MEMORIU TEHNIC

Notiuni generale despre masini

Masinile sunt sisteme tehnice avand organe in miscare, care servesc la
transformarea unei anumite forme de energie utila, corespunzatoare destinatiei masinii.
Clasificarea generala a masinilor:
I. Masini de forta
Sunt masini care transforma energia dintr-o forma in alta, nefiind consumatoare de
energie decat in limita pierderilor inerente implicate de aceasta transformare. Ratiunea de a
exista a masinilor de forta este aceea de a produce energie sub forma in care este necesara.
a. Masini generatoare
b. Masini motoare

II. Masini de lucru

Sunt masini destinate efectuarii unei operatii sau a unui complex de operatii
tehnologice in cursul carora cedeaza energie prin efectuare de lucru mecanic util.
III. Masini instrument
Sunt masini destinate determinarii anumitor marimi fizice sau a unor corelatii intre
anumite marimi cu ajutorul carora se pot caracteriza properietatile fizico-mecanice ale unor
materiale, elemente, produse. Tipice pentru constructii sunt masinile de incarcat betonul si
elementele prefabricate din beton si beton-armat.

Alcatuirea generala de principiu a masinilor de constructii

Indiferent de operatia sau de procesul tehnologic indeplinit, masinile de lucru,
printre care si cele de constructii, sunt alcatuite corespunzator unei structuri comune avand
subansamble sau parti indeplinind roluri functionale identice sau asemnatoare. Acestea
sunt:
 Echipamentul de forta
 Transmisie
 Echipament de lucru
 Echipament de comanda, control, supraveghere
 Structura portanta
 Structura de sprijin si echipament de propulsie
 Echipament de securitate
 Instalatii si echipamente anexa
 Caroserie
 Echipamentul de forta este masina sau ansamblul de masini motoare si generatoare,
precum si anexele lor care furnizeaza energia necesara actionarii masinii.
Transmisia reprezinta ansamblul de organe sau instalatii (electrice, hidraulice) care
preia energia produsa de echipamentul de forta, o transforma si o transmite echipamentului
de lucru si sistemului de propulsie a masinii.
Echipamentul de lucru reprezinta ansamblul de organe atasat masinii cu ajutorul
caruia se efectueaza operatia sau complexul de operatii tehnologice pentru care este
destinata masina. La echipamentul de lucru este atasat organul de lucru.
Echipamentul de comanda, control, supraveghere este alcatuit din ansamblul de
dispozitive, mecanisme si instrumente de bord cu ajutorul carora se porneste, se
manevreaza, se supravegheaza functionarea si se opreste masina.
Structura portanta are rol de suport pentru toate celelalte parti ale masinii, ea preia
incarcarile provenite din greutatea tuturor elementelor masinii, precum si a celor de
exploatare si le transmite prin sistemul de sprijin sau a celui de propulsie, terenului sau caii
pe care evolueaza masina.
Structura de sprijin preia incarcarile masinii si le descarca la teren sau la calea de
rulare, iar sistemul de propulsie asigura deplasarea masinii in timpul lucrului sau la
schimbarea amplasamentului acesteia. Sistemul de propulsie poate fi cu roti cu pneuri, cu
senile, cu roti metalice si cale de rulare cu sine etc.
Echipamentul de securitate asigura functionarea si exploatarea masinii in conditii de
deplina securitate.
Instalatiile si echipamentele anexa asigura de regula, confortul exploatarii masinii
(instalatia de incalzire a cabinei operatorului, de iluminat etc).
Tipul echipamentului de forta al masinii se alege in functie de sursa de energie
primara disponibila, ca si de autonomia de deplasare necesara masinii. In lipsa unei surse de
energie electrica, se recurge la actionarea cu motoare cu ardere interna. Acelasi tip de
actionare se utilizeaza si la masinile care necesita mare autonomie de deplasare, care sunt
concepute ca masini fara cale de rulare proprie. In alte cazuri, cand masina lucreaza mult
timp pe acelasi amplasament la punct fix sau pe cale de rulare cu sine, este avantajoasa
actionarea electrica, energia electrica fiind mai ieftina, iar distributia ei la diferitele
mecanisme ale masinii fiind mai facila si mult mai simpla.
Diferitelor echipamente de forta le pot fi asociate diferite tipuri de transmisii,
corespunzator avantajelor apreciate a fi preponderente: simplitate si cost, operare si
comanda, acuratete si reglaj a miscarilor de lucru, cheltuieli de exploatare. Ansamblul
echipament de forta – transmisie formeaza ceea ce se numeste sistem de actionare a
masinii. Astfel sistemele de actionare ale masinilor de constructii pot fi:
 Diesel – mecanice (motor primar diesel si transmisie mecanica)
 Diesel – electrice (motor diesel, generator electric si transmisie electrica)
 Diesel – hidraulice (motor diesel, grup de pompare si transmisie hidraulica)
 Diesel – pneumatce (motor diesel, compresor si transmisie penumatica)
 Electro – mecanice (motor sau motoare electrice si transmisie mecanica)
  Electro – hidraulice (motor electric, grup de pompare si transmisie
hidraulica)
 Electro – pneumatice (motor electric, compresor si transmisie pneumatica)
In toate sistemele mentionate mai sus nu lipseste o transmisie mecanica finala,
deoarece organele de lucru ale masinilor de constructii sunt elemente care, pentru realizarea
operatiei tehnologice pentru care au fost concepute efectueaza lucru mecanic.

