UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS “ GALATI

Metode de calcul a linilor

de arborilornavale.
Pulsatiiproprii
Dinamica sistemelor de propulsie
 VIBRAŢIILE ELEMENTELOR
SISTEMULUI DE PROPULSIE

Sistemul de propulsie format din maşinǎ, transmisieşipropulsor, realizatîn diverse variante,

conţineelemente care genereazǎexcitaţiimecaniceputernice, manifestate sub forma
unorforţeşimomentenestaţionarepreluateatât de corpcâtşi de
transmisiişideterminăsolicitǎridinamice ale acestora. Transmisiile, în general mecanice, sub forma
liniilor de arbori, reprezintǎun element vital pentrusiguranţanavei. Deşilinia de arbori,
învariantaacţionǎriidirecte a propulsorului, are o structurǎsimplǎ, fiindformatǎ din
arborisprijiniţipelagǎre, particularitaţilemontǎriieipenavǎintroducsolicitǎridinamice care
mǎrescrisculunoravarii, dacă nu sunt bine controlate. Printrecondiţiilespecifice de funcţionare a
liniei de arbori la bord se pot considera:
• Montareaeipelagǎre fixate de corpuldeformabil al navei.
Deformaţiilestaţionareşinestaţionare ale corpuluiinducsarcinisuplimentareînlagǎreşiexcitaţiiînlinia
de arbori, care trebuie considerate la calculultransmisiei.
• Transmisiilemecanice au la uncapǎtmaşina de propulsie (de obicei motor cu
ardereinternǎ), iar la celǎlaltcapǎtpropulsorul (elicea). Atâtmotorulcâtşieliceaintroducînlinia de
arbori, prinambelecapete, solicitǎrimecanicevariabileîntimp (torsionale, axiale, de încovoiere),
ceeaceimpune un calculdinamic al elementelortransmisieipentru a
controlanivelultensiunilorinduse, astfelîncât, acesteasǎ nu
depǎşeascǎvalorileadmiseprinnormeleimpuse de Societǎţile de Clasificare, pentrusiguranţanavei.
• Montareatransmisiilormecanicepe nave implicǎcentrareaarborilor, care nu poate fi
perfectǎ, fiindadmisetoleranţe de centraj. Acestea transmit
lagǎrelorreacţiunidinamiceiararborilorsolicitǎri de încovoierevariabileîntimp, care
trebuielimitateprinimpunereatoleranţelor de
centrajşiprinadoptareaunortehnologiiadecvatepentrumontarealiniei de arbori.

Acesteaspectejustificǎadoptarea de cǎtreSocietǎţile de Clasificare a

unornormeriguroaseprivinddimensionareaşicontrolulcondiţiilor de funcţionarepentruliniile de
arborinavale.Înacestsens, un aspect important care trebuieconsideratînconformitate cu cerinţele
de siguranţǎ a naveiestecel al verificǎriirǎspunsuluiliniei de arbori la solicitǎrilevariabileintroduse
de motor şielice, rǎspunsconcretizatprintensiunileadiţionaleinduse de vibraţiiletorsionale,
axialesilaterale ale liniei de arbori, care reprezintǎtipurile de vibraţiiposibile ale
transmisiilormecanicenavale. Dintreacesteacelemaiimportantesuntvibraţiiletorsionale,
periculoase din cauzaexcitaţiilorputerniceintroduse de motorşi a rezonanţelor
careaparîndomeniulturaţiilor de lucru.Pentruaasigurafuncţionareafǎrǎrestricţii a instalaţiei de
propulsietrebuie determinate tensiunileadiţionaletangenţiale care apar la rezonanţǎşicomparate
cu valorileadmiseprinnorme. Înacestsens, Societǎţile de
Clasificareprevǎdobligativitateacalcululuivibraţiilortorsionalepentrudeterminareatensiuniloradi
ţionaleşiverificarealorprinmǎsuratori, pentru a seconstatadacǎsunt sub limiteleadmise.

