CAPITOLUL V
FELURITE MODELE DE STUPI SISTEMATICI
La vreo cAteva zile dupa terminarea prelegerii de mai sus, Calin
veni din nou la mine si ma rugd s& continui lectiile mele pentru a-si
intregi cunostintele.
— Bine, Céline, — ti spusei eu si, dupa ce ti facui un examen ama-
nuntit al tuturor lectilor predate mai inainte, incepui si-i vorbese despre
feluritele modele de stupi sistematici.
— De sigur, Céline, ca in descrierea lor, trebuie si ne conducem
dupa aceeasi imparfire pe categorii, pe care am facut-o la inceput, adicd
de: stupi orizontali si stupi verticali.
Fiecare din aceste categorii e alcatuiti din mai multe modele de
stupi, modele pe care, in limbagiul stuparesc, le mai numim si sisteme
sau tipuri, cuvinte ce au deci aceeasi nofiune.
entrucdé numarul acestor modele e foarte mare si multe din ele
nu meriti o atenfie deosebité, vom lua din fiecare pe cei mai insemnati:
astfel, dintre stupii orizontali, vom descrie amanunjit stupul Layens, care
corespunde tuturor cerinfelor unui stup desavarsit, iar dintre verticali,
voiu vorbi mai mult despre patru sisteme, caci fiecare din ele isi are
Partizanii sdi in lumea stup&reascd.
A) STUPI ORIZONTALI
1. — STUPUL LAYENS
Acesta a fost faurit de marele apicultor francez Layens, care i-a
dat si numele sau si el a aparut in lume cu putin dupa ce Langstroth
din America a dat la iveald rama mobila si stupul sau.
a) Istoricul sau.
Urmarind cu mult inainte vieafa albinelor in stupii sai primitivi, Layens,
atunci cand s’a hotarit s& construiascd un stup sistematic, a vazut ca
stupii de capacitate mare, fi cereau mai pufind grija si supraveghere, STUPARITUL 291
idandu-i in acelasi timp si recolt’ mai mare. EI stia cd tn stupii mari,
regina depune mai mult puiet si deci si populatia e mai mare. De
‘semenea, el bagase de seama ca un roiu, desi avea o greutate indoita
fafa de un altul mijlociu, dadea totusi o recolté de trei ori mai mare
decat acesta din ‘urma; si tot astfel, daca greutatea roiului puternic ar
fi fost de patru ori mai mare ca a unuia slab, recolta ce ar fi dat-o ar
fi fost de noua ori mai mare decat a celui din urma. Temeinicia obser~
vatiilor lui Layens, facute asupra stupilor primiti s'a adevetit ceva
mai térziu, cand coloniile au fost puse in stupi sistematici: astfel, s'a
statornicit c& un stup cu o populafie de 60.000 de albine aduna de trei
ori mai mult decdt cel cu un numér de 30.000, in timp ce un altul
cu 120.000 de albine, adund de noud ori mai mult ca cel ce are numai
un sfert din acest numéar.
Privind apoi fagurii unui stup primitiv, el a bagat de seama cd puietul
e cu at&t mai intins si mai bine desvoltat in primavar’, cu cat bogatia
de hran3 ce inconjura elipsa acestui puiet era mai mare. Masurand
latimea elipsei cu puiet, a gasit iarasi cd niciodatd ea n‘a trecut de 30 de
centimetri, chiar atunci cand stupii ar fi avut o largime mai mare ca
aceasta. i
Aceste constatari |-au hotarit pe Layens s& se gdndeasca la un stup
de capacitate mare, tn care s&
intre cel putin 20 de rame
inalte de 37 de centimetri, —
pentru ca albinele sa aiba sus
destule rezerve de hrana —
si late de 31 de centimetri,
atat cat a gasit el cea mai
lata elipsd cu puiet,
Stupul Layens deci dintr'o-
data a avut un plan minunat.
Faptul ca la inceput apicul-
tura sistematicé era doar un
mic adaos la treburile unei
gospodarii — si deci place-
rea si folosul pe care le tra-
gea cineva din cei catfiva stupi Fig. 153. — Stup Layens.
nu répeau stuparului incepator
prea mult timp din ocupafia lui principala, —a facut ca foarte multd lume
s& se dedea acestei placute indeletnicir si mai ales tn fara de origina
a acestui stup. Micul funcfionar de birou, liberul profesionist al oraselor,
in orele lor de odihna, gaseau fn stuparitul sistematic un isvor nesecat
de noi descoperiri si observatii, de lucruri minunate care-i uimeau, necu~
noscute pana atunci sau invafate gresit. De aceea, stupul Layens si azi
e stupul ideal pentru cei ce iubesc albinele, dar care n’au decat ragazul
‘catorva ore si acelea numai din cAnd in cand, dar pe care le inchina
cu drag acestei placute indeletnici
b) Dimensiunile stupului.
Stupul Layens, Caline, este un stup ce are o capacitate de 114%
litri, cu o suprafafa de 240 decimetri patrafi in cele 20 de rame cu fa- 292 CONST. L. HRISTEA
guri, fiecare de cate 12 decimetri patrafi; in el, colonia se desvolta fara
rea multe ingrijiri din partea apicultorului. Ramele fiind inalte, albinele
ierneaza bine, c&ci au destule provizii in partea Jor de sus. De asemenea,
ele nu roiesc decat foarte rar, .cdci au loc de desvoltare in deajuns, dacd
apicultorul a avut grija sé le pund la indemand rame gata cladite.. sau
cel putin din cele cu ceara presata, asezate astfel, dupa cum vei vedea
mai deparle. Recolta se face spre toamna si o singura data, cdci_nimeni
nu se indura s& traga la extractorul centrifug rame cu provizii in care
se giseste si. puiet,
lata deci, cate foloase pentru stuparul care are prea pufin timp pentru
albinele lui si care le fine, nu att pentru cdstig, cét mai mult pentru
muljumirea lui sufleteascd si pentru folosul unei gospodirii indestulate
cu miere si ceard.
