FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN

ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA
PRESEI

www.fsli.ro

1
2
06 Iulie 2015
PREUNIVERSITAR
http://adevarul.ro/educatie/scoala/manualele-
scolare-veritabile-tratate-discriminare-
1_559956b2f5eaafab2c446a16/index.html
Manualele şcolare, veritabile tratate de
discriminare
Manualele şcolare îi învaţă pe copii că locul femeii este la cratiţă, principala ei
„profesie” fiind aceea de mamă, în timp ce bărbaţii au acces la tehnologie şi la
ştiinţă, având oportunitatea unor meserii captivante, dar neglijând rolul de
tată, dezvăluie un studiu al Facultăţii de Sociologie.
Manualele pentru copiii din şcoala primară perpetuează stereotipurile
secolului al XIX-lea, în care femeia este casnică, iar bărbatul autoritar şi prea
puţin implicat în viaţa de familie, dezvăluie un studiu al Facultăţii de
Sociologie.
De asemenea, tehnologia modernă este ilustrată rar chiar şi în manualele
digitale, iar accesul la dispozitive moderne este rezervat mai ales băieţilor.
Specialiştii avertizează că aceste abordări, deşi subtile, pot influenţa foarte
mult percepţia despre lume a copiilor, care ar trebui familiarizaţi mai curând cu
valori precum egalitatea de şanse.
Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2014 – mai 2015 de o echipă de
profesori şi studenţi din Departamentul de Sociologie, Universitatea din
Bucureşti, care a studiat manualele şcolare pentru clasele I – IV, urmărind să
înţeleagă lumea pe care acestea o deschid copiilor.
Astfel, sociologii au analizat abecedarele mai multor edituri, manualele de
educaţie civică şi de limba română din 1982 până în prezent, inclusiv
manualele digitale. Concluzia rămâne însă sumbră, şi anume că nici măcar
noile manuale lansate anul trecut nu au reuşit să elimine din conţinutul lor
stereotipuri ale secolului XX şi al XIX-lea.
„Tehnologia informaţiei este periferică în manualele şcolare, predominând
tehnologii ale secolelor trecute, iar personajele ce dau viaţă acestui univers
sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari şi nu aud bine, femeile sunt
mai ales mame care pregătesc masa sau învăţătoare, în timp ce bărbaţii apar
într-o diversitate de meserii, dar prea puţin ca taţi”, se arată în studiul „Alice în
ţara manualelor. O explorare a personajelor care îi inspiră pe copii în şcoală”,
lansat săptămâna trecută.
Tehnologia nu este pentru fete
În majoritatea manualelor şcolare, calculatoarele, telefoanele mobile şi alte
ilustraţii ale tehnologiei contemporane sunt relativ rare, iar atunci când apar
sunt folosite mai ales de băieţi, arată sociologii.
„În această scenă de familie apar trei personaje feminine, trei personaje
masculine şi un câine. Aparentul echilibru dispare atunci când observăm că
toate personajele masculine fac ceva – joacă şah sau lucrează la calculator,
în timp ce personajele feminine şi câinele stau şi se uită. Desigur, calculatorul

3
este atins de un băiat, sub privirile admirative ale bunicii”, se arată în studiu.
Deşi abecedarele digitale din 2014 aduc o îmbunătăţire în reprezentarea
tehnologiei, sunt limitate la ilustraţii ale calculatorului.
Femeile sunt mame, iar bărbaţii au succes
Manualele incluse în studiu reproduc clişeele feminităţii casnice şi ale
masculinităţii autoritare, dar neimplicate în viaţa de familie, susţin sociologii.
Astfel, doar o treime dintre personajele care au o ocupaţie în ilustraţiile din
abecedare sunt femei, meseria dominantă fiind aceea de învăţătoare. În
abecedarele digitale, o singură mamă ilustrată apare ca având o ocupaţie, de
profesoară, în timp ce foarte frecvente sunt apariţiile mamelor în bucătărie.
„Conţinutul manualelor exercită o influenţă foarte puternică asupra copiilor,
având în vedere că la această vârstă întreg universul lor se desfăşoară în
jurul şcolii. Bineînţeles, este important şi exemplul din familie, dar trebuie avut
în vedere faptul că cei mici iau informaţia de-a gata, nu au capacitatea de a
discerne la această vârstă. De altfel, educaţia bazată pe aceste stereotipuri
este în mare măsură responsabilă şi pentru reticenţa generală a românilor în
ceea ce priveşte emanciparea femeii”, avertizează Mihai Copăceanu,
psiholog şi blogger adevărul.ro.
Tatăl, un părinte mai puţin important
Taţii sunt prezentaţi ca părinţi mai puţin importanţi, iar mamele sunt descrise
ca fiind esenţialmente părinţi, fără o profesie, ipostaza lor cea mai relevantă
fiind efectiv la cratiţă.
„Un elev chiar m-a întrebat odată de ce nu poate face şi tata de mâncare, că
al lui găteşte bine. Cutumele societăţii se schimbă greu, iar noi suntem în
punctul în care abia am reglementat concediul de paternitate”, a comentat
Cornelia Popa, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr. 194.
În manuale, frecvenţa imaginilor cu taţi este cu 40% mai mică decât cea a
imaginilor cu mame, însuşi cuvântul „tata” apărând considerabil mai târziu
decât cuvântul „mama”, deoarece este sistematic folosit să ilustreze litera T
(şi nu litera A).
Taţii şi-au cerut drepturile
În anul 2011, Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor T.A.T.A. a sesizat
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în ceea ce
priveşte discriminarea taţilor în abecedarele aflate în circulaţie în acea
perioadă.
Astfel, alianţa reclama faptul că abecedarele prezintă tatăl drept „un părinte
de rang inferior”, observaţie admisă atât de Ministerul Educaţiei cât şi de
Consiliul pentru Combaterea Discriminării, care au dat dreptate reclamanţilor.
„Considerăm că abecedarele în forma lor actuală conţin şi propagă o
reprezentare profund dezechilibrată a rolurilor de gen în societatea
contemporană şi nu asigură promovarea egalităţii de gen, în detrimentul
ambelor categorii”, a concluzionat atunci CNCD.
Totuşi, sociologii apreciază că recomandările CNCD a rămas fără urmări. În
continuare, abecedarele digitale prezintă tatăl ca un părinte mai puţin
relevant, poziţionând în acelaşi timp mama ca o fiind exclusiv părinte.
„Expresia ‘la cratiţă’, care funcţionează azi ca o ironie la adresa stereotipurilor
de gen, rămâne mai degrabă o descriere factuală a reprezentărilor mamelor
din manuale”, arată studiul.

4
http://adevarul.ro/educatie/scoala/contestatii-
evaluare-nationala-2015-elevii-cer-explicatii-
ministrului-diferentele-mari-note-relevate-cele-7000-
contestatii-
1_55993768f5eaafab2c4380bd/index.html
Contestaţii Evaluare Naţională 2015. Elevii îi cer
explicaţii ministrului pentru diferenţele mari de
note
Consiliul Naţional al Elevilor a adresat o scrisoare ministrului Educaţiei, Sorin
Cîmpeanu, în care solicită explicaţii pentru diferenţele mari de note relevate în
urma celor peste 7.000 de contestaţii depuse la Evaluarea Naţională 2015.
După afişarea rezultatelor la Evaluarea Naţională 2015 au fost contestate, la
nivel naţional, 14.423 de note, respectiv 5% din teste. În urma recorectării
lucrărilor pentru care s-au depus contestaţii, 66% dintre note au rămas
nemodificate, 29,5% au înregistrat o creştere, iar 4,5% au scăzut.
Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia asupra importanţei fiecărei sutimi
în contextul concurenţei de la admietrea la liceu, în condiţiile în care nota se
modifică oficial doar dacă diferenţele sunt mai mari de 0,5 puncte.
„O diferenţă de notare de 30-40 de sutimi nu va conduce la modificarea finală
a notei, însă elevul respectiv poate pierde şansa de a intra la liceul la care
doreşte. Ne întrebăm ce se poate face în următorii ani pentru a evita aceste
situaţii. Pe de altă parte, banii pe care profesorii îi plătesc pentru corectare
sunt puţini şi de aici şi interesul scăzut”, este de părere Horia Oniţă,
preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Anchetă la Şcoala Centrală din Capitală
Ministerul Educaţiei a anunţat demararea unei anchete la Şcoala Centrală din
Capitală, după ce 24 de copii din cei 90 care au susţinut examenul aici au
cerut reverificarea tezelor la limba română şi s-a dovedit că aproape toţi
primiseră note mai mici decât meritau.
Mai exact, 14 dintre cei 24 de elevi care au contestat au primit o nouă notă şi
alţi şapte au rămas cu acelaşi rezultat, chiar dacă ar fi meritat câteva zeci de
sutimi în plus.
De asemenea, la Craiova, un elev care a contestat o notă de 4,80 la
matematică a obţinut după contestaţie 9,20.
Rezultatele la Evaluarea Naţională 2015
După primele rezultate de la Evaluare Naţională 2015, la nivel naţional, 79,3%
dintre candidaţi au obţinut medii peste cinci. La limba şi literatura română au
obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la matematică au fost
73,5% din medii peste cinci.
În ceea ce priveşte mediile de 10, judeţul Cluj-Napoca ocupă prima poziţie
într-un astfel de clasament, cu un număr de 43 de elevi care au obţinut media
10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate
20 de astfel de medii. Proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la
nivel judeţean, de 91,50 la sută.

