Sunteți pe pagina 1din 19

·VJ/I.

Dezvoltarea sistemului nervos

VIII. 1. Formarea tubului neural


Sistemul nerves central se diferentiaza din ectodermul discului embrionar sub fomliil ·
1
placii neurale care, in urma neurulatiei, genereaza t ubul neural. Neurulaiia incepe i n ziua 18

i. u. cand lungimea embrionului este curpinsa intre 1 -1,5 mm.


O arie de ectoderm ingro~at - placa neurala - se formeaza in urma inductiei exerc:itar

de notocord (mezodermul axial) ~i mezodermul subiacent.

Placa neurala se adance~te devenind ~ani neural in zilele 20-21 i.u.

Zona de jonctiune dintre buzele ~antului neural ~i restul ectodermului va forma

crestele neurale. •

Ectoderm Placa neurala $ant neural

Creste neurale Tub neural

Figura nr. 8-1. Formarea tubului neural

Tncepand cu ziua 22 i.u. plicile neurale incep sa fuzioneze dinspre regiunea occipim- :

cervicala catre extremitati pentru a forma tubul neural; in interiorul tubului neural apae

canalul central.

Dupa inchiderea tubului neural pentru scurt timp persista un neuropor anterior ~i Ul1l!I

posterior prin care tubul neural comunica cu amnionul.

in ziua 25 i.u. se inchide neuroporul anterior iar trei zile mai tarziu eel posterior.
182 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _..:...__ _ _ __
Tubul neural formeaza creierul ~i maduva spinarii, nervul optic, n~urohipofiza.

in ziua 28 i.u. la extremitatea rostrala a tubului neural pot fi identificate 3 vezicule


cerebra le:

• prozencefa\ul (creierul anterior};

• mezencefalul (creierul mijlociu);

• rombencefalul (creierul posterior).

Extremitatea caudala a tubului neural va forma maduva spinarii. Simultan se formeaza:

• curbura cervicala, la jonqiunea dintre creierul posterior ~i maduva spinarii;

• curbura cefalica in regiunea creierului mijlociu .


~)' Crestele neurale migreaza la scurt timp dupa inchiderea tubului neural ~i se situeaza

pe laturile tubului neural. Din ele se formeaza:

• ganglionii spinali;

• ganglionii simpatici;

• ganglionii parasimpatici;
• celulele cromafine ale medulosuprarenalei;

• melanocitele din piele;


• neuron ii din peretii tractului gastrointestinal (plexul Meissner din submucoasa, plexul
Auerbach din tunica musculara); siste~ul APUD (Amino Precursor and Decarboxilaze);

• portiunea membranoasa a septului ventricular (partial);

• ectomezenchimul ·fe~ei;

• ameloblastele;
• leptomeningele (piamater ~i arahnoida).
in timpul saptamanii a 5-a i.u. prozencefalul ~i rombencetalul se divid 1n doua portiuni.

Astfel din cele 3 vezicule cerebrale primare se vor dezvolta 5 vezicule cerebra le secundare.

Derivatele tubului neural Tabelul nr 9


Vezicule primare Vezicule secundare Structuri adulte
Emisferele cerebra le cu cortexul ~i zona medulara,
Creier anterior ·nucleii bazali, lama terminala, hipocampul, corpii
Telencefal
(prozencefal) striati, sistemul olfactiv
Talamus, epitalamus, hipotalamus, subta~mus,
Diencefal neurohipofiza, epifiza, retina, nervul optic, corpii
mamilari
Creier mijlociu
Mezencefal Mezencefalul
(mezencefal)
Creier posterior
Metencefal Puntea $i cerebelul
(rombencefal)
Mielencefal Bulbul rahidian

183
Mezencefalul este sepa ra t de ram b encefal pnntr-
. •
un ~ant adanc, istmul rombencefalic.
· Ience f al este marcata- printr-o a treia curbura, curbura pontina.
Limita dintre metencefal ~1· m1e

Diencefal

Curbura cervicala

Maduva spinarii

Pedicul optic

Figura nr. 8-2. Tubul neural la S saptamani i.u.

I n interiorul fiecare i veziculele cerebrale canalul neural devine ventricul cerebral

primitiv, care va forma ventriculii definitivi ai creierului matur. Cavitatea rombencefalurui

devine ventriculul IV, cavitatea mezencefalului devine apeductul Sylvius, cavitatea


diencefalului devine ventriculul Ill. Din cavitatea telencefalului se dezvolta ·perechea de

ventriculi laterali ai emisferelor cerebrale .