Excavatorul cu draglina

Excavatorul cu draglina se deosebeste de excavatorul mecanic cu cupa dreapta prin

aceea ca legatura dintre cupa si brat este asigurata prin elemente flexibile (cabluri si
lanturi), ceea ce-i confera o autonomie de lucru mai mare pe distante de lucru mult mai
mari la aceeasi capacitate a cupei.
Draglina are avantajul realizarii unor raze de actiune si a unor adancimi de sapare
mai mari ca excavatorul cu cupa dreapta si inversa. Infigerea cupei in pamant se realizeaza
sub actiunea greutatii proprii a cupei, iar saparea se realizeaza prin tragerea cupei, astfel ca
draglina se utilizeaza doar la saparea in pamanturi slabe si mai ales la extragerea balastului
din albia raurilor.
Datorita constructiei cupei si manevrarea acesteia cu cabluri si lanturi, draglina
poate sapa si sub nivelul apei.
Ciclul de lucru al draglinei cuprinde urmatoarele faze:
 saparea pamantului prin tragerea cupei si umplerea acesteia cu pamant
 scoaterea cupei din pamant prin actionarea cabluilui de ridicare a cupei
 ridicarea cupei cu ajutorul cablului de ridicare, cu desfasurarea franata a cablului de
tragere de pe toba de tragere
 rotirea platformei cu cupa plina
 descarcarea cupei prin basculare ca urmare a defranarii cablului de tragere
 rotirea platformei cu cupa goala
 caderea cupei prin desfasurarea de pe toba a cablului de ridicare, incheiata prin
infigerea muchiei taietoare a cupei in pamant
Pentru actionarea excavatorului cu draglina se foloseste de regula sistemul diesel-
hidraulic, cu motor diesel ce pune in miscare mai multe pompe hidraulice, iar acestea
alimenteaza motoarele hidraulice rotative ale mecanismelor de deplasare si rotire, precum si
motoarele hidraulice rotative pentru actionarea troliilor draglinei.
Echipamentul de lucru se compune din brat si cupa. Cupa poate fi trasa cu ajutorul
cablului de tractiune si al unui lant, sau ridicata cu cablul de ridicare si al unui lant. Cablul
de echilibrare impiedica rasturnarea cupei in timpul de plasarii acesteia catre capatul
superior al bratului. Dispozitivul de ghidare asigura infasurarea corecta a cablului de
tractiune pe tambur.
Cupa excavatorului cu draglina este descoperita la partea din fata si la partea
superioara a cupei. Prinderea acesteia se face in asa fel incat, prin slabirea cablului de
echilibrare, cupa sa se rastoarne inspre partea din fata. La partea anterioara a peretelui
inferior al cupei sunt fixati dintii. La unele modele noi peretele inferior al cupei este curbat
spre exterior si fara dinti.
Bratul excavatorului este alcatuit dintr-o grinda cu zabrele, spatiala, formata din
doua sau mai multe tronsoane.

