PROIECT DIDACTIC

CLASA:
DATA:
DISCIPLINA:
LECTIA: Delincventa juvenila
DURATA: 45 minute
OBIECTIVE OPERAŢIONALE (COMPETENŢE SPECIFICE)
1. Să identifice relaţia dintre libertate şi lege
2. Să prezinte libertatea colectivă şi respectarea legii
3. Să înţeleagă delicvenţa juvenilă.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. RESURSE PROCEDURALE
 SISTEM METODOLOGIC: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia,
problematizarea, feed-back-ul, algoritmizarea, generalizarea
 FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
2. RESURSE MATERIALE: catalog, tablă, cretă colorată, videoproiector.

3. MODALITĂŢI DE EVALUARE: observaţia sistemică, evaluare orală

,,Semeni fapte şi culegi deprinderi, semeni deprinderi şi culegi un caracter,semeni caracter şi culegi
un destin .”

Scenariul propriu –zis al activitatii.

A. Moment organizatoric.

1. Asigurarea ordinii si disciplinei in sala .

2. Efectuarea prezentei elevilor si notarea absentelor la ora ,motivarea absentelor
efectuate de elevi in cursul saptamanii ,pe baza certificatului medical eliberat in
conditii stipulate de regulamentul scolar.
3. Prezentarea activitatii la clasa pe probleme de : frecventa ,disciplina, efectuarea
temelor, educatie sanitara pentru saptamana parcursa.

B. Captarea atentiei elevilor asupra temei lectiei educative propuse.

1. Se va face legatura intre frecventa ,disciplina in randul elevilor la nivel de clasa,
scoala si titlul lectiei scris pe tabla .
2. Se va preciza scopul si obiectivele stabilite in lectie.
C. Comunicarea noilor cunostinte.
O1. Cu ajutorul elevilor se vor identifica si defini termenii ce implica delincventa
 juvenila.
Minor - persoana ce nu a implinit varsta de 18 ani.
Deriva - a se abate ,a se departa de la drumul sau normal.
Delincvent - persoana care a savarsit un delict ( fapta ) penala .
Delincventa - fenomen social care consta in savarsirea de delicte .
Contraventie - fapta de incalcare a unei legi, regulament ce nu prezinta pericol social
si care se sanctioneaza cu o pedeapsa mai usoara .
Infractiune - fapta care prezinta pericol social,constand in incalcarea unei legi
penale , regulament si care se sanctioneaza conform legii.
O2. Plecand de la definiitiile de mai sus se va stabili etapele si modurile de manifestare
ale unui delicvent minor.
I1. De la ce varsta un individ isi poate impune personalitatea , incat sa comita
fapte ce pot fi considerate contraventii sau infractiuni?
R2. Copilarie, adolescenta, maturitate.
I2 . Care sunt formele de manifestare a unui minor delincvent?
R2. Formele incipiente de delincventa sunt cele care tin de indisciplina, incalcarea
regulamentului scolar si de ordine interioara ,minciuna , fuga de la ore ,
obraznicia , agresivitatea , cele care ” pregatesc “ terenul pentru delincventa ce nu va fi sanctionata
doar de cei din jur , ci de catre lege .
Principalele manifestari ale delincventei , intalnite la copii si tineri sunt: furtul,
vagabondajul, prostitutia, consumul de droguri ,talharie.,violul, crima .
Se vor purta discutii pe baza acestor situatii problema si se vor concretiza evenimentele ce
pot apare in fiecare caz.
Acte de indisciplina ( dezinteres pentru invatatura ,vocabular vulgar, deteriorarea bunurilor
scolii, agresiv fata de colegi ,parinti , profesori ) va fi dojenit , va primi observatii repetate ceea ce
determina fuga de la ore , ce va fi justificata prin minciuna.Astfel poate fi integrat in “grupuri “sau
bande de personae care doresc o” libertate” absoluta in societate si care au aceleasi interese , sunt
solitari unii cu altii, dornici de aventura .
Lipsa banilor ii impinge la furt si talharie pentru a putea sa-si satisfaca unele
placeri.Acesta poate fi :cu sau fara premeditare ;cu sau fara organizare;cu sau fara complicitate ( cu
tovarasi intamplatori); cu complicitatea familiei ; banda organizata din adolescenti sau din
adolescenti si adulti ; la betie; dupa vizionarea unor filme , in urma unor discutii ,etc. Lipsa banilor
in grupuri de fete le pot impinge la prostitutie.
Prea multi bani ii pot determina sa consume alcool, tutun, droguri . Toate acestea au efecte
negative asupra organismului uman ,dau stari de euforie ,sunt agitati ,agresivi ,intervin conflictele ,
cearta, bataie, violul ,talharia, crima. Astfel de fapte sunt considerate contraventii sau infractiuni si
sunt sanctionate conform legii.
I3. Care sunt sanctiunile cuprinse in regulamentul de functionare al unitatilor preuniversitare
ce se pot aplica unui elev , pentru savarsirea de fapte necorespunzatoare ?
R3. Sanctiunile ce se pot aplica elevilor sunt :
a. observatia individuala;
b. mustrare in fata clasei ,in fata consiliului clasei , consiliului profesoral;
c. mustrare scrisa;
d. retragerea temporara sau definitive a bursei ;
e. eliminarea de la cursuri pe o perioada de 3-5 zile ;
f. mutarea disciplinara la o clasa paralela ;
g. preavizul de exmatriculare;
h. exmatricularea.
Se vor purta discutii pe baza celor prezentate .
O3.
I1. Care sunt factorii si cauzele ce duc la aparitia delincventei juvenile?
R1. Familia : a. familie dezinteresata de copil ,fara interes pentru invatatura;
 b. familie dezorganizata –parinti despartiti ,un parinte cu greu il substituie
pe celalalt;
c. familie cu situatie materiala precara ;
d. familie cu situatie materiala foatre buna , parintii ii ofera bani multi
copilului ,sunt preocupati doar de munca , iar educatia copilului ramane
numai pe umerii lui ;
e. conflicte intre generatii , viziuni diferite despre lume si viata ;
f. alte situatii.
Scoala : a. elevul nu reuseste sa se integreze in grup, nu e inteles de colegi ;
b. dezinteres din partea elevului pentru invatatura si nu considera orele de
curs interesante ;
c. lipsa dialogului dintre profesor – elev, diriginte- elev;
Societatea : - ofera conditii prielnice integrarii lor in grupuri de indivizi “problema “.
Se vor purta discutii pe marginea celor prezentate .
O4.
I1. Care sunt modalitatile de diminuare a numarului de minori delincventi ?
R1. Scoala are un rol important in depistarea si ajutarea celor care au tendinte de
manifestare a unui comportament necorespunzator .
Astfel se pot realiza o serie de actiuni cu caracter educativ :
a. crearea unui climat corespunzator desfasurarii activitatilor scolare;
b. stabilirea unor relatii democratice elev –elev, elev-profesor, elev –
diriginte;
c. dezbateri cu privire la delincventa juvenila la orele de dirigentie ;
d. realizarea lectoratelor cu patinitii avand la baza teme cu caracter specific;
e. intalnire cu reprezentanti ai institutiilor specializate ( politie, cabinete
medicale, juristi, judecatori ,etc,)

D. Asigurarea feed-back-ului se realizeaza pe parcursul desfasurarii intregii activitatii .

E. Formularea concluziilor.
Ati auzit deseori in jurul vostru :
,, A, ce copil bun ! sau dimpotriva : ,,Este ingrozitor de rau , este un copil foarte , foarte rau ! “Ce
intelegeti prin ,,copil rau “ ? Voi ce fel de copil considerati ca sunteti? Fiti obiectivi in
aprecierile facute !