Dupa inchiderea neuroporului posterior atat ventriculii creierului aflat in evolutie cat ~i

canalul ependimar din centrul maduvei spinarii contin lichid cerebrospinal.

intre zilele 41 -SO i.u. portiunea cea mai caudala a tubului neura l ~i a canalului central

involueaza pe masura ce coada embrionului dispare. Atrofia tubului neural caudal duce la

formarea unei structuri fibroase denumita "filum terminale", care va fi prezent pe parcursul

intregii vieti.

VIII. 2. Histogeneza tesutului nervos


Peretele tubului neural recent inchis este format de celule neuroepiteli~le.

Proliferarea initiala a celulelor neuroepiteliale genereaza neurobla~ti care migreaza

spre zona de manta iar prelungirile neuronilor migreaza i n zona marginala .

184,- - - - - - -- - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Se forrnead astfel coloanele bazale ce con\in neuroni motor~ somatici ~i viscerali ~i
co\oaneie alare care con1in neuroni senzitivi ~i neuroni de asociatie.

Dupa formarea neuronilor, stratul neuroepitelial continua sa genereze celulele gliale


ale tubului neural: astrocite fibrilare ~i neuroplasmatice, oligodendroglii, microglii.
la na~tere stratul neuroepitelial pierde capacitatea de neurogeneza, devine strat
periependimar. Zona de manta devine substanta cenu~ie iar zona marginala devine substanta

alba.

VIII. 3. Dezvoltarea maduvei spinarii


Neuronii se organizeaza pentru a forma lame (coloane) celulare. Topografic tubul

neural prezinta 6 lame:


doua lame bazale situate de o parte ~i de alta a canalului central, in regiunea ventrala;

fiecare lama bazala con\ine zona de manta ~i zona marginala.
doua lame alare situate de. o parte ~i de ce~lalta a canalului central, in regiunea dorsala;

fiecare lama bazala contine zona de manta ~i zona marginala.

• o lama dorsala, intre cele doua lame alare;

lama fundamentala (ventrala), intre cele doua lame bazale .


• 0

Zona de manta viitoare


substan1a cenu~ie

Lama alara
Canal central

~an1 intermediar

Lama bazala

Zona marginala Lama ventr~la


viitoare substanta alba

Figura nr. 8-3. Seqiune transversala prin madu_


va spinarli

---------- ---""."'-----------185
Mezencefalul, metencefaluf, mielencefafuf • i maduva spinarii contin pfaci bazafe ~
pl~ci alare in tim . •
' P ce 1a n1velul d1encefalului ~i telencefalului placile bazale lipsesc.

VIII. 4· Dezvo/tarea rombencefalului


Mielencefalul este componenta caudala a rombencefalului din care se dezvolta bulbul
rahidian.

Metencefalul este componenta cea mai rostrala a rombencefafului din care se

formeaza puntea ~i cerebelul.

Ca urmare a aparitiei curburii pontine, peretii tubului neural din regiunea metencefal-

mielencefal se deplaseaza posterior ~i dinauntru - inafara (ca o carte ce se deschide). Lama

dorsala se intinde ~i se subtiaza devenind panza coroida (tela choroideea) a ventriculufui IV,

lamele alare se situeaza dorso-fateral iar lamefe bazale pastreaza pozitia ventrala.

Cranial de flexura pontina, la nivelul metencefalului, marginife dorsale ale pfacii ala.-e

constituie buzele romboide. Buzele romboide prolifereaza, acopera tavanul ventriculului IV~

alca_tuiesc vermisul cerebefos ~i emisferele cerebefoase.


Lama dorsala consta in principal din ependim, este acoperita de un strat ·bine

vascularizat al piei mater - tela choroideea.


De fiecare parte a liniei mediane piamater ~i ependimul formeaza zona plexurikr

coroide, o zona de structuri fine, cu aspect digitiform, specializata in secretia de lichid

cefalorahidian incepand cu luna a 3-a i.u. Plexurile coroide se proiecteaza in ventriculul IV.