Faza de proiectare

Proiectarea excavatorului cu draglina a avut la baza urmatoarele date :

 Capacitatea cupei: 𝑞 = 2.3 𝑚3

 Tip constructie brat: zabrelit
 Categoria terenului: II

Proiectarea incepe prin calculul mecanismului de actionare a cupei in cadrul caruia

s-au calculat si dimensionat prin calcule de rezistenta cablul de tractiune, de ridicare,
lanturile si cablul de echilibrare.

In etapa urmatoare se calculeaza si se dimensioneaza cei doi tiranti de basculare ai

bratului. S-a efectuat calculul constructiei metalice a bratului si a boltului din tronsoanele
intermediare si tronsoanele de varf sau de baza.

Destinatia utilajului

Excavatorul cu draglina proiectat este destinat lucrarilor de sapare adanci in

carierele de exploatare a nisipului si balastului, saparea santurilor in pamanturi precum si a
canalelor.

Acest tip de utilaj este folosit la executarea sapaturilor in paminturi de categoria a

II-a.

Utilajul se poate monta si pe un ponton plutitor servind la dragarea cursurilor de apa

sau la lucrari portuare.

Constructia si functionarea

Descrierea constructiva si functionala

Se compune din 4 subansamblari constructive:

 platforma turnanta cu mecanismul de comanda , motorul si cabina

 reductorul principal cu troliile, ambreiajele cu frictiune si franele montate pe
platforma turnanta
 mecanismul de propulsie a excavatorului
 echipamentul de lucru

Platforma turnanta este de constructie sudata mixta din material laminat si piese
turnate. Partea centrala a ansamblului este construita in forma de cuva in care sunt
amplasate angrenajele orizontale ale arborilor care comanda rotirea si deplasarea.
 Pe partea din fata sunt sudate urechile de fixare ale bratului.

Reductorul principal reprezinta un ansamblu de angrenaje cuplaje si tamburi. Toate

angrenajele si mecanismele sunt inchise in carcase de otel.

Troliul principal montat pe un singur arbore este asezat la partea superioara a

reductorului si cuprinde si tamburul de ridicare.

Descrierea schemelor de cablare

Avem urmatoarele trasee:

 de la tamburul de ridicare de pe platforma porneste cablul ce se infasoara pe rolele

de la varful bratului si apoi se prinde de cupa;
 cablul de ridicare este in legatura cu un dispozitiv de care este prins lantul de
ridicare a cupei si pe care se infasoara cablul de egalizare
 cablul de egalizare are un capat legat de cupa si celelalt la ancora
 cablul de tractiune este legat la cupa si la ancora
 de la ancora porneste cablul de tractiune al cupei ce trece prin grupul de role de
dirijare si se infasoara pe tambur.

Procesul de sapare cu draglina se desfasoara astfel: in timp ce cupa se afla la

extremitatea superioara a bratului, deasupra punctului de sapare prin desfasurarea rapida a
cablului de ridicare cupa cade si patrunde in pamant. Prin infasurarea cablului de tractiune
cupa se deplaseaza catre excavator si executa saparea pana se umple cu pamant.

La sfarsitul saparii cupa incarcata este ridicata prin franarea cablului de ridicare si
infasurarea in continuare a cablului de tractiune. Cupa este ridicata catre capatul superior al
bratului prin infasurarea cablului de ridicare si desfasurarea franata a cablului de tractiune.

In acest mod, in timpul ridicarii cupei spre extremitatea superioara a bratului, cablul
de echilibrare este intins si cupa este mentinuta intr-o pozitie orizontala, usor inclinata spre
spate. In timpul ridicarii cupei se efectueaza si rotirea platformei catre punctul de
descarcare, apoi se slabeste cablul de tractiune si cel de echilibrare iar cupa se rastoarna cu
muchia taietoare in jos si are loc descarcarea. Se roteste platforma superioara a
excavatorului odata cu echipamentul de lucru catre locul de sapare si operatiunea se repeta.
 CAIET DE SARCINI

Exploatare si intretinere

Excavatorul este limitat de uzina producatoare si nu poate fi pus imediat in plina

sarcina, deoarece toate ansamblarile si reperele sale necesita un reglaj. Punerea lui in
exploatare trebuie sa se faca dupa un rodaj. La punerea in exploatatre mecanicul este
obligat sa se asigure ca nu s-au produs deteriorari in timpul transportului. Dupa iesirea din
perioada de rodaj excavatorul trbuie sa fie axploatat in regim normal. Este interzisa
utilizarea excavatorului la alte lucrari si in alte scopuri de exemplu ca utilaj de remorcare.