1
 1. Vibraţiiletorsionale ale liniilor de arbori

Determinareaprincalcul a tensiuniloradiţionaledatoratevibraţiilortorsionale se
impunepentru a stabilitensiunileadiţionaleinduseînconfiguraţiaaleasă a transmisiei,
aşaîncâtacesteasă fie sub valorileadmise.
Calcululvibraţiilortorsionaleimplicămodelareatransmisiei din punctul de vedere al
vibraţiilortorsionaleconsiderîndcomplexitateaei, în special a arboreluicotitşi a reductorului,
precumşicuantificareacâtmaiprecisă a excitaţiilorşi, în mod deosebit, a amortizărilorintroduse de
legăturilesistemului elastic, acesteafiind determinate de construcţiamotoruluişi de
particularităţiletransmisieişi ale propulsorului.
Calcululvibraţiilortorsionale se face dupǎfinalizareaproiectului de execuţie al liniei de arbori,
înaintearealizariiacesteia, pentru a puteainterveniînproiectîncazulcând, din calcul,
rezultǎtensiuniadiţionale care depǎşescnormele.

Etapelecalcululuivibraţiilortorsionale

Suntprezentateînfigura 1
şicuprindatâtcalcululvibraţiilorliberepentrustabilirearezonanţelorcâtşipecel al
vibraţiilorforţatepentrudeterminareatensiuniloradiţionale.

Fig. 1 Etapelecalcululuivibraţiilortorsionale

Sistemeneramificate.MetodaHolzer-Tolle

Pentrusistemul elastic echivalent din figura 4 care reprezintǎ o linie de arbori cu N

volanţiavândmomentele de inerţieJişiconstanteleelastice de torsiunekijcunoscute,
pulsaţiilepropriirezultǎ din
2
 sistemul de ecuaţii care modeleazăechilibruldinamic al fiecǎruivolant, sub
acţiuneamomentelordinamiceşielastice de torsiune [1], [3], [11], [X.4].

Considerândamplitudinileunghiulareθi ale volanţilor, vomavea:

Sistemul de ecuaţiidiferenţiale (1) modeleazǎvibraţiiletorsionalelibere ale volanţilor, care

reprezintǎcomponentelemasice ale sistemului elastic echivalent.Mişcǎrilevibratoriilibere ale
volanţilorsuntmişcǎriarmonice cu pulsaţiaωşiamplitudineaai, definite prinrelaţii de forma:

Înlocuindθiînsistemul (1) se obţinesistemul de N ecuaţiialgebriceliniare:

3
 Ordonândecuaţiilesistemului (2) înraport cu amplitudinileunghiulareairezultǎsistemul de
ecuaţiiomogene :

Însumândecuaţiile care formeazǎsistemul (3) rezultǎ:

Relaţiaexprimǎcondiţiavibraţiilorlibere, care
precizeazăcăpentrusistemulechivalentsumamomentelor de
torsiunecorespunzǎtoareinerţieiestenulǎ. Sistemul are N ecuaţiiliniare cu N+1
necunoscuteşianumeamplitudinileunghiulareai (i=1…N) şipulsaţiaproprie cu care vibreazǎ liber
sistemuloscilant. Pentru ca sistemulsǎ fie compatibilestenecesar ca determinantulΔ al
coeficienţilornecunoscuteloraisǎ fie nul. ω
DezvoltânddeterminantulΔ se obţineecuaţiapulsaţiilor, care este o ecuaţiealgebricǎ de
gradul N înω2 . Se eliminǎsoluţia ω=0, care nu are semnificaţiepentrumişcareaoscilatorie a
volanţilorşirezultǎ N-1 pulsaţiipropriicorespunzǎtoarecelorN−1 rǎdǎcinirealeşipozitive ale
luiω,ω(ω1,….,ωN-1) .