Lichidul cerebrospinal circula permanent prin canalul central al maduvei spinarii,

ventricufii cerebrali ~i spatiuf subarahnoidian ~i este drenat in sinusurile durei mater. lichidul

trece in spatiul subarahnoidian pe calea a trei orificii ce se deschid in acoperi~ul ventricufui

patru : o deschidere mediana (orificiul Magendie) ~i doua deschideri laterale (orificiile Luschka)_ · \

VIII. 4. 1. Dezvoltarea bulbului rahidian

Neurobla~tii trunchiului cerebral se dezvolta intr- o maniera asemanatoare cu cei de fa

nivelul maduvei spinarii. Placile alare ~i bazale formeaza coloane motorii ~i senzoriale. To~,

organizarea placilor afare .~i bazale difera fata de cea de la nivelul maduvei. In bulb ~i puntE

pfacife alare sunt situate lateral de cele bazale ~; nu posterior ~i exista migrari ale
neurobla~tilor din placile situate in podeaua ventriculara spre alte locatii.

186 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
---- - - ·-·----
Eferente generale Aferente somatice
viscera le
Aferente viscera le soeciale

Eferente viscerale Aferente viscerale generale


Speciale (IX, X, XI)

Eferente somatice (XII) Nucleul olivar

Figura nr. 8-4. Sectiune transversala prin mielencefal ( dupa Sadler)

VIII. 4. 2. Dezvoltarea punlii

Puntea este alcatuita din doua parti:

• o portiune dorsala numita tegmentum pontin, situata Tn podeaua ventriculului IV, care se

continua cu bulbul ~i care prezinta o organizare similara cu a acestuia;

• o portiune ventrala numita portiune bazala, mai recent aparuta filogenetic.

Buza romboida

Aferente somatice
Eferente generale
viscera le

Eferente viscerale
speciale( V si VII) Aferente viscerale speciale

Eferente somatice (VI) Nuclei pontini

Figura nr. 8-5. Sectiune transversala prin metencefal ( dupa Sadler)

- . 4. 3. Dezvoltarea cerebelului
Cerebelul se dezvolta pe seama buzelor romboide ale placii alare de la nivelul

aet.encefalului, incepand cu saptamana a 6-a i.u. ~i continuand dupa na~tere.

La finele saptamanii a 6-a i.u. buzele romboide metencefalice formeaza 2 placi

arebeloase. In luna a doua i.u. portiunile craniale ale buzelor romboide se unesc pe llnia

alE!fiana, formand un primordiu unic ce acopera ventriculul IV. in mijlocul )unii a 3-a i.u .

..,.-nordiul vermisului proemina dorsal.


i87
Fisura
floculon d . . ostero- lateraI.a separa. o portiune caudafa constand intr-o pereche de fob1.
0 u 1ari {Po'1iunea
consta d. . cea ma,. veche f1logenetic)
. . de o port1une
. ma,. mare, situata
. • cranial,
.

n intr-o ingroc:are
., . • denumita vermis $i doua emisfere cerebefoase.
med,ana

V . Portiunea cranial"a creite ma,. rapid


. decat lobii flocculus ii nodulus, pe care •.II acopera.
-

..
erm,sul $i emisfereIe cerebeloase se pliazii transversal. Fisura primara se adanceite. La f,nele
.
lun11
. a 3-a i·u· are loc d,v1zarea
. . ..
vermisului cat $i a emisferelor cerebeloase intr-un lob anterior
$I unul mijlociu · ACe$tl· lob,• sunt sunt divizati in continuare in lobuli· pnn · · t·,sun·1or
· apant1a

secundara .,,; prepiram1dala.


. . • Suprafata lobulilor este fisurata intr-o serie de girusun
. . transverse

denumite lame.
Procesuf de for,mare de noi girusuri continua toata viata i.u. determinand dezvoltarea

cortexului cerebelos.
Substanta cenu$ie a cerebeluf ui este dispusa atat fa exterior sub forma unui strat

denumit scoarta cerebeloasa cat $i in interior sub forma a patru grupe de nuclei pereche:

fastigiaf, globos, emboliform $i dintat.

VIII. 5. Dezvoltarea mezencefalului


0 mare parte a mezencefalului este constituita din substanta alba, in principal de

marile tracturi care ii conecteaza la creieruf posterior denumit $i ·rombenencefal (viitor bulb,

punte, cerebef) $i la maduva spinarii.