Comunicarea asertivă. Comportamentul asertiv, pasiv şi

agresiv
Disciplina: Consiliere şi orientare
Subiectul lecţiei: Comunicare asertivă. Comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: să distingă între comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să construiască un dialog respectând tipul de comportament dat;
O2: să identifice caracteristicile comportamentului asertiv, agresiv, pasiv;
O3: să ofere exemple de răspunsuri asertive, pasive şi agresive în diferite situaţii.
STRATEGII DIDACTICE:
1. Resurse procedurale: dramatizare, conversaţia, exerciţiul; explicaţia,joc de rol,
brainstorming.
2. Resurse materiale: tabla, coli, post-it, markere, caiete, markere, carioca, flip-chart,
3. FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe de elevi, individual.
TIMP ALOCAT: 2 ore

Activitatea 1: spargerea ghetii

Oglinda
Se vor forma 4 grupe de elevi în modul următor: fiecare elev va trebui să numere până la 4
numărul zis de fiecare elev fiind numărul grupei căreia acesta îi aparţine.Fiecare membru
al grupului primeşte câte o coală albă în care va desena chenarul unei oglinzi, lăsând cel
puţin 2,5 cm spaţiu pe margine. Fiecare trebuie să-şi treacă numele ca titlu şi să scrie
cuvinte şi convingeri în interiorul oglinzii, care să descrie felul în care se percepe.Când
fiecare şi-a îndeplinit sarcina, vom aduna colile şi le vom da altui grup care să scrie în
spaţiul alb din jurul oglinzii comentarii pentru fiecare dintre colegi.După ce toţi şi-au
îndeplinit sarcinile, vom da oglinzile înapoi celor ce le-au creat, şi le vom acorda timp
pentru citirea comentariilor
Concluzii : Elevii vor fi întrebaţi dacă există vreo diferenţă între modul în care s-au
evaluat ei şi modul în care sunt percepuţi de ceilalţi.
Activitatea 2 .
Elevii sunt împărţiţi pe 3 grupe.
Fiecare grupă primeşte un material informativ (fişa 1) : gupa 1 pasiv, grupa 2 agresiv,
grupa 3 asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina de a sintetiza
informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă îşi
prezintă în faţa întregii clase planşa realizată.

Cerinte :
1.descoperiti comportamentul asertiv, comportmentul pasiv si comportamentul
agresiv din povestile relatate ;
2. ce ati fi facut in asemenea situatie
 3. joc de rol: in echipe de 2 persoane(o persoana devine mama, o persoana –
eleva. Incercati sa dati un final povestii . Rolul de mama si de fiica se poate inversa. )

Fişa 1

Grupa I

Clopotelul de la fabrica orasului anuntă terminarea orelor de muncă.Înseamnă că este ora

14.30.,,Ce bine că astăzi nu sunt de serviciu si o pot astepta pe Loredana,, se gândeste
mama în timp ce pregăteste prânzul.Deodată….usa se deschide si în casă intră Loredana.
Din primele ei gesturi mama îsi dă seama că ceva nu este în ordine.
Îsi lasă geanta lângă usă, haina o lasă lângă cuier,îsi salută scurt mama si se îndreaptă
spre cameră .Dar nu poate să mai tină totul în ea,trebuie să îi spună mamei ,să se
sfătuiască cu ea ,asa cum a făcut dintotdeauna.Cum să nu-i spună celui mai bun sfătuitor
si îndrumător al ei?
Se întoarce din cameră si,cu pasi grăbiti,se îndreaptă spre mama ei….

Grupa II

Clopotelul de la fabrica orasului anuntă terminarea orelor de muncă.Înseamnă că este

ora 14.30.,,Ce bine că astăzi nu sunt de serviciu si o pot astepta pe Maria,, se gândeste
mama în timp ce pregăteste prânzul.
Deodată….usa se deschide încet si în casă intră Maria.
Pe fata ei se poate citi toată amărăciunea si disperarea unui copil de 11 ani.
Îsi lasă geanta să îi alunece din mână ,oftează îndelung si se îndreaptă agale(încet-
încet)spre camera ei.Mama rămâne nedumerită.Se uită la fetita ei si nu îi vine să
creadă.Parcă s-ar uita la un om ce duce pe umerii lui toată greutatea omenirii.Oare ce s-a
putut întâmpla la scoală de a ajuns Maria în asemenea stare?
Se îndreaptă agitată si putin temătoare spre camera fiicei ei.Bate,deschide usa si…..

Grupa III

Clopotelul de la fabrica orasului anuntă terminarea orelor de muncă.Înseamnă că este ora

14.30.,,Ce bine că astăzi nu sunt de serviciu si o pot astepta pe Maria,, se gândeste
mama în timp ce pregăteste prânzul.
Deodată….usa se trânteste de perete si în casă năvăleste Codruta.
Este foarte agitată.Îsi trânteste geanta lângă usă ,geaca si-o aruncă lângă cuier, si trecând
valvârtej pe lângă mama ei,fără să o salute măcar,se îndreaptă spre camera ei.
Mama observă toate aceste lucruri si se îndreaptă foarte agitată spre camera Codrutei
pentru a vedea ce s-a putut întâmpla la scoală.
Nici nu apucă bine să bată la usa fetitei că……

T i p u r i d e c o m u n i c a r e:

 Comunicarea intrapersonală ,, în şi către sine ,,

 Comunicarea interpersonală ,,între oameni. ,,

 Comunicarea de grup ,, între membrii grupului,, si ,,dintrealte grupuri ,,

 Comunicarea de masă ,, primită de sau folosită de un număr mare de oameni.,,

Activitatea 3:
,,Să învăţăm să spunem…. NU”
Fiecare grupă are sarcina de a lista, timp de 5 minute 3 situaţii (şi emoţiile pe care le-au
simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea
altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.
Se listează situaţiile identificate de grupuri pe coli şi sunt prezentate clasei. Fiecare grup
selectează cel puţin o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi
o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv)
cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate,
situaţie…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe o coală. Li se înmânează elevilor
fişa de lucru ( fişa 2) şi li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de
pe fişă. In final, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la
care au lucrat.

Cerinte :
1. realizati o situatie de comunicare, incercand sa determinati un : a. Stil de
comunicare pasiv
2. b. Stil de
comunicare agresiv
3. c. Stil de
comunicare asertiv

FISA 2

Stilul de comunicare pasiv : evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea
să fie mulţumită, fără a ţine însă cont de drepturile sau dorinţele sale personale. O
astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în câştigarea unor
drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această persoană se simte rănită,
frustrată, iritată, fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Stilul
pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său, vede
drepturile celorlalţi ca fiind mai importante.