4
 Pentrufiecarepulsaţieproprieωj, (j=1...N-1) determinatǎ din ecuaţiaΔ=0 se pot calcula din
sistemul (3) amplitudinileunghiulare ale volanţilorînraport cu amplitudinea "a1” primuluivolant:

Adoptândarbitraramplitudineaprimeimase a1(j)=1 rezultǎamplitudinileunghiulare relative ale

( ) ( )
volanţilor, a 2j ,..., a Nj corespunzǎtoarepulsaţiilorpropriiωj , care pentruj=1,..., N−1reprezintǎformele
(modurile) vibraţiilortorsionalelibere ale sistemului elastic echivalent. Se
( )
observǎcǎecuaţiapulsaţiilor( =0 ), care este o ecuaţiealgebricǎîn ω2 N se poaterezolva rapid
pentru un numărmic de volanţi care modeleazǎsistemul elastic echivalent(N=2,3), [1].

Astfel, dacăsistemuleste format din 2 volanţi (figura 5) ecuaţiapulsaţiilor se reduce la:

din care rezultă:

5
 Dacǎsistemuleste format din treivolanţi (figura 5) rezultǎîn mod similar:

Pentru N≥4 rezolvareaexactǎaecuaţieipulsaţiilordevinedificilǎ, înacestcazputându-se

utilizaprograme standard de rezolvare a ecuaţiiloralgebrice de grad superior.
Trebuieremarcatfaptulcǎ de interespracticsuntpulsaţiileproprii cu unul, douǎ,
celmulttreinoduri(j=1, 2, 3), pulsaţiile de ordin superior lui j=3
nefiindpracticexcitateînsistemeleclasice de propulsie, îndomeniulturaţiilor de lucru ale motorului
naval lent sausemirapid.

Pentrudeterminareapulsaţiilorproprii de interes, ωj, se pot dezvoltametodespecifice.

Una din elederivǎ din observaţiacǎ, încazulvibraţiilorlibere cu pulsaţiaωjsumamomentelor

de inerţie cu amplitudinile relative aijcorespunzătoareluiωjtrebuiesă fie nulă, adicătrebuiesǎ fie
îndeplinitǎcondiţia (4):

Înacestsenspoate fi utilizatǎmetodaHozer-Tolle, care determinǎpeωjfǎrǎ a mai fi

()
necesarǎformulareaşirezolvareaecuaţieipulsaţiilor Δ ω2=0.

6
MetodaHolzer-Tolle

Esenţaacesteimetodeconstǎîncalcululiterativ al momentului torsional de inerţieintrodus de

toatediscurilesistemuluiechivalent, a cǎruirezultantǎestedatǎ de relaţia:

Adoptândvaloriarbitrarepentru ω se calculează la fiecarevaloare a luiω amplitudinile

relative ai din sistemul (6) şi se determinǎfuncţia R (ω) , (figura 6).
CǎutândrǎdǎcinileecuaţieiR(ω )=0 se determinǎpulsaţiilepropriiωjpentruformele cu un nod, cu
douǎ, cu trei, ş.a. (ωI,ωII, ωIII,…).
ProceduraHolzerestesimplǎ, şiuşor de programat, fiind din acestmotiv des
întâlnitǎîncalculele de vibraţiitorsionale ale liniilor de arbori. Pentruestimǎripreliminare ale
primelordouǎpulsaţiipropriiînvedereaaprecieriirezonanţelor,
saupentruiniţializareaproceduriiHolzer, se poateutiliza o echivalare a sistemului elastic
corespunzǎtornumǎrului real de volanţi cu un sistemredus la doisautreivolanţi, pentru care
pulsaţiileproprii se determinǎ direct cu relaţiile (7) sau (8). Înacestsenstrebuieavutînvedere ca
volanţiisistemuluiredussǎînsumezemomentele de inerţiepe care le înlocuiesc,
iarechivalareaconstantelorelastice se face adunândlungimilereduse, definite
prinidentitateaconstantelorelasticereale cu cele ale unui arbore cu diametrul de referinţǎdatşi cu
lungimealr.

Pentruexemplificare se consideră schema echivalentă a unuisistem elastic cu 9 discuri

(figura 7 a) care se reduce la un sistem cu douădiscuri (figura IX.7b) cu momentele de inerţie

determinate pe de o parte de pistoaneşivolant, care însumate au o

ponderecomparabilă cu cea a momentului de inerţie al elicei Je2. Constanta elastică se determină din

lungimearedusălr ,avândînvederecă

7
8