Eferente viscerale

Eferente somatice Stratul nuclear


(Ill si IV) stratificat al coliculilor
cvadrigemeni

Nudeul rD$U
Crucea creierului
Substanta neagra

Figura nr. 8-6. Seqiune transversala prin mezencefal (dupa Sadler)

188 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
\ .
~i-;
• · Ill ~i IV sunt localizati in mezencefal ca
Nui:leii motori de origine a, nervilor cranieni . . . •
. . ) . tre ace~ti nuclei doar do,, apart1nand
0
parte a nucleului senzitiv al nervului V (tngemen · m
l tilor mezencefalici.
oculomotorului (Ill) se dezvolta pe seama neuro b a~
. nului (V) se formeaza in
Nucleii trohlearului (IV) ~i nucleul mezencefalic a1 tngeme

metencefaC de unde migreaza apoi in teritoriul mezencefalic.


. . d ltv e seama neurobla$tilor din
Coliculii cvadrigemeni superiori $i infenon se ezvo a P

placile alare ce migreaza medial in regiunea dorsala a mezencefalului.

VIII. 6. Dezvoltarea prozencefalului


Pe seama prozencefalului se dezvolta doua vezicule cerebrale secundare: diencefalul $i

telencefalul.

Telencefalul da na$tere emisferelor cerebra le, comisurilor $i creierului olfactiv.

Placile alare ale diencefalului formeaza:

• talamus (in partea dorsala);

• hipotalamus (in partea ventrala);

• epitalamus (posterior, in jurul epifizei).

Placile diencefalice bazale nu se dezvolta la nuivelul prozencefalului.

La finele saptamanii a 6-a i.u. un $ant superficial denumit "sulcus dorsalis" separa

talamusul de ingro$a_rea epitalamica care se formeaza pe marginea posterioara a peretelui

diencefalic $i din placa dorsala adiacenta.

Cre$terea talamusului oblitereaza $aniul dorsal $i transfera structurile epitalamice

dorsal.

Talamusul cre$te disproportionat dupa saptamana a 7-a i.u. ,neat vine in contact cu

talamusul de partea opusa la nivelul adeziunii intertalamice.

Talamusul este separat de hipotalamus prin fasciculul lenticular. Tesutul dintre aceste

doua fascicu/e devine zona incerta $i nuc/eul reticular talamic.

Nucleul subtalamic este format din neuroni migrati din po~iunea caudala a

hipotalamusului.

lnfundibulul $i neurohipofiza reprezinta o prelungire a hipotalamusului.

In luna a 2-a i.u. apar primele conexiuni hipotalamice cu creierul olfactiv ~i centrii

mezencefa/ici. Centrii posteriori capata conexiuni cu centrii vegetativi din etajele inferioare ~i

cu nucleii supraoptic ~; tuberali.

189
Prin ·
interm d'
.
1
e iul conexiun·1
1 .
~ cu cortexul f · or talamice, hipotalamusul este in legatura cu girul cingului
rental. ·
Placa d
~
w
orsala epitala . u •
7-a i.u mica se evagineaza pentru a torma glanda epifiza. In saptamana a
apar: epifiza, tri . w •

h b gonul habenular, nucleul habenulei, comisura posterroara, comisura


a enulara.

Placa dorsar d' ·d I w


a iencefalica ~i ependimul formeaza plexurile coroide ~i panza coroi a a e
ventriculului Ill.

Topografia ont · • . Tabel nr. 10


ogenet,ca a nerv,tor cranieni (dupa Schmidt)
Regiunea creierului Nervi cranieni asociati
Telencefal Olfact1v
Diencefal Optic
Mezencefal Oculomotor
Trohlear apare in metencefal $i se transfera apoi in
Metencefal
mezencefal)
Trigemen
• nucleul senzitiv apare in metencefal $i se
transfera partial in mezencefal
• nucleul motor ramane in metencefal
Abducens
Facial
Vestibulocohlear
M ielencefal Glosofaringian
Vag
Accesor
Hipoglos

VIII. 6. 1. Dezvoltarea giandei hipofize


Glanda hipofiza este formata pe seama diencefalului ?i a pungii Rathke. in timpul

saptamanii a treia un diverticul numit infundibulum se dezvolta in podeaua ventriculului Ill ~i

cre• te vei1tral in directia gurii primitive . Po~iunea distala a infundibulului se diferentiaza

pentru a forma neurohipofiza.

in acoperi• ul gurii primitive (stomodeum) apare o placoda ectodermala care se

invagineaza pentru a forma un diverticul numit punga Rathke. Aceasta cre~te dorsal, spre

infundibulum, pierde apoi conexiunile cu stomodeumul ~i va forma adenohipofiza .

La varsta de trei luni i.u. glanda hipofiza devine functionala .