5
Şcoala cu cea mai mare medie a notelor obţinute de elevi la examenul de
evaluare naţională, respectiv 9,62, este Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri"
din Galaţi.
Pe locul al doilea s-a clasat Colegiul Naţional "Gheorghe Vranceanu" din
Bacău, cu media 9,61, iar pe locul al treilea Colegiul Naţional "Emil Racoviţă"
din Cluj-Napoca, cu media 9,59.
În Capitală, Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" a obţinut cele mai bune
rezultate la Evaluare Naţională, clasându-se pe poziţia a 11-a în ierarhia
naţională.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-
2015-topul-celor-maibune-100-licee-tara-
1_55978265f5eaafab2c39523f/index.html
Admitere liceu 2015. Topul celor mai bune 100
de licee din ţară
Evaluarea Naţională 2015 a adus medii mai bune pentru absolvenţii de
gimnaziu, în contextul unei rate de promovare de circa 80% la nivel naţional,
cu 10% mai mult decât anul trecut. Însă rezultatele îmbunătăţite se traduc şi
printr-o concurenţă mai mare la admiterea la liceu 2015. Anul trecut, ultimele
medii de admitere la cele mai bune 100 de licee din ţară au variat între 9,56 şi
8,02.
Absolvenţii de gimnaziu au termen până marţi să completeze şi să depună la
secretariatele şcolilor fişele cu opţiunile pentru liceul unde îşi vor continua
studiile în următorii ani. În ajutor vin listele Ministerului Educaţiei cu ierarhia
naţională a mediilor de admitere, compuse din media notelor de la Evaluarea
Naţională 2015, în pondere de 75% şi media anilor de gimnaziu în pondere de
25%.
Ministerul Educaţiei realizează în fiecare an un top al celor mai bune licee din
ţară, iar pe primele două locuri se află două licee din Bucureşti. Este vorba de
Colegiul Naţional „Sf. Sava“ şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“.
Colegiul Naţional „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai
bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere.
Astfel, ultima medie de admitere anul trecut a fost 9,56 la Filologie, 9,77 la
Ştiinţele Naturii, 9,62 la Mate-Info şi 9,78 la Mate-Info bilingv engleză. Pentru
anul şcolar 2015/2016, colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci
clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba
engleză la nivel bilingv, două clase de Ştiinţe ale Naturii şi o clasă de
Filologie.
Pe locul al doilea se află Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr", unde cea
mai mică medie de admitere anul trecut a fost 9,54 la specializarea "Ştiinţe
sociale". Liceul oferă 252 de locuri distribuite pe specializările Mate-Info, unde
ultima medie de admitere de anul trecut a fost 9,69, Ştiinţele Naturii, unde
ultima medie a fost 9,62, Filologie (9,55) şi Ştiinţe Sociale (9,54).
Topul celor mai bune 100 de licee din ţară
Judeţ Liceu Ultima medie 2014 Prima medie 2014
B COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL SAVA" 9.56 10
B COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" 9.54 10
CJ COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9.52 10

6
CT COLEGIUL NATIONAL 'MIRCEA CEL BATRAN' CONSTANTA 9.51 10
DJ COLEGIUL NATIONAL "FRATII BUZESTI" CRAIOVA 9.46 10
B COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA "TUDOR VIANU" 9.44 10
B COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" 9.4 10
CT LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' CONSTANTA 9.38 10
CJ LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 9.25 10
GL COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI", LOC. GALATI 9.23 10
IS COLEGIUL NATIONAL, IASI 9.23 10
IS COLEGIUL "COSTACHE NEGRUZZI", IASI 9.2 10
CT LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' CONSTANTA 9.19 9.9
B COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" 9.18 10
VN COLEGIUL NATIONAL "UNIREA" FOCSANI 9.17 10
BV COLEGIUL NATIONAL 'ANDREI SAGUNA' BRASOV 9.14 10
IS COLEGIUL NA¿IONAL "EMIL RACOVITA", IASI 9.12 10
B COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET" 9.06 9.9
BC COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRANCEANU" BACAU 9.04 10
B LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "STEFAN DEMETRESCU" 9.03 9.7
BZ COLEGIUL NATIONAL "B. P. HASDEU" MUNICIPIUL BUZAU 9.03 10
B COLEGIUL NATIONAL BILINGV "GEORGE COSBUC" 9.02 9.9
SB COLEGIUL NATIONAL "GH.LAZAR" SIBIU 8.98 10
TM LICEUL TEORETIC"GRIGORE MOISIL" MUN.TIMISOARA 8.96 10
B COLEGIUL NATIONAL "CANTEMIR VODA" 8.9 9.8
B COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" 8.88 9.8
GL COLEGIUL NATIONAL "MIHAIL KOGALNICEANU", LOC.GALATI 8.85 10
CT COLEGIUL NATIONAL 'MIHAI EMINESCU' CONSTANTA 8.82 9.8
CJ LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 8.82 10
MM COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" BAIA MARE 8.8 10
AG COLEGIUL NATIONAL "ZINCA GOLESCU" 8.79 10
B COLEGIUL NATIONAL "MATEI BASARAB" 8.77 9.8
IS LICEUL TEORETIC DE INFORMATICA "GRIGORE MOISIL", IASI 8.75 9.8
CJ LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 8.75 9.9
AR LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "ALEXA POPOVICI" ARAD 8.74 9.8
GL COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRI", LOC. GALATI 8.74 9.9
VN COLEGIUL NATIONAL "AL.I.CUZA" FOCSANI 8.73 10
SB COLEGIUL NATIONAL "SAMUEL VON BRUKENTHAL" SIBIU 8.73 9.8
BV COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA 'GR. MOISIL' BV 8.73 9.7
SV COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE" SUCEAVA 8.72 10
CJ LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CJ 8.71 9.9
B COLEGIUL NATIONAL "ION CREANGA" 8.7 9.9
BR COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE MUNTEANU MURGOCI" 8.69 10
BV COLEGIUL NATIONAL 'DR. IOAN MESOTA' BRASOV 8.67 10
DJ COLEGIUL NATIONAL "CAROL I" CRAIOVA 8.66 10
GJ COLEGIUL NATIONAL "ECATERINA TEODOROIU" TG-JIU 8.65 10
IS COLEGIUL NA¿IONAL "MIHAI EMINESCU", IASI 8.57 9.9
B LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA" 8.57 10
DJ COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "STEFAN VELOVAN" CRAIOVA
8.54 10
SV COLEGIUL NATIONAL "EUDOXIU HURMUZACHI" RADAUTI 8.52 10
CT LICEUL TEORETIC 'DECEBAL' CONSTANTA 8.51 9.8
BC COLEGIUL NATIONAL "FERDINAND I" BACAU 8.47 10

7
NT COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES", MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT
8.46 10
B COLEGIUL NATIONAL "ELENA CUZA" 8.45 9.8
B COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" 8.45 9.7
GJ COLEGIUL NATIONAL "TUDOR VLADIMIRESCU" TG-JIU 8.44 10
B LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU IOAN CUZA" 8.44 9.5
CJ LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 8.42 9.4
MM COLEGIUL NATIONAL "VASILE LUCACIU" BAIA MARE 8.4 9.9
PH COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL", MUNICIPIUL PLOIESTI
8.39 10
PH COLEGIUL NATIONAL "NICHITA STANESCU", MUNICIPIUL PLOIESTI
8.38 9.9
CJ LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 8.38 9.9
IS COLEGIUL NATIONAL "GARABET IBRAILEANU", IASI 8.38 9.7
VL COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA MATEI BASARAB 8.38 10
VS LICEUL TEORETIC "MIHAIL KOGALNICEANU", MUN. VASLUI 8.36 9.9
BV LICEUL 'ANDREI MURESANU' BRASOV 8.35 9.5
B COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU" 8.35 9.9
VL COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL BATRIN" 8.33 9.9
GL LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVITA", LOCALITATEA GALATI 8.31 9.7
BC COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" BACAU 8.3 9.9
DJ COLEGIUL NATIONAL "ELENA CUZA" CRAIOVA 8.28 9.9
PH COLEGIUL NATIONAL "ION LUCA CARAGIALE", MUNICIPIUL PLOIESTI
8.28 10
PH COLEGIUL NATIONAL "NICOLAE GRIGORESCU", MUNICIPIUL
CAMPINA 8.27 9.9
SB COLEGIUL NATIONAL "O.GOGA" SIBIU 8.26 10
DJ COLEGIUL NATIONAL "NICOLAE TITULESCU" CRAIOVA 8.24 9.2
CT LICEUL TEORETIC 'CALLATIS' MANGALIA 8.24 9.9
DB COLEGIUL NATIONAL 'IENACHITA VACARESCU' TARGOVISTE 8.23 10
AG COLEGIUL NATIONAL "VLAICU VODA" 8.21 9.9
GL COLEGIUL NATIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", LOCALITATEA
GALATI 8.21 9.5
NT COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA, MUNICIPIUL PIATRA-
NEAMT 8.2 9.7
HD COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" PETROSANI 8.18 9.9
B LICEUL TEORETIC "ION BARBU" 8.15 9.7
MS LICEUL TEORETIC "BOLYAI FARKAS" TARGU MURES 8.14 9.8
TM COLEGIUL NATIONAL "ANA ASLAN" MUN.TIMISOARA 8.14 9.5
SV COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" SUCEAVA 8.13 9.8
CT LICEUL TEORETIC 'GEORGE EMIL PALADE' CONSTANTA 8.13 9.2
GL COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET", LOCALITATEA TECUCI 8.12 9.9
TM LICEUL PEDAGOGIC "CARMEN SYLVA" MUN.TIMISOARA 8.11 9.8
TM COLEGIUL NATIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA"
MUN.TIMISOARA 8.09 10
BH LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL "BETEL" ORADEA 8.09 9.8
CJ COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.09 9.8
TM COLEGIUL NATIONAL BANATEAN MUN.TIMISOARA 8.08 9.9
CS COLEGIUL NATIONAL „TRAIAN LALESCU“ RESITA 8.08 10
GL LICEUL TEORETIC "DUNAREA", LOCALITATEA GALATI 8.07 9.1