Stilul de comunicare agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile impuse

de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie) este insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-şi
respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă problemele prin
violenţă, consideră că cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el, este ironic şi
utilizează adesea critica în comunicare, este ostil şi furios. Stilul agresiv atacă
problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile celorlalţi, aleg activitatea lor şi
pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi.

Stilul de comunicare asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca

drepturile celorlalţi, comunică direct, deschis şi onest câştigând respectul prietenilor şi
colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie în mod plăcut,
exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt, are
abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi acceptă
complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau jenat, face faţă presiunii
grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale, îşi recunoaşte responsabilităţile faţă
de ceilalţi. Stilul asertiv discută problema, îşi susţine drepturile, au încredere în ei,
recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi

Fişa nr. 3 (individual)

FIŞĂ DE LUCRU

1)Formează propoziţii în care să folosiţi următoarele formule de adresare:Vă rog; Fiţi

amabilă: Nu vă supăraţi;Scuzaţi-mă; Mulţumesc.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________

2)Imaginează şi completează următoarele dialoguri:

a) - _______________________________________________
-Să creşti mare!

b) - Poftim şi restul, băiete!

- _____________________________________________

c) -Acesta este cadoul tău.

- _____________________________________________

d) - Ne vedem mâine?
- _____________________________________________

Fişa 4

Îndrumări pentru persoanele care au dificultăţi în a spune ,,NU” :

1. Acordaţi-vă un timp (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări);nu
reacţionaţi cu violenţă.
2. Nu vă scuzaţi în mod exagerat
3. Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru
interlocutor).
4. Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziţie faţă-n faţă,
ton calm şi ferm, fără reacţii emoţionale).
5. Evitaţi să vă simţiţi vinovăţi.

La sfarsitul activitatii elevii se aseaza pe scauhne, formand un cerc. Se realizeaza

aprecieri de grup dar si aprecieri individuale pentru modul de implicare in realizarea
activitatilor.Elevii care doresc pot sa isi exprime punctul de vedere(sentimentele, emotiile
pe care le-au avut pe parcursul activitatilor in care au fost implicati). O mascota aleasa de
grupul de elevi va „facilita” comunicarea ( cine doreste sa ia cuvantul trebuie sa aiba
mascota in mana . REGULA: persoana care are mascota poate sa isi exprime punctul de
vedere , nimeni nu il intrerupe.)

PLAN DE LECŢIE

Data:
Clasa:
Profesor :Cătălina
Titlul lecţiei : Comportamentul prosocial
Modulul : Comunicare şi abilităţi sociale

Obiectiv general : formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile

Obiective specifice :
- identificarea metodelor de rezolvare a unui conflict ;
- exersareea celor trei tipuri de transmitere a unui mesaj ;
- utilizarea unor răspunsuri adecvate în situaţii conflictuale din universul şcolii;
- adoptarea unui stil de comunicare asertiv.

Metode:
 - exerciţiul de imaginaţie;
- jocul de rol;
- munca în diadă;
- conversaţia;
- descoperirea dirijată.

Desfăşurarea activităţii

Joc de energizare: Voi numi câteva categorii de oameni; cei care consideră că fac parte din
categoria respectivă, să se ridice în piciore. Ceilalţi să aplaude.
a) să se ridice în picioare cei care consideră că fac parte din categoria tinerilor care se îmbracă
la modă ;
b) ... cei care preferă muzica hip-hop ;
c) ... cei care vorbesc frumos cu colegii ;
d) ... cei care-şi pierd repede controlul ;
e) … cei care au vorbit cel puţin o dată urât despre un coleg;
f) ... cei care au jignit cel puţin o dată un coleg ;
g) ... cei care refuză să-şi ajute colegii.
În care din aceste situaţii aţi simţit că nu meritaţi aplauze pentru comportamentele voastre?

Pasul 1
Imaginaţi-vă că aţi împrumutat un CD cu jocurile voastre preferate unui coleg. La returnare,
descoperiţi că CD-ul este zgâriat ba, mai mult, nu se deschide când îl puneţi în calculator. Cum
reacţionaţi ?
Se discută şi se notează pe tablă următoarele 3 situaţii :
1. treci peste, nu zici nimic ;
2. te înfurii, te cerţi cu persoana respectivă, ceri socoteală ;
3. întrebi ce s-a întâmplat şi cauţi o soluţie acceptată şi de tine, şi de colegul tău.
Se discută şi se stabileşte faptul că cele 3 tipuri de reacţii corespund celor 3 tipuri de
comportamente specifice abordării unui conflict: asertiv, agresiv, pasiv.

Pasul 2
Li se prezintă elevilor pe foaia de flipchart consecinţele celor trei tipuri de comportamente, se
discută despre ele, se insistă asupra adoptării unui comportament asertiv (aceste informatii se gasesc
in auxiliarele pentru consiliere si orientare).

Pasul 3
Elevii primesc pe fişe un dialog (inspirat din realitatea clasei, cu cuvinte urate ), doi elevi
interpretează dialogul în faţa clasei apoi, în perechi, refac dialogul din perspectiva unui
comportament asertiv. Patru din dialogurile refăcute se interpretează în faţa clasei.

Evaluarea activităţii se face prin chestionar (la alegere, din chestionarele din auxiliarul Viitorul
incepe azi).

Proiect didactic

Clasa a VII-a

Modulul tematic: Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Subiectul lecţiei: Eu – unic şi original

Profesor: PLEŞ LUCICA

Obiectiv cadru: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine ca persoană unică şi
valoroasă.

Valori şi atitudini : Respect si încredere în sine si în ceilalti.

Aprecierea unicitatii fiecaruia.

Obiectivele lecţiei:
 Să înţelegă termenul de ,, imagine de sine” ;
 Să identifice cele trei aspecte ale eului ;
 Să înţeleagă termenul de ,, stimă de sine”;
 Să recunoască caracteristicile unei persoane cu stimă de sine scăzută sau ridicată.

Metode si procedee: jocul didactic, munca independentă, munca în echipă, exerciţiul, conversaţia,
explicaţia, studiu de caz.

Mijloace didactice: fişe de lucru, , flipchart, marker, lipici, foarfece, post-it.

Bibliografie: Bogorin Veronica, Tudose Ruxandra, Jocul de-a viaţa, Editura Eikon, Cluj-Napoca,
2007
 Consiliere şi orientare, ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca,
2004

Desfăşurarea lecţiei:

I. Spargerea gheţii

Profesorul le cere elevilor să deseneze propria mână, pe care trebuie să completeze câteva trăsături
personale. Fiecare elev îşi va prezenta câte o trăsătură şi va lipi mâna pe un poster.. Elevilor li se va
spune că informaţiile despre propriile abilităţi, despre interesele, valorile, motivaţiile, realaţiile pe
care le avem cu ceilalţi formează imaginea de sine.

II. Activităţile specifice temei

1. Activitatea 1. Elevilor li se spune că atunci când vorbim despre o persoană avem în vedere atât
trăsăturile fizice cât şi pe cele morale . Astfel se poate face o distincţie între cele 3 aspecte ale eului :
- eul material/fizic - statura, greutate, culoarea părului, ochilor, aspecte de ordin material –
proprietăţi de care se poate spune „este al meu”
- eul social – totalitatea impresiilor pe care individul le face asupra celorlalţi
- eul spiritual – se referă la capacitatea noastră de auto-reflecţie, trimite la experienţele noastre
interioare, valorile, idealurile noastre,la ideile despre sensul vieţii, despre divinitate, etc.
Elevilor li se dă o fişă de lucru pe care trebuie să o completeze. La sfârşit fiecare , pe rând, prezintă
câte o caracteristică fizică sau morală.