Cand se lucreaza transversal este obligatorie stabilizarea masinii.

La stationarea excavatorului este permis ca motorul sa functioneze cel mult 45 de

minute.Pentru lucrul in timpul noptii se vor folosi farurile. Daca instalatia de lumina este
defecta se va folosi lumina din exterior, fiind interzisa deplasarea pe intuneric sau pe
drumurile publice.

Manipularea combustibilului si lubrifirantilor se va face numai in vase curatate.

Toate capacele de etansare vor fi bine etansate.

Ungerea si lubrifianti

Ungerea trebuie facuta dupa un anumit plan, pentru ca aceasta este foarte importanta
pentru prelungirea duratei de exploatare. Exemplu de puncte de ungere:

 articulatia bretului la platforma: se foloseste ulei tipU85 cu frecventa ungerii de 100

ore;
 dispozitivul de ghidare: se foloseste ulei U85 cu frecventa ungerii de 100 ore;
 role de palan de basculare: se foloseste ulei U85 cu frecventa ungerii de 100 ore;
 axul grupului rolelor de ghidare a cablului de tractiune: se foloseste ulei U85 cu
frecventa ungerii de 100 ore;
 cabluri: se foloseste ulei U85 cu frecventa ungerii de 100 ore.

Indicatii generale

Lubrifiantii adecvati se vor folosi atat vara cat si iarna. Presiunea uleiului si
temperaturile motorului precum si presiunea uleiului din angrenajele carului superior sunt
indicate la pupitrul stang din cabina excavatoristului si trebuiesc observate in timpul
lucrului. Temperatura maxima admisa auleiului este de 125 C. In caz ca temperatura
admisibila a uleiului este depasita, se va opri neaparat motorul si se va verifica suflanta pe
baza listei de defectari din instructiunile de deservire a motorului.
 Pentru a obtine o durata indelungata de serviciu a lagarelor de alunecare este
recomandabil sa se trateze suprafetele lor de rulare, la inlocuire, inaintea montarii, cu
produsul MOS2 care se poate aplica prin stropire. La aceasta operatie, jocul lagarului se
mentine in limite normale. In ceea ce priveste structura suprafetelor de rulare nu se ridica
pretentii speciale, cu conditia ca suprafetele sa fie bine curatate si degresate inainte de a
aplica produsul sus-numit. Aceluiasi tratament e bine sa fie suspuse si piesele de angrenare.

Instructiuni cu privire la folosirea lubrifiantilor

 Pentru angrenaje inchise cu ungere in baie sau ungere prin circulatie din carul
superior: ulei de angrenaje GL 125 standard DAMW 22-315
 Pentru transmisiile prin roti dintate din carul inferior:
o Angrenajul arborelui mijlocului, baia de ulei si arborele transversal: Ulei de
angrenaje pentru inalta presiune GL 265 cu adaos de Grasinol 20% in
proportie de 1 litru Grasinol la 20 l ulei sau suspensie de MOS2 -ulei in
proportie de 1 l suspensie MOS2 -ulei la 50 l de ulei.
o Angrenajul rotii motoare si al rotii de intoarcere a senilelor: ulei de cilindri
pentru abur supraincalzit HDZ TGL 9823
 Pentru motor si pompa de injectie: ulei de motoare aliat ML 70 pentru exploatare in
timpul verii (pentru exploatare in timpul iernii: ML 45-B)
 Pentru compresorul de aer: ulei de compresoare V 75 sau V 115 conform TGL
9822. Se va schimba uleiul, prima data, dupa 200 de ore de functionare, iar mai
tarziu, la fiecare 500 de ore de exploatare.
 Pentru conductele de aer comprimat: ulei de ungere R 32 TGL 11871
 Supapa de comutare: ulei de ungere R 32 TGL 11871. Lubrifierea supapei de
comutare trebuie sase efectueze totdeauna inaintea punerii in functiune a
excavatorului, cand instalatia de aer comprimat este dezaerata.