Toate calitatile aeestui model de stup, Iau fScut s4 fie foarte ras-
pict in Franfa si in parfile de rasrit ale Europei, mai cu seama in
usia, unde iernile aspre cer stupi mari si colonii puternice.
c) Ramele stupului.
ba 1891, s’a finut, dupa cum ficam mai spus, un congres inter-
nafional, care s& unifice feluritele marimi de rame si sa statorniceasca
care e cea mai buna; s'a hotarit atunci ca marimea ramei Layens sa nu
mai fie de 31 pe 37 centimetri, cat o avea la inceput cea originala,
ci de 30 pe 40 centimetri, cdt o are gi azi. Sunt ins& stupari care mai
pastreaz incé vechea mésura.
Stupul este ale&tuit din cele trei parti principale: fundul, corpul propriu
zis al stupului, — in care intr&é 20 de rame, — precum si capacul.
Modelul dela inceput nu prea tinea socoteala de mobilitatea pieselor,
marele principiu apicol, care cerea ca toate piesele ce alcatuiesc stupul
si fie neatérnate unele de altele, ci el avea capacul prins de corp cu
balamale, gresealé care in ultimul timp a fost ‘hlsturats prin faptul ca
aceste dou’ parti (capacul si corpul stupului) au fost despartite una de alta.
d) Fundul stupului.
Fundul stupului e astfel facut, incat peretii laterali si cei din spate
depasesc fundul, prelungindu-se in jos, asa fel ca apa de ploaie sa nu
poata patrunde tnauntru; scéndurile incheiate in nut si feder, oes de-a-
lungul, au dedesubt doua chingi trainice, ce servesc stupului si de picioare,
chingi care se prelungesc mai mult dec&t latimea lui, astfel incat s&
poatd fi asezaté pe ele scAndura de sbor; aceasta e putin inclinata, —
pentru ca apa de ploaie s se scurgs de-s-dreptul, — gi se intinde pe
toat lungimea fundului, pentru ca albinele ce vin din sbor .incarcate
ey. necior ;i pole s8=poals gist tn: toesbugedeeliadms.
e) Corpul stupului.
Corpul stupului este alcdtuit dintr'o lad’ dreptunghiulara de scanduri
a carei dimensiuni interioare sunt: lungimea de 77 centimetri, — iar latimea
de 35 centimetri Si inaltimea de 47 centimetri. Peretele din fafa si cel
din spate in marginea lor interioard de sus, au sdpat un fal, adicé scaunul
pentru rame, adanc de 1 centimetru si lat de 1% centimetri, méarginit STUPARITUL 293
cu un balot de fier, care ridicé ramele de pe scaunul lor cu 3—4 imilimetri
mai sus si astfel ramele se reazema de-a-dreptul pe balot, inlaturandu-se
propolizarea de scaunul lor, Cine vrea s& construiasca stupul cu un numar
mai mare de rame, va adauga la lungime, cate 38 de milimetri in plus,
pentru fiecare rama pe care o adauga.
El se construeste din scanduri asezate orizontal; acsetea vor fi din
cele intrebuinfate la dugumele gi vor fi intheiate cu nut si feder, late
f
i 6 Lowl
hic
J i
ae Gre
Fig. 154. — Stup Layens vazut in secfiunte.
t= tabla; Lam.t,=Teat méarginas al tablei; 1ip.—Jeat dintre tavane;
p.2.c == tavanul de al doilea al capacului; gv.c. = gaura pentru ven-
tilajie a capacului; g.hc= gaura de hranit din plangetA; p.r.= podigorul
de deasupra ramelor; s.p.r-—= stor} al podisorului; L.o.c. = Jeaj; inconjurator
pentru sprijinul capacului; R==rama; P.I. = peretele interior al stupului;
P.Ex.=peretele exterior al stupulul; LN.F.=Incheietura in nut si feder
a scindurilor corpului de stup; U —= urdinigul; S.S.—scandurl de sbor;
P.F.=picioarele fundulul.
de 1114 centimetri, si groase de 2% centimetri, scdnduri care se imbuc&
cat se poate de bine intre ele. Trebuie s& avem grijé ca sanjurile s&
fie asezate in sus, pentru ca apa ce s'ar scurge de pe perefi s& nu
ram4na in scobitura scdndurii gi s'o putrezeascd. Capetele vor fi prinsa
in fincuri sau cepuri; fincurile vor trebui s& fie incheiate la capete asa fel,
incat sc&ndurile peretilor din faf3 si din spate s& cuprindd, intre cepurile 294 : CONST. L. HRISTEA
for, cepurile a doud scAnduri din cele ce formeaza peretii laterali din
dreapta si din stanga. Atat fincurile cat si incheietura ‘scandurilor intre ele,
vor fi unse fntdi cu uleiu si apoi bine incheiate cu cleiu si cuie.