2. Activitatea 2. Elevilor li se spune că în relaţiile cu ceilalţi, întotdeauna avem tendinţa de a evalua

comportamentul celuilalt, dar in acelaşi mod fiecare dintre noi îşi evaluează propriile caracteristici,
calităţi şi defecte. Astfel modalitatea prin care fiecare îşi evaluează propriul eu, poartă numele de
stimă de sine.

Elevilor li se spune că atunci când individul are o impresie bună despre sine, se respectă, se acceptă şi
se evaluează pozitiv are o stimă de sine pozitivă. Insă dacă o persoană se depreciază, se consideră
respinsă de ceilalţi şi se evaluează negativ, are o stimă de sine negativă.
Elevii vor fi grupaţi cîte 4 şi li se vor da cazuri concrete, ei având sarcina de a identifica trăsăturile
unor persoane cu stimă de sine negativă respectiv pozitivă.

3. Activitatea 3.
Fiecare elev primeşte două frunze galbene şi două frunze verzi pe care îşi va scrie defectele şi
calităţile. Apoi frunzele vor fi lipite în copacul calităţilor sau defectelor.
4. Activitatea 4. Elevilor li se ofera o fişă de lucru individuală „ Cine sunt eu” ce are în vederea
identificarea aspectelor propriului eu.

III. Evaluarea.
Fiecare elev va lipi un post-it pe care va scrie cum s-a simţit în timpul orei.

Fişă de lucru
- imaginea de sine-

Cine sunt eu:

 Eu sunt.................................................................................................................
 Eu am culoarea părului........................................................................................
 Eu am culoarea ochilor.......................................................................................
 Eu am ( bunuri materiale despre care poţi spune „este al meu”)........................
............................................................................................................................
 Doua lucruri pe care le-ar spune mama despre mine
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................
 Două lucruri pe care le-ar spune cel mai bun prieten despre mine
....................................................................................................................................................
...................................................................................................................
 Două lucruri pe care le-ar spune diriginta despre mine
....................................................................................................................................................
.............................................................................................. ...................
 Idealurile mele sunt ( ceea ce-mi doresc să realizez)
...................................................................................................................................
...................................................................................................................................
 Valorile mele sunt ( idei în care cred eu cu tărie)
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................
 Concepţia mea despre lume şi viaţă ( motto-ul meu, principiul meu de viaţă)
................................................................................................................................................................
........................................................................................................
Fisa de lucru

Mana
(in mijloc deseneaza mana)

Una dintre calităţile mele este :

Un lucru pe care
îl fac eu cel mai bine

Un motiv

pentru care te
apreciază
oamenii :

Un lucru pe care il fac

placere:
Un lucru pe care
il aduci într-o
prietenie :
 Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine scăzută:

 Mihai a câştigat săptămâna trecută un premiu la concursul de istorie. El însă crede că nu-l
merită. Profesoara i-a zis că a făcut o lucrare bună, însă el nu are încredere în capacităţile
sale. Prietenii i-au spus că ar fi vrut să fie ca el, dar el este nemulţumit de el şi nu-şi dă
seama de ce vreau ei acest lucru.

………………………………………………………………………………………………

Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine scăzută:

 Ana are sentimentul că nu se cunoaşte prea bine, atunci când i se cere să vorbească despre
sine o face într-o manieră neclară, nereuşind să-şi descrie propriile calităţi şi defecte. Părerea
sa despre sine este influenţată de ceilalţi, dar şi de evenimente.

………………………………………………………………………………………………

Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine scăzută:

 Mihaela când trebuie să ia o decizie încearcă să o amâne cât se poate de mult, este
neliniştită, se gândeşte mereu la consecinţele posibile în urma alegerii sale şi îi este teamă
să-şi asume aceste consecinţe.

………………………………………………………………………………………………
 Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine scăzută:

 Maria a refuzat să fie şefa clasei cu toate că toţi colegii săi au vrut acest lucru. Nu- i place
să-şi asume responsabilităţi şi sarcini noi, fiind mereu prudentă. Atunci când a aflat
propunera colegilor s-a speriat şi a început să plângă

………………………………………………………………………………………………

Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine crescută:

 Părinţii lui Andrei cred că fiul lor este un băiat inteligent. Şi el crede acelaşi lucru despre
sine. Învaţă sârguincios şi este mândru de el şi realizările lui şi de faptul că ia mereu note
mari.

………………………………………………………………………………………………
Fişă de lucru
- stima de sine -

Identificaţi caracteristicile unei persoane cu stimă de sine crescută:

 Cristian este cel mai bun jucător de fotbal din echipă. Îşi cunoaşte propriile abilităţi, ştie că
are rezistenţă fizică, s-a antrenat mult, dar a avut încredere în el şi in efortul pe care l-a
depus şi a reuşit. Ii place să se implice mereu in sarcinile noi propuse de antrenor, şi îşi
asumă responsabilităţile pe care le are in cadrul echipei.

………………………………………………………………………………………………
Şcoala cu clasele I-VIII “Ştefan cel Mare”Vaslui
 PLAN DE LECŢIE

Data: 12 martie 2008

Clasa: a VI-a B
Disciplina: Consiliere şi orientare
Diriginte: Prof. Pavel Carmen
Tema: De la violenţa în şcoală la violenţa în societate.
Componenta generală: Educaţia pentru securitatea personală
Obiective urmărite:
La finalul activităţii elevii vor fi capabili :
 Să înţeleagă şi să explice noţiunea de violenţă;
 Să identifice formele de violenţă;
 Să descopere şi să analizeze cauzele producerii actelor de violenţă;
 Să identifice situaţiile conflictuale şi modalităţile nonagresive de rezolvare a
acestora;
 Să participe activ şi conştient la exerciţiile propuse.
Strategii didactice:
 Explicaţia;
 Exerciţii de comunicare;
 Conversaţia euristică;
 Dezbaterea;
 Studiul de caz.
Mijloace de prezentare: fişe de lucru,caiet,film didactic.
Forme de organizare: frontală, pe grupe.

Scenariul didactic:
1. Moment organizatoric
- asigurarea condiţiilor didactico-materiale
- stabilirea prezenţei şi a aspectelor de disciplină şi frecvenţă.
-prezentarea situaţiei la învăţătură pentru săptămâna precedentă.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor
3. Desfăşurarea activităţii.
Se anunţă în ce constă activitatea propusă şi care va fi forma de desfăţurare.Pe baza
planului de dezbatere ce este prezentat pe tablă se trece la desfăşurarea orei.
Plan de dezbatere
1 Ce se înţelege prin violenţă şi care ar fi sinonimele ei.
2.Care sunt formele de manifestare a violenţei.
3.Care sunt cauzele comiterii actelor violente.
4. Riscurile comiterii actelor violente.
5. Cum putem preveni şi limita violenţa.

Motto:” Nu lucrurile care ni se întâmplă contează ci felul

 în care reacţionăm noi faţă de ele.”
Hans Eynseck

Ce este violenţa? Daţi exemple de câteva sinonime.