8
HD LICEUL TEORETIC "SABIN DRAGOI" DEVA 8.06 9.8
DB COLEGIUL NATIONAL 'CONSTANTIN CARABELLA' TARGOVISTE 8.06
9.8
SB LICEUL TEORETIC "C.NOICA" SIBIU 8.04 9.1
CT LICEUL TEORETIC 'LUCIAN BLAGA' CONSTANTA 8.03 9.4
CJ COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-
NAPOCA 8.03 9.4
NT COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE", ORASUL TIRGU NEAMT
8.02 10

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-
2015-ultimele-medii-admitere-cele-mai-bune-licee-
capitala-1_55967649f5eaafab2c324920/index.html
Admitere liceu 2015. Care sunt ultimele medii de
admitere la cele mai bune licee din Capitală
Admitere liceu 2015. Începând de vineri, părinţii şi elevii care au terminat
gimnaziul trebuie să completeze fişele de înscriere la liceu. Având în vedere
că în Bucureşti sunt 3.855 de medii de admitere peste 9, dintre care 1.775 de
medii sunt peste 9,50, bătaia pentru un loc la un liceu de top va fi acerbă.
Care au fost mediile de admitere anul trecut.
Ministerul Educaţiei realizează în fiecare an un top al celor mai bune licee din
ţară, iar pe primele două locuri se află două licee din Bucureşti. Este vorba de
Colegiul Naţional „Sf. Sava“ şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“. Care au
fost mediile de intrare anul trecut, la liceele de top din Bucureşti.
Colegiul Naţional "Sf. Sava"
Mate Info (140) - 9,62
Mate Info bilingv engleză (28) - 9,78
Ştiinţe ale Naturii (56) - 9,77
Filologie (28) - 9,56
Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr
Mate-Info (84 locuri) - 9,69
Ştiinţe ale naturii (84 locuri) - 9,62
Filologie (28 locuri) - 9,55
Ştiinţe sociale (56 locuri) - 9,54
Colegiul Naţional "Tudor Vianu"
Mate-Info (252 locuri) - 9,44
Colegiul Naţional "Mihai Viteazul"
Mate-Info (252) - 9,40
Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai"
Mate-Info (140 de locuri) - 9,34
Ştiinţe ale naturii (56 de locuri) - 9,46
Filologie (28 de locuri) - 9,18
Colegiul Naţional "Spiru Haret"
Mate-Info (56 de locuri) -9,30
Mate-Info bilingv engleză (28 de locuri) - 9,36
Ştiinţe ale Naturii (56 de locuri) - 9,28
Filologie (28 de locuri) - 9,06
Ştiinţe Sociale (56 de locuri) - 9,12

9
http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-
2015-fost-ultima-proba-examenului-bac-absolventii-
liceu-judetele-tarii-
1_55966d92f5eaafab2c3200f9/index.html
Bacalaureat 2015. Cum a fost ultima probă a
examenului de BAC pentru absolvenţii de liceu
din judeţele ţării
Vineri, 3 iulie, a avut loc ultima probă scrisă a examenului de Bacalaureat
2015. „Adevărul“ vă prezintă cele mai interesante evenimente care s-au
petrecut în ultima zi a examanului de BAC 2015.
Bacalaureat 2015 Braşov. „Să înceapă petrecerea, să curgă alcoalele“
Chiar dacă unii recunosc că nu s-au descurcat tocmai bine, nu s-au putut
abţine să îşi manifeste bucuria că au scăpat de şcoală. „Gata cu Bacul! Să
vină vacanţa!“, striga un elev. „Să înceapă petrecearea, să curgă alcoalele“,
ţipa altul şi mai entuziasmat. Niciunul dintre cei doi elevi nu credea însă că va
lua examenul. După cum chiar ei spuneau este nevoie de mult noroc, dar
speranţa moare ultima.
Alt elev a fost poetic şi a spus că la Bacalaureat a fost frumos, deşi cel mai
greu i s-a părut la română. „A fost frumos. Sper să iau 6.00. Nu a fost greu la
biologie. Am avut două probleme şi le-am rezolvat. Cel mai greu mi s-a părut
la română“, elev de la Liceul Silvic.
Bacalaureat 2015 Călăraşi. Elevii răsuflă uşuraţi: „Bine că s-a terminat, a
fost o perioadă stresantă!“
Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică. Pentru rezolvarea
subiectelor Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Bacalaureat 2015, candidaţii
au avut la dispoziţie 3 ore. Aproximativ 1.800 de elevi, la fel ca şi 2014, s-au
înscris pentru a susţine, în cele şanse centre, examenul Bacaluareat 2015 în
acest an în judeţul Călăraşi.
La Geografie, elevii au avut la primul subiect de identificat o serie de oraşe şi
de forme de relief pe o hartă mută a Europei. „Identificaţi asemănări de climă
între Spania şi Ucraina”, este enunţul unui alt subiect. De asemenea, la
geografia României, elevii au avut de identificat pe o hartă mută o serie de
aşezări şi forme de relief din ţara noastră. „Identificaţi deosebiri între formele
de relief Podişul Dobrogei şi Munţii Apuseni”, este enunţul unui alt subiect. De
asemenea, elevii trebuiau să realizeze un grafic cu populaţia şi distribuţia
formelor de energie electrică.
Bacalaureat 2015 Târgu-Jiu. Povestea lui Nicolae, băiatul care l-a făcut
să plângă pe şeful comisiei de Bacalaureat
Nicolae a susţinut bacalaureatul în condiţii speciale. Suferă din naştere de o
boală gravă din cauza căreia nu se poate deplasa şi nici nu poate să-şi
folosească mâinile aşa cum trebuie. Din acest motiv, a avut nevoie de un
profesor asistent ca să noteze răspunsurile sale.
Candidatul a venit însoţit de tatăl său, care nu şi-a putut stăpâni lacrimile în
timp ce fiul său discuta cu jurnaliştii: „Emoţiile sunt inerente în astfel de
situaţii, dar sper să le pot controla. M-am pregătit cât am putut de bine şi sper
să fie bine. Examenul se va desfăşura în felul următor. Eu voi dicta ceea ce

10
voi considera unei comisii formate din doi supraveghetori şi, pe deasupra, ca
ciornă, voi folosi laptopul. Orice părinte ar avea astfel de emoţii“.
Bacalaureat 2015 Constanţa: „Gata şcoala! Mă aşteptam să fie mai greu
BAC-ul“
„A fost foarte-foarte simplu. Mă pregătisem pentru mai greu“, spune Claudiu,
înainte de a ieşi pe poarta liceului de Telecomunicaţii. Va mai intra doar o dată
pentru rezultate, apoi îşi va lua diploma de absolvire şi gata. Viitorul poate
începe. Nu ştie încă încotro se va îndrepta, dar tocmai asta e frumuseţea.
„Am mai multe opţiuni şi mai am timp să mă hotărăsc. Dacă nu-mi place ce
fac, mă pot răzgândi. Niciodată nu e prea târziu“, judecă simplu băiatul de 18
ani.
Traian Cutova a dat examen în tricoul de Salvamar, aşa cum lucrează. Se
grăbeşte la muncă, chit că vremea cam trage a ploaie: „Bine c-am scăpat, nici
nu mă mai interesează ce-am făcut. Mă aşteaptă turiştii pe plajă“.
Ionuţ Firuţă a învăţat temeinic. Ştie pe de rost subiectele care i-au picat la
Biologie vegetală şi animală. Surpriză, nu se pregăteşte pentru Medicină, ci
pentru Jurnalism. „Am prieteni studenţi acolo, care lucrează deja în presă. Am
văzut ce fac ei, îmi place mult. Cred că m-ar prinde meseria asta. În
televiziune aş vrea să lucrez“, speră Ionuţ.
Bacalaureat 2015 Galaţi. Un tânăr de 28 de ani a fost amendat de
jandarmi după ce a ieşit de la examen
„Tânărul a fost rugat de către jandarmul aflat în dispozitivul de pază şi ordine
publică să afişeze un comportament civilizat la adresa personalului. Acesta a
devenit mai impulsiv continuând scandalul în incinta centrului de evaluare.
Pentru a nu deranja elevii din examen, jandarmul din dispozitivul de pază a
solicitat sprijinul unui echipaj al jandarmeriei Galaţi care l-a condus pe tânăr la
autospeciala jandarmeriei unde a fost sancţionat cu amendă contravenţională
în cuantum de 200 lei”, a declarat Cătălin Bădin, purtător de cuvânt în cadrul
Inspectoratului de Jandarmerie al Judeţului Galaţi.
La Colegiul Tehnic "Radu Negru" au fost arondaţi elevii de la Colegiul
Economic şi Liceul din Tudor, în timp ce la Colegiul "Elena Doamna" vor veni
elevii de la CNVA şi de la "Cuza". La Liceul de Artă vor susţine examenul
candidaţii de la Colegiul "Elena" şi de la Seminarul Teologic, iar la Colegiul
"Traian Vuia" (Auto), cei de la Liceul cu Program Sportiv, Colegiul Naţional "C.
Negri" şi Liceul de Marină. Liceul Teoretic "Mircea Eliade" va fi centru de
examen pentru cei de la Metalurgic, Colegiul "Paul Dimo" şi Liceul din
Pechea.
Bacalaureat 2015 Cluj. Ţara unde examenul la Informatică se dă pe
hârtie, nu pe PC: „Proba de azi a fost cea mai dificilă de la BAC”
Subiecte uşoare. ”Da, dacă învăţai, te descurcai. A fost lejer”, spune un elev.
”Subiecte de trecut examenul. La Info, mate-info, profilul la care am fost eu, a
fost lejer. Da', serios, pe hârtie?! Cum să dai examen la Info pe hârtie?”,
adaugă un altul care aşteapta în faţa Liceului Teoretic ”Gheorghe Şincai” să-i
vină colegii. Poate o fi vreun fumator printre ei. ”Aveţi cumva o ţigară?”, ne
întreabă el, dezamăgit că ies doar nefumători din şcoală.
În faţa acestui liceu e un altul, Colegiul Naţional ”George Coşbuc”. Elevii
încep să iasă din sălile de examen şi nu e nici măcar 11.00. Trei colegi de la
Colegiul Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” discută abătuţi subiectele şi ce ar fi
trebuit să facă. ”La Info a fost un pic mai greu decât la simulare. Ca nivel de
dificultate, zic. Au fost întrebări capcană. Puteai greşi foarte uşor. Proba de