190_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
f lului ma placilor
VIII. 6. 2. Oezvoltarea telence a w zencef alului, pe sea
w xtremitatea rostrala a pro
Telencefalul se dezvolta la e

alare ~i dorsala. • ·1e neurobla~tilor


. t c prelung1n
• • • w de neurobla~t1, re
Prin zona de manta, l1psita acum w ferelor cerebrale .

. . . . ind substan~a alba a em1s


dinspre cortex spre periferie ~1 viceversa, con stitu . w pa leala.
. . . . . olfactiva, area stnata, area
La nivelul telencefalului se dtsting tre1 z1one. area

Area striatci va forma corpul striat. • w centrii


rebral in care se diferent1aza
Area pa/ea/a (neopallium) devine Cortex Ce
corticali.
. I b.1 0 lfactivi care prezint a
Area o/factivci apare in saptamana a 6-a i.u. sub forma a d0 1 0 '

doua regiuni:

• anterioara, constituita din bulbul olfactiv ~i tracturile olfactive;

• posterioara, .reprezentata de substania perforata anterioara ~i area paraolfactiva .

Filogenetic po~iunea anterioara a lobului olfactiv apa~ine palleopaliumului iar

hipocampul apa11ine arhipalliumului.


Vezicula telencefalica, in dezvoltarea sa genereaza: emisferele cerebrale, comisurile,

bulbii ~i tracturile olfactive.

Cre_~terea veziculelor telencefalice incepe in saptamana a 6-a i.u. in special in sens

caudal ~i dorsal duc_


e la aparitia lobului temporal care acopera peretii laterali ai diencefalulului.

Tn luna a 3-a i.u. veziculele cerebrale (viitoare emisfere cerebrale) se extind ~i acopera

mezencefalul iar in luna a 5-a i.u. acopera cerebelul.

VIII. 6. 3. Citoarhitectonica cortexului

Tn primele doua luni cortexul este alcatuit din cele trei straturi primare .

in lunile 3 -4 i.u. zona corespunzatoare stratului neuroepitelial se multi plica intens,

formand neurobla~ti care migreaza din zona de manta in zona marginala unde alcatuiesc

cortexul cerebral primar.

in luna a 5-a i.u. cortexul cerebral se delamineaza rapid in straturi .

i n luna a 6-a i.u. exista toate cele ~ase straturi dar diferentierea ultime!or trei stratu ri

se face postnatal pana la mijlocul copilariei.

Ultimul strat care apare ~i are cea mai mare dezvolt are este st ratul piramidal extern

(supragranular).

191
~N ~ • d loc doar
urnaruf d f. • . · ulterior avan
• e init,v de neurobla~ti este atins in luna a 7-a i.u.,
inrnuftirea r
p elungirilor neuronale.

VIII. 6. 4. Dezvoltarea comisurilor


Comisurile care conecteaza cele doua emisfere cerebrale se formeaza pe seama lamei

comisurale $i a lamei terminale care iau na$tere in regiunea rostrala a telencefalului .

Lama comisurala se afla situata dorsal iar lama terminala este situata ventral.

Primele fibre comisurale care se dezvolta la nivelul lamei terminale apar1in comisurii

anterioare formate pe parcursul saptamanii a 7-a i.u. Comisura fornixului sau hipocampala

apare in saptamana a 9-a i.u. In saptamanile urmatoare incepe formarea corpului calos;

portiunea cea mai anterioara a corpului calos apare prima.

Prin expansiune emisferele cerebrale inconjoara ventriculii laterali, ventriculul trei,

hipotalamus, infundibulum, corpul striat ~i acopera diencefalul, mezencefalul precum ~i


portiunea rostrala a metencefalului.

192 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
!X. Dezvo/tarea ana/izatorilor
IX. l. Dezv I
o tarea urechii
I)(. 1. 1 Ur
. echea externa
Urechea externa d ¥ • • se delimiteaza

. se ezvolta din primele 2 arcuri branh1ale, 1ntre care


Pnmul ~ant (e t . h'ale
1
c odermal) $i prima punga (endodermala) branhiale. Primele 2 arcuri bran
se arcuie 1• d
sc ca un inel in jurul primului ~ant branhial prin marginile lor externe rezu tan
pavilionul urechii.

in luna a 2
- a 1•.u. apar in schita pavilionului noduli mezenc h'1ma1-I con densati - corniculii
His - care in luna a 3-a i.u. se condrifica.
Pe primul arc apar mugurii tragusului, radacinii helixului $i helixul, iar pe arcul al doilea

nodulii antehelixului, antitragusului $i lobulului. Dezvoltarea mandibulei ~i a regiunii cervicale


plaseaza pavilionul intr-o pozitie defivinitiva.