1 În DEX violenţa este indicată ca forţă, putere.Nu este o atitudine ci o realitate
fizică,prin excelenţă dinamică,manifestată.
-Violenţa este o manifestare a agresivităţii ce presupune utilizarea forţei,pentru a
manifesta superioritatea.
-Este o conduită agresivă cu finalitate distructivă.
-Lipsă de stăpânire în vorbe şi fapte.
Sinonime: agresiv,dezlănţuit,furtunos,abuziv ,brutal,nestăpânit.

2. Care sunt formele de manifestare a violenţei.

 Fizică-crime,răniri,lovituri,sechetrări,sinucideri.
 Verbală-ironie,calomnie,insultă,înjurături,limbaj obscen
 Sexuală-viol,incest,pedofilie,prostituţie,hărţuire sexuală.
 Imagistică-mass-media:televiziune,muzică,cărţi,internet.
 Psihomorală-ameninţări,şantaj,încurajare,tăinuire.

3. Care sunt cauzele comiterii actelor violente.

Familia -este locul primelor experienţe şi relaţii cu persoane;

- aici copilul trebuie educat ca om şi format ca personalitate;
-e primul grup în care copilul se tezeşte şi în care trebuie să existe relaţii
constructive;
-e locul unde se manifestă toate formele de violenţă(fizică,verbală şi
sexuală).
Surse ce ţin de familie: bătaia,modele comportamentale,probleme socio-
economice,divorţ,separare.

Anturajul(gaşca,prietenii)

Şcoala
Un studiu făcut de un prof. de psihologie din Dallas a arătat că:
În 1940 problemele din şcoli erau:alergatul pe culoare,mestecatul gumii,îmbrăcatul
indecent,gălăgia,hârtiile nearuncate la coş.
În 1980-jaful,atacul,spargerile,drogurile,alcoolul,armele,crimele.
Educatorii sunt acuzaţi că nu au reuşit să remedieze.
Ce fac profesorii?
-să dezvolte la elevi spiritul critic;
-să fie receptivi la ceilalţi;
-să se abţină de la un comportament dur;
-să găsească soluţii bune atunci când apar tensiuni;
-să încurajeze elevii să ia decizii bune;
-să-şi asume responsabilitatea.

Televizorul
Expunerea repetată la violenţa de la televizor îi face pe copii să accepte violenţa vieţii
reale,dar şi să devină ei înşişi violenţi.
-reduce timpul alocat gândirii şi lecturii,
-manipulează stările afective,
-deformează realitatea(filme)
Cercetările făcute în ţara noastră afirmă că nu expunerea la violenţa TV a adulţilor şi
a adolescenţilor îi îngrijorează,ci expunerea copiilor.
Violenţa din mass-media poate avea efecte pe termen scurt asupra adulţilor,dar
efecte pe termen lung asupra copiilor.
Telespectatorul este confruntat, în medie cu 46 de scene de violenţă pe oră,iar
emisiunile cu cea mai mare rată a conţinutului viloent sunt filmele, serilalele şi
ştirile.În medie pe fiecare canal TV, zilnic sunt 6 personaje principale care comit acte
de viloenţă.
Atât copiii cât şi adulţii sunt atraşi se scenele violente, prin acţiunea şi emoţiile
intense produse de film. Expunerea îndelungată la scene viloente pot avea efect
asupra dezvoltării copiilor.
Şi familia are un rol deosebit de important în prevenirea efectelor nocive pe care le
poate avea consumul de violenţă televizată.

Muzica bună ajută,sporeşte creativitatea, crează destindere.

Muzica nocivă-versurile au impact,copiii fiind şocaţi de ceea ce se predică,
-încurajează pe ascultători să nu le pese de părinţi sau de autorităţi,
-să-şi facă de cap pe socoteala altora.

Consumul de alcool şi de stupefiante

5.Cum putem preveni şi limita violenţa.

Atitudini personale
-să învăţăm regulile conveţuirii cu ceilalţi,
-să ne stăpânim frustările,resentimentele,care pot fi cenzurate prin voinţă şi educaţie,
-autocontrol,
-să se opteze pentu o rezolvare nonviolentă
-să fim selectivi TV
-să se canalizeze energia spre joc,sport,muncă,efort fizic.
Atitudini sociale
-Crearea unor servicii care să prevină şi să se ocupe de cazurile de violenţă
-Centre de consiliere familială,
-Centre de primire a minorilor,
-Centre de asistenţă şi protecţie a copilului,
-Crearea unor şcoli-şcoala părinţilor,şcoala mamelor.
 După ce se discută pe baza planului se împarte clasa în patru grupe. Fiecare grupă
va primi câte un caz pentru a-l rezova.Fiecare grupă are o fişă pe care trebuie să
noteze:
1. Cauzele care au dus la întâmplarea relatată;
2. Ce măsuri credeţi că trebuiesc luate;
3. Cum aţi continua întâmplarea.

Cazul 1
Când am ajuns în clasă bătaia începuse.Elevul C era plin de sânge pe faţă,iar elevul
P avea nasul roşu şi sufla de parcă atunci ar fi sosit dintr-o cursă de alergare.
-Ce s-a întâmplat? Am întrebat.
-De mai multă vreme mi-a spus C,murdar de sânge P îmi spune” Lunganul”
Face acest lucru nu numai când suntem între noi, colegii de clasă,ci şi în curtea
şcolii,în pauze,încât au auzit şi elevii din alte clase şi încep să mi se adreseze cu
„Lunganul.” L-am rugat odată, de două ori...degeaba...Azi aceeaşi situaţie.Dacă i-am
spus să inceteze,m-a lovit cu capul în nas.
-Şi?
-I-am arătat eu cine-i Lunganul
-Dar parcă eraţi prieteni?
Suntem şi acum,dar asta nu înseamnă că pot să-l las să facă ce vrea.
-Dar clasa n-a intervenit?
-Ba da! Mi-au răspuns mai mulţi elevi.Dacă nu interveneau se băteau şi mai tare.

Cazul 2
Copiii vecinilor în cauză erau colegi de clasă şi de bancă.În clasa a V-a au învăţat
amândoi foarte bine.Se jucau împreună,îşi făceau lecţiile împreună,erau buni
prieteni.În clasa a VI-a,unul dinte ei a intrat într-o gaşcă cu băieţii din cartier şi a
devenit tot mai slab la învăţătură.Tatăl lui îşi deschisese o afacere,era tot timpul
plecat,nu ştia ce face fiul său.Mama a observat că pleacă foarte mult de acasă,i-a atras
atenţia,dar lui nu-i păsa de ce spune mama.La şcoală,un coleg îi spunea într-o pauză:
-De ce ai făcut asta?
-Tata m-a învătat să nu mă las.Dacă nu-l pot întrece la învăţătură să-i dovedesc că
sunt mai tare ca el... Şi a început să plângă.

Cazul 3
De câteva săptămâni”Van Damme”,un elev din clasa a VIII-a care se mândrea cu
porecla ce-o avea datorită muşchilor pe care şi-i expunea,chinuia un elev mic din
clasa a VI-a. Îi punea piedică,îl înghiontea,îl urmărea într-un loc mai retras din curtea
şcolii şi.i lua banii.Acesta nu îndrăznea să spună nimic şi nimănui de teama bătăii
promise de fiecare dată.Până într-o zi când un coleg al vedeteiîi atrage atenţia că nu
aşa trebuie să se poarte cu elevii mai mici şi că-l va pune în discuţie la ora de
dirigenţie dacă nu încetează. Acesta a fost motivul pentru care a început bătaia. Luaţi
la întrbări de diriginte,”Van Damme” răspunde orgolios:
-Dacă nu se uită la filme şi nu ştie să se bată?
Cazul 4
Părinţii elevului în cauză se certau tot mai des.Atmosfera din clasă era de
nesuportat. Ca să scape de ea, Nicu pleca tot mai des de acasă, sub diferite pretexte:
să înveţe la un coleg la istorie, să se pregătească la teză la alt coleg. Când rămânea
acasă, singurul lui tovarăş era televizorul.Din elev bun,începe să ia note mici,în pauze
era trist,se izola de colegii de clasă. Întrebat de diriginte dacă părinţii cunosc
rezultatele lui şcolare răspunde:
-Da le cunosc,dar părinţii nu-mi pretind note mari,au încredere în mine! Numai că
după ce i se treceau mai multe note slabe în carnet acesta dispărea.Când s-a discutat
mai serios cu el,explicându-i-se că pierderea carnetului duce la sancţionarea
elevului,apare carnetul,dar avea toate notele slabe modificate.
- Mi-a fost ruşine să-mi vadă tata notele.

Evaluarea
Se fac aprecieri verbale asupra participării elevilor la lecţie.Se prezintă
filmul”Violenţa în rândul tinerilor”.
PLAN DE LECŢIE-CONSILIERE
Clasa a VII-a
Profesor: Mogozsan Elena
Şcoala cu cls. I-VIII Târgu-Trotuş
Bacău

SUNT ADOLESCENT

Competenţe , valori şi atitudini:

 Să identifice caracteristicile adolescenţei;
 Să analizeze relaţia copilărie-adolescenţă-perioadă adultă(de maturitate).

Moment organizatoric:
Distribuim elevilor fişa M1 şi le cerem să o citească pentru a se familiariza cu tema.
Timp de lucru: 5 min.

Procedura de lucru:
Activitatea 1: Distribuim elevilor fişele E1. Apoi le solicităm să construiască profilul
adolescentului, prin completarea afirmaţiilor de la exercitiul 1. Timp de lucru: 10 min.
Activitatea 2: Discutăm cu elevii enunţurile de la ex.2, clarificând trăsăturile definitorii
adolescenţei. Timp de lucru: 15 min.

Activitatea 3: Organizăm elevii să lucreze în perechi ex.3, discutând apoi cu toată clasa
răspunsurile potrivite fiecărei etape de vârstă, copilărie-adolescenţă-perioadă adultă. Timp de
lucru:15 min.

Concluzii:
Discuţiile finale vor clarifica conceptul de adolescenţă, ca o perioadă de tranziţie, plină de tentaţii şi
de confuzie valorică, dar şi o stare de spirit ce trezeşte adolescentului un sentiment aparte, de
mândrie şi de autorealizare.

FIŞA M1
Pubertatea sau adolescenţa este o perioadă de tranziţie
– când un baiat sau o fată nu mai este un copil, dar nu este
nici adult înca. Între vârsta de 9 si 15 ani, fetele şi băieţii
fac mai mult decât să crească în înălţime şi în greutate,
fetele încep să devină femei, iar băieţii încep să devină
bărbaţi.
Adolescentul e tentat să încalce limitele care i se impu.
Adolescenţa este o perioadă de confuzie valorică, în care
adolescentul adoptă cu uşurinţă comportamente
nonconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor;
părinţii au o autoritate mai scăzută în faţa lor.
Adolescenţii sunt foarte dornici să încerce senzaţii noi
şi de aceea încălcarea normelor şi valorilor sociale este de
multe ori atractivă pentru ei.
Adolescenţa este întâi de toate o stare de spirit. Părinţii
nu-i înţeleg, persoana iubită nu pare să le dea atenţie, moda
se schimbă de la un sezon la altul şi, în plus mai sunt şi
lecţiile.

FIŞA E1

EX.1

Construiţi-vă profilul de adolescent, completând afirmaţiile de mai

jos:

Sunt adolescent____________________________________________

Maturizarea pentru mine înseamnă_____________________________

Cu părinţii mă înţeleg_______________________________________

La şcoală lucrurile merg_____________________________________

Când mă uit în oglindă văd___________________________________

Nu-mi plac adulţii pentru că__________________________________

Visez să__________________________________________________

Viaţa pare_________________________________________________

Hobby-urile mele sunt________________________________________

Adolescenţa înseamnă pentru mine______________________________

EX. 2

Comentaţi următoarele enunţuri din perspectiva adolescentului:

 Adolescenţa este o perioadă dificilă.
 Lumea mă tratează ca pe un copil.
 Primirea buletinului a însemnat un moment important.
 Trăiesc nişte stări contradictorii, uneori sufletul mi-e plin de
sentimente, alteori gol.
 Îmi place să mă consider independent.

EX. 3

Bifează mai jos afirmaţiile care corespund fiecărei perioade de

vârstă: copilărie, adolescenţă, perioadă adultă.
CARACTERISTICI: COPILĂRIE ADOLESCENŢĂ PERIOADĂ ADULTĂ

Visez adesea.

Am îndoieli legate de
propria înfăţişare.

Cer adesea ajutorul.

Cred că totul mi se cuvine.

Vorbesc adesea de bani.

Plâng des şi sufăr.

Am un jurnal secret.

Construiesc planuri de
viitor.

Clasa: a VII-a B
Disciplina: Consiliere şi orientare
Data : 28.01.2008
Profesor propunător: Nicoleta Agenna BALAŞ
Şcoala : nr. 11 Iorgu Iordan Tecuci
Modulul: COMUNICARE SI ABILITATI SOCIALE
Submodulul: 2.2 Comunicarea
Tema : Ce, cum , cand si de ce comunicam ?
Obiective de referinţă:
 2.2 Sa demonstreze abilitati de comunicare eficienta ;
Obiective operaţionale:
 Elevii sa defineasca comunicarea;
 Elevii sa exprime prin limbajul verbal, para- verbal, nonverbal diferite mesaje ;
 Elevii sa invete tehnici de ascultare activa, de comunicare eficienta ;
Metode şi mijloace:
Jocuri –ice –breaking-uri, brainstorming-ul; conversaţia euristică; chestionarul, jocul “ telefonul
fara fir” , jocul imaginilor-care vorbesc, jocul “ Aparatul de facut complimente” , jocul “ Statuile
emotiilor” , “Parola emotiilor” , jocul de rol, dezbaterea pe baza unor citate, povestire –
moralizatoare.
 Prezentare pps . Cand , cum , ce si de ce comunicam?
 Videoproiector ;
 Combina ;
 Chestionare ;
 Fise cu poezii;
 Imagini cu chipuri si atitudini ;

~DESFASURAREA LECTIEI ~

I. MOMENT ORGANIZATORIC ( 1 min ) :

~discutarea unor aspecte legate de activitatea didactică de pe parcursul săptămânii s-a
scurs,
~notarea absentilor;
II. ANUNTAREA TEMEI/ MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ( 6 min) :
~Cand, ce , cum si de ce comunicam? Elevii anunta titlul temei din programa si
profesorul il noteaza pe tabla, elevii in carnetele de dirigentie ;
~ Se discuta rezultatete chestionarului « Arta de a comunica » din ora precedenta si
faptul ca multi elevi din clasa au un punctaj mediu si bun ;Procentul elevilor care au
intre 45-59 p este de 70% , ei avand o buna capacitate de a comunica.
~ Se prezinta obiectivele lectiei, sub forma unei avanpremiere a orei , prin verbe active
si activitati masurabile :
 Joculet de comunicare ;
  Ce se intelege prin comunicare ? Care sunt tipurile de comunicare ? Care sunt
componentele comunicarii ? ( exemplificare prin vorbitul la telefon)
 Decalocul tacerii vs Decalogul comunicarii eficiente ;

 Joculete didactice de identificare si exprimare a emotiilor si atitudinilor potrivite cu

doferite momente ;
 Joculetul « aparatul de egomasaj »
 Joculetul « parola emotiilor »
 Prezentarea emotiilor prin muzica, literatura, imagini, etc.
~ Se prezinta primul slide din materialul in pps. realizat de prof. Nicoleta Balas, cu un
test –shoc de 3 minute, de unde deriva necesitatea de a invata sa comunice.( vezi anexa)

 Prima activitate ( 3-4 min) :

Se aleg vor juca telefonul fara fir. Fraza va fi : “El silencio es oro” ( Tacerea e de aur)
Deoarece fraza este intr-o limba necunoscuta elevilor acestia , cel mai probabil vor stalci
cuvintele si la sfarsit se vor inregistra mesaje haioase.
Grupul se schimba si fraza va fi in limba romana : « Vorba lunga , saracia oomului » .
De aceasta data este posibil ca sensul sa fie doar putin alterat.
Se analizeaza activitatea si se trag concluzii in plen.Este pus in evidenta faptul ca , intr-o
comunicare este foarte important si canalul de comunicare, care in acest joculet este
putin bruiat.

 A doua activitate( 5-6 min) :

Se prezinta cateva slide-uri despre comunicare ; elevii sunt solicitati sa dea definitii
si citate despre comunicare pe care le-au scos singuri de pe internet, din dictionare.
Unele dintre ele sunt notate in caiete.

 A treia activitate ( 10 min ) :

Aparatul de egomasaj.
Cativa elevi voluntari vor primi rolurile de : « aparat de facut complimente »,
« aparat de facut reprosuri », si vizitatori. Elevii voluntari vor iesi din sala de clasa
cat timp se pregatesc aparatele. Aparatul de egomasaj va face complimente
nesincere, cel de reprosuri va face reprosuri in conformitate cu realitatea. Elevii
vor
fi invitati sa intre in sala de clasa si li se va da rolul de vizitator intr-o tara straina,
ca
si o banderola pe care scrie : » Neingrijit » si respectiv « Vorbaret/ Flecar ».
Aparatele vor emite complimentele : « Ce ingrijit esti astazi ! Si ce curat ! « si
respectiv « Ce om discret si demn de incredere ! Esti un adevarat prieten ! » iar cel
de facut reprosuri : « Nu te-ai prea preocupat de tine! Esti cam neglijent!” si
respectiv “ De ce barfesti atata, nu ai cu ce sa iesi in evidenta altfel???”
La finele joculetului elevii din banci vor trage concluzii pe baza observatiilor
facute asupra reactiei, mimicii fetei colegilor-vizitatori Sunt intervievati elevii care au avut de
inde[linit rolurile.
.

 A patra activitate (15min) :

Profesorul prezinta cateva slide-uri despre comunicare, tipuri de comunicare, ce este
o
 comunicare eficienta si cum se poate ea realiza practic, care sunt factorii de care
depinde, formele comunicarii si distributia lor procentuala intr-o comunicare. Elevii
vor fi invitati sa traduca in limbaj verbal cateva poze ce vor fi proiectate
,reprezentand
diferite expresii ale fetelor .Se va discuta in grup despre limbajul corpului si vor fi
prezentate cateva indicii ale mincinosilor.( Anexa ).
 A cincea activitate :

Statuile emotiilor:

Cativa elevi voluntari vor putea avea rolul de sculptor sau de statuie. Elevul care si-a ales
rolul de sculptor alege o carte cu o emotie ( bucurie, tristete, nerabdare, nemultumire, uimire
etc.) isi cauta un elev care si-a ales rolul de statuie si ii modeleaza expresia fetei, postura, in
functie de emotia pe care trebuie s-o reprezinte. Ceilalti elevi din clasa vor trebui sa ghiceasca
ce emotie a vrut sculptorul sa modeleze.
Sunetele emotiilor :

Cativa elevi voluntari, “Muzicienii” vor intocmi un top 3 happiness si un top 3 sadness din
repertoriul international si vor motiva alegerile facute.

Imaginile emotiilor:

Un grup de elevi “ Artistii” vor reprezenta prin imagini cateva dintre emotii.
Parola emotiilor:
Grupul “Creativii” vor prezenta o selectie de texte din literatura, poeme, fragmente
care ilustreaza dierite stari emotionale.
 A sasea activitate ( 1-3 min) :

Elevii vor alege un cuvânt reprezentativ pentru personalitatea lor sau a colegului lor si vor
argumenta succint optiunea facuta.

 A saptea activitate( 2min) : Dreptul la libera exprimare –un motiv in plus

pentru oportunitatea temei alese; se va prezenta un extras din Declaratia
drepturilor copilului Art 13.
 A opta activitate: printr-un brainstorming elevii vor identifica principalele
canale de comunicare si posibile blocaje ale lor.Se realizeaza o schema pe tabla /
caiete.
 A noua activitate : Bariere in comunicare - prezentarea catorva slide-uri si a
povestirii „ Iepurasul”. In urma lecturarii se vor trage cateva concluzii privind
prejudecatile umane ca principal factorcare blocheaza comunicarea.
 A zecea activitate.
 Prezentarea catorva citate despre comunicare; elevii vor nota selectiv in caiete;
Evaluarea se va face printr-un scurt joc:elevii vor desena un chip care sa reprezinte
emotia/starea pe care au avut-o pe parcursul orei.