Stupul e inconjurat sus de o rama lata de 10 centimetri, care depa-
geste marginea de sus a |azii cu 3 centimetri. In interiorul acestei rame,
st8 atat planseta ce acopere ramele, cAt si salteaua de papura sau paie,
€e vine deasupra plensetei, Pe aceastd rama.ce inconjur corpul, se rea-
zema ji capacul stupului, care nu trebuie prins cu balamale.
E bine ca stupii Layens s& fie construifi cu perefi dubli, pentru a4
putea ierna afara in condifiuni bune. Stupul original avea asezat, in loo
de perete dublu, © rogojina impletita; in primul rand, aceasta nu e
pe deoarece, desi e vopsita, dupa doi ani ea putrezeste si tre-
uieste inlocuita, deci o cheltuiala tn Bliss apoi soarecii, in timpul iernii,
© rod mai totdeauna. Peretele dublu ins& are multe foloase, intru cat,
pe Langa cildura ce-o pastreaz cuibului in timpul iernii, golul dintre cei
doi perefi nu ingaduie temperaturii de afaré s& inrdureascd mult pe cea
dinduntru.
f) Urdinisul.
Urdinisul modelului original era taiat in partea de jos a corpului
de stup si drept in mijlocul séu. Dupa observatii facute insa mai tarziu
chiar de Layens, s'a gasit ca aceasta asezare a urdinisului nu prea e
bund, pentrucd, in primul rand, 0 colonie slab& ar fi avut nevoie de
oud diafragme pentru ca s& fie incadraté si apoi, desvoltarea cuibului
cat si depozitul ramelor de recolta s'ar fi facut atat in dreapta cat si
fn stinga acestui urdinis dela mijloc. De aceea, sistemului Layens i s‘au
facut ae urdinisuri la cele doud capete ale stupului. Cuibil sta in
dreptul unuia din ele si restrangerea unei colonii slabe se face numai cu
0 diafragma, iar desvoltarea cuibului se face dela o margine spre mijlocul
stupului. Recolta in cazul acesta e ingrémaditd in capatul opus iar cule-
gatoarele pot s& intre de-a-dreptul la ramele de recolta, prin urdinisul
al doilea, care se deschide numai in timpul marelui cules. Urdinisurile
trebuie s8 aiba cel pufin 20 de centimetri lungime, iar ca inaltime 7 mi-
limetri, avand un mecanism cu ajutorul caruia urdinisurile sé se poatd
micsora si chiar inchide. Pentru iarnd insa, se aseaza in dreptul lui o
aratie de tabla, prin care albinele pot trece, dar prin care rozatoarele
nu se pot strecura induntru.
In launtrul corpului de stup, se vor gasi cele 20 de rame cu qa
inaltime interioara de 40 de centimetri si o lajime de 30 de centimetri.
Construirea lor va urma principiile statornice mai inainte. Pentru acest
stup, ajunge © singura diafragma. Planseta de deasupra ramelor gi salteaua
vor intregi accesoriile trebuincioase. Cei care vor s& aiba miere de calitate
foarte buna, recoltata din rame in care regina n'a ‘ouat, vor avea nevoie
si de o gratie Hanemann, care se va aseza dupa cele 10 rame ale
cuibului.
g) Capacul.
Capacul va fi mobil; va avea o forma dreapta si far lefigoare
tmarginale; el se va rezema de rama ce inconjura partea de sus a stupului,
marginit fiind de doud leafuri late de cate 3 centimetri, astfel incat STUPARITUL 295
capacul si se poatd aseza printr’o alunecare din spate peste corpul de
stup. Forma capacului e bine sd fie cea dreaptd si acoperitS cu tabli,
Pentru ca stupil sa se poatd ageza unul pests altul, fie in timpul iernari
fie in timpul transporturil pentru o buna aerisire, se vor face sub el,
In parfile laterale, dou’ gauri de ventilafie cu un diametru de 3—4 cen-
timetri, prevazute in interior cu panz4 de sArm&, cu impletitura mai rara.
Pentru cine face stuparit pastoral, capacul va fi construit cu douad
tavane — distanfate la 2—3 cm. unul de altul, din care cel de jos va
fi pe toata suprafaja, din panza de sarma.
h) Foloasele.
Foloasele stupului Layens, aratate la inceputul acestui capitol, sunt
esa de insemnate, incat el merité toatd atenfia. Pentru {arile unde mierea
nu se cere pe calitafi deosebite, el e cel mai bun stup, iar pentru un
inceput de sistematizare a prisacilor faranesti, el e Sa ideal, cdci cere
sdteanului prea putin timp din munca pe care vara el si-o imparte intre
ogor, casi si prisacd. Cum pana astazi, la noi, publicul consumator de
miere n'a ajuns la o rafinare a gustului, si rari sunt cei care cer o miera
specialé si de calitate superioar’, stupul Layens raspunde foarte bine
tuturor cerinfelor. Totusi, cum suntem un popor la care rafinamentele
si_gusturile se desvolta de multe ori mai repede decét ne ingaduie
mijloacele materiale, se banuieste cA in scurté vreme piata noastra nu va
mai primi decat miere pe calitafi. Cum o stupina se face nu numai pentru
© vieata de om, ci poate trece la doud-trei generafii, cei care se gandesc
la o industrializare in apiculturé vor trebui sa fina seama de cerinfele
de pdine ale acestei piefi, la care stupul Layens nu va putea raspunde.
Intr'adevar, Layens-ul, avand o rama foarte mare, in el se aduna nedtarul
dela mai multe serii si feluri de flori, fara \s& le mai putem deosebi.
Ai vazut de asemenea, Caline, cum calitatea mierei se schimba si ca
gust si in ce priveste culoarea, atunci cand ea este extrasa dintr’'un fagure
in care regina a scos una sau mai multe serii de puict. De se va folosi
gratia Hanemann pentru inliturarea acestui neajuns, stuparul va avea
mult de furca cu roitul; chiar dacd neajunsul acesta n’ar fi atat de insemnat,
totusi, cu un stup Layens, nu se va putea extrage mierea pe calitafi, cum
de pildi am putea-o avea din stupii verticali, in care fiecare magqazie
de recolta poate avea mierea corespunzatoare florilor dintr’un anumit timp.
Stugul Layens deci, minunat ca plan si lesne de condus. economicos
si usor de construit, ramane stupul apicultorului neprofesionist, care nu
se gandeste prea mult la castigul ce-I va avea ‘din vanzarea produselor
prisdcii sale, ci in putinele ore libene ce le are, el se poate ocupa
albinele sale, pentru multumirea lui sufleteascd, pentru tndestularea gos-
podariei sale, precum si pentru un oarecare céstig.
Dintre ceilalfi stupi orizontali, Caline, nici unul nu meritd o atenfie
mai deosebita, afara de stupul Wells.
V. — STUPUL WELLS
Stupu! Wells, apropiindu-se insa de cel plasmuit de Layens, merité
arecum mai multa atentie. El are 16 rame de 30 40 de centimetri
si, fiind facut pentru doud colonii, are folosul cd albinele ierneazd mult 206 CONST. L. HRISTEA
mai bine, imprumutandu-si una alteia caldura ghemurilor. In peretele
desparfitor, e o gaura patrata, acoperilé cu panzé de sdrma, pe unde
trece mirosul unei colonii la cealalt8; cele doua colonii ins lucreaza apartey
fiecare in desparfitura sa; stupul are patru urdinisuri, — cate doud pentru
fiecare colonie, — unul tn faf& si al doilea in spate; urdinisele din spate
ins& stau totdeauna inchise. Cand una din cele doua colonii vecine e
slab3, intoarcem stupul cu spatele in fafé la amiaz’, deschidem urdinisul
ce fusese inchis- si inchidem pe cel care fusese deschis si care acum
vine in spate; albinele coloniei puternice populeaza in acest chip colonia
cea slaba si astfel puterea celor doud colonii se egaleaza; albinele nu se
razboiesc intre ele, caci au acelasi miros. E interesant faptul c3, atunci cand
vine epoca marelui cules, punem deasupra celor doud colonii o singura
magazie de recolt&, care se intinde pe toat& suprafata stupului dublu,
avand insa grijd sé despartim cuiburile de aceasta magazie, cu cate o
gratie Hanemann. Albinele celor doua colonii, ne mai fiind desparfite
sus in etaj, lucreazS impreuna tn cea mai buna intelegere, si, cum numarul
culegatoarelor ¢ mare, recolta va fi si ea imbelsugaté. Dupa ce s'a
sfarsit perioada marelui cules si stuparul a facut recolta magaziei, albinele
si tau din nou fiecare locul de mai inainte in colonia lor, iar magazia
© scoatem cu totul. Z
Stupul Wells e un stup bun, care ne da cantitafi mari de recolts.
Am citit intr'o revisté strains cd un stup Wells, presentat la o expozitie
apicold, avea 120 kilograme de miere.
Acestea ar fi, Céline. cele mai insemnate modele de stupi orizontali;
acum, dupa ce i-am studiat pe rand, dand fiecaruia atenfia cuvenita, s&
trecem mai departe, la studiul stupilor din cea de a doua categorie,
adica la stupii verticali. Vom studia pe rand, pe fiecare sistem in_parte,
dup& fara lor de origina: divizibilul englez, stupul Langstroth si Dadant
american, precum $i trapezoidalul francez, ce a aparut de curand.
B) STUP! VERTICALI f
Stupul vertical are cea mai mare vechime in istoria stupilor sistematici
Primitivul stup al lui Christ, din 1750, nu e decat parintele stupulut
vertical sistematic de azi. Revista ,,Stuparul francez”, din 1924, ti da o
descriere aménunfita, dupa un manuscript vechiu de pe vremea aceea.
Christ era un. modest preot german, care a adus multe schimbéri
epiculturii de pe vremea lui. Stupul siu era format din mai multe cutii
de o oarecare miasur&, care n’aveau nici fund, nici ‘acoperis si care se
adaugau pe miasura nevoilor coloniei, sau se reduceau cand puterea ei
era slabité si vremea se r&cea. Stupul stitea pe un fund care avea o
gaurd patrats la mijloc; sub acest fund era un sertiras; toate murdiriile
eSdeau acolo si apicultorul, venind mai des s& le curete, tsi putea da
seama de mersul coloniei. Capacul era in doud ape si desemnul de mai
jos, luat dupa acel manuscript, arati progresul vadit al stupului_primitiv
si marele inceput ce anunfa zorile stupului sistematic vertical. STUPARITUL 297
|. — STUPUL DIVIZIBIL
Rama miscdtoare nascocita de Langstroth a putut fi intrebuinjata
‘de-a-dreptul in vechiul stup al lui Christ si astfel s'a format stupul divizibil
cu care azi se ocup& cea mai mare parte dintre stuparii englezi.
