Proiect didactic

Propunător: Mariana Marin

Data: 28.09.07
Instituţia: Liceul Teoretic „G. Călinescu”, municipiul Chişinău
Clasa: a III-a E
Disciplina Ora dirigenţiei
Tipul activităţii: serbare
Timpul: 60 min.
Subiectul: Bunica – şcoală de balade şi poveşti

Nivelul experienţei la tema dată:

Elevii trebuie să cunoască de la lecţiile de limba română şi educaţie muzicală cîntece şi poeziii
dedicate bunicilor.
Obiectiv-cadru:
Formarea atitudinilor şi comportamentului responsabil pentru un stil de viaţă de calitate
(curriculum - proiect la dirigenţie, elaborat de IŞE, coautor: Mariana Marin )
Obiective de referinţă:
Identificarea imaginii proprii despre rolul şi importanţa bunicilor în viaţa personală;
Interiorizarea unui sistem valoric afectiv propriu creat în baza conceptului de familie, rude.
Aspecte de motivare:
o Intrinsecă: secvenţele video vor stimula interesul elevilor pentru cunoaşterea colegilor şi a
membrilor familiei acestora.
 o Extrinsecă: serbarea propriu-zisă va condiţiona stabilirea unor relaţii afective între bunici
şi nepoţi.
Strategii didactice:
declamaţia,
interpretarea pieselor muzicale,
dialogul virtual,
dramatizarea,
discursul de felicitare,
Mijloace de învăţămînt:
 Mijloace de învăţămînt obiectuale – plante decorative pentru amenajarea sălii,
baloane, scaune pentru bunici, cadouri.
 Mijloace de învăţămînt – imagistice –postere cu imaginea bunicilor; imagini Power
Point
 MTI – casetofon, CD-uri muzicale, lap-tope, proiector
Suport bibliografic:
 Curriculum pentru ora dirigenţiei, clasele I -IV, (proiect. IŞE)
 Cuzneţov L., Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional.
Chişinău 2002
 Didactica Pro ... , Revistă de teorie şi practică educaţională. Nr. 3 (25) iunie 2004-11-09
 S. Marinescu. R. Dinescu, Invitaţie la educaţie
 Univers Pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei nr. 3, 2004
 Desfăşurarea activităţii
Moment-surpriză: Maria Mihaela Frimu interpretează piesa muzicală: Copilul şi floarea
Prezentatoarea: (elevă din clasa a III-a E)
- Bunico, bunico, mă auzi? Sunt eu Ninuţa, nepoţica ta!
Bunico, eu vreau să-ţi spun un secret: azi este o mare sărbătoare! Copii, ajutaţi-mă!
Prezentatoarea: E ziua...
Copiiii: bunicilor!
Prezentatoarea:
- Bunico, ştii , la şcoală e bine sunt mulţi copii, am prieteni, învăţăm nu numai să vorbim corect, ci şi să prietenim,
învăţăm să dansăm, să modelăm, să cîntăm. De-aceea, eu şi cu colegii de clasă vom interpreta cîntecul Cîntă!
Cîntă!
I. Te-ai trezit, cîntă! Vesel eşti, cîntă
Scoală-te şi cîntă! Ai necazuri, cîntă!
Ai mîncat, cîntă Cînd te joci, cîntă!
Cîntă pe drum! Cîntă şi acum!
Refren:
Noi cîntăm cu drag Noi sîntem voioşi,
Tra-la-la, tra-la-la! Sănătoşi şi voioşi
Vrem să fie muzical Pentru că, da, da, da!
Tra-la-la, la-la! Ştim cu toţi cînta!
II. La oraş, cîntă! Cine- i bun cîntă!
Şi la ţară, cîntă Cîntă şi te-ncîntă
Sus pe munţi, cîntă! Cei cuminţi, cîntă
Şi pe litoral! Cît mai muzical!
Prezentatoarea:
-Bunico, ştii colegii mei au învăţat multe la şcoală. Chiar recent am dramatizat la ora de limba română o scenetă
despre Bobocel care a întîrziat chiar din prima zi de şcoală. Îl invit pe Andrei Magalu, care va fi în rolul lui Andrei
Boboc şi „Învăţătoarea”- Nicoleta Gangan!
Sceneta „Gluma”, după Ion Druţă
―Tu, măi Ţică, de unde te-ai luat?
― Am intrat, iaca, pe uşa ceea.
― Şi, odată ce ai intrat, poate ne dai şi buna dimineaţa, poate ne spui şi cum te cheamă, să te
scriem aici în catalog…
― Lasă mata, că nu-i chiar numaidecît…
― Dacă altfel nu se poate. Ca să fii şcolar trebuie să te scrii la catalog.
― Apoi, dacă altfel nu se poate, pune şi mata colo un Andrei Bobocel.
― Cum, adică, Bobocel? Că doar tatălui tău i se spune Boboc?
― Lui i se spune Boboc pentru că e mare, iar eu, fiindcă sînt mic, cum altfel să mi se spună?
― Păi, dacă ţi-i numaidecît, te scriem Bobocel. Şi, mă rog, cam pînă în ce clasă ai să fii tu Bobocel şi
cînd să te trecem ca fiind Boboc?
― Apoi, că doar nu degeaba eşti pusă învăţătoare. Ai să vezi şi mata cum voi merge eu cu învăţătura, cu
creşterea, cu purtarea, şi cînd vei socoti că, gata, e de ajuns, mă ştergi de Bobocel şi mă scrii de Boboc.