Cymba Concha
Helix (Concha)
Antehelix

Radacina hefixului

Tragus Antitragus

Lobulul

Figura nr. 9-1. Cei 6 muguri auriculari de la nivelul prirnului $i celui de al doilea arc branhial.

Meatul acustic extern se formeaza din materialul primului ~ant branhial.

Timpanul se formeaia la limita dintre primul ~ant ~i prima punga faringiana ; este

alcatuit din trei straturi: la exterior un strat derivat din ectoderm, la mijloc un strat derivat din

mezoderm iar la interior, spre cavitatea timpanica este captu~it de un epiteliu ,derivat din

endoderm.

203
IX. 1. 2. Urechea medie
Cavitatea timpanica $i trompa Eustachio deriva din endodermul primei pungi

faringiene.
' 1n saptamana a 7- a i.u. se formeaza oscioarele urechii medii prin condensarea

mezenchimului arcului 1 ( ciocanul $i nicovala) $i a arcului 2 (scari~a).


In saptamana a 9- a i.u. se formeaza muschii ata~aJi acestor oscioare. Din mezenchimul

arcului 1 se formeaza mU$Ch.1u I c1ocanu


. Iui. .1ar din
. arcul 2 mU$Ch'1uI scanJe1.
•. .

Ciocanul

Procesul stiloid

Lig. stilo- hioidian

Osul hioid

Figura nr. 9-2. Derivate!e pnmelor


· tre,. arcuri branhiale (dupa Sadler) .

La varsta de 20 saptaman,
• - • . .i.u. cavitatea timpanica s • .-
urechii medii: ciocanul (mal . e dezvolta $' inglobeaza oscioarele
. eus), n1covala (incus), scari~a (stapes).

Ligamente

Ciocanul Peretele urechii interne

Fereastra ovala

Timpanul Scari\a

Strat intermediar de mezoderm Cavitatea timpanica

Epiteliul ectodermal Epiteliul endodermal

Figura nr. 9-3. Urechea medie (dupa Sadler)


204 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
In saptamana 22 .
V •

oc pneum . 1.u. se forme aza• antrumul mastoidian iar la 33 de saptaman1


• • · ·,.u. are
I
at1zarea prima •
ra a procesului mastoidian.

u
IX. 1. 3. rechea interna .
La embrionul de 3 saptaman,
• • • .1 ..u. pe fetele laterale ale embnonulu1
. • de O
pa rte .,c:i de
cealalta a rombencefalului apar cele doua placode otice sub forma a doua ingro~ari

ectoblastice care uItenor


. se depnma
. $i devin fosete otice.

vezicula otica
Peretele rombencefalului Foseta otica

Placoda otica

Faringe

Aorta dorsala Reces tuba- timpanic


Endoderm
Figura nr. 9-4. Formarea veziculei otice (dupa Sadler)

La sfar$itul primei luni embrionare fosetele otice se transforma in vezicule otice

(otocist) . Vezicula otica este precursorul labirintului membranes. Fiecare vezicula otica se

divide in:
• ventral - regiunea saculara din care se formeaza canalul cohlear $i sacula. Canalul cohlear

se alunge$te, in luna a 3-a i.u. ajunge la doua spire $i jumatate $i incepe diferen~ierea

epiteliului sau din care se va forma organul Corti.

• dorso- medial - apendicele endolimfatic din care ia na$tere ductul endolirnfatic, iar la

capatul distal al acestuia sacul endolimfatic.

• central - regiunea utriculei, din care se formeaza utricula $i canalele semicirculare . in

saptamana a 6- a i.u. apar toate cele trei canale semicirculare.

La inceputul lunii a 3-a i.u. in ampulele canalelor semicirculare apar crestele ampulare iar

in sacula apar maculele otolitice.

205
I . membranos formeaza o
- ---=---::---:--:-:-:--:a-:-~-;;---;;~;Zh~
1n saptamana a 9- a i.u. me2ench1mu
· I din jurul labinntu u1
olizare devenind astfel cavitatea
V w un proces de vacu
capsula otica, cartilaginoasa care sufera

perilimfatica.