11
azi a BAC-ului a fost cea mai dificilă”, crede Raul Matei. El a mai dat
Bacalaureatul 2015 din Română, Matematică şi Biologie.
Bacalaureat 2015 Botoşani. „A fost cea mai uşoară probă la BAC. Deja
mă gândesc la facultate”
Cei care au dat Bac-ul la geografie, spun că nu au avut probleme, subiectele
au fost uşoare. ”Sincer a fost mai uşor decât mă aşteptam. Cred că voi lua
notă bună.”, spune Roxana Călin, absolventă a Colegiului Naţional ”AT
Laurian”. De aceeaşi părere este şi colega ei Irina Panţiru.
„Au fost subiecte acceptabile chiar şi pentru cei care nu prea au învăţat şi au
încercat să îngraşe porcul în ajun. Nu am văzut oameni nemulţumiţi de
subiecte până acum. Din contră ne bucurăm toţi că au fost uşoare ”, spune
absolventa.
Bacalaureat 2015 Turnu-Servin. Liceenii visează să fie poliţişti: „Ai un
loc de muncă garantat şi un salariu decent”
La Colegiul Naţional „Gheorghe Ţiţeica”, o mare parte din candidaţi au
susţinut vineri ultima probă din examenul de bacalaureat la geografie sau
biologie. Speră la o notă mare, mai ales că din punctul lor de vedere
subiectele nu au fost dificile.
„Subiectele au fost accesibile, excepând partea de calcul, noi fiind la filologie,
dar sper că m-am descurcat. Sper la o notă mare, peste 9,50. M-am hotărât
să merg la Litere la Timişoara, română-franceză, să devin profesoară. L-am
avut pe bunic profesor în familie, dar era de fizică-chimie, dar eu am fugit de
aceste materii, nu mi-au plăcut”, spune Maria Claudia Crăciunoiu, care astăzi
a susţinut proba la geografie.
Bacalaureat 2015 Prahova. Ultima probă, „o formalitate“
Candidaţii de la Bacalaureat 2015 au susţinut vineri ultima probă a
examenelor scrise, o materie la alegere, în funcţie de profil, adică Geografie,
Chimie, Biologie, Fizică, Psihologie, Economie, Informatică, Sociologie,
Filosofie şi Logică.
Spre deosebire de anii anteriori, când primele două probe, la Limba Română
şi Matematică dădeau bătăi de cap absolvenţilor de clasa a XII-a, anul acesta,
cele două probe au fost considerate mai mult decât accesibile, apreciere pe
care candidaţii din Prahova au avut-o şi despre examenul de vineri.
„A fost nesperat de uşor, nu doar proba de astăzi, ci întreg bacalaureatul. Am
avut foarte multe emoţii la toate probele, dar acum nu mă gândesc decât la
medie, una cât mai mare, în nici un caz să-l pic“, ne-a spus Ioana, fericită că a
rezolvat foarte bine şi subiectele de la Logică.

http://adevarul.ro/locale/zalau/cum-aparut-gradinita-
romania-povestea-baronului-maghiar-visa-sa-i-

12
educe-copiii-taranilor-
1_5597e0a4f5eaafab2c3b88b1/index.html
Cum a apărut prima grădiniţă din România.
Povestea baronului maghiar care visa să-i
educe pe copiii ţăranilor
Prima grădiniţă din Transilvania şi chiar din România a fost înfiinţată la Jibou
la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind destinată copiilor ţăranilor care munceau
pe domeniul baronului maghiar Miklós Wesselényi.
Într-o perioadă în care copiii ţăranilor erau folosiţi la muncile câmpului, un
nobil maghiar cu concepţii iluministe a încercat să îşi convingă iobagii de pe
domeniu de importanţa educaţiei. A învins retincenţa acestora înfiinţând o
grădiniţă, unde erau aduşi copiii de vârstă mică, pe care părinţii au fost mai
dispuşi să-i încredinţeze educatorilor întrucât nu-i puteau folosi, încă, la
muncă. Se întâmpla la mijlocul secolului al XIX-lea, în oraşul sălăjean de
astăzi Jibou.
Prejudecăţile iobagilor, obstacol pentru baron
Potrivit prof.drd.Vasile Benedek, înfiinţarea primei grădiniţe se leagă de
numele baronului maghiar Miklós Wesselényi (1796 - 1850). Acesta primise,
la Jibou, prin intermediul unor profesori privaţi, o educaţie aristocratică,
studiind limbi străine, istoria, filosofia şi dreptul într-un stil iluminist, iar, după
moda vremii, după desăvârşirea studiilor, în 1821 începe să călătorească în
Europa (Anglia, Franţa, Austria) pentru a studia modelul economic al acelor
ţări. Un an mai târziu, se întoarce la Jibou şi încearcă să aplice pe domeniul
nobiliar de acolo ceea ce învăţase în Occident.
„Încearcă, mai întâi, să-şi retehnologizeze domeniul. Până la acel moment,
iobagii foloseau pluguri de lemn, cu care pământul trebuia arat de patru ori
până putea fi însămânţat. El aduce din Europa pluguri de fier, prăşitoare şi
chiar o batoză - prima din Transilvania. Ţăranii se temeau de ea. Credeau că
ceva diabolic”, explică profesorul.
Pe lângă reticenţa ţăranilor în a accepta noile tehnologii, izvorât din
ingnoranţă şi superstiţii, dezvoltarea domeniului de la Jibou este frânată de un
alt bstacol ce avea la bază lipsa de educaţie: „Odată cu creşterea
productivităţii, cresc şi veniturile domeniului şi apare nevoia unor contabili şi
alţi funcţionari care să gestioneze totul. Negăsind astfel de persoane pe
domeniul său, baronul se ocupă personal de instruirea ţăranilor. Aşa apare
idee educării ţăranilor”, spune Benedek.
Era începutul anilor 1830, iar Wesselényi îşi începe acţiunea de eliberare prin
educaţie a iobagilor. „Prima şcoală românească o face la Galaţii Bistriţei, unde
repopulează cu români - după ce şaşii de acolo mor în urma unei epidemii -
domeniul pe care îl avea acolo. Înfiinţează o şcoală cu predare în limba
maghiară şi la Ghindari, în judeţul Mureş, şi reia şi susţinerea Colegiului
Reformat in Zalău”, enumeră profesorul de istorie. Potrivit acestuia, ţăranii nu
vedeau, însă, cu ochi buni trimiterea copiilor la şcoală, întrucât ei se foloseau
de copii la muncle câmpului. ”Aşa ajunge Wesselényi să fie promotorul
educaţiei timpurii, prin înfiinţarea grădiniţelor, unde ţăranii îşi lăsau copiii mai
uşor pentru că, dată fiind vârsta mică a acestora, nu puteau fi folosiţi în
agricultură şi, aşa, mai scăpau şi părinţii de grija lor”, precizează acesta.

13
Prima grădiniţă pe care o construieşte va fi chiar pe domeniul de la Jibou,
fiind şi prima grădiniţă din Transilvania şi, probabil, din ţară.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cateva-reflectii-
privire-evaluarea-nationala-2015-
1_559931a3f5eaafab2c435ad8/index.html
Câteva reflecţii cu privire la evaluarea naţională
2015!
Este incredibil de trist să vezi sute, mii de copii care au note de trecere în
cataloage şi note de doi şi trei la evaluările naţionale. Este şi mai trist să vezi
cum aceşti copii sunt automat înscrişi la liceu fără ca ei să-şi dorească, să
poată sau să fie în stare să-şi continue studiile!
Observ în ultimile zile tot mai multe texte despre subiectele şi rezultatele
elevilor noştri la evaluarea naţională, la finalul clasei a VIII-a. Nimic rău în
acest demers democratic de exprimare a opiniilor personale dacă, din când în
când, ai mai da şi de cineva care ştie despre ce e vorba în propoziţie şi e în
stare să emită nu doar opinii personale, ci şi unele cât de cât calificate. Zilele
trecute citeam o postare a unui domn care făcea referire la faptul că noi,
românii, ne pricepem la toate. Nu există subiect în care să nu ne dăm cu
părerea...de la criza din Grecia, la fotbal, politică şi, desigur, la educaţie, că
doar avem şi de ce – fie suntem profesori si atunci, e clar, ne pricepem la
analize şi emiterea judecăţilor de valoare. Dacă nu noi, atunci cine, ne
întrebăm noi, profesorii! Dacă nu suntem profesori, am putea fi părinţi şi, în
această calitate, îi întrecem pe profesori. Noi, părinţii ştim cel mai bine ce
înseamnă educaţia unui copil! Aş îndrăzni să spun, ca părinte, că mă pricep
mai bine şi la predare şi evaluarea elevilor, de vreme ce nu am niciun fel de
problemă să merg la şcoală şi să contest nota obţinută de puiul meu la nu ştiu
ce testare, spunându-i profesorului unde a greşit el, nu puiul! Dacă nu suntem
nici profesori şi nici părinţi nu înseamnă că nu ne pricepm la educaţie! Ba da,
ne pricepem şi încă mai bine decât oricine altcineva! Am trecut prin şcoală,
am stat ore în şir şi i-am ascultat pe profesorii care ne spuneau lucruri ce nu
aveau nimic comun cu preocupările, nevoile şi dorinţele noastre, am dat
examene la care am învăţat pe de rost texte, comentarii, formule şi algoritmi
de calcul, ne-am revoltat şi am criticat şcoala...de cele mai multe ori fără
niciun rezultat! Dacă totuşi, nu credeţi că ne pricepem cu toţii la educaţie, vă
invit să citiţi comentariile la evenimentele educaţionale curente şi...fie veţi
începe să vorbiţi singuri, aşa cum mi s-a întâmplat mie, fie rămâneţi fără
cuvinte!
Aşadar, am încheiat seria de evaluări naţionale pentru anul şcolar 2014-2015
şi am căutat cu interes, mărturisesc, să văd ce spun persoanele cu expertiză
în domeniu: profesori, directori, experţi în educaţie, dar şi părinţi şi elevi
despre aceste examene. Părerile sunt divergente şi mă întreb, la modul cel
mai sincer şi responsabil, cum vom şti ce avem de făcut legat de reformarea
educaţiei dacă perspectivele noastre cu privire la elevi, învăţare, evaluare,
profesori, şcoală, viaţă sunt atât de diferite? Din ce am citit şi discutat în
ultimele zile cu privire la evaluarea naţională s-au desprins câteva idei
interesante ce merită a fi analizate, dezvoltate sau, cel puţin, comentate!