Preotul Pincot ¢ cel dintéiu care a pus rame stupului primitiv divi-
zibil, formandu-| astfel din trei etaje cu cate 12 rame fiecare, ale cadror
dimensiuni interioare sunt de 10 centimetri lungime si de 30 de centi-
metri [afime; fiecare etaj are dimensiunile interioare de 45 de centiemtri
lungime si 34 de centimetri latime; dowd din aceste etaje servesc pentru
cuib, iar cel de sus pentru recolt’. In raport cu puterea coloniei si bo~
Fig. 155.
I=stupul cu etaje al lui Christ; [I1—una din magaziile de
recolta, vazuta din fasa; I= magazie de recolta vazuta dintr’o
Jaturé; IV = magazie de recolti vazuta din spate
ajia de nectar, acest stup se mareste prin adaugiri de etaje in partea
fui de sus; pentru iernat insd, stupul se micsoreaza ramanand din nou
cu trei etaje.
Pentrucé multi dpicultori i-au adus unele _schimbiri, mai mult sau
mai pufin insemnate, stupul divizibil a luat cand un nume, cand un altul.
Astfel, stupul preotului Pincot a luat numele de Bingham, precum si pe
al lui Handt, dupé modificarile la care a fost
supus de fiecare. Handt a marit inaltimea ramei
in interior la 13 centimetri. El a inlaturat sipcile
ce 'margineau etajele fn partea de jos, pentrucd
striveau prea multe albine, iar pentru'a da eta-
jelor o cat mai mare stabilitate, a montat, in
parfile laterale ale fiecdrui etaj, cate un excen-
tric, care leaga strans etajele intre ele.
La asezarea etajelor unele peste altele, pentru
a se inlatura strivirea albinelor, etajul suprapus
va fi lunecat sau impins peste cel de jos ca un Mg: 156 — Bxcentric pentru
sertar, inlaturand din calea sa albinele ce intam- 0 aivuibil
plator ar sta pe margine.
Fundul stupului divizibil e facut dup& modelul american al Casef
Root, pe care fi Lam descris mai inainte, atunci cand am vorbit in principiu
de felul cum se construieste fundul. Vara, cand e cald, fundul, — putand
fi intors si pe o parte si pe alia, — se intoarce pe partea opusé; astfel,
stupul are un urdinis cu o deschidere largé, pe unde se poate face o cat
mai buna aerisire. 298 CONST. L. HRISTEA
Capacul opal e la fel cu cel descris, adic& cu tavanul dublu.
Stupul divizibil e un stup regional, adica e specific farilor unde popu-
lajia consuma miere aleasa si de-a-dreptul din faguri. Englezii si o mare
parte din populafia americana, cerand si consumand miere numai in felul
acesta, numarul stupilor divizibili s’a inmultit numai acolo, pe cand in
farile celelalte, e intrebuinfat numai pe ici pe colo. Intr’adevar, din cauzd
ca ramele sale sunt foarte mici, — o rama are de abia 3 decimetri
patrati, — albinele le umplu repede si le cdpacesc de indati ce s'a
trecut un soiu de floare.
Un apicultor care se ocupé numai cu exploatarea stupilor divizibili,
va putea oferi cea mai aleasd miere,
pentru cele mai rafinate gusturi. Prin fap-
tul cd ramele se vand si se consuma de-
a-dreptul cu faguri, de sigur ca pretul
de vanzare pe kilogram va fi mult urcat,
caci, in afaraé de preful mierei, trebuie
adaugata ceara presata, cat si cea fabri-
caté de albine. Pentru cei care fac ex-
ploatare pentru vanzarea de miere in
secfiuni, stupul divizibil e cel mai bun,
caci albinele se urc& si lucreazé mult
mai frumos, mai curat si mai repede sec-
fiunile in acest sistem, decat in oricare
altul. Din nefericire, el nu réspunde con-
difiunilor clasice pentru buna desvoltare
a puietului, caci regina, fiind mereu silit&
s& treaca de pe un fagure pe altul, pierde
mult si din timp si din oua.
Din cele de mai sus, Caline, pofi trage
concluzia c& acest sistem de stupi, ce-
rand o atenfie deosebita, o muncé de
ceas cu ceas si un timp indelungat, atat
pentru cercetare cat si pentru recolta, nu
e un stup pentru apicultorul profesionist, decat numai acolo unde consuma-
torul cere numai produsul sub forma de faguri si secfiuni. Felul cum se
conduce acest stup, il vei vedea cand vei face practica cu el.
Fig. 157. — Stup divizibil.
Vi. — STUPUL LANGSTROTH.
Americanii. mai practici si cu mai mult spirit comercial, au doua sisteme
de stupi verticali foarte buni si mult raspandi{i pe toat& suprafaja globul
Cu drept cuvant, ei au aceasta intdietate, cdci rama mobila a fost i
trodusi de americanul Langstroth, desi se afirm& cA incercari timide se
fScuseri si in Franta cu mult mai inainte.
Stupul Langstroth e nascocit, Caline, de cel ce-i poarta numele si
care cu adevarat poate fi numit parintele apiculturii sistematice.
E primul stup sistematic cu rama mobila si care se deschide pe
deasupra, avand de jur imprejurul ramelor un spafiu liber, pe unde
albinele pot si umble in voie. Cu timpul i s'au adus mici moditicari;
azi e definitiv fixat ca forma si dimensiuni si ocupa in America 95% din STUPARITUL 299
marele numar de stupi ce se gasesc in acest continent, el e raspandit
mult si in extremul Oriént, Australia si Africa de Sud. Americanii i-au dat
numele de stup ,,standard”, adicd ,,stup tip”.
Forma lui e patraté. Construit din perefi simpli acolo unde regiunea ¢
calda, el are perefi dubli acolo unde schimbarile de temperaturé ar putea
tnrauri cuibul. Corpul stupului are dimensiunile interioare de 46 de cen-
timetri pe 36% latime, avaénd inalfimea de 24 de centimetri. In el incap
zece rame de 42% centimetri lungime si 21 de
centimetri indlfime, deci cu o suprafafa de
9,13 decimetri patrati.
Fundul american zis si reversibil, ¢ construit,
din 3 leajuri de 5/6 cm. grosime; in partea in
terioar& a leafurilor laterale, se sap8 un canal
de 1%—2 em. adancime in care intrs cape-
tele scndurilor care formeazd podul fundului;
aceste scanduri e bine s& fie in nut si feder
pentru a nu [asa goluri intre ele; scdndurile se
prind cu cuie de sife de 4—5 cm. batute per-
pendicular pe lan}, ca sa prinda bine capetele
din canalele sdpate. Astfel vom avea pe o
parte a fundului podul la o adancime de 942 =
milimetri_ iar pe partea cealalta vine la o Fig. 158. — Stup Langstroth.
adancime de 22 milimetri. In timpul iernei,
sta sprijinit pe fundul apropiat, pentru a fi mai aproape de rame si pen-
trucd albinele si se poata mai usor cobori pe pod, iar caldura se mentine
mai bine; cand e cald si deci e nevoie de mult aer in stup, fundul se in-
toarce cu podul departat de rame si aerisirea se face mai bogatéa.
Stupul Langstroth, luat ca unitate, are o capacitate mica si deci ar fi
nepotrivit_unei industrializari apicole, dacé, — dup& cum ne sfatuieste
doctorul Philips, unul dintre cei mai de seam apicultori ai lumii, — in
primavara, atunci cand regina incepe si-si mareascd ouatul, nu s'ar aseza
deasupra lui inca un alt corp de stup, intocmai la fel cu cel de jos, avand
faguri gata cladiji si in care regina, urcdndu-se, si aib3 loc destul pentru
desvollarea coloniei. Dups parerea lui Dadant insa, acest stup dublu,
cu 16 rame, ar fi prea mare pentru primavard, caci se pierde caldura
cuibului, mai ales in noptile friguroase ale acestui anotimp. Chestiunea e
mult discutata inca isi azi, iar doctorul Philips, luand apdrarea standardului,
susfine contrariul; mai mult chiar, el cere ca stupul acesta si ram4na tot
timpul cu dou% caturi, — colonia iernand mult mai bine astfel, — iar
atunci cand se apropie recolta cea mare, se despart cele doua corpuri,
punandu-se intre ele alte dou’ ‘caturi cu rame gata cladite, desparlind
regina printr'o gratie Hanemann, asa c& ea ramane jos cu o jumatata
din puiet, pe cand cealalti jumatate e urcaté tocmai in etajul al patrulea
de sus. Vei vedea operatiile acestui sistem la timpul potrivit. Pe masurd
ce recolta se mareste, se aseazi mereu stupi de acestia deasupra cuibului;
se ajunge cateodata in exploatari mari si regiuni bogate, ca stupii si aiba
7—8 corpuri asezate unele deasupra altora, pe care Americanii cu mandrie
fi numesc _,,sgarie-nori””.
Neajunsul care se pdrea ca-! are la inceput stupul Langstroth, e cu
totul inlaturat astfel, prezentand marele folos cd in toata exploatarea nu 3c0 CONST. L. HRISTEA
este decdt un singur tip de stup si magazie de recolta, precum si un
singur tip de rama, atat perttru cuib cat si pentru recolt’. Se pot face
astfel multe combinatii foarte maiestre, ca s& putem trage cele mai mari
foloase dela acest sistem, dar despre acestea fi voiu vorbi ceva mai
tarziu.
Stuparul care se va hotari deci sé inceap& o exploatare cu stupul
Langstroth, va avea in vedere cA, la construirea lui,.s8-si faci dela tnceput,
pentru fiecare colonie fn parte, doua corpuri de stup si si mai aiba
‘nc& © rezerva (de doud corpuri pentru un prisos de productie. In vederea
economisirei de bani gsi material, numai cele doua corpuri ce servesc
de cuib, vor fi construite cu pereti dubli. Desi cheltuiala ce-o cere con-
struirea a patru corpuri de stup pentru o singuré colonie e foarte mare,
Fig. 159. Stup Langstroth vazut in secflune.
T.C.== tabla capacului; L.m. leat marginitor al tablei; P.l,c, =ita-
vanul intai al capacului; g.p.v.== gol pentru ventilarea capacului; p.2.c—=
tavanul al doilea al capacului; g.v.c—=gaura ventilatoare; P.L.r—podiso-
rul de deasupra ramelor; g.h==gaura de hranit din planseta; S.pl.n==
storful marginas al podisorului de deasupra ramelor; r. = ram
peretele interior al stupului; P.ex. = peretele exterior; u. = urdinigul
(e mascat de leajul lateral al fundului); P.— fundul;
P.F.= planeta fundulut
— mai ales cand stupii sunt facufi cu perefi dubli, — totusi producfia
Pe care © pofi objine cu acest sistem ¢ mare $i foloasele si castigul de
asemenea. Astfel se explica cum de-a ajuns s& fie asa de raspandit in
lumea intreagd si Americanii atribuie succesul ce-! au, calitafilor ce le
prezinté stupul in sine. De sigur ca astfel ,condus, — cum se face de
catva timp, =. neajunsurile de care suferea s’au indreptat ‘mult; Americanii
trebuie sé recunoasca, totusi, cé acolo se castiga asa ide mult cu stuparitul
datorité si acelor intinse regiuni melifere, salbatice si tn mare parte inca
neexploatate, care in Europa nu se mai gasesc. De asemenea, mijloacele
minuante de circulafie, repezi si usoare, pe sosele foarte bune, ce in-
gaduie s& se faca o apiculturé pastorala plind de castig, ducind stupii cand STUPARITUL 301
la ses, cand la munte, dupa aparifia florei din timpul anului, contribuie
de asemenea in mare parte la realizarea de castiguri mari si deci si la
succesul acestui sistem.
Pentru fara noastra ins4, unde isvoarele melifere nu sunt asa de hogate,
unde iernile sunt lungi si reci, avem nevoie de un siup cu rama mare,
care si adune in magaziile de recolta mierea de prisos, pe care apicultoru}
s'o poaté extrage si totusi colonia si ramana puternica si asiguraté cu
provizii multe in cuib, pentru anul viitor.
Apicultura la noi n’a intrat incd pe drumul unei industrializari, Micii
funcfionari, liberi profesionisti, invafatorii si preofii au cel mai mare
numér de stupi, dar acestia nu pot s3-si inchine toaté munca $i atenfia lor
numai albinelor, mai ales cu stupii care cer 0 supraveghere stricta si ne-
intrerupta. Stupul Langstroth, prin micimea lui, are nevoie de prea dese
interventii, adaugiri de caturi pentru cuib si recolts si cere prea mult
timp apicultorului neprofesionist, care abia poate s4 se ocupe de albinele
sale, in pufinul timp ce-l are pentru recreatie.
De aceea, pentru fara noastra, sunt de recomandat cele doua tipuri
de stupi bine cunoscute: ,,Layens’ pentru apicultorii neprofesionisti si
uDadant" pentru cei ce vor s& faca industrie si $4 aiba cAstig.
Vil. — STUPUL DADANT.
Stupul Dadant e nascocit, Caline, de batranul Ch. Dadant; unul dintre
inaintasii apiculturii moderne, un foarte bun cunoseator al viefii albinelor,
Fig. 160. — Stup Dadgnt cn acceso:
magazie de recolté
le sale: rame, diafragma
Itea_gi capac.
un cercetitor si un bun scriitor apicol. Minunata sa carte ,,Stupul si
abinla” © cunoscuté intregii lumi apicole si e mereu ceruta de amatori.
Stupul Dadant, foarte raspandit in America de Nord, — unde Langs-
troth-ul ce are o capacitate mic’ nu poate jerna in condifiuni bune colo-
niile, — fsi face un loc din ce in ce mai larg, dovedindu-se ca cel mat 302 CONST. L. HRISTEA
bun stup in ce priveste desvoltarea cuibului, recolt§ mare si miere aleasa.
Pentru toate aceste calita{i deosebite, Dadant-ul si-a facut drum spre
fSrile de Sud, a trecut apoi in Europa, unde ocup’ cea mai mare parte
din stupinele Franfei, Elvetiei, Rusici, Poloniei, Italiei si Romaniei, impu-
nandu-se ca un stup standard pentru intregul nostru continent. Ba chiar,
Polonia si Italia au statornicit c& stupul standard pentru ‘fara lor e numal
stupul Dadant.
Eduard Bertrarid, cel mai-eesSvargit apicultor-al -Elvefiei si care-a
scris una din cele mai practice crti de stuparit: ,,Conducerea unei prisaci”,
spune c& numai rama mare e singura care merité s4_i se dea atentia
Fig. 161. — Tietura de-a-lungul stupului Dadant.
g.h.=gaura de hranire; P..c.=primul tavan al capacului; P.
sorul de deasupra ramelor; Lm.t.-=leat marginay al tablei;
tavanul al doilea al capacului; S.P.r.— stortul podisorului de deasupra ra-
melor; R==rama; P.i.=peretele interior; P. ex.=peretele exterior; u=
urdinigul, e mascat de leajul lateral al fundului; P.f—plangeta fundului;
F=fundul.
cuvenita si, vorbind de rama Dadant-Blatt, o recomanda cu caldur tuturor
apicultorilor.
Stupul Dadant nu se deosebeste prea mult de stupul Langstroth; are
ins unele schimbiri in ceea ce priveste capacitatea, marimea ramelor gi
numérul lor in stup.
a) Corpul.
Corpul stupului se poate alc&tui din sc&nduri de parchete, late de
11% centimetri, intocmai ca si Layens-ul; cum insd inalfimea peretilor
sai nu depaseste masura de 31,5 centimetri, se poate face din scAnduri
de aceasta latime, simplificand astfel si mai m Mt constructia. El se con -
struieste cu perefi simpli, incheiati la capete fi curi sau cepuri $i batuti
apoi cu cuie subfiri, dar lungi de 5—6 centimetri. E insé mult mai bine
38 fie facut cu perefi dubli, care sunt, e drept, mai scumpi, deoarece cer STUPARITUL 303
mai mult material si lucru, dar in schimb asigura coloniei o mai buns
caldura in timpul iemii, aparand-o de schimbirile asa de primejdioase ale
primaverii si ale toamnei. Spatiul dintre cei doi pereti trebuie s4 ramana gol.
