Sunteți pe pagina 1din 7

Articolul

Articolul este singura parte de vorbire flexibilă care nu are înțeles de sine stătător. El însoţeşte
un substantiv şi poate avea următoarele valori:

 individualizează substantivul, adică arată în ce măsură el este cunoscut vorbitorilor


 marchează trecerea unui cuvânt dintr-o altă clasă morfologică în clasa substantivului
(substantivizare)

Articolele stau, în general, pe lângă un substantiv, adjectiv, pronume sau numeral.

În funcţie de poziția în raport cu substantivul pe care îl determină, articolul poate fi plasat:

 înaintea acestuia (proclitic)


 după el (enclitic).

Articolele se clasifică în:

 hotărâte

 hotărâte propriu-zise
 posesive (sau genitivale)
 demonstrative (sau adjectivale).

 nehotărâte.

Formele articolului hotărât propriu-zis sunt:

 pentru masculin: -l, -le, -a (la singular) şi –i (la plural)


 pentru feminin –a (la singular) şi –le (la plural)
 pentru neutru: -l, -le (la singular) şi –le (la plural)

Articolul hotărât se atașează direct la substantiv/adjectiv sau printr-o vocală de legătură:

 masă-masa, enormă-enorma clădire


 studentul, șoseaua

La G-D articolul hotărât lui poate fi atât enclitic, cât și proclitic:

 studentului – băieților
 lui Costel, lui Carmen, lui nenea…

!!! G-D plural articulat al substantivului ou este ouălor (ouălelor)

!!! Nu este permisă folosirea articolului hotărât proclitic lui la G-D singular al substantivelor
comune feminine: mamei (lui mama).

!!! Substantivele ca soră, frate, văr, soacră, socru, nepot, nevastă se pot utiliza în combinaţie cu
un adjectiv posesiv fără a fi articulate hotărât: soacră-mea, frate-meu, nevastă-mea (dar nu
*soţie-mea). Aceste forme sunt specifice vorbirii familiare. Limba literară preferă: soacra mea,
fratele meu, nevasta mea. Folosirea substantivelor amintite fără a fi urmate de adjectivul
posesiv nu este recomandabilă. Nu vom spune deci:

Soţul nu ştie.

Trebuie să-l întreb pe soţul.

ci:

Soţul meu nu ştie.

Trebuie să-l întreb pe soţul meu.

!!! Când sunt precedate de tot (toată, toţi, toate), amândoi, substantivele comune primesc
articol hotărât. Vom spune deci: toată grupa, toate fetele, amândoi fraţii/fiii/copiii etc.

!!! În limba română, topica obişnuită este substantiv + adjectiv. În acest caz, substantivul este
cel care primeşte articolul hotărât: casa albă, floarea ofilită. Dacă adjectivul precedă
substantivul, articolul se ataşează primului element al grupului, adică adjectivului. Poziţia
adjectivului depinde de intenţia vorbitorului de a-l pune în evidenţă sau nu.

!!! Prin atașarea articolului hotărât la substantive care exprimă noţiuni temporale ca: zi,
dimineaţă, seară, primăvară, marţi etc., substantivele respective capătă valoare de adverb:

Serile ne plimbam pe aleile parcului (= totdeauna seara …).

Vara mergeam în drumeții (= totdeauna vara …).


Duminica nu lucrăm (=totdeauna duminica …).

!!! Ataşat unor adverbe, articolul hotărât le transformă pe acestea în prepoziţii:

 înainte, îndărăt, dedesubt, împotrivă (adverbe)


 înaintea, dedesubtul, împotriva, îndărătul (prepoziţii)

Foarte mulţi s-au declarat împotrivă (adverb).

Ea este împotriva consumului de droguri. (prepoziţie).

Formele articolului posesiv sunt:

 al, a (la singular)


 ai, ale (la plural)
 alor (G-D – plural, feminin și masculin)

Ele apar în structura pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale.

Se așază înaintea unor substantivs și pronume în cazul G pentru a face legătura între numele
obiectului posedat și numele posesorului. Acordul în gen și număr se stabilește cu
substantivul care denumește obiectul posedat, nu cu posesorul!

Această casă este a vecinei mele.

Bagajul este al turistului englez.

Astfel, când spunem:

Muzeul de Istorie al oraşului Bucureşti.

înţelegem că este vorba de un muzeu de istorie care se află în Bucureşti. Dacă spunem:
Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti.

se înţelege că este vorba despre un muzeu în care este înfăţişată istoria oraşului Bucureşti.

!!! Când în propoziţie există două sau mai multe genitive coordonate, articolul posesiv trebuie
repetat înaintea fiecăruia. Vom spune deci:

Părerea regizorilor, a publicului şi a presei de specialitate este că …

Părerea regizorilor, publicului şi presei de specialitate…

!!! Dacă într-un enunț articolul posesiv este precedat de două substantive, acesta se va acorda
cu regentul:

Costumul de ginere al fratelui

Pantofii de bal ai Cenușăresei

Punct de informare a turiștilor

Centrul de prelucrare a datelor

Caietul de teme al elevului

Formele articolului demonstrativ (adjectival) sunt:

 cel, cea (la singular),


 cei, cele (la plural).
 celui, celei (G-D, singular)
 celor (G-D, plural)

Articolul demonstrativ leagă unele substantive de adjectivele care le determină. Între cei doi
termeni se stabilește acordul în gen, număr și caz.

Colegul cel nou a venit în vizită. (m, singular, N)

Colegului celui nou i s-au explicat regulile. (m, singular, D)

Articolul demonstrativ poate apărea în următoarele contexte:

 substantivizarea adjectivului sau a numeralului pe care îl determină:

Cel sătul nu crede la cel flămând. (Sătulul nu crede flămândului.)

Cele două nu au respectat condițiile impuse.

 Formarea superlativului relativ: cel mai deștept, cea mai curată, cele mai amuzante, cei mai
bucuroși
 Ca morfem de gen și caz al numeralului cardinal: cei doi, cele trei
 Cu valoare de pronume demonstrativ de depărtare: cel de acolo, cel care

!!! Pentru că articolul demonstrativ se acordă în gen număr şi caz cu substantivul pe care îl
determină sau îl înlocuieşte, vom spune:

Se află sub supravegherea specialiștilor celor mai buni (cei mai buni)

Medalia a fost oferită concurentului celui mai rapid (cel mai rapid)

!!! În cazul coordonării mai multor atribute ale aceluiaşi substantiv, articolul demonstrativ se
pune o singură dată înaintea primului atribut:

Prietenul meu cel mai vechi şi devotat.


Articolul nehotărât are formele:

 un, o (la singular)


 nişte (la plural)
 unui, unei, unor (G-D)

Articolul nehotărât este întotdeauna proclitic.

În limba română numai articolul hotărât propriu-zis este enclitic.

Omonimiile articolului nehotărât:

1. numeral cu valoare adjectivală


Un copil desenează, doi copii se uită la desene animate.
Un copil a lipsit ieri, altul alaltăieri și doi astăzi.

2. Adjectiv pronominal nehotărât


Un copil desenează, altul se uită la desene animate.

!!! Irinuca avea un bărbat, o fată și două capre.

Un= articol nehotărât

O=numeral cu valoare adjectivală

Două= numeral cu valoare adjectivală

!!! în situația în care articolul nehotărât este urmat de un substantiv sgt/plt, acesta devine
adjectiv pronominal nehotărât cu sens cantitativ:

Cumpăr niște lapte/orez/făină.

Așteptăm niște aplauze.

!!! Uneori numele predicativ exprimat printr-un adjectiv poate fi precedat de un articol
nehotărât, care îl substantivizează:

Eşti un prost.

El e un rău.

Ea este o naivă.
Eşti un ipocrit.