Sunteți pe pagina 1din 9

Clonarea umana

Desi practica clonarii organismelor este raspindita de citeva sute de ani in horticultura, recentele
descoperiri tehnologice care au permis si clonarea animala sunt extrem de controversate. S-au
desfasurat multiple programe pro si contra clonarii umane. Unele grupari se opun clonarii terapeutice,
dar cele mai multe organizatii religioase, guvernamentale si stiintifice se opun clonarii reproductive.
Unele persoane considera non-etic folosirea unei clone umane pentru a salva viata cuiva. Biserica
Catolica si multe organizatii religioase se opun tuturor formelor de clonare, deoarece viata incepe cu
conceptia. Iudaismul nu considera viata incepind o data cu conceptia si au unele intrebari in legatura cu
clonarea. Ortodoxismul nu se opune ferm clonarii.

Ce este clonarea?
Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul biologic
reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene cu un alt organism viu. In natura
acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti-care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui
singur ovul de catre un singur spermatozoid si din motive inca necunoscuta zigotul format (oul fertilizat)
s-a divizat in doi zigoti.

In biologie clonarea este procesul de producere a populatiilor formate din indivizi identici genetic
similara cu inmultirea asexuata a bacteriilor, insectelor sau plantelor. In biotehnologie clonarea se refera
la procesele folosite pentru a creea copii ale fragmentelor de ADN (clonarea moleculara), ale celulelor
(clonarea celulara) sau organismelor.

ADN-ul uman-lantul vietii


Pentru a intelege mai bine ce este clonarea trebuie cunoscuta structura si insemnatatea ADN-ului. ADN-
ul este molecula fundamentala a vietii care codifica toate mecanismele din corpul uman. El este alcatuit
din doua lanturi de nucleotide unite intre ele prin niste molecule-baze azotate. Principalele roluri ale
ADN-ului sunt acelea de a stoca o cantitate mare de informatii, pe care le exprima prin sinteza de
proteine si de a se autoreplica, rezultind doua molecule de ADN, deci de a transmite informatia de la o
generatie la alta (dintro celula vor rezulta doua celule) . Gena este o secventa, un fragment din molecula
de ADN care determina un anumit caracter.

Ce este clonarea umana?


Clonarea umana reprezinta creearea unei copii genetice a unui om care exista deja. Termenul este
folosit pentru clonarea umana artificiala, facuta in laborator si nu cea naturala –gemenii, tripletii
monozigoti. Clonarea presupune lipsa aportului genetic masculin la conceptie.
Clona poate apartine genetic unui barbat sau unei femei in viata. Contactul sexual dintre cele doua sexe
nu mai este necesar. Fertilizarea nu mai este facuta de catre un spermatozoid. Pentru clonare poate fi
folosita orice celula adulta din corpul uman.

Este necesar un ovul de la care s-a inlaturat nucleul si in care se introduce nucleul unei celule adulte din
corpul uman, alta decit un ovul. Prin anumite tehnici care se vor aplica ovulului acum fertilizat acesta va
incepe sa se divida precum intro conceptie normala cu un spermatozoid. Zigotul nou format va fi
implantat in uterul unei mame purtatoare. Clona sau copia genetica care se va naste va prezenta
fenotipul (aspectul fizic, caracteristicele comportamentale, fiziologice si biochimice) precum si genotipul
(totalitatea factorilor ereditari-genele) celui care a donat celula adulta si nu a donatoarei ovului sau a
mamei purtatoare.

Avind in vedere ca toate celulele corpului uman, indiferent de localizare anatomica si functie indeplinita
poseda acelasi ADN, poate fi folosita orice celula pentru clonare. Totusi functia distincta a celulei
prelevate va fi inhibata de catre ovul care va reprograma ADN-ul celulei pentru a se divide ca un zigot
(ou fecundat) . Toate aceste procese au loc fara prezenta unui spermatozoid, in laborator pe o placa de
sticla, sub microscop si nu in uterul mamei. Aceasta este clonarea umana reproductiva din care vor
rezulta nou-nascuti identici cu donatorul. Clona va avea doar un singur parinte genetic-donatorul de
celula. Acesta poate fi considerat fratele geaman identic al donatorului, dar mai tinar.

De ce este importanta clonarea?