Duct endolimfatic
Sac endolimfatic

Regiune utriculara
Regiune saculara

Figura nr. 9-5. Dezvoltarea veziculei otice (dupa Sadler)

Labirintul membranos este suspendat in perilimfa acestei cavitati ~i capsula otica se

osifica la aproximativ 23 saptamani i.u. form and labirintul osos, situat 1n stanca temporalului .

In luna a 4 - a i.u. nervul acustico - vestibular se mielinizeaza, deci fatul este apt -sa

receptioneze zgomote din mediul extern.

IX. 2. Dezvoltarea.ochiului

Ochii i ncep sa se dezvolte la sfar~itul saptamanii a 4- a sub forma unei perechi de

vezicule optice situate de o parte ~i de alta a creierului anterior. Cand veziculele optice vin 1n

contact cu ectodermul superficial, induc modificarile necesare pentru formarea placodei

cristalinului. lmediat dupa formare, placoda cristalinului ~i pot1iunea adiacenta a veziculei

optice incep sa se invagineze.

Prin invaginarea placodei cristalinul se formeaza vezicula cristalinului care se desprinde

de ectodermul superficial.

Prin invaginarea veziculei optice se formeaza cupa optica cu cele doua straturi

conectate la creierul posterior prin pediculul optic .

Foita superficiala a tupei optice se subiiaza, se 1ncarca cu granule de pigment devenind

stratul pigmentar al retinei.

206
Peretele
creierului lnvaginarea
anterior placodei
cristalinului

~ant optic Vezicula optica 1nvaginarea veziculei optice

Figura nr. 9-6. Sectiune pnn creierul anterior. Oezvoltarea veziculei optice si a placodei
cristalinului (dupa Sadler)

Foita profunda se ingroa~a rn cele 4/5 posterioare devenind retina vizuala

pluriS ratificata. Din portiunea vizuala a retinei se diferentiaza toate straturile retinei; din
t
celulele neuroepiteliale se formeaz3 fotoreceptorii, celulele bipolare, celulele multipolare; din

gliobla~ti se formeaza celulele de sustinere ~i fibrele corpului vitros.

r Stratul celulelor cu conuri si bastona~e J


Stratul nuclear extern

[ Strauf nudear intern

Stratul celulelor ganglionare

Fibrele nervului optic ·

Figura nr. 9-7. Straturile retinei vizuale (dupa Sadler)

207
. oarba a retine1, pan
. .a
la marginea anterioar~ a
in 1/5 anterioara se formeaza portiunea h' al alc~tuind
• . . . . . eaza cu tesutul mezenc im
cupei optice, trece mamtea cnstahnului, fuzion

i mpreuna irisul si corpul ciliar. . .


. • • • . u la extremitatea cupe1 opt1ce,
trisul $i corpul ciliar se formeaza in saptamana a 10-a 1. •

unde straturile intern $i extern ale retinei ram an alipite.


.. . . . 'f iul pupilar se inchide
Marginea cupei optice devine marginea onf1c1ulu1 pup1lar. 0 n IC

pana in luna a 9-a i.u ..


Prin fisura coroida $i $an\ul pediculului optic patrund vasele hialoidiene care var

deveni vase centrale ale retinei. Prin inchiderea fisurii coroide vasele sunt inchise in centrul

nervului optic $i al petei oarbe.

Pediculul optic parcurs de axonii celulelor multipolare devine nervul optic. inveli~urile

nervului optic se formeaza din mezenchimul inconjurator $i sunt echivalentele meningelui.

Artera hialoidiana ajunge pfma la polul posterior al cristalinului, se ramifica in tunica

vasculara avand rol trofic (cristaloida anterioara $i posterioara).

Dupa separarea cristalinului de ectodermul superficial, fibrele posterioare ale

cri 5talinului se alungesc obliterand cavitatea cristalinului , care dispare in saptamana a 7-a iar

corneea incepe procesul de diferentiere.

Spatiul intraretinian

Vezicula cristalinului

Artera hialoidiana Lumenul pediculului optic

Figura nr. 9-8. Sectiune prin vezicula cristalinului. Cupa optica ~i pediculul optic in planul fisurii
coroide (dupa Sadler)

Cristalinul are initial forma de sfera, pere~i subtiri, apoi celulele epiteliale ale peretelui

posterior se alungesc, i$i pierd nucleul iar peretele posterior se ingroa$a, venind in contact cu

eel anterior.