Instructiuni privitoare la protectia muncii

Inainte de a pune in functiune excavatorul, excavatoristul trebuie sa se convinga

daca toate dispozitivele de protectie se afla la locul lor si daca sunt fixate in buna regula.

Cand se executa lucrari de ingrijire si de intretinere, se va deschide capota numai

dupa ce s-a oprit motorul.

In timpul lucrului nu are voie nimeni sa stea in raza de lucru si de pivotare a

excavatorului.
 Este interzis vehiculelor de persoane de acircula, in timpul lucrului, pe sub utilajul
ce atarna de bratul excavatorului. Persoanele din vehiculele de transport trebuie sa
paraseasca vehiculele si sa astepte, la distanta sigura, terminarea incarcarii.

Cand paraseste cabina de conducere, excavatoristul trebuie sa lase in jos si sa aseze

pe pamant utilajul de sapat si sa debreieze cuplajul motorului. Cand paraseste zona de
lucru, el va opri motorul.

Deservirea excavatorului trebuie incredintata numai unor persoane cu cu experienta

in etate de cel putin 18 ani. Acestea vor lua seama sa se dea semnalele prescrise care trebuie
sa fie intelese si respectate de toti cei dimprejur. Dupa ce s-a dat semnalul, excavatoristul
trebuie sa astepte cu punerea in miscare a excavatorului pana ce toate persoanele s-au
indepartat din zona de pericol.

Inainte de apune in miscare motorul si de a incepe cu excavarea precum si dupa

fiecare pauza de lucru se va da un semnal de avertisment cu claxonul conform cu ABAO
536/1. Excavatoarele si partile lor de sustinere se vor examina minutios, dupa necesitate,
dar cel putin o data pe an si se vor repara daca este necesar.

In pauze de lucru precum si cand excavatorul nu este folosit, utilajul de sapat

trebuie coborat Si asezat pe pamant, insa nu pe peretele de incarcare sau langa el.

In cazul unor reparatii in partea din spate a xecavatorului se va folosi o platforma

de lucru.

Accidentele care se intampla din cauza ca nu s-au respectat dispozitiile privind

protectia muncii pot fii urmarite, conform legii, de catre instantele in drept.

Dispozitiile privind protectia muncii specificate aici sunt valabile pe teritoriul

Romaniei. In strainatate se va tine seama de dispozitiile privind securitatea muncii valabile
in tara respectiva.

Indicatii cu privire la exploatarea excavatorului

In primele 50 de ore de lucru, excavatorul nu va fi supus unei functionari in plina

sarcina atat pentru a obtine un rodaj bun, mai cu seama al tuturor lagarelor si rotilor dintate,
cat si pentru a da posibilitatea excavatoristului sa se familiarizeze din ce in ce mai bine cu
masina.

La fel se va proceda si cu motorul. Desi toate motoarele au fost verificate si rodate

pe bancurile de proba, modul in care sunt tratate in primele 50 de ore de functionare este de
importanta hotaratoare pentru durata de exploatare a masinii.

Motorul trebuie supravegheat in acest timp cu mare atentie. Se recomanda ca, in

primele 50 de ore de lucru, masina sa nu fie exploatata cu sarcina, ci numai cu cel mult ¾
din valoarea acesteia.
Revizii si reglaje

Reparatiile mijlocii se executa dupa circa 3000-5000ore de exploatare iar reparatiile

capitale se executa dupa 10000 ore de exploatare.

In general nu este permisa remedierea cu sudura a defectelor constatate la rotile

dintate .Daca rulmentii capata joc pe arbori ,acestia vor fi cromati n acel loc sau inlocuiti cu
altii noi.

In toate lucrarile de reparatii si inlocuiri de piese se vor verifica jocurile de

montaj.Dupa separatiile capitale se va efectua un nou rodaj de 100 ore.

In conditiile de santier nu sunt premise interventii la cutia de viteze si diferential,

acestea fiind premise numai in atelier.