Prezentatoarea:
- Bunico, ştii, Sandu are şi el o bunică, dar sărmănica e departe şi astăzi nu a putut să vină, pentru că
are de strîns roada, dar el a pregătit o poezie tare drăguţă. Deci, să-l ascultăm pe Sandu cu poezia
Bunica.

Sunt mic, bunică dragă!

 Sunt mic, bunică dragă,
Dar tare te iubesc
Încît întreg pămîntul
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
Dar din întreg pămîntul
Cît ochii îl cuprind
O floare am cules
Cu drag eu ţi-o întind.
Învaţă-mă ce-i bine
Fereşte-mă de rău
Iar eu voi creşte mare
Şi bun, de dragul tău .

Prezentatoarea:
- Bunico, am o colegă extraordinară! Mă mîndresc cu ea mai ales cînd recită poezii despre bunica sa. O
invit pe Mihaela Basistîi, care ne va recita şi ea o poezie despre bunica.

E ziua ta , bunico!
E ziua ta , bunico!
Te-aştept cu flori pe masă Zile lungi şi voie bună
Şi-un dar micuţ te-aşteaptă Îţi doresc eu mult
Cînd ai să vii acasă. Şi mă rog de flori să-ţi spună
Am să-ţi sărut obrajii Să mă ierţi, bunică bună
La piept cînd mă vei ţine Că nu ştiu mai mult.
Şi mîinile ce nu au
Odihnă pentru mine.

Prezentatoarea:
 - Bunico, mi-e dor de vară, de cireşul din graădina matale. Doamne, cît îmi e de dor... Am să-ţi cînt
un cîntec ca să-mi potolesc dorul...
Vreau la bunica mea!
I. Dacă e vară şi ceru-i senin Refren
Mie-mi e drag la bunica să vin Vreau, vreau, la bunica mea
Să mănînc coacăză cît doresc Să mă joc cu surioara mea
Şi s-alerg prin ploaie S-alergăm amîndouă prin livadă
Să nu mă satur de mere domneşti Şi bunicii să ne vadă
De-ale bunicii frumoase poveşti Vreau, vreau în vacanţa mare
Zîmbetul-mi este alăturea Să rup eu o rază din soare
La bunicuţa mea S-alerg la bunica mea iubită
Să i-o dăruiesc
Refren
II. Cîte verdeaţă şi umbră din plin
Ne dulce-un izvor cristalin
Mere şi prune şi cu cireşi
Soarele ne zîmbeşte
Dacă e vară şi ceru-i senin
Mie-mi e drag la bunica să vin
Aşa bunică cum e a mea
Nu are nimenea.

Prezentatoarea:
- Bunico, întotdeauna mai ajuta să-mi fac lecţiile! Ştii, acum vreau să-ţi propun nişte întrebări hazlii. Nu
te deranja, unde nu vei şti colegii mei de clasă te vor ajuta!

1.Ce diferenţă este între un cal şi o femeie care calcă rufe ?

(calul poartă fierul la copite, iar femeia îl ţine în mână)
2.Care sticle nu pot fi umplute cu apă minerală ?
(cele pline)
3.Care cheie nu deschide nici o broască?
(cheia Sol)
4.Care piele ţipă la multă vreme după ce-a fost jupuită?
(cimpoiul)
5.Ce separă unindu-se?
 (foarfecele)
6.Cui îi este teamă cel mai mult?
(fricosului)
7.Care este centrul de la „circumferinţă”?
(litera ”f”)

8.Care este apa cea mai îmbrăcată?

(Marea Mînecii)
9.Ce face cocoşul când împlineşte anul?
(începe să meargă pe-al doilea)
10.Ce-i de mult gata şi-l faci în fiecare zi?
(patul)
11.Cine cu cât se scoală mai de dimineaţă cu atât se culcă mai târziu, zilnic, fără excepţie?
(Soarele)
12.Cum poate lua cineva o aspirină în apă, fără să înghită apa?
(stînd în apă)
13.Ce face vaca la lumina soarelui?
(umbră)
14.Câte măsline sărate aţi putea mânca dimineaţa pe nemâncate?
(numai una, după aceea n-aţi mai fi „pe nemâncate”)

Prezentatoarea:
- Bunico, colegii mei mai au un cîntec-surpriză. Ne-am pregătit cu multă seriozitate de el. Aşa că te rog
mult să-l asculţi:

Am cules cu bucurie !
Am cules cu bucurie-floare, floricea
Busuioc şi iasomie – floare, floricea
Stînjenei şi albăstrele - floare, floricea
Să le dau bunicii mele - floare, floricea
Dac-aş fi un pic mai mare - floare, floricea
Aş culege flori din soare - floare, floricea
Şi din lună-aş lua mărgele - floare, floricea
Să le dau bunicii mele –floare, floricea.

Prezentatoarea:
- Bunico, ştii, toate bunicile spun basme nepoţilor. Îţi propun să urmăreşti sceneta despre o bunică şi
o nepoţică.
Bunica
Barbu Ştefănescu Delavrancea
– Ei , ce mai vrei ?
– Să spui ...
– A fost odată un împărat mare, mare ...
– Cît de mare ?
– Mare de tot. Şi - şi iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi îi părea rău, îi părea rău
că nu avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n -am copii şi nu -mi pare rău.
– Spune, bunico, spune .
– Şi aşa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Şi...nu mai putea de părere de rău că nu are
copii...Într-o zi veni la el un moş bătrîn, bătrîn, că - şi târa barba pe jos de bătrân şi de cocoşat ce
era . Şi era mic , mic de tot ...
 – Cît era de mic ?
– Poate să fi fost , aşa , cam ca tine .
– Va să zică , nu era mic , mic de tot ...
– Era mic , da’ nu aşa mic de tot ...
Prezentatoarea:
- Ei, bunico, ce a fost mai departe îmi vei povesti diseară. Aşa e..?
Acum vreau să te distrez un pic. Alex ştie şi el să fie în rol de bunică. Hai, să vezi!

Babuşca
Are o babuşcă Mult le place jocul,
Doi pui de răţuşcă Nu le-ajunge locul
Ţuşca alba, ţuşca Ţuşca alba, ţuşca sură,
sură, Te ciupesc cu ciocul.
Nu mai tac din gură.

Prezentatoarea:
Bunico, eşti viaţa mea. Şi la bine şi la greu mă însoţeşti. Ştii, Cătălina e de 5 ani e cu bunica ei, căci
mama e plecată în Italia. Mi-a povestit ca-ntre prietene că face cîteodată nişte şotii. Iată astăzi vine în faţa
ei să-şi ceară iertare. Te invit s-o asculţi, şi cred că fiecare din noi are pentru ce să îngenuncheze în faţa
bunicilor.

Te rog, să-mi spui, bunica mea!

I. De ce din ochi, bunica Refren II. La piept mă strîngi,
mea Sunt copil şi nu-mi dau Bunica mea
Cum văd îţi curg seama Să-mi încălzeşti inima mea
lacrimi amare Ce necazuri şi ce teamă Cît în lumea-aş căuta
Dacă eu te-am supărat Cît ar vrea inima mea Nu e bună ca a mea
În faţa ta îmi cer iertare S-o pot, Doamne, ajuta! Lîngă tine, buna mea
Supărată dacă eşti Sunt prea mică şi nu-mi Am învăţat ce e viaţa
Că viaţa e atît de grea dau seama Cît voi trăi pe pămînt
Te rog, să-mi spui, Ce necazuri şi ce teamă Bunica e lucru sfînt.
Bunică scumpă Cît ar vrea inima mea
Dacă te pot ajuta? S-o pot, Doamne, ajuta!

Prezentatoarea:
- Bunico, ţi-a plăcut la noi la şcoală?
Ştii colegii de clasă s-ai pregătit mult pentru această serbare. Am reuşit printe ore intense de exerciţii şi
probleme, engleză, franceză, teste, şi sport să confecţionăm un coş cu flori. Aşa că, dragii noştri bunici,
primiţi în dar acest modest coş cu flori.
Vezi Anexă: Fişa tehnologică.

Pe parcursul acestui gest elevii cîntă cîntecul:

Bunica- şcoală de balade şi poveşti
I. Unii termină licee, alţii şcoli superioare
Numai şcoala bunicuţei, mai c-o are fiecare
Ne rugăm bunică, dragă, să nu mai îmbătrîneşti
Tu eşti şcoala noastră-ntreagă, de balade şi poveşti

Refren:
Scumpă şi bună e bunica mea
Nu-i întreaga lume, mai dragă ca ea
Scumpă şi bună e bunica mea
Nu-i întreaga lume, mai dragă ca ea

II. Vocea ta mă însoţeşte, zîmbetul mă încălzeşte

Iar privirea iubitoare, mă ajută să cresc mare
Ne rugăm ca-ntotdeauna, să rămîi aşa cum eşti
Ne rugăm, bunică dragă să nu mai îmbătrîneşti
Să nu mai îmbătrîneşti
Refren
N.B. Pe parcursul întregii ore se vor proiecta imagini Power Point despre bunici, familie, armonie.
La finele serbării elevii vor înmîna bunicilor prezenţi diplome