14
Mai întâi, am avut curiozitatea să analizez subiectele la matematică din ultimii
6 ani, începând cu 2010 până în 2015. Sunt subiecte cu grad scăzut de
dificultate, aşa cum spun şi cei mai mulţi dintre profesori, după examen.
Mărturisesc, mi-ar fi plăcut să aud vocile profesorilor înaintea examenelor, cu
privire la subiecte şi evaluare, dar nu le-am auzit! Structura subiectelor este
aceeaşi de şase ani, unele dintre ele fiind chiar extrem de asemănătoare în
enunţ şi cerinţe. Acest lucru îmi comunică mie că, la noi, mare lucru nu s-a
schimbat în educaţie sau în evaluare, în această perioadă...În tot acest timp,
însă, lumea s-a schimbat, iar pe plan educaţional lucrurile au evoluat
incredibil de mult! Mi-aş permite doar trei exemple:
1. Finlanda a renunţat la curriculumul obligatoriu, profesorii având libertatea
să-şi proiecteze propriul curriculum, în funcţie de nevoile de învăţare ale
fiecărui colectiv de elevi;
2. Coreea de Sud a introdus tabletele şi a înlocuit manualele pe suport letric
cu cele digitale. Temele copiilor sunt realizate şi salvate in cloud, iar profesorii
au toate resursele educaţionale, curriculare in cloud;
3. La nivel european s-au realizat studii şi cercetări cu privire la nivelul
competenţelor de literaţie ale copiilor, adolescenţilor şi adulţilor şi s-a
constatat că unul din cinci tineri de 15 ani este analfabet funcţional. În
Romania, aproape jumătate dintre tinerii de aceeaşi vârstă sunt analfabeţi
funcţional. Altfel spus, aceşti tineri citesc un text, dar nu-l înţeleg şi nici nu
sunt în stare să folosească informaţia respectivă în viaţa reală. Despre adulţi,
România nu are niciun fel de informaţii privitoare la nivelul competenţelor de
literaţie ale acestora.
Toate aceste schimbări şi evoluţii au implicaţii asupra modului în care elevii
sunt evaluaţi şi asupra instrumentelor de evaluare folosite. Întrebarea pe care
mi-o pun, retoric, este câţi dintre decidenţi, profesori, părinţi sau beneficiari ai
sistemului de educaţie au observat aceste schimbări şi, dacă le-au observat,
cum au reacţionat la ele şi, mai ales, cum le-au susţinut? Nu am văzut, nu am
auzit, nu am citit nimic despre corelarea evaluării elevilor cu schimbările care
se petrec sub ochii noştri, cu excepţia analizelor realizate de prof. Miclea
referitoare la rezultatele de la evaluarea naţională. Domnia sa atragea atenţia
asupra faptului că subiectele nu au relevanţă în ceea ce înseamnă evaluarea
învăţării şi a competenţelor elevilor. Practic, din structura testelor rezultă că la
sfârşitul clasei a VIII-a continuăm să evaluăm capacitatea de memorare şi
reproducere sau de aplicare a unor formule, ceea ce este departe de ceea ce
se evaluează în alte sisteme educaţionale sau la testele internaţionale. Un
părinte îmi spunea, zilele trecute, că fiul său, elev în clasa a III-a, a încercat
rezolvarea subiectelor şi a luat nota trei şi ceva, doar cu ce ştia până la vârsta
de 9 ani, ceea ce arăta, cumva, gradul de dificultate foarte scăzut al acestora.
Altcineva spunea că subiectele au fost foarte uşoare pentru a-i ajuta pe elevi
să treacă de nota 5 şi pentru a mai spăla un pic imaginea sistemului de
educaţie...Oare, asta să fie miza acestor evaluări? Aceasta este viziunea pe
care o avem cu privire la evaluările naţionale? Dar avem, oare, o viziune cu
privire la aceste evaluări? Ştiu profesorii ce anume trebuie evaluat, în
contextul lumii în care trăim acum, nu cu şase ani în urmă? Ce ştiu părinţii
despre aceste evaluări, cine îi informează? Poate că a sosit timpul să ne
oprim din rutina care ne ţine captivi unor mentalităţi de mult depăşite şi să
avem curajul asumării unor răspunsuri directe şi oneste!

15
Apoi, am discutat cu profesori şi am citit ce au scris unii dintre ei. Profesorii
cred că rezultatele elevilor sunt bune, mult mai bune decât în ceilalţi ani iar
acest lucru arată că ei şi-au făcut datoria: au predat bine şi elevii au învăţat
bine! La finalul clasei a VIII-a, mai bine de 50 % dintre elevii români nu iau
nota 5 la subiecte care nu implică altceva decât aplicarea mecanică a unor
formule sau efectuarea unor calcule banale cu cele patru operaţii cu numere
naturale. În mediul rural procentul de promovare la matematică este şi mai
mic! Soluţia nu este să-i testezi pe elevi în clasa a V-a şi apoi să-i evaluezi
diferenţiat, cum îmi spunea cineva, ci decidenţii şi profesorii să înţeleagă că
învăţământul obligatoriu nu înseamnă 10 sau câţi ani dorim noi de mers la
şcoală, ci formarea şi dezvoltarea unor competenţe de bază şi acumularea
unui volum obligatoriu de cunoştinţe care îi vor permite tânărului de 15 ani să-
şi continue studiile la liceu sau să-şi găsească un loc de muncă în care să
facă faţa cerinţelor specifice. Dacă lucrul acesta nu se întâmplă, elevul nu
trebuie să părăsească şcoala, cel puţin nu ca urmare a notelor pe care eu,
profesor, i le pun în catalog! Este incredibil de trist să vezi sute, mii de copii
care au note de trecere în cataloage şi note de doi şi trei la evaluările
naţionale. Este şi mai trist să vezi cum aceşti copii sunt automat înscrişi la
liceu fără ca ei să-şi dorească, să poată sau să fie în stare să-şi continue
studiile. Aceste aspecte nu ţin de minister, nici de inspectorat, nici de părinţi şi
nici de curriculum. Ele sunt în mâna profesorilor care trebuie să predea şi să
evalueze pentru ca elevii să înţeleagă şi să înveţe, nu pentru a promova
clasa! Promovarea clasei trebuie să aibă loc doar atunci când copilul a
dobândit competenţele şi cunoştinţele obligatorii pentru fiecare disciplină.
Am discutat şi cu câţiva părinţi şi, indiferent de rezultatele obţinute de copiii
lor, un lucru a reieşit clar în evidenţă - lipsa de cunoaştere. Ei nu ştiu ce
trebuie să aştepte de la şcoală, ce trebuie să facă ei şi ce trebuie să le
ofere/ceară copiii. Părinţii, în marea lor majoritate, sunt şi ei prizonieri
propriilor experienţe educaţionale şi nu au curajul să spună ce gândesc
despre profesori, despre şcoală sau despre evaluări. Principiul naţional,
conform căruia „capul plecat sabia nu-l taie”, funcţionează şi la ei! Unii nu ştiu,
alţii nu vor să-şi complice existenţa încercând să fie altfel decât ceilalţi.
Preferă învăţământul alternativ al meditaţiilor în locul unei şcoli reformate şi
adaptată nevoilor copiilor lor. Un părinte imi spunea că pe el nu-l interesează
ceilalţi copii, că oricum nu suntem toţi egali! Eu cred că suntem atât de egali
cât vom şti să cerem sau să luptăm pentru asta, mai ales atunci când ne
referim la copii!
Aşadar, subiecte lipsite de relevanţă, profesori mulţumiţi de rezultatele elevilor
lor, părinţi nemulţumiţi de şcoală, dar mulţumiţi că au mai scăpat de un hop şi
o nouă serie de copii, mulţi dintre ei sacrificaţi...sacrificaţi cu bună ştiinţă de
noi, adulţii din jurul lor, prin crearea impresiei că odată ajunşi în licee, printr-un
procedeu absurd de repartizare computerizată, vor reuşi în viaţă – aceasta
este, pe scurt, epopeea evaluării naţionale 2015!