Indicatii privind desfasurarea lucrului in bune conditii:

 excavatorul trebuie sa fie intotdeauna curat si in stare perfecta de functionare

 daca se lucreaza in timpul noptii locul de munca trebuie sa fie iluminat
 este interzisa urcarea persoanelor straine la bordul excavatorului
 este interzis sa se faca ungerea in timpul in care excavatorul este in stare de
functionare
 punerea in functiune a utilajului o va face numai mecanicul
 dupa terminarea lucrului cupa echipamentului va fi coborata pe pamant
 distanta minima intre excavatoare pe frontal de lucru este de 30m.

Lista pieselor de shimb

Piesele de schimb sunt:

 tronsonul bratului
 role de dirijare
 role de cablu
 lanturile
 papucii de senile
 ancore de cablu
 boltul de fixare a bratului
 bolturile dintre tronsoane
 BREVIAR DE CALCUL

1. Adoptarea dimensiunilor masinii de baza

 Ampatament: 4990 m
 Ecartament: 3900 m
 Distanta de la articulatia bratului la sol: 1900 m
 Greutatea masinii de baza : 64.5 t
 Q=1.6 𝑚3
Calculul lungimii bratului

𝐿𝑏 = (14 … 16) ∙ 3√𝑞 , aleg 16

3
𝐿𝑏 = 16 ∙ 3√𝑞 = 16 ∙ √1.6 = 18.71 𝑚, Adopt 19 𝑚

2. Stabilirea dimensiunilor constructive ale cupei

 Latimea cupei
3
𝑏 = 1.2 ∙ 3√𝑞 = 1.2 ∙ √1.6 = 1.4 𝑚

 Lungimea cupei
3
𝐿𝑐 = 1.4 ∙ 3√𝑞 = 1.4 ∙ √1.6 = 1.63 𝑚

Adopt 𝐿𝑐 = 1.7 𝑚
 Inaltimea cupei
3
ℎ𝑐 = 0.8 ∙ 3√𝑞 = 0.8 ∙ √1.6 = 0.93 𝑚

Adopt ℎ𝑐 = 1 𝑚
 Determinarea greutatii cupei

𝐺𝑐 = 𝑘1 ∙ 3√𝑞

𝑘1 = 646 ∙ (2.4 + 0.05 ∙ 𝑞=1.6 ) = 1602.08 𝑁

3
𝐺𝑐 = 1602.08 ∙ √1.6 = 1874 𝑁
 Greutatea cupei cu pamant
𝐺𝑐𝑝 = 𝐺𝑐 + 𝐺𝑝

𝐺𝑝 = 𝛾 ∙ 𝑞 , 𝛾 = (1200 … 2000)𝑑𝑎𝑁/𝑚3

𝐴𝑙𝑒𝑔 𝛾 = 1600
𝐺𝑝 = 1600 ∙ 1.6 = 2560 𝑁
 𝐺𝑐𝑝 = 1874 + 2560 = 4434 𝑁

1) Sistem de deplasare
2) Mecanism de rotire
3) Lest
4) Platforma rotitoare
5) Palan pt manevrarea bratului
6) Tiranti pt manevrarea bratului
7) Mecanism manevrare cupa
8) Brat
9) Cupa
10) Role de dirijare
11) Lanturi de echilibrare
12) Cablu de manevrare cupa
13) Cablu de echilibrare
14) Lanturi de ridicare
3
𝑎 = (1.8 … 2) ∙ 3√𝑞 = 1.9 ∙ √1.6 = 2.3 𝑚