Scopul acestor cercetari nu este de a obtine copii ale unor animale deja existente ci folosirea acestora
drept modele expermentale in vederea rezolvarii unor boli umane, pentru obtinerea unor celule stem
sau a unor substante terapeutice. O alta explicatie terapeutica ar putea fi modificarea genetica a unor
animale pentru ca organele lor sa poate fi tolerate de sistemul imun si transplantate la om.
Astfel clonarea la om reprezinta o modalitate de control si tratament al bolilor. Exista si voci care se
opun clonarii umane din motive de ordin etic. In timp s-au deosebit clonarea reproductiva (producerea
unui embrion uman cu scopul de a se initia o sarcina si de a se naste un copil) de clonarea terapeutica
prin care se urmareste obtinerea unor celule stem (susa) pluripotente care au potentialul de a produce
celule sau tesuturi normale, utile pentru inlocuirea celor distruse prin boli.

Tipuri de clonare
Exista trei tipuri diferite de clonare:

1. Clonarea embrionara
Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. Aceasta duplica
procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti.

2. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva)


Aceasta tehnica intentioneaza sa produca duplicate ale unui animal existent. A fost folosita pentru a
clona oi si alte mamifere. ADN-ul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu ADN-ul matur dintro celula
adulta. Apoi ovulul fertilizat denumit acum pre-ambrion este implantat in uter si permite dezvoltarea
unui nou animal.

3. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica)


Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt
prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a
persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces.

In continuare vom detalia fiecare dintre aceste tipuri de clonare.


Clonarea embrionara
Clonarea embrionara reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti
(identici) sau tripleti. Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce
gemeni sau tripleti. Una sau mai multe celule sunt inlaturate din embrionul fertilizat si
incurajate sa se dezvolta in embrioni duplicati. Astfel se formeaza gemeni sau tripleti cu
ADN identic. Aceasta tehnica a fost aplicata de multi ani pentru animale, dar doar
expermental pentru oameni.

Clonarea este producerea uneia sau a mai multor plante sau animale care sunt genetic
identice. Clonarea embrionara poate fi denumita mai corect „ingemanare artificiala”,
deoarece simuleaza mecanismul prin care se dezvolta natural gemenii. Implica inlaturarea
uneia sau a mai multor celule dintrun embrion si incurajarea acestora in dezvoltarea intrun
alt embrion separat cu acelasi ADN ca si originalul. Natura insasi este cel mai mare agent de
clonare. La una din 75 de conceptii ovulul fertilizat se divide din motive necunoscute si
produce gemeni
monozigoti. Fiecare are o harta genetica identica cu a celuilalt. In clonare aceiasi operatiune
este facuta intentionat in laborator.

Clonarea embrionului uman incepe cu o fertilizare in vitro standard. Sperma si un ovul sunt
amestecate pe un disc de sticla. Dupa conceptie zigotul (ovulul fertilizat) se transforma in
blastula (o masa ce celule cu forma cunui disc convex) . Zigotul se divide mai intii in doua
celule, apoi in patru, opt... se adauga o substanta chimica pe disc pentru a inlatura zona
pellucida. Acest materail aduce nutrienti celulelor si promoveaza diviziunea celulara. O
data ce a fost inlaturata, blastula este divizata in celule individuale care sunt depozitate pe
discuri distincte de sticla. Sunt acoperite cu o zona pellucida artificiala si li se permite sa se
dezvolte si divida in continuare. Cele mai bune rezultate sunt aduse daca zigotului ii este
permisa diviziunea pina in stadiul de doua celule. Multi dintre acesti zigoti artificiali se pot
divide pina la 32 de stadii, dar sunt opriti intrun punct al diviziunii. Poseda si capacitatea
de a deveni adevarati fetusi cu exceptia ca ovulul original era defectiv si ar fi murit oricum.
Din motive etice cercetatorii au selectat embrioni care nu se puteau matura in fetusi pentru
a deveni nou-nascuti.

Istoria clonarii embrionare.

Clonarea embrionara a fost folosita la soareci inca din 1970, iar in imperecherea animalelor
din 1980. Totusi experimentele pe oameni au fost restrictionate de Statele Unite si alte
citeva tari. Prima clonare embrionara a fost efectuata de catre Robert J. Stillman si echipa
sa la Centrul Medical din George Washington D. C. acestia au luat 17 embrioni umani cu
defecte genetice derivati dintrun ovul fertilizat de doi spermatozoizi. Aceasta fertilizare a
determinat aparitia a doua seturi de cromozomi care nu erau compatibili cu supravietuirea.
Institutul National Federal al Sanatatii din America a decsris limitarea utilizarii embrionilor
in experimente. Se vor folosi aceia care s-au dezvoltat intro procedura de fertilizare
efectuata pentru a ajuta cuplurile in conceptie. In general sunt fertilizati 20-24 de ovule in
aceste proceduri. Doar trei sau patru sunt implantate la femeie. Extra zigotii sunt aruncati
sau inghetati pentru a fi utilizati in viitor. Noii embrioni trebuie pregatiti si folositi pentru o
cercetare absolut necesara. Se recomanda ca orice studiu sa fie incetat pina la a 14-cea zi de
la conceptie. Unele experimente pot fi prelungite pina la ziua 18, dar nu mai mult. La
aceasta virsta gestationala incepe inchiderea tubului neural si incepe dezvoltarea
sistemului nervos.

Clonarea terapeutica (clonarea biochimica)

Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt
prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a
persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces. Scopul acestei clonari
terapeutice este de a produce copii sanatoase ale organelor si tesuturilor unei persoane bolnave. Astfel
nu vor mai exista liste de asteptare pentru transplanturi de organe. Bolnavul nu va mai necesita terapia
cu imunosupresante indicata pentru tot restul vietii. Nu vor mai exista rejecturi de organe.

Tehnica clonarii terapeutice cuprinde:


-inlaturarea ADN-ului unui ovul, transformindu-l intro fabrica de creeare a pre-embrionilor
-inlaturarea ADN-ului unei celule a corpului alta decit ovul si introducerea acestuia in ovul
-plasarea uni soc electric pentru a induce procesul de formare a pre-embrionilor
-pre-embionului ii este permisa dezvoltarea si producerea de celule stem
-pre-embrionul nu este implantat in uter
-celulele stem sunt prelevate din pre-embrion determinind moartea acestuia
-celulele stem vor fi incurajate intrun tesut sau organ specific la dorinta cercetatorului.
Celulele stem reprezinta o forma unica de celule care se pot transforma teoretic in orice organ sau tesut
din corp.

Sursa celulelor stem pote fi:


-embrioni creati prin tratamente de fertilizare, acestia sunt inghetati pentru a servi la o lata sarcina in
viitor
-embrioni creati pentru acest scop in laboratoare prin fertilizare manuala dintre un ovul si un
spermatozoid
-prelevare de celule stem de la fetusii avortati.

Inconvenientul acestor surse este ADN-ul strain care nu se potriveste cu cel al organului primitor al
bolnavului. Pacientul va necesita terapie anti-rejectie pentru toata viata si poate suferii rejectia oricind.
Exista alte patru surse care pot produce organe care sa se potriveasca perfect cu ADN-ul primitorului:
-prin reinlocuire nucleara celulara, nucleul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu nucleul unei celule
adulte de la pacient
-din maduva osoasa si alte tesuturi adulte
-din celule adulte care sunt programate sa se comporte ca celule stem, mecanism pur speculativ la acest
moment
-din singele colectat din cordonul ombilical la nasterea unui copil si depozitarea lui.

Tipuri de celule stem.


Initial se considera existenta a doar doua tipuri de celule stem.

Celulele stem embrionare.


Acestea sunt pluripotente, adica au potentialul de a se dezvolta in orice tip din cele 229 de tipuri de
celule umane (celule sanguine, cardiace, osoase, musculare etc) . Acestea pot fi obtinute doar de la
embrioni. O data ce aceste celule sunt prelevate de la embrion, embrionul nu mai poate sustine o arcina
si transforma intrun fetus.

Celulele stem adulte.


Aceste celule pot fi prelevate de la nou-nascuti. Totusi acestea au inceput deja sa se specializeze si nu
poseda acelasi nivel de flexibilitate precum cele embrionare. Au o utilitate limitata.

Celulele stem amniotice/placentare.


In 2005 cercetatorii de la Universitatea din Pittsburgh descopera ca celule stem similare celor
embrionare pot fi obtinute din placenta. Fiecare placenta contine 300 milioane de celule amniotice
epiteliale care pot fi extinse la 10-60 de bilioane de celule. Un studiu din 2007 arata ca aceste celule par
sa combine cele mai bune caracteristici ale celulelor stem embrionare si adulte:
-nu necesita distrugerea unui embrion
-le poate fi indusa dezvoltarea intro larga varietate de tipuri celulare
-sunt mult mai usor de obtinut.
Isi dubleaza numarul la fiecare 36 de ore. Se divid de cel putin 250 de ori fara mutatii si fara a forma
tumori. Au fost transformate in muschi, os, celule sanguine, cord, grasime, nervi si ficat la soarecii de
laborator. Fata de celulele embrionare nu se pot reporduce la infinit.

Argumente pro si contra clonarii umane

Clonarea este o forma de reproducere asexuala. Un copil produs prin clonare ar fi duplicatul genetic al
unei persoane existente. Clona nu va fi nici fiica sau fiul, sau sora, fratele geaman al persoanei clonate ci
va intra intro noua categorie.

Argumentele impotriva clonarii umane.


1. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in obiecte care pot fi
construite pentru a prezenta anumite caracteriztici-copii la comanda.
2. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii, conducind la
defavorizarea clonelor fata de non-clone.
3. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil „in umbra” donatorilor lor, ducind la constringerea dezvoltarii lor
psihologice si sociale.
4. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 95% dintre clonarile de mamifere din
expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. Unii
cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a putut fi dezvoltata pentru
oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-ar fi purtatoare la un risc ridicat.
5. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor
restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi orice tehnologie
medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice
tehnologie propusa pe baza meritelor sale.
6. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. Nu s-au utilizat celule de la un berbec. Daca tehnica
va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii.
7. Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de relatiile interumane. Un
copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donorului.
8. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana, cind ii este
inlaturat nucleul aceasta este ucisa, unele persoane religioase considera ca clonele s-ar naste fara
suflete.

Argumente in favoarea clonarii reproductive.


1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi ajutate prin alte
tratamete de fertilizare.
2. Va permite lezbienelor sa conceapa un copi fara a folosi sperma de la un donor, iar homosexualilor sa
conceapa copii care sa nu aibe gene derivate de la o donoare de ovul.
3. Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces recuperarea.
4. Clonarea este un derpt reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura precum
reproducerea naturala.
5. Ajuta la intelegerea cauzei avorturilor spontane.
6. Permite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin, generind astfel idei pentru noi
contraceptive cu mai putine efecte adverse.
7. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care se divid celulele
canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi oprite in diviziune aceste celule.
8. Pacientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. Un ovul
fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu prezinta boli genetice
ovulul va fi implantat in uter.
9. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si implantarea
acestora in uter. Unele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica, deoarece pot sustine doar un
singur ovul in uter beneficiaza de aceasta tehnica in care zigotul poate fi divizat in pina la 8 embrioni.
Astfel sansele femeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari.
10. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi embrioni genetic identici cu cel principal, astfel
putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic.
11. O femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. Motivele cuprind:
diminuarea injuriei uterului, posibilitatea delivrentei vaginale, gemenii fiind mult mai mici decit feusii
unici, minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment.
12. Aplicatiile in chirurgia plastica, reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou tehnologie in locul
folosirii materialelor straine doctorii vor fabrica tesuturi care sa se potriveasca bolnavului.
13. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu
materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului imun.

Tarile in care este permisa clonarea umana

In Africa de Sud Actul Tesutului Uman nu permite astazi clonarea reproductiva sau terapeutica la
oameni. Aceasta situatie se va schimba insa cind capitolele 6 si 8 ale Actului National al Sanatatii vor fi
promulgate iar clonarea terapeutica va fi permisa sub conditii stricte.

In China nu exista legi impotriva clonarii. Totusi problema populatiei numeroase si politica unui singur
copil per familie nu favorizeaza clonarea umana reproductiva. Totusi clonarea terapeutica prezinta un
mare interes si se practica in China. In unele culturi chineze oamenii devin persoane cind participa in
societate, astfel embrionii sau fetusii nu sunt considerati a fi fiinte umane.

In Anglia sunt reguli stricte care nu permit clonarea reproductiva, dar cercetatorilor le este permisa
generarea de linii celulare embrionare pentru terapeutica. Legea in Germania restrictioneaza extragerea
de celule stem de la embrioni umani, dar in 2002 a fost aprobata o noua lege care permite importul unor
celule stem embrionare daca origineaza din afara Germaniei.

In Statele Unite ale Americii nu exista un fond public pentru cercetarea celulelor stem. De aceea desi nu
exista nici o lege care sa impiedice aceste experimente nu se efectueaza cercetari datorita lipsei banilor.

In 2006 Australia a interzis clonarea umana. Reproducerea si clonarea terapeutica sunt de asemeni
interzise. In 2008 guvernul Australiei permite cercetatorilor sa cloneze embrioni pentru a preleva celule
stem.

Tarile care interzic clonarea copiilor dar permit clonarea terapeutica cuprind: Britania, Noua Zeelanda,
Suedia, Belgia, Finlanda, Israel, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Canada, California, New
Jersey si Massachusetts.