Masura interioard a stupului va fi de 46 de centimetri pentru perefij
din fafa si spate, pe care se reazema capetele ramelor, si de 45 de cen-
timetri pentru cei laterali, iar inalfimea de 31% centimetri.
Pentru simplificarea dimensiunilor, mul{i au adoptat o singura dimen-
siune a perefilor, statornicind-o la 45 de centimetri. In felul acesta, corpul
stupului poate fi asezat cu ramele, cand in pat rece, cénd in pat cal
Astréndu-i insé fnaltimea de 31,5 centimetri. Eu insumi, inrdurit de
Ea! Bertrand, care e partasul acestei dimensiuni, am recomandat-o in
brosura ,,Stupii sistematici”, aparuta in biblioteca ziarului_,Universul”;
aceast’ dimensiune insi de 45 pe 45 de centimatri, face ca si poata
incdpea in interior toate cele 11 rame cu diafragma lor; cei care vor sa
aiba ins& si numarul de 11 rame si dimensiunea de 45 de centimetri, vor
vor -fi nevoifi si micsoreze spatiul dintre peretele stupului si lefisoarele
laterale ale ramelor; in afara de aceasta, ramele trebuiesc micsonate cu o
jumatate de centimetru din dimensiunea lor normalaé de 421 centimetri,
fésandu-le numai de 42 centimetri, asa cum e modelul francez. Deci,
dimensiunile potrivite corpului de stup, dupa Dadant, sunt cele aratate
mai sus, adic de 46 pe 45 de centimetri si tnalfimea de 31,5 ceniimetri,
rama raémanénd astfel la masura sa interioara de 42,5 centimetri lajime si
27 de centimetri inalfime. Avand in vedere ca, in unele imprejurari,
stupul poate fi suprapus, — dup& cum vei vedea in feluritele operatiuni
ce le vom face, — -perefii exteriori ai stupului nu mai depasesc fundul,
cum era la vechiul model, ci el se reazem3 de-a-dreptul pe fund, fara
si-l mai acopere nici in spate nici pe de laturi,
b) Fundul.
Fundul stupului va fi dup& acelasi model raspandit pretutindeni de
casa Rooth si care, datorita faptului cd se poate intoarce si pe o parte
si pe alta, are marele folos cd, in timpul verii, inlesneste o neincetata
erisire inlauntru. Deci, dimensiunea fundului pentru un stup Dadant cu
Peretii simpli, este: lungimea de 60 de centimetri, adicd 46 de centi-
metri_care e interiorul stupului, plus 5 centimetri grosimea celor do?
pereti, plus 9 centimetri scandura de sbor, ceea ce face in total tocmai
cei 60 de centimetri. Latimea fundului va fi de 50 de centimetri, adicd
45 de centimetri interiorul stuoului tn latime, plus 5 centimetri grosimea
peretilor de pe laturi, care dau tn total tocmai 50 de centimetri. Daca
stupul se va face cu pereti dubli, lungimea si léfimea fundului vor fi
ronaite ca adaosul in grosime al peretilor dubli si al golului ce ramane
intre ei.
Cand e vorba de apiculturd pastorala, atunci de sigur c3 scindura
de sbor va trebui si fie mobil si prinsi de fund cu nite cérlige, caci,
In timpul transportului, ea va fi scoas3. Fundul stupului si fie de asemenea
bine intarit la colfuri cu niste coltare de balot, iar in partea de dedesubt,
va fi asezata de-a-curmezisul, o foaie de balot de fier, care si nu dea
voie celor doua leaturi laterale ale fundului s4 se desfacd cumva in timpul
transportului si si inlesneasca iesirea albinelor, care astfel ar infepa oa-
menii si animalele. _ 304 CONST. L. HRISTEA
c) Capacul.
Capacul stupului Dadant va fi intocmai asa cum |-am descris la locul
potrivit, adecé cu tavan dublu si acoperit cu tabla. E bine ca totdeauna
cepacul stupului si intreaca cu cate © jumétate de
S-ar putea să vă placă și
- Stuparitul 04 - Cap 4a - Prima Vizita de PrimavaraDocument83 paginiStuparitul 04 - Cap 4a - Prima Vizita de Primavaradeceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 05 - Anul Al III-lea - Cap 2 - Cresterea Intensiva de RegineDocument32 paginiStuparitul 05 - Anul Al III-lea - Cap 2 - Cresterea Intensiva de Reginedeceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 05 - Anul Al III-lea - Cap 1 - Cresterea ReginelorDocument26 paginiStuparitul 05 - Anul Al III-lea - Cap 1 - Cresterea Reginelordeceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 03 - Anul Al II-lea - Cap 5 - Felurite Modele de Stupi SistematiciDocument25 paginiStuparitul 03 - Anul Al II-lea - Cap 5 - Felurite Modele de Stupi Sistematicideceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 01 - Cap 9 - Viata Albinelor Si Functiile Ce Pe Indepliesc in Stup PDFDocument53 paginiStuparitul 01 - Cap 9 - Viata Albinelor Si Functiile Ce Pe Indepliesc in Stup PDFdeceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 02 - Anul I - Cap 3 - Conducerea Unei Prisaci PrimitiveDocument27 paginiStuparitul 02 - Anul I - Cap 3 - Conducerea Unei Prisaci Primitivedeceneu 1Încă nu există evaluări
- Stuparitul 02 - Anul I - Cap 3 - Conducerea Unei Prisaci PrimitiveDocument27 paginiStuparitul 02 - Anul I - Cap 3 - Conducerea Unei Prisaci Primitivedeceneu 1Încă nu există evaluări