2.5 ∙ 𝑏 = 2.5 ∙ 1.45 = 3.62 𝑚

3
0.45 ∙ 3√𝑞 = 0.45 ∙ √1.6 = 0.55 𝑚

3. Determinarea fortelor de actionare a bratului si cupei

𝐺𝑏 = (0.06 … 0.09) ∙ 𝐺𝑒𝑥𝑐
𝐺𝑏 = 0.09 ∙ 64.5 = 5.80 𝑡
 𝑆𝑐𝑒
𝑆′𝑐𝑒 = , 𝑟 = 0.98
𝑟

∑ 𝑀𝐴 = 0

𝑆𝑐𝑒 ∙ 𝑙2 − 𝐺𝑐𝑝 ∙ 𝑙1 = 0
𝐺𝑐𝑝 ∙ 𝑙1 5594.6 ∙ 0.98
=> 𝑆𝑐𝑒 = = = 3263.51 𝑁
𝑙2 1.68
𝑙1 = 0.049 ∙ 20 = 0.98 𝑚, 20 → 𝑠𝑐𝑎𝑟𝑎
𝑙2 = 0.084 ∙ 20 = 1.68 𝑚
326351
𝑆′𝑐𝑒 = = 3330.11 𝑑𝑎𝑁
0.98
𝑆𝑟 = 1.5 ∙ 𝐺𝑐𝑝 = 1.5 ∙ 5594.6 = 8391.9 𝑁
𝐺𝑐𝑝 𝜋 ∙ 𝑛 3.14 ∙ 3
𝑃𝑐𝑝 = ∙ 𝑟 ∙ 𝜔2 , 𝜔= = = 0.314 , 𝑟𝑐 = 19 𝑚
𝑔 𝑐 30 30
4434
𝑃𝑐𝑝 = ∙ 19 ∙ 0.3142 = 830 𝑁
10

𝐺𝑏 + 𝑟𝐺𝑏 + 𝑆𝑟 ∙ 𝑟𝑠𝑟 − 𝑆𝑟1 ∙ 𝑟𝑠𝑟1 + 𝑀𝑐𝑏

𝑇=
𝑟𝑇
𝐺𝑏 = 0.075 ∙ 64.5 =4.85 t
𝑟𝐺𝑏 = 8.67 − 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑏𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑆𝑟 = 8391.9 𝑁
𝑟𝑠𝑟 = 19.11 𝑚
𝑟𝑠𝑟1 = 1.09 𝑚
𝑟𝑇 = 4.54 𝑚 – conform desen
 𝑆𝑟 8391.9
𝑆𝑟1 = = = 8563.16 𝑁
𝑠𝑐 0.8

𝑀𝑐𝑏 = 2937.95 𝑁𝑚
=> 𝑇 = 33279.42 𝑁𝑚

Calculul momentului de rasturnare

Date necesare calcul:
𝐺𝑒𝑥𝑐 = 64500 𝑘𝑔 𝐺𝑐𝑔 = 7300 𝑘𝑔 𝑙𝐴 = 4.35 𝑚 𝑎 = 2.74 𝑚

𝑟1 = 0.5 𝑚 ℎ1 = 2.3 𝑚 𝑟𝑐𝑔 = 2 𝑚 ℎ𝑐𝑔 = 5 𝑚

𝐺2 = 0.2 ∙ 𝐺𝑒𝑥𝑐 = 12900 𝑘𝑔 ℎ2 = 0.98 𝑚 𝑟𝑏 = 8.96 𝑚

ℎ0 = 1.37 𝑚 𝐺𝑏 = 5800 𝑘𝑔 ℎ𝑏ℎ = 6.91 𝑚 ℎ𝑐𝑔𝑐 = 8.84 𝑚

𝑟𝑐 = 18.49 𝑚 𝐿𝑏 = 19 𝑚
𝑙𝐴
𝑀𝑠 = [𝐺𝑒𝑥𝑐 ∙ (𝑟1 ∙ cos 10° − ℎ1 ∙ sin 10° + ∙ cos 10°) + 𝐺𝑐𝑔 ∙ ( 𝑟𝑐𝑔 ∙ cos 10° − ℎ𝑐𝑔
2
𝑙𝐴 𝑙𝐴 𝜔2
∙ sin 10° + ∙ cos 10°) + 𝐺2 ∙ ( ∙ cos 10° − ℎ2 ∙ sin 10°) + ∙ (𝐺𝑒𝑥𝑐 ∙ 𝑟1 ∙ ℎ1
2 2 𝑔
+𝐺𝑐𝑔 ∙ 𝑟𝑐𝑔 ∙ ℎ𝑐𝑔 )]

𝑀𝑠 = 194748.56 𝑑𝑎𝑁𝑚
𝜔2
𝑀𝑟 = 𝐺𝑏 ∙ (𝑟𝑏 ∙ cos 10° − ℎ𝑏ℎ ∙ sin 10°) +𝐺𝑐𝑔 ∙ ( 𝑟𝑐 ∙ cos 10° + ℎ𝑐𝑔 ∙ sin 10°) +
𝑔

𝐿𝑏 𝐿𝑏 𝐿𝑏 2
∙ [𝐺𝑏 ∙ 𝑎 ∙ ℎ0 + ∙ 𝑎 ∙ sin 30° + ∙ ℎ0 ∙ sin 30° + ( ∙ sin 30° ∙ cos 30°) + 𝐺𝑐𝑝 ∙
2 2 3
𝑙𝐴
∙ 𝑟𝑐 + ∙ℎ
2 𝑐𝑔𝑐
𝑀𝑟 = 169882.51 𝑑𝑎𝑁𝑚
𝑀𝑠
𝑘𝑠 =
𝑀𝑟
𝑘𝑠 = 1.147 1.15 > 𝑘𝑠 ≥ 1.1 Se verifica.

4. Calculul mecanismului de deplasare

Determinarea rezistentelor la deplasare
𝑤1 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚
 𝑤2 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑤3 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑣𝑖𝑟𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑤4 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑙𝑎 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑟𝑎𝑚𝑝𝑎
𝐺𝑒𝑥𝑐 = 64500 𝑘𝑔 = 632528.9 𝑁
𝑤1 = 0.05 ∙ 𝐺𝑒𝑥𝑐 = 31626 𝑁
𝑤2 = 0.08 ∙ 𝐺𝑒𝑥𝑐 = 50602.3 𝑁
𝑤3 = 0.3 ∙ 𝐺𝑒𝑥𝑐 = 189758 𝑁
𝑤4 = 𝐺𝑒𝑥𝑐 ∙ sin 20° = 216324.88 𝑁

I. Situatia cand utilajul se deplaseaza pe directie orizontala si executa un viraj

𝑤𝐼 = 𝑤1 + 𝑤2 + 𝑤3 = 271987.97 𝑁

II. Utilajul se deplaseaza pe panta fara a se executa viraj

𝑤𝐼𝐼 = 𝑤1 + 𝑤2 + 𝑤4 = 298566.38 𝑁
Alegem 𝑤𝑚𝑎𝑥 si calculam puterea necesara
𝑤𝑚𝑎𝑥 = 298566.38 𝑁 = 29856.638 𝑑𝑎𝑁
𝑤𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑣𝑑 29856.638 ∙ 1.5
𝑃𝑚 = = = 146.35 𝑘𝑊
360 ∙ 𝑡𝑟 360 ∙ 0.85

Diametru roata motoare: 𝐷 = 1010 𝑚𝑚

𝑣𝑑
𝑣𝑑 = 𝜋 ∙ 𝐷 ∙ 𝑛 => 𝑛 = => 𝑛 = 7.86 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝜋∙𝐷
𝑃𝑚 ⁄2 𝜋 ∙ 7.8
𝑀𝑚𝑜𝑡 = 𝜔= ≅ 0.82 𝑟𝑎𝑑/𝑠
𝜔 30
𝑀𝑚𝑜𝑡 = 88.83 𝑘𝑁 = 8883 𝑑𝑎𝑁𝑚

Aleg 2 motoare hidrostatice rotative lente R3A-8

Capacitate 1.6 [l/rot]
Moment nominal 8140 [daNm]
Turatie 2-60 [rot/min]
Putere 550 [CP]
Randament 𝑣 = 0.93 𝑚 ℎ = 0.91
 Bibliografie

1. St Mihailescu – Masini de constructii si pentru prelucrarea agregatelor,

Editura D.P, Bucuresti, 1983

2. St Mihailesc – Masini de constructii Vol II, Editura Tehnica Bucuresti,

1985

3. Album de desene pentru excavatoare

4. Prospecte
 Cuprins

1. Tema proiect 1

2. Memoriu Tehnic 2

3. Caiet de sarcini 7

4. Breviar de calcul 11

5. Bibliografie 16

6. Cuprins 17

7. Borderou tehnic 18

8. Planse desenate
 Borderou Tehnic

I. Planse scrise

Nr. Crt. Continut Format

1. Tema proiect A4

2. Memoriu tehnic A4

3. Caiet de sarcini A4

4. Breviar calcul A4

5. Bibliografie A4

6. Cuprins proiect A4

II. Panse desenate

Nr. Crt. Continut Format

1. Excavator cu draglina A3

2. Cupa draglina A3