia de la Ligny, ori la cea de la Quatre
Bras).

Batalionul Luneburg captureaza Pireaumont

Din cauza focului intens de artilerie, trupelor hanvovriene li s-a ordonat sa
adaposteasca la pam�nt. Ambele par?i s-au angajat acum �ntr-un bombardament
puternic iar francezii au �ncercat de mai multe ori sa for?eze flancul st�ng al
alia?ilor, alcatuit din divizia generalului Charles Alten (un batalion englez ?i
doua companii de j�geri din Braunschweig, singurele trupe care p�na acum fusesera
capabile sa opuna rezisten?a �n acea parte). Tocmai fusesera atacate cu at�ta for?
a, �nc�t fusesera alungate din satul Pireaumont ?i �mpinse �napoi at�t de departe,
�nc�t pu?ca?ii inamici puteau trage asupra capului coloanei primei brigazi
hanovriene, care se afla pe drum.[32]

�Totenkopf� (craniu cu doua oase �ncrucisate), simbolul Braunschweigerilor

Negri[33]
Alten a trimis Batalionul I Luneburg �n fa?a pentru a alunga din nou inamicul din
satul Pireaumont, pe care infateria din Braunschweig fusese nevoita sa-l
paraseasca. Locotenent-colonelul von Klenke ?i-a �ndeplinit ordinul cu
determinare ?i a reu?it nu numai sa reocupe satul, dar ?i sa �i �mpinga pe francezi
�napoi �ntr-o padure de partea opusa a satului ?i sa respinga contraatacurile
ulterioare. De abia a reu?it sa salveze o baterie, pe care a mutat-o l�nga sat. Pe
masura ce rezisten?a a crescut, �n special �n padure, Batalionul Grubenhagen a fost
trimis �n sprijinul Batalionului Luneburg.[27]

Infanteria franceza a �ncercat sa recucereasca Pireaumont. A atacat cu o for?a mai

mare, �nsa alia?ii aveau deja doua batalioane hanovriene ?i doua companii �n sat,
cu alte doua batalioane din Hanovra �n spate. Atacul francez a fost respins.
Brigada britanica a lui Halkett, urmata de doua batalioane din Braunschweig (de
Garda ?i I), a sosit la lanurile �nalte de secara. Braunschweigerii ?i-au ocupat
pozi?iile �n ?an?urile de-a lungul drumului Nivelles. C�teva coloane de francezi au
�naintat, a?a ca generalul Alten a deta?at batalioanele Grubenhagen, Ducele de York
?i Bremen �mpotriva lor. Cu sprijinul artileriei lui Cleves din KGL, coloanele au
fost respinse. �n dreapta sa, cavaleria inamica a �ncercat, prin mai multe ?arje,
sa-?i croiasca drum, �nsa fara succes. �n aceasta ac?iune s-a distins locotenent-
colonelul von Ramdohr din Batalionul Landwehr Luneburg.[32] Acesta a lasat inamicul
sa se apropie la 30 de pa?i �nainte de a ordona oamenilor sa se ridice din ?an? ?i
sa traga o salva ce a respins cavaleria cu mari pierderi, c�?iva solda?i caz�nd la
numai cinci-?ase pa?i de ei.[34]

Cuirasierii francezi �mpra?tie c�teva unita?i britanice

Ofiter de cuirasieri francez - Locotenentul Charles Legrand - Antoine-Jean Gros

(cca. 1810)
Dupa ce Ney a aflat de avansarea puternicului Corp I de armata spre Ligny, acesta ?
i-a dat seama ca nu mai putea dispune de �ntariri, fiind astfel depa?it numeric ?i
�n imposibilitatea de a zdrobi inamicul. Mare?alul a trimis brigada de cuirasieri a
lui Guiton �ntr-o ultima �ncercare de a ob?ine victoria. Cavaleria grea a ?arjat cu
sabiile scoase, �nsa fara sprijin ?i fara artilerie ecvestra. Regimentul 69
britanic a tras o salva de la 30 de pa?i. Careul englez a fost ?arjat de catre
Regimentul 8 Cuirasieri ?i strapuns. Soldatul Henry, cu ajutorul ofi?erului de
�ncartiruire Massiet, a sarit din ?a ?i a ridicat drapelul Batalionului II al
Regimentului 69 (South Lincolnshire) din bra?ele sublocotenentului Clarke, care
fusese rapus cu 23 de lovituri de sabie. Pentru aceasta fapta, el a primit Legiunea
de onoare.

Regimentul 69 a ordonat imediat croitorilor sai sa fabrice un nou drapel ?i a negat

orice pierdere. Din pacate, Napoleon anun?ase deja captura.[35] Drapelul britanic
nu a fost singurul capturat de cavaleria franceza. Generalul francez Donzelot, a
capturat de asemenea un drapel olandez. Acesta, �mpreuna cu cel britanic, a fost
v�ndut �n cele din urma �n 1909 unui ofi?er englez. Drapelul olandez i-a fost adus
lui W.Y. Carman �n 1956 pentru identificare ?i l-a recunoscut a fi relicva
originala. El a aranjat ca acesta sa ajunga la muzeul armatei olandeze din Leiden.
Acolo a fost identificat ca apar?in�nd Batalionului 2 �Nassauche Ligte Infanterie�
(Infanterie U?oara Nassau). Numai centrul mai ramasese atunci. Pe matasea de un
galben deschis era brodat scutul stemei Orania-Nassau. Agresivul leu �ncoronat se
gasea pe un c�mp plin de cantonamente. Coroana prezenta cinci cercuri iar zona
ovala era limitata de o cununa. Rama?i?a nu se afla �n cea mai buna condi?ie.[36]

Cuirasierii au �mpra?tiat de asemenea ?i Regimentul 33 britanic. Regimentul 73 s-a

panicat vaz�nd soarta Regimentului 69 ?i a rupt r�ndurile ?i el, fugind catre
padure. Regimentul 33 s-a reformat pe o colina ?i a devenit ?inta unei baterii
ecvestre care i-a dobor�t trupele cu mitralii, fac�ndu-le sa-i urmeze pe ceilal?i
care se retrasesera.[37] Regimentul 30 ?i-a men?inut pozi?ia. Dupa ce cuirasierii
au sosit la Quatre Bras, Wellington a reac?ionat imediat, form�nd doua batalioane
din Braunschweig �n careuri ?i post�ndu-le �n apropierea intersec?iei. Bateria
ecvestra a lui Kuhlmann se mutase �n fa?a ?i a deschis focul.

V�natorii Calare francezi produc pierderi serioase Garzii britanice

V�nator Calare francez din Garda Imperiala

Soldati din Garda britanica, �n uniforma de campanie

Garda britanica a ajuns �n jurul orei 18:30. Artileria acesteia s-a dispus �n
spatele ?an?ului ocupat de Batalionul Luneburg. I-a luat aproape doua ore Garzii
pentru a ajunge �n partea de sud a padurii Bossu, deoarece infanteria franceza se
luptase pentru fiecare copac ?i fiecare tufi? din ea. De asemenea, la recucerirea
terenului pierdut au participat ?i nassauerii. Atunci c�nd Garda a ie?it din padure
cu r�ndurile dezordonate �ndrept�ndu-se spre ferma Grand Pierrepont, ea ?i
Braunschweigerii �nvecina?i au fost bombarda?i de artileria franceza, apoi ataca?i
de lancierii lui Pir� ?i alunga?i �napoi �n padure.

Alte surse sus?in faptul ca atacul a fost efectuat de Regimentele 6 ?i 1 V�natori

Calare ale lui Pir�. V�natorii �mbraca?i �n verde au atacat, for?�nd o parte din
infanteria aliata sa formeze careuri. Au prins de asemenea ?i Garda, crema
infanteriei britanice, formata �n linie ?i �n c�mp deschis. Francezii au ?arjat
dintr-o pozi?ie ascunsa �ntr-o depresiune de l�nga Pierrepont ?i au pus pe fuga
Garda britanica �n c�teva clipe.[38]

V�natorii i-au dobor�t pe solda?ii din Garda �n timp ce fugeau ?i au provocat

pierderi foarte grele. Aproximativ 500 de �tunici ro?ii� au fost omor�te sau ranite
iar oamenii rama?i s-au retras �n padurea Bossu. Infanteria franceza i-a urmarit
iar voltigeurii acesteia au recucerit o parte din terenul pierdut. �ntre timp,
Regimentul 7 Cuirasieri a atacat unul dintre batalioanele ducelui de Saxa-Weimar.
Infanteri?tii s-au refugiat �n padure.

Ofensiva lui Wellington

�n jurul orei 19:00 au sosit noi �ntariri pentru Wellington, reprezentate de
Batalioanele U?oare 1 ?i 3 din Braunschweig ?i de cei 2 800 de nassaueri ai lui von
Kruse. Wellington le-a ordonat Garzii ?i diviziilor 3 ?i 5 sa �nainteze. Prin?ul de
Orania ?i-a mutat trupele olandeze astfel �nc�t sa �i alunge pe francezi din
padurea Bossu. Trupele franceze depa?ite numeric au fost �mpinse �napoi. Alia?ii �?
i men?inusera pozi?iile pe care le ocupasera �n acea diminea?a.

La caderea nop?ii luptele au �ncetat. Ofi?erii care veneau de la Bruxelles puteau

observa urmele bataliei din ziua aceea: ?iruri de oameni rani?i ?i rataci?i afla?i
pe drum, to?i caz�nd de acord asupra faptului ca Ducele nu mai fusese niciodata
at�t de sever presat ?i nu mai avusese vreodata o at�t de mare dificultate �n a-?i
men?ine pozi?ia.[39]

Rezultat
Ney nu prea avea ce sa �?i repro?eze cu privire la ac?iunile sale din acea zi.
Arunc�ndu-se �n lupta la ora 11:00, cu numai trei divizii de infanterie ?i o mica
for?a de cavalerie, prin �ndem�narea ?i curajul sau reu?ise sa duca la �ndeplinire
misiunea ordinelor sale ini?iale: �l �mpidicase pe Wellington sa vina �n ajutorul
prusacilor de-a lungul �ntregii zile de 16. La Ligny prusacii au luptat singuri ?i
au fost zdrobi?i. Cu toate acestea, Ney poate fi �nvinuit par?ial �n legatura cu
�nt�mplarea �n care a fost implicat Corpul de armata al lui d'Erlon. Wellington
avea mai pu?ine lucruri de care sa fie mul?umit. El luptase �n cea mai confuza
batalie din cariera sa militara. Statul sau major �l dezamagise groaznic cu privire
la concentrarea armatei sale. Din fericire totu?i, tupele sale olandeze, germane ?i
britanice au colaborat bine �mpreuna.

Daca Davout, �n locul lui Ney, ar fi comandat aripa st�nga a lui Napoleon, nu ar fi
existat nicio �ndoiala asupra faptului ca Quatre Bras ar fi fost o victorie
franceza. Chiar ?i Michel Ney, cel cu 13 degete, depa?it numeric ?i foarte probabil
cu handicapul unei mahmureli accentuate, a luptat p�na la remiza cu Wellington,
provoc�nd ceva mai multe pagube dec�t a suferit. Victoria la Quatre Bras ar fi
schimbat soarta acelei campanii ?i poate a �ntregului razboi.[40]

Wellington a raportat Quatre Bras ca fiind o victorie engleza, c�?tigata �mpotriva

unor for?e superioare (de fapt Ducele s-a bucurat de un avantaj de doi la unu) ?i
astfel a ramas �n istoria britanica. �n ceea ce prive?te mahmureala, legenda
belgiana spune ca Ney ?i statul sau major s-au cazat �n re?edin?a unui demnitar
belgian care era faimos pentru pivni?a sa cu vinuri ?i pe care ace?tia au explorat-
o amanun?it.[41]

La Quatre Bras mare?alul Ney a pierdut �ntre 3 400 ?i 4 250 de oameni. Francezii au
capturat de asemenea un drapel britanic. Ney a reu?it sa opreasca orice for?a de-a
lui Wellington care �ncercase sa mearga �n ajutorul prusacilor lui Bl�cher. Ducele
a suferit pierderi mai grele la Quatre Bras dec�t Ney, estimarile ajung�nd de la
aproximativ 4 800 p�na la 9 000 de solda?i omor�?i sau rani?i. �n ziua urmatoare,
for?ele lui Wellington au lasat c�mpul de lupta �n m�inile francezilor ?i s-au
retras.

Generali francezi cazu?i la Quatre Bras

� Gral. Gauthier, comandant al brigazii 1 din divizia a 9a a Corpului II[1].

Marturie
�Pierdusem destul de mul?i oameni din cauza gloan?elor, ghiulelelor ?i acestei ?
arje de cavalerie. Locotenentul Carondal era mort, G�rard prizonier ?i mai mul?i
ofi?eri rani?i. Eu �ncasasem un glonte �n shako; �mi zg�riase ?easta, un
centimentru mai jos ?i m-a? fi fript. Cred ?i sunt convins ca, daca francezii s-ar
fi �ncolonat ?i ar fi mar?at hotar�t �nainte asupra Quatre-Bras, pozi?ia ar fi fost
luata. Englezii nu erau �n linie ?i noi nu aveam for?a de a suporta ?ocul.
Batalionul era �n curs de a se reforma. Lipseau mul?i oameni. Ne re�ntoarseram, pe
16 seara, pentru a ne instala bivuacul pe drumul mare, aproape de ferma Quatre
Bras. � (Scheltens)[1].