208
." '" ' " • nterioa ra se :-;----:----------:--~--==~~;
forrne aza ca spa\Ju situat intre cristalin, me mbra"" llrrlldo-
pupi/ara ~i cornee. Mernbrana:-pup/Iara invoiuea,;;_
1

lntre vez,cula
• .
Cr1Stal1nulu1
. .
j1 peretele intern al cupe,. opt,ce
. . .
ex,s a
. t " un spat1u in
. . care este
secretata o substan1a gelatinoasa, viitorul corp vitros. . • intr un strat

De2voltarea corneei este indusa de vezicula cnstahnu u · formate d,n


. . I i Corneea consta .
epitelial extern format din ectoderrnul superficia l
celulele crestelor neurale. I 1. straturi ep1te
. I'ia le interne

in
siiptiirnana a 7-a i.u., \esutul mezenc ' • .ele~te
tern vascular, c . a, sub.
cupa optic
influen\a stratului pigmentar al retinei, se h'matos care inv oroida ~'
· · diferentiaza_ •in t r- un strat m
un strat extern fibres, sclerotica.

Ectoderm Mezenchim
I

Tub neural
i Arter~
Ectoderm
hialoidian:i
superficial

Scleroticc'.1

P!eoape

Coroida
. Diencefal Epiteliul
anterior

l
~nJ optic
al comeei
Corp v1t· ros

Strama
corneei

t
Vezicul~ Placoda
Mernbrana
pupilar~
optica cristalinului
I
~
Tija optica Cupa Vezicula
optic~ cristalinului

l
Nerv optic Retina Cristalin

Figura nr. 9-9. Oezvoltarea globului ocular ~1. a anexelor


. sale.

209
Pleoapele apar in luna a 2- a i.u. ca plici ale pielii. Marginea lor libera se sudeaza in luna

a 3-a i.u. $i se deschid definitiv in luna a 8-a i.u.


'Epiteliul conjunctivei este de natura ectodermala; se dezvolta in relatie cu pleoapele.

Glanda lacrimala apare sub forma mai multor muguri epiteliali care se dezvolta din

sacul conjunctiva!. Caile lacrimale se formeaza din epiteliul $antului existent intre mugurele

maxilar $i mugurele nazal lateral.

La na$tere nou-nascutul po·ate distinge formele urmarind liniile de imbinare dintre

lumina $i intuneric pana la 20-30 cm distanta, percepe nuantele de alb, negru $i gri.

La o saptamana dupa na$tere nou-nascutul, reactioneza la mi$Cari $i fixeaza privirea.

Vederea binoculara se dezvolta rapid pe parcursul primelor saptamani $i luni de viata. Prima

culoare perceputa este ro$u; pana la sfar$itul lunii a 3-a se pecepe intreg spectrul de culori. fn

urmatoarele 10-12 saptamani nou- nascutul poate sa urmareasca obiecte in mi$Care $i sa


recunoasca lucruri ..

La 6 luni dupa na$tere vederea este complet dezvoltata.

IX. 3. Malformatii congenitale ale urechii


Surditatea congenitala se asociaza de obicei cu surdomutismul $i poate fi cauzata de

dezvoltarea anormala a membranei timpanice $i a labirintului osos $i a malformatiilor

oscioarelor sau a timpanului. Mai rar cavitatea timpanica $i meatul extern sunt absente.

Majoritatea surditatilor congenitale sunt cauzate de factori genetici, dar factorii de

mediu pot fide asemenea implicati in dezvoltarea normala a urechii mijlocii.

Virusul rubeolic afecteaza embrionul in saptamanile 7 - 8 i.u. de multe ori cauzand

alterarea severa a organului Corti. A fast deasemenea sugerat ca poliomielita, eritroblastoza

fetala, diabetul, hipotiroidismul $i toxoplasmoza pot fi de asemenea cauze congenitale ale

surditatii.
Anomalii ale urechii externe
Anomalii ale urechii externe apar destul de frecvent. Ele includ anomalii minore $i

severe. Ele sunt importante din punct de vedere estetic, ca trauma psiho- emotionala, $i sunt

de multe ori asociate cu alte malformatii. Ele sunt un indiciu pentru a examina cu atentiei nou-

nascutii in descoperirea unor boli congenitale.


Cele mai frecvente sindroame cromozomiale aparute dar $i cele mai putin frecvente au

anomalii ale pavilionului urechii drept caracteristica.

2J.O