Se va anunta tema orei viitoare de dirigentie :

Aptitudini si aspiratii. Pot sa devin ce visez eu? si elevii care o vor sustine cu
materiale.
***Dumnezeu ne-a dat doua urechi dar numai o gura. Unii zic ca asta
este este fiindca a dorit sa ascultam de doua ori mai mult decat vorbim.
Altii insa zic ca este de doua ori mai greu sa asculti decat sa vorbesti.
****
PROIECT DIDACTIC

DIRIGINŢIE,cls. a.VII.a
Prof. diriginte Culbec Magda
Context – lecţie demonstrativă în cadrul comisiei metodice a diriginţilor Tema:
Unde ne întâlnim cu violenţa?
Componenta: Educaţia pentru viaţa privată

Obiective- după realizarea acestei lecţii, elevii vor fi capabili :

O1. Să definească şi să descrie ce este violenţa;
O2. Să identifice numărul mare de acţiuni violente cărora ei sunt expuşi în fiecare zi;
O3. Să ofere căi multiple de rezolvare efectivă, nonviolentă a situaţiilor de utilizare a
violenţei;
O4. Să explice de ce violenţa pare să fie o strategie sănătoasă, bună de rezolvare a
conflictelor

Concepte cheie: analiza conflictelor, violenţă

Competenţe: toleranţă, empatie, de comportament, de atitudini, sentimente, evaluare
internă şi externă, asertivitate
Metode utilizate: exerciţiul de antrenament creativ, dezbaterea, lucrul în echipă,
explicaţia, punerea în situaţie
Resurse:
- psihologice: motivaţia lecţiei
- de timp: 50 minute
- materiale: flipchart, markere, fişe de lucru, coli mari de hârtie
Modalităţi de organizare a activităţii: individual, în perechi, pe grupe

INFORMAŢII PRELIMINARE- motivaţia activităţii :

Violenţa poate fi întâlnită practic oriunde. Dacă deschidem ziarele, putem citi
despre războaie în diferite părţi ale lumii. Dacă deschidem televizoarele, vedem
oameni ridicând vocea sau trăgând unii în alţii. Dacă observăm copii jucânduse,
vedem că ei joacă jocuri precum ,, Împuşcă-l pe cel rău”. Aflăm tot timpul despre
rata înaltă a crimalităţii stradale.
Violenţa este acceptată ca o cale de a rezolva conflictele. Acest lucru produce
numeroase probleme, deoarece copiii învaţă din mediul în care trăiesc. Cu cât
mediul cultivă mai mult violenţa, cu atât copiii se vor obişnui mai mult cu ea, văzută
ca o cale practică şi sănătoasă de rezolvare a conflictelor. Pentru a schimba
această mentalitate, copiii ar trebui să înveţe: a) să recunoască violenţa şi b) să facă
faţă conflictelor folosind alte mijloace decât cele violente. Activitatea de faţă permite
o abordare mai profundă a subiectelor legate de violenţă.
Desfăşurarea activităţii

Crearea stării aperceptive, emoţionale, a interesului pentru activitate, captarea

atenţiei. Elevii primesc o fişă ,, Lista descrierilor” pe care vor marca la începutul şi
la finalul activităţii cuvintele care descriu cel mai bine starea emoţională.

Declanşarea activităţii:

Pasul 1: Scriu pe coala albă de hârtie, cuvântul VIOLENŢĂ. Împart elevii în grupe
de câte 4-5. Fiecare grup lucrează pe baza fişei de lucru,, Unde ne întâlnim cu
violenţa?”

Pasul 2: Câte un reprezentant din fiecare grupă raportează răspunsurile colegilor la

întrebările de pe fişa de lucru . Listez răspunsurile colective ale grupelor.

Pasul 3:
Întrebări pentru discuţii:
- Cum ar arăta societatea noastră dacă nu ar exista violenţă?
- Există multe manifestări violente în societatea noastră?
Pasul 4: activitate suplimentară ,, Să renunţăm la cuvintele dure”- solicit elevilor
să formeze perechi , fiecare pereche primeşte un dialog la care vor trebui să
înlocuiască cuvintele dure , iar prin voluntariat o pereche va interpreta textul
original, iar cealaltă pereche – interpretările personale. Activitatea se încheie cu un
exerciţiu de antrenament creativ: elevii aşezaţi în cerc, în picioare, unul în spatele
celuilalt mimează ploicica( se bate uşor în spatele celuilalt),ploaia, grindina, tunetul(
se bate din ce în ce mai puternic), soarele( se mângâie spatele)

Transferul concluziilor: Fiecare elev primeşte fişa de lucru ,, Cum să recunoaştem

violenţa?” şi în decursul unei săptămâni , de câte ori se întâlnesc cu o anumită
formă de violenţă( sau cu ceea ce cred ei că este violenţă), urmează să înregistreze
acest fapt în partea stângă a fişei. În partea dreaptă a fişei, elevii urmează să noteze
posibile căi de a face faţă fiecărei situaţii fără a recurge la violenţă. Atunci când
notează fapte violente nu vor folosi numele real al persoanelor.

Evaluarea activităţii: solicit elevilor( şi diriginţilor prezenţi ) să-şi exprime opiniile

legate de activitatea desfăşurată, cum s-au simţit şi să completeze fişa de evaluare.
 Unde ne întâlnim cu violenţa?
FIŞA DE LUCRU A ELEVILOR
Numele:

Indicaţii: Răspundeţi la aceste întrebări cu ajutorul fiecărui coleg din grupa voastră.
1. Ce credeţi că este violenţa?

2. Când cineva îmbrânceşte sau răneşte pe altcineva, este vorba de violenţă?

Da_______ Nu_________ De ce da sau de ce nu?
 3. Dacă îi strigăm pe alţii cu poreclele lor, este vorba de violenţă?
Da_________ Nu________ De ce da sau de ce nu?

4. Ce se întâmplă dacă sentimentele altor persoane sunt rănite?

5. Dacă cineva răneşte o altă persoană în mod accidental, este vorba de violenţă?
De ex. aţi călcat din greşeală pe piciorul cuiva şi i-aţi produs o fractură, aţi comis
un act violent?
Da_______ Nu_________ De ce da sau de ce nu?

6. Numiţi cel puţin patru locuri în care violenţa poate fi văzută sau auzită.

Cum să recunoaştem violenţa?

FIŞA DE LUCRU A ELEVILOR

Numele:
Data :
INDICAŢII: purtaţi la voi fişa oriunde vă duceţi. Ori de câte ori sunteţi martorii unei
scene de violenţă, notaţi acest lucru în coloana,, Violenţa observată. Vă puteţi întâlni
cu situaţii violente acasă, la şcoală, la televizotr, sau oriunde în altă parte. În
coloana ,,Persoanele/ Împrejurările”, explicaţi care par să fie moptivele pentru
manifestarea violenţei şi cum par să se simtă persoanele implicate. În coloana ,, Cum
a fost rezolvată situaţia?”, arătaţi în ce mod a fost influenţată situaţia de manifestarea
violenţei. În coloana ,, Alte moduri de a face faţă situaţiei”, notaţi în ce alte feluri se
putea aborda situaţia respectivă fără a recurge la violenţă. Când descrieţi actele
violente ale oamenilor, nu le folosiţi numele real.

Violenţa observată Personajele/ Cum a fost Alte moduri de a

Împrejurările rezolvată situaţia? face faţă soituaţiei
 Să renunţăm la cuvintele dure!

Andrei: Cine eşti tu, mă lunganule să-mi spui mie pe cine să aleg şi pe cine nu?
Călin: Da, tu cine eşti , idiotule, să crezi că toţi trebuie să facă ce vrei tu?
Andrei: Boule, uită-te la tine să vezi cât eşti de prost şi apoi deschide gura!
Călin: Taci handicapatule, uiţi că la ore nu eşti în stare să legi două cuvinte?
Andrei: Nici cu tine nu mi-e ruşine, doar ai aceleaşi note ca şi mine!

Fişa de evaluare
Nume şi prenume:

1. Am învăţat de la ceilalţi:

2. M-a pus pe gânduri:

3. Cred că voi putea folosi:

4. Recomand: