Sunteți pe pagina 1din 5

SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA

PROF. DAN GEORGETA

REFERAT

METODE SI PROCEDEE MODERNE FOLOSITE ÎN


PREDAREA LIMBII FRANCEZE.

De-a lungul ultimilor ani, studiul limbilor străine s-a orientat mai
mult spre comunicare. A preda franceza înseamna să-i înveţi pe elevi să comunice în
franceză, oral sau în scris. Predarea limbii străine dintr-o perspectivă comunicativă
determină schimbarea relaţiilor profesor-elev, dar şi elev-elev, în relaţii egalitare, de
parteneriat, cu numeroase şi variate interacţiuni. Astfel, propunând pentru ora de franceză
tot felul de metode, profesorul trebuie să fie conştient de faptul că el pune în practică
diferite resurse cognitive specifice în vederea realizării unor obiective specifice. După
„Didactica limbii franceze” de Dorina Roman, există patru grupe de metode stabilite
ţinându-se cont de conţinutul orelor, de limbă, de obiectivele lor :

 Metode informative-participative : expunerea, demonstraţia, conversaţia, dialogul


lingvistic, comentariul lingvistic sau literal, însuşirea textului de civilizaţie;
 Metode informative-nonparticipative: expunerea, explicaţia, povestirea;
 Metode formative-participative: învăţarea, prin acţiune şi joc, cercetarea individuală,
prin descoperire.
 Metode formative-nonparticipative: exerciţiul, algoritmul, predarea programată.

Aceste metode vizează transmiterea cunoştinţelor, explorarea


individuală sau colectivă, vizează de asemenea o activitate in clasă bazată pe lexic, pe predarea
prin acţiune sau programată. Ele permit de asemenea să se organizeze lecţiile cu toată clasa,
antrenând toţi elevii la o participare activă, permiţându-le să dovedească capacitatea lor si
competenţele lor.

1
SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA
PROF. DAN GEORGETA

CONVERSAŢIA este metoda cea mai folosită în predarea


limbilor moderne. Este o metoda stimulativă care dă elevilor posibilitatea de a folosi constant
cunoştinţele lor de limbă . Profesorul poate să o folosească in toate momentele unei lecţii şi în
toate tipurile de lecţii , în etapa de verificare, tranziţie, comunicare de noi cunoştinţe. Orice
lecţie nouă trebuie să înceapă printr-o conversaţie introductivă prin care profesorul trebuie să-i
facă pe elevi să descopere sensul unor cuvinte noi şi să le folosească în contexte concepute de ei
înşişi. Conversaţia poate fi folosită şi în explicaţia unui fenomen gramatical. în etapa de fixare a
noilor cunoştinţe, profesorul poate cere elevilor să formeze răspunsuri originale, fără a
reproduce mecanic expresiile din text. Conversaţia stimulează gândirea elevilor şi îmbogăţeşte
posibilitatea lor de exprimare înlocuind mai multe funcţii: o funcţie euristică care face ca elevii
să înveţe descoperind ei-înşişi fenomenele, o funcţie de explicare, de elucidare, de sintetizare şi
de aprofundare a cunoştinţelor, o funcţie de formare a expresiilor obişnuite, o funcţie de
evaluare si control.

EXPUNEREA este o metodă folosită în predarea limbii franceze


mai ales pentru a sistematiza o problemă , un grup de probleme, pentru a prezenta un curent
literar sau a informaţiilor legate de civilizaţie. El trebuie să se desfăşoare după un plan stabilit
şi scris la tablă, fie la început, fie pe parcursul expunerii. De asemenea se respectă câteva etape:
pregatirea elevilor pentru o participare activă, expunerea trebuie să fie facută cu rabdare,
menţinând atenţia vie a elevilor prin întrebări iar în final concluziile când profesorul trebuie să
verifice dacă au înţeles sau nu.

EXERCIŢIUL permite elevului să intre în contact direct cu


sistemul lingvistic si să-l înteleagă mai bine. Prin intermediul exerciţiului elevul descoperă şi
aprofundează cunoştinţele sale, câteodată fără să fie nevoie de reguli. Ca metodă fundamentală`
de predare/învaţare a unei limbi străine, exerciţiile pot fi prezentate sub mai multe aspecte: fişe
de lucru individuale, compunere, rebus, cuvinte încrucişate, exerciţii cognitive, dirijate de
manipulare, etc. Este util de a alterna de-a lungul orei de franceză exerciţii individuale cu cele
colective pentru a da lecţiei mai mult dinamism şi să fie mai atrăgătoare

2
SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA
PROF. DAN GEORGETA

PROBLEMATIZAREA: variantă a euristicii, care solicită din


partea elevului un efort intelectual complex, punându-l în situaţia de a alege între doua variante
pentru a găsi soluţia, de a se corecta singur, de a folosi cunoştinţele dobândite în condiţii noi şi
într-o manieră nouă, de a găsi soluţii la exerciţii noi, diferite de cele pe care le cunoştea deja, de
a sintetiza şi a formula cunoştinţe intr-o manieră personală.

DEMONSTRAŢIA: ca metodă este folosită pentru a prezenta


elevului obiecte şi acţiuni sau fenomene reale cu ajutorul mijloacelor tradiţionale (scheme,
planşe, tablouri) sau moderne (diapozitive, filme mute) sau prin documente autentice (texte de
civilizaţie, articole de presă, reţete de bucătărie, cântece autentice) care faciliteazî accesul la
informaţie. Mijloacele intuitive prezentate pot servi la explicarea problemelor de gramatică mai
dificile înaintea orei, în timpul ei sau pe parcursul explicaţiei. Mijloacele tehnice (banda
magnetică, casete video sau audio, calculatorul) pot fi folosite cu succes ca suport al acestei
metode.

EXPLORAREA (Învăţarea prin descoperire): este tot o


metodă de tip euristic care pune elevul în situaţia de a imita comportamentul unui cercetator.
Solicită elevul să reflecteze, stimulându-i imaginaţia, ceea ce duce la dezvoltarea obiceiurilor şi
abilităţilor de muncă intelectuală, îndeamnă elevul să consulte dicţionarele şi cărţile de
specialitate.

ÎNVĂŢAREA PRIN ACŢIUNE: metoda ce se sprijină pe


simulări, jocuri de roluri, dramatizări şi procese literare. Profesorii pot utiliza ştiri din ziare,
informaţii din mijloace audiovizuale, fapte diverse, interviuri. Chiar dacă le numim psihodrame
sau sociodrame, aceste jocuri dramatizează fapte banale din viaţa cotidiană, oferind elevilor o
motivare, implicându-i în situaţii diferite.

DEZBATEREA: este o metodă care se sprijină pe o problemă


3
SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA
PROF. DAN GEORGETA
socială, psihologică, sau literară, găsindu-se într-un text sau grup de texte, o discuţie polemică
bazată pe argumente opuse. Este o activitate de grup, dirijată de profesor care are ca scop
dezvoltarea limbajului argumentativ.Această metoda se foloseşte la nivel mediu şi avansat.
Punerea în scenă a unei dezbateri presupune elaborarea unui plan organizat în prealabil, care
poate să înceapă cu o afirmaţie sau o întrebare, un cuvânt, un proverb sau un dicton. Se poate
organiza şi o dezbatere între elevii aceleiaşi clase şi în final sinteza şi concluziile.

JOCUL DIDACTIC: este o metodă folosită la toate nivelurile de


predare a francezei pentru a întări cunoştinţele lingvistice: ortografie, gramatică, vocabular,
dezvoltarea expresiei orale. în orele de începători se foloseşte jocul ortografic, rebusul, cuvinte
încrucişate, jocuri de cuvinte. De obicei ele sunt practicate cu suport vizual.

ALGORITMUL: sunt succesiuni de operaţii mentale înlănţuite


într-o ordine constantă ducând la soluţia unei probleme teoretice sau practice. Algoritmul este
folosit mai des în predarea gramaticii care se sprijină mai ales pe reguli, definiţii, scheme, etc.
Poate fi folosit de asemenea în predarea textelor sub forma de rezumate, comentarii lingvistice
ale textului, analize literare, compuneri, etc.

SIMULAREA: este o metodă din ce în ce mai folosită în formarea


viitorilor specialişti, o reproducere a situaţiilor în care se va găsi simularea trezeşte motivaţii
profunde ale elevilor care sunt în situaţia de a lua decizii, initiative dându-le posibilitatea să
acţioneze şi să-i afirme în acelaşi timp cunoştinţele lor şi personalitatea lor. Această tehnică se
regăseşte la toate nivelele de predare a limbii franceze. În clasele debutanţilor ea este folosită
sub forma exerciţiilor de repetare, de memorare a dialogurilor, de interpretare a rolurilor unor
personaje. în clasele elevilor avansaţi, profesorul trebuie să sugereze situaţii de folosire a limbii,
care să se asemene cu situaţii reale de comunicare.

(LE) BRAINSTORMING-UL: este o metodă de muncă în


grup destinată mai degrabă apropierii de o problemă decât de rezolvarea sa. Această metodă se
sprijină pe tehnica unui bombardament de informaţii pe o anumită temă, desfăsurându-se în

4
SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA
PROF. DAN GEORGETA
clasă sub forma luărilor de cuvânt, intervenţiilor în cadrul conversaţiei. Esenţialul este că
obţinem un număr mare de idei, că evaluăm în mod metodic la sfârşitul orei.

LECTURA: ca metodă de învăţare a limbii, îndeplineşte o funcţie


esenţială în procesul de achiziţie a competenţei lingvistice, a competenţei de comunicare.
Lectura se sprijină pe cinci procedee esentiale: punerea în pagină, selectarea cuvânt - cheie,
căutarea conectorilor, observarea tipului de text, şi reperarea datelor socio-culturale.

REZUMATUL: ca metodă,se impune în clasele de nivel mediu


unde elevul este deja capabil să sesizeze esenţialul unui text şi să-l redea într-o manieră
personală.

COMENTARIUL : de text şi analiza literară sunt tehnici textuale


diferite, atât pentru demersul pedagogic, cât şi prin punerea în practică dar şi prin obiectivul
educaţional vizat. Ca metode euristice cele doua vizează formarea şi extinderea anumitor
concepte lingvistice. Rezumând toate aceste demersuri se poate concluziona că orice ânvăţare
este condiţionată sau urmată de o reacţie , cu un răspuns la un stimul, asocieri verbale
discriminare, achiziţie de concepte şi reguli. Aceste tehnici de predare vor satisface pe deplin
didactica tradiţională şi modernă, mai ales prin intoducerea mijloacelor audio-vizuale care se
dovedesc a fi eficiente. Putem adăuga aici pedagogia cibernetică care introduce calculatorul în
predarea limbii franceze. Această metodă care este şi cea mai modernă prezintă avantajul de a
dinamiza procedeele statice în utilizarile lor tradiţionale şi să stabilească o interesantă
interacţiune între didactică, tehnologie şi lingvistică. Pe toate aceste metode de predare,
ierarhizate de la simplu la complex, se sprijină toţi factorii participanţi în acest proces instructiv
educativ.

S-ar putea să vă placă și