16
http://adevarul.ro/locale/constanta/bacalaureat-
2015-constanta-gata-scoala-asteptam-mai-greu-
bac-ul-1_559671caf5eaafab2c322427/index.html
Bacalaureat 2015 Constanţa „Gata şcoala! Mă
aşteptam să fie mai greu BAC-ul“
Absolvenţii de liceu au susţinut vineri, 3 iulie, ultima probă a examenului de
Bacalaureat 2015 la Geografie, Biologie, Chimi, Fizică. Site-ul adevarul.ro a
publicat subiectele de la Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie,
Fizică. Pe site se regăsesc şi rezolvările subiectelor la Geografie, Biologie,
Chimie, Fizică de la Bacalaureat 2015.
„A fost foarte-foarte simplu. Mă pregătisem pentru mai greu“, spune Claudiu,
înainte de a ieşi pe poarta liceului de Telecomunicaţii. Va mai intra doar o dată
pentru rezultate, apoi îşi va lua diploma de absolvire şi gata. Viitorul poate
începe. Nu ştie încă încotro se va îndrepta, dar tocmai asta e frumuseţea.
„Am mai multe opţiuni şi mai am timp să mă hotărăsc. Dacă nu-mi place ce
fac, mă pot răzgândi. Niciodată nu e prea târziu“, judecă simplu băiatul de 18
ani.
Traian Cutova a dat examen în tricoul de Salvamar, aşa cum lucrează. Se
grăbeşte la muncă, chit că vremea cam trage a ploaie: „Bine c-am scăpat, nici
nu mă mai interesează ce-am făcut. Mă aşteaptă turiştii pe plajă“.
Ionuţ Firuţă a învăţat temeinic. Ştie pe de rost subiectele care i-au picat la
Biologie vegetală şi animală. Surpriză, nu se pregăteşte pentru Medicină, ci
pentru Jurnalism. „Am prieteni studenţi acolo, care lucrează deja în presă. Am
văzut ce fac ei, îmi place mult. Cred că m-ar prinde meseria asta. În
televiziune aş vrea să lucrez“, speră Ionuţ.
Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Constanţa
Costin a dat proba la Logică. Noroc cu fata din faţa lui, care şi-a ţinut foile pe
masă la vedere, crezând că el dădea examen la altă materie. „Trecuse
jumătate de oră şi eu nu scrisesem nimic. Apoi am umplut rapid 3 foi, mi-a
venit repede inspiraţia când am tras cu ochiul la lucrarea ei. La sfârşit i-am zis
«Mulţumesc». A făcut ochii mari. Nu înţelegea pentru ce“, râde Costin.
George Bileca şi Cristian Nicolae se simt uşuraţi că au scăpat şi de ultima
probă. „Foarte uşor a fost, dacă aveai habar cât de cât, scoteai 6-le“, spun
băieţii.
Cristian Zorilă îşi mai face griji doar pentru medie, pentru care a învăţat
temeinic câteva luni dintr-a XII-a. Dar gândul îi e deja la admiterea la
Facultatea de autovehicule rutiere de la Universitatea Ovidius. „Ştiu ce fac
acolo, am văzut câte lucruri învaţă, abia aştept să fiu student! După aceea am
o oportunitate de a lucra în Italia, stau câţiva ani, fac nişte bani, apoi ma întorc
acasă. Nu pot eu să trăiesc în altă parte. România e ţara mea! În Italia e prea
linişte, e monoton, am stat câteva luni în nord, mă îngrăşasem 6 kilograme.
Aici e viaţă trepidantă, se întâmplă mereu câte ceva. Nu te plictiseşti
niciodată“, explică fiul de poliţist rutier.
Adrian Ionel a făcut tot testul de la Informatică, că doar a învăţat la Liceul
Internaţional de profil. „A fost simplu de tot, nişte programe, nişte conversii, un
test de eficienţă, o linie de cod... Eu vreau să merg la Academia Navală, deci
voi continui pe domeniul tehnic, asta îmi place să fac“, spune Adrian, luând
poziţie de drepţi pentru fotografia de la ziar.

17
Flori de la Seral a predat armele în faţa foii de Fizică. „Măi, nu am învăţat,
recunosc. Nu ştiu dacă reuşesc să recuperez materia până la sesiunea din
toamnă. Dar mă duc la şcoala de asistente medicale, unde m-am înscris, şi
acolo o să reiau Fizica, precis o să-mi aduc aminte din ce am mai învăţat în
liceu. Vin la anul la Bac din nou. Acum mă duc să-mi văd copilul, a stat la ţară
ca să pot să îmi văd de ale mele. Mi-e dor de ea de nu mai pot“, zâmbeşte
mama-candidată.
Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Constanţa
George Bogdan Cazacu a ieşit îngândurat din examenul de Chimie. Este
mulţumit de ce a făcut, dar nu asta îl preocupă. Încă nu s-a hotărât ce va face
mai departe şi gândul acesta îl apasă mai mult decât Bacul, pe care ştie că îl
va lua. „Aş vrea să fac ceva ce îmi place, să lucrez cu drag, să pot câştiga
decent. Altfel totul ar fi un chin. Nu mai e simplu ca la şcoală...
“La Colegiul Naţional de Arte Regina Maria, Ana de la Grafică şi colegii ei au
dat tot la Geografie. Ana este din Serbia, olimpică naţională la Engleză şi
premiată la concursurile de benzi desenate. „Merg la Londra să studiez. Mi-a
plăcut mult aici, am prieteni foarte buni, oameni dragi... Tot Grafică vreau să
fac, asta este pasiunea mea“, spune ea.
Robert Teo Dobre a părăsit deja atmosfera de examen de la Bacalaureat.
Este „zen“, artist de fel, muzician. A studiat Canto şi vrea să dea la Actorie, se
visează numai pe scenă, exprimându-se în faţa publicului. „Mă gândesc dacă
sunt suficient de pregătit, dacă este bine unde m-am orientat. Aş vrea să
rămân aici la Constanţa. Mi-aş dori să fiu pus în faţa unor provocări, să mi se
întâmple lucruri interesante... Credeţi că o să fie bine?“

http://adevarul.ro/locale/ramnicu-
valcea/bacalaureat-2015-valcea-elev-pregateste-
admiterea-cea-mai-scoala-actorie-lume-mi-pare-
bac-ul-mai-multe-prosteste-
1_5596639bf5eaafab2c31af37/index.html
Bacalaureat 2015 Vâlcea. Elev care se
pregăteşte pentru admiterea la cea mai bună
şcoală de actorie din lume: „Mi se pare că BAC-
ul mai multe te prosteşte”
Peste 3 400 de absolvenţii de clasa a XII-a din judeţul Vâlcea au susţinut
vineri ultima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015. Pentru că
subiectele au fost mai uşoare la ultima probă, unii dintre elevi au ieşit din săli
în jurul orei 10. Deşi primele rezultate la BAC 2015 se vor afişa abia marţi, cei
mai buni elevi din Vâlcea nu îşi fac probleme că nu vor fi admişi la facultăţi din
Marea Britanie, Danemarca ori SUA.
Pentru Andrei, unul din absolvenţii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din
Râmnicu Vâlcea, examenul de Bacalaureat 2015 a fost extrem de uşor.
Tânărul crede, însă, că examenul de maturitate îi “prosteşte ” pe elevi întrucât
îi obligă să memoreze nişte date. Acesta spune că abia după Bacalaureat va
avea posibilitatea să studieze ceea ce îi place.

18
“Am aşteptat să termin prostia asta de examen, iar de acum înainte pot să
spun că mă voi pregăti doar pentru ce îmi place. Mi se pare că BAC-ul mai
mult te prosteşte: la Română poţi să iei comentariul de pe net sau de la un
profesor şi apoi eşti obligat să-l memorezi, iar la Istorie trebuie să înveţi pe de
rost nişte date. BAC-ul nu e un examen de inteligenţă, e doar un examen în
care ţi se testează memoria. Eu spun ce gândesc în ciuda faptului că nu e
foarte multă lume de acord cu mine, iar profesorii din liceu mi-au dat de
înţeles că sunt nesimţit şi rebel”, spune Andrei.
Tânărul are planuri mari de viitor: vrea să joace pe scena teatrului din
Moscova. Pentru a-şi îndeplini visul, Andrei (foto) nu va studia la o
universitate din Rusia, ci se pregăteşte să dea admitere la cea mai bună
şcoală de actorie din lume, la Juilliard School.
“Cred că am şanse mari să fiu admis la Juilliard School sau la New York
Academy, pentru că am făcut foarte mult voluntariat, am foarte multe diplome,
am fost membru în juriu la un concurs şi am fost şi un fel de profesor, adică i-
am ajutat pe elevii mai mici din clasele a a IX-a şi a X-a să se dezvolte. Vreau
să fac bani în America şi apoi să plec la Moscova. Imi place foarte mult
dramaturgia rusă şi ideea că noi- românii- şi polonezii suntem singurii oameni
care pot să joace piesele ruseşti”, mai spune Andrei.
Liceele din Râmnicu Vâlcea, pepinieră pentru universităţi din străinătate
Cele mai bune licee din Râmnicu Vâlcea pot fi considerate în prezent o
„pepinieră” pentru universităţi de prestigiu de peste hotare. Ştefan, un alt
absolvent al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” a susţinut ultima probă la
Bacalaureat 2015 la disciplina Filosofie. Tânărul afirmă că nu ar fi reuşit să
înceve pentru acest examen dacă nu ar fi făcut pregătire suplimentară, pentru
că modul în care au fost gândite unele manuale lasă de dorit. În aceast vară,
Ştefan se va înscrie la o facultate din Danemarca.
„Subiectele nu au fost grele, doar la punctul III mi s-au părut ceva mai
complicat. Dar adevărul e că nu m-aş fi descurcat dacă nu aş fi făcut
meditaţie, pentru că manualele sunt prost concepute, sunt prost structurate.
Intenţionez să-mi continui studiile în Danemarca, pentru că acolo am mai
multe perspective. O să merg la o facultate unde pot să combin partea de real
cu cea de uman, ceva despre crearea de universuri virtuale”.
Adrian Ionuţ a făcut atletism şi fotbal în liceu, iar din toamnă va fi student al
Universităţii Birmingham din Marea Britanie, unde va studia “coaching”.
“Sora mea e studentă acolo şi m-a ajutat foarte mult cu aplicaţia. La Bac nu
am avut emoţii pentru că pot să spun că m-am pregătit destul de mult, iar
subiectele de la Geografie mi s-au părut uşoare. M-a ajutat foarte mult şi
pregătirea pe care am făcut-o în afara şcolii, profesorii de la meditaţie, altfel
nu cred că aş fi reuşit să iau examenul”
Rezultatele la BAC 2015 vor fi publicate în data de 7 iulie 2015, întrucât
lucrările elevilor din judeţul Vâlcea se vor corecta în acest an într-un centru de
evaluare dintr-un alt judeţ. Rezultatele finale la BAC 2015 vor fi publicate pe
10 iulie, după soluţionarea contestaţiilor.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/curs-initiere-
astronomie-stiinte-spatiale-cadrele-didactice-
1_559a0c08f5eaafab2c4818f7/index.html

19
Curs de iniţiere în astronomie şi ştiinţe spaţiale
pentru cadrele didactice
Cadrele didactice din învăţământul primar au ocazia de învăţa mai multe
despre stronomie şi ştiiţele spaţiale în cadrul unui curs dedicat lor. Biroul
European de Resurse pentru Educaţie Spaţială - România (ESERO
România), în colaborare cu Societatea Astronomică Română de Meteori
(SARM), organizează în perioada 14-17 iulie 2015 un curs de specialitate.
Cursul de iniţiere în astronomie şi ştiinţe spaţiale va avea loc în cadrul
complexului turistic Runcu Stone din judeţul Dâmboviţa.
Lectori din partea ROSA (Virgiliu Pop, Cristina Stancu) şi SARM (Valentin
Grigore) vor petrece 4 zile si 3 nopţi alături de cursanţi, desluşindu-le din
tainele cerului şi ale explorării spaţiului cosmic.
Cursul are scopul de a le oferi participanţilor cunoştinţele necesare pentru a
atrage elevii din învăţământul primar către materiile STEM (stiinţă, tehnologie,
inginerie, matematică) prin intermediul fascinaţiei prezentate de către spaţiul
cosmic.
Vor fi abordate atât subiecte astronomice cum ar fi orientarea pe bolta cerului,
stele şi constelaţii, instrumente astronomice şi observaţii nocturne, cât şi
subiecte care ţin de explorarea spaţiului cosmic, cum ar fi misiuni spaţiale,
aterizarea pe o cometă, viaţa în spaţiu sau cum să devii astronaut.
Cursul se va desfăşura la Pensiunea Runcu Stone, comuna Runcu, judeţul
Dâmboviţa
Se asigură gratuit şcolarizare, cazare în cameră dublă şi masa pentru
perioada 14-17 iulie 2015 şi transport dus-întors Târgovişte-Runcu cu autocar
organizat.
Cursul se adresează învăţătorilor şi institutorilor din învăţământul primar din
România (clasele I-IV), precum şi profesorilor din cluburi ale
copiilor/afterschools cu activitate în grupa de vârstă a claselor I-IV.
Candidaţii vor trebui să demonstreze competenţă, precum şi interesul de a
disemina cunoştinţele şi experienţa dobândită în cadrul cursului către elevii
lor, precum şi către alţi învăţători din localitatea de domiciliu, pentru a atrage
cât mai mulţi elevi către astronomie, ştiinţe/tehnologii spaţiale şi materii
STEM.

http://adevarul.ro/news/eveniment/frauda-
bacalaureat-ministrul-educatiei-trimis-corpul-control-
judetul-bihor-200-elevi-risca-eliminarea-examen-
1_55990504f5eaafab2c423008/index.html

20
Fraudă la Bac 2015. Ministrul Educaţiei a trimis
Corpul de Control în Bihor, unde 200 de elevi
riscă eliminarea din examen
Corpul de Control din Ministerul Educaţiei cercetează un caz de fraudă la
Bacalureat, la Colegiul Tehnic „Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, unde, în 10 din
cele 14 săli, profesorii asistenţi au fost înregistraţi permiţându-le candidaţilor
să copieze şi chiar ajutându-i, aproape 200 de elevi riscând eliminarea din
examen. Au fost deja identificate 42 de lucrări similare la Matematică.
În urma unei sesizări privind existenţa unor similitudini între 42 de lucrări la
matematică care proveneau de la centrul de examen de la Colegiul Tehnic
„Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, Comisia Judeţeană de Bacalaureat a analizat
înregistrările camerelor de supraveghere din cele 14 săli în care s-a
desfăşurat proba la Matematică sau Istorie şi a constatat că în 10 din cele 14
săli, profesorii asistenţi le-au permis candidaţilor să comunice între ei, să
copieze după materiale aduse de acasă, să se ajute între ei sau chiar
supraveghetorii să îi ajute în rezolvarea cerinţelor.
Elevii care au copiat vor fi eliminaţi din examen
În acest context, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai
Cîmpeanu, a trimis Corpul de Control pentru investigaţii, iar Comisia
Naţională de Bacalaureat a solicitat constituirea unei comisii de cercetare
disciplinară a profesorilor asistenţi din sălile în care examenul a fost fraudat,
dar şi a celorlalţi membri ai Comisiei de bacalaureat. De asemenea, s-a decis
sesizarea în scris a organelor de cercetare penală.
În cazul elevilor care au susţinut examenul în cele 10 săli în care s-a copiat,
urmează să se verifice implicarea acestora, în fiecare caz în parte şi se vor
aplica prevederile legale.
„Candidaţii care au beneficiat de informaţii, documente sau alte forme de
sprijin, obţinute pe cale frauduloasă, prin intermediul cărora le-a fost facilitată
rezolvarea subiectelor, situaţii constatate de organele în drept, sunt eliminaţi
din examen. Dacă frauda este constatată în centrul zonal de evaluare,
lucrările sunt anulate iar candidaţii care au fraudat sunt consideraţi eliminaţi
din examen. Candidaţii eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de
fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale
examenului de bacalaureat. Aceştia vor relua integral examenul de
bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au
fost eliminaţi”, se arată în metodologia de desfăşurare a examenului.
Profesorii supraveghetori riscă dosar penal
De asemenea, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic
implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, pot
ajunge, în raport cu gravitatea abaterilor, până la destituirea din funcţia de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ sau desfacerea
disciplinară a contractului de muncă:
„Profesorii care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracţional,
respectiv furnizarea soluţiilor problemelor, înlocuiri de lucrări, falsificări de
lucrări etc., care permit sau favorizează fraudarea examenului sau care au
manifestari care atestă neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt
sancţionate în conformitate cu prevederile metodologiei de examen sau ale
Codului penal”, se arată în lege.
200 de elevi, suspectaţi pentru fraudă

21
La centrul de examen Colegiul Tehnic „Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, au
susţinut examenul de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2015 elevii
respectivului colegiu, dar şi elevii Colegiului Naţional „Avram Iancu” din
localitate. La proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) au fost
prezenţi 255 de candidaţi (184 la matematică şi 71 la istorie) din totalul celor
265 înscrişi (188 la matematică şi 77 la istorie).
În cele 10 săli în care nu a fost respectată întocmai metodologia de examen
au susţinut proba de matematică un număr de 152 de elevi, iar proba de
istorie a fost susţinută de 39 de elevi. Supravegherea candidaţilor a fost
realizată de 20 de profesori asistenţi, distribuiţi câte doi în fiecare sală de
examen. În toate sălile amenajate pentru susţinerea probelor a existat
aparatură de supraveghere/înregistrare audio-video.

http://www.evz.ro/scandal-fara-finalizare-evaluare-
nationala-2015-ce-se-intampla-cu-contestatiile-
elevilor-si-care-e-nota-finala.html
Scandal fără finalizare. Evaluare Națională 2015:
Ce se întâmplă cu contestațiile elevilor și care
e nota finală
Afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională a provocat, și anul acesta,
un mare scandal. Actorii principali: părinții care consideră că odrasele lor ar fi
nedreptățite, întrucât după contestații multe note s-au mărit – spun ei –
nepermis de mult. Este revoltător faptul că, după contestație, se pot obține
note mai mari chiar și cu 4 puncte, susțin părinții. Este cazul unei fete din
Broșteni, Suceava, a cărei notă era, inițial, de 5,40 la limba română, dar, după
contestație, s-a ales cu un fabulos 9,80! Răspunsul autorităților e uluitor: „Am
făcut ce predevede metodologia!”.

Ce se întâmplă la rezolvarea contestațiilor

Asta înseamnă că au respectat următoarele etape: după ce elevul termină de

scris lucrarea, aceasta este corectată de profesorii de specialitate din comisia
de corectură. La finalul tuturor examenelor, se afișează rezultatele, care nu
sunt definitive, ci pot fi contestate, în aceeași zi, până seara. Contestațiile, la
rândul lor, sunt analizate în decursul a trei zile, de o a doua comisie (n.r.-
numită de noi C2), formată și ea din profesori de specialitate, care dau o altă
notă.

„O diferență de 0,50 de puncte între nota de la corectură și cea de după

contestație este omenească. Problema apare la lucrările unde sunt diferențe
de 1,50 de puncte sau mai mult, în plus sau în minus”, explică inspectorul
școlar Marian Banu, purtătorul de cuvânt al IȘMB. În acest caz, președintele
C2 resigilează lucrările și convoacă, tot în decursul celor 3 zile, o a treia
comisie (n.r.- numită de noi C3). Profesorii din C3, alții decât cei din primele

22
două, reevaluează lucrările, iar nota dată de ei este cea care va fi afișată ca
fiind nota primită după contestație.

„Aceasta este definitivă, nu mai poate fi modificată! Așa prevede

metodologia!“, detaliază inspectorul școlar Marian Banu.Totuși, în cazul în
care se constată că un profesor din comisii nu și-a făcut treaba, inspectoratele
școlare analizează situația și decid sancțiunile.

Adică, timp de 2 ani dascălul nu va mai avea dreptul să corecteze la examen,

iar la evaluarea didactică anuală finală îi vor fi scăzute, poate, drepturile
salariale. Doar atât! „Nu pot să cred că în cazurile unde sunt diferențe de 1,50
de puncte, Ministerul Educației nu va declanșa anchete! Nu e normal așa
ceva. O diferență de 40-50 de sutimi e acceptabilă, dar mai mult de atât
devine o culpă. Cineva a greșit și trebuie să plătească! Pe de altă parte, însă,
nu e normal nici din punctul de vedere al profesorilor. Se pune din ce în ce
mai mare presiune pe ei, iar oamenii, din ce în ce mai mulți, nu se mai
înghesuie la corectură! Vom ajunge la un refuz categoric de a mai participa la
examenele naționale! Și nu vor putea sancționa 200.000 de oameni care-i
refuză.“, spune Marius Nistor, președintele executiv al Federației „Spiru Haret”

Mai puține „plângeri” ca anul trecut

2014

● 19.650 contestații depuse (14.557 la Limba și literatura română, 224 la

Limba și literatura maternă și 4.779 la Matematică);

● 5.844 (29,74%) – cazuri cu note mai mari după contestație

● 935 (4,75%) – cazuri cu note mai mici după contestație

* în restul cazurilor notele au rămas neschimbate;

2015

● 14.483 contestații depuse (9.899 - la Limba și literatura română, 183 la

Limba și literatura maternă și 4.401 la Matematică);

● 4.278 (29,54%) – cazuri cu note mai mari după contestație

● 650 (4,48%) – cazuri cu note mai mici după contestație

* în restul cazurilor notele au rămas neschimbate.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20275350-
video-cum-decurge-ora-engleza-scoala-din-vaslui-
profesoara-care-abia-leaga-doua-fraze-hello-
kitty.htm

23
VIDEO Cum decurge o ora de engleza la o
scoala din Vaslui, cu o profesoara care abia
leaga doua fraze. "Hello... Kitty!"
Campania Stirilor ProTV "Fara carte, fara viitor" vorbeste azi despre
profesorii din scolile romanesti. Multi dintre cei care sunt bine pregatiti
predau insa la orase.

La tara, catedrele sunt ocupate in mare parte de invatatori si dascali plictisiti

sau fara pic de vocatie.

Platiti pentru ce nu stiu sa faca. Din cauza lor, zeci de mii de copii au
abandonat in ultimii ani scoala. Cei mai multi, in mediul rural.
Citeste mai mult pe Stirile ProTV

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20274085-elevii-
captivi-intre-logica-clopotelului-plictiseala-lumii-din-
manualele-scolare.htm
Elevii - captivi intre logica clopotelului si
plictiseala lumii din manualele scolare
Copiii noștri funcționează la școală după logica (ilogică) a clopoțelului. Ani la
rândul li se cere atenție maximă și randament pentru matematică timp de 50
de minute după care sună clopoțelul și interesul trebuie să se mute brusc (tot
pentru 50 de minute) la probleme de biologie, apoi la desen, istorie, română,
etc. Se încurajează astfel ceea ce specialiști numesc o atenție evanescentă,
estompată, diluată față de tot și toate. Această logică a clopoțelului corelată
cu multe conținuturi educaționale rupte de realitățile lumii în care copiii trăiesc
zilnic este o rețetă sigură de a produce copii indiferenți la lumea adulților, cu o
curiozitate redusă, incapabili de a se concentra pe termen lung, plictisiți de
carte, de școală.

Din ’90 încoace sistemul nostru de educație este sub asaltul continuu al
schimbărilor, completărilor, experimentelor. Este o bătălie pe care școala pare
să o piardă în ciuda eforturilor ei de mai produce pe ici pe acolo niște olimpici.
Nu de puține ori chiar în paginile Contributors.ro intelectuali diverși au criticat
din perspective diferite educația de la noi, care pregătește copiii pentru
universitate, nu pentru viață. Școala nu dezvoltă nevoia de nedumerire, nu
pune frână schizofreniei calculelor nesemnificative (vezi Solomon Marcus,
„Cu ochii pe școală”) și ne îndepărtează, în loc să ne apropie, de valorile
culturii naționale (vezi „Cadavrul din ghiozdan”, Cristina Tunegaru). O serie de
studii au arătat că, în ciuda acestor avertismente și a valurilor de reformă din
educație, conținutul învățării nu a fost semnificativ revizuit din perspectiva
unei educații pentru diversitate, pentru stimularea gândirii critice, o educație
care să ancoreze copiii de realitățile de azi ale lumii în care trăiesc[1].

24
Teme controversate dar punctuale precum predarea obligatorie a religiei în
școli, a educației rutiere vs. educației sexuale (sau chiar a celei pentru
abstinență, cum a fost de curând o propunere) incită discuții aprinse pro și
contra în diverse medii. Poate ar trebui început… cu începutul. Să luăm la
puricat manualele de școală primară și să le evaluăm serios din perspectiva
tipului de cunoaștere legiferată de acestea. Care este versiunea oficială
despre lume și viață livrată de aceste manuale? Ce fel de cunoaștere
promovează învățământul primar de la noi, din ziua de azi? Este o cunoaștere
racordată la realitățile secolului 21 în care copiii noștri trăiesc zi de zi? Este o
cunoaștere proactivă – care încurajează și dezvoltă spiritul critic, luarea de
atitudini? Este stimulată înțelegerea oamenilor de tot felul, cu propriile lor
experiențe și culturi – inclusiv tineri și vârstnici, femei și bărbați, oameni din
etnii diferite sau religii diferite?

Ca să îți răspunzi la asemenea întrebări, începi să analizezi poze, povestiri,

exerciții, cromatica, universul material, limbajul, modelele de succes
promovate. Este exact ceea ce a făcut, în perioada octombrie 2014 – mai
2015, o echipă de profesori și studenți din Departamentul de Sociologie și
Masterul de Cercetare Avansată (Master of Sociological Research),
Universitatea din București[2]. Au studiat detaliat, „sub lupă”, manuale școlare
pentru clasele I – IV, încercând să contureze versiunea despre lume pe care
acestea o livrează și implicit o legiferează drept cunoaștere oficială. Printr-o
explorare care a inclus abecedare, manuale de educație civică și manuale de
limba și literatura română, mergând din 1982 până în prezent, tinerii
cercetători au schițat o hartă a „Țării Manualelor” urmărind cu precădere
orientarea (sau amorțirea…) curiozității copiilor către cunoașterea și
înțelegerea diversității oamenilor și către tehnologie.

Manualele de ciclu primar propun și legitimează, în ansamblu, o cunoaștere

de tip conservator în care predomină mesaje anacronice, dihotomice,
stereotipizante. Manualele eludează multe aspecte importante ale vieții reale
în care copiii trăiesc (pentru exemplificări concrete, unele savuroase, vezi
raportul și rezumatul, la http://researchmaster.ro/alice). Mai exact:

- Manualele sunt anacronice. Lumea manualelor școlare de ciclu primar

este, la nivel de imagini și conținut, o lume a secolului al XIX-lea și al XX-lea.
Deși România este puternic informatizată și conectată la tehnologiile moderne
de comunicare, acestea sunt rar prezente în manualele școlare. Apar mai
des, chiar și în manualele digitale, poze cu tabla de scris și cretă decât
computere și videoproiectoare sau tablete. Fetele și femeile din manuale
gătesc, cos și țes, bunicii spun povești… Întâlnim multe scene în timpuri și
spații vagi, abstracte – în timp ce ancorarea în prezent este rară iar
imaginarea viitorului este cvasi-absentă. Desigur, există diferențe între
manuale, unele fiind mai bine ancorate în viața reală de azi – totuși, în
ansamblu, copiii nu regăsesc în manualele școlare universul material și
imaterial al timpurilor concrete în care trăiesc.

- Manualele abundă în stereotipuri și modele dihotomice: Manualele

de ciclu primar utilizează excesiv stereotipizarea prezentând o realitate în alb
vs. negru, bine vs. rău, feminin vs. masculin, tineri vs. vârstnici, etc.

25
Personajele sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari, au ochelari și
nu aud bine; femeile sunt mai ales mame care pregătesc masa, învățătoare
sau doctorițe – în timp ce bărbații apar într-o diversitate de meserii, dar prea
puțin ca tați; oamenii sunt în general fie buni și frumoși (frumusețea fiind
relevantă mai ales pentru femei), fie răi și urâți. Există foarte puține propuneri
vizuale sau de conținut nonstereotip sau contrastereotip – menite să
contribuie la dezvoltarea unei gândiri reflexive și critice legate de lumea reală
în care cei mici trăiesc, o lume în permanentă schimbare, plină de nuanțe,
contradicții și dileme morale.

- Manualele marginalizează sau chiar eludează teme de viață

importante: dezvoltarea spiritului antreprenorial și a spiritului civic;
dezvoltarea inteligenței emoționale sau a celei interculturale; educația pentru
viața privată. Copiii află puține lucruri despre „alții” (mai ales despre cei de
altă vârstă, etnie, religie sau naționalitate); ceea ce află este mai curând
informație stereotip. Nu se spune mai nimic despre „alți” oameni care fac
parte din viața cotidiană a copiilor – oameni romi sau maghiari, chinezi sau
turci (din ziua de azi, nu din Imperiul Otoman); oameni grași sau cu ochelari,
oameni cu dizabilități, etc. Tăcerea manualelor spune mult despre versiunea
despre lume pe care o transmite instituția școlii – și care se regăsește apoi în
atitudinile tinerilor față de diverse grupuri minoritare.

- Într-o lume a conflictelor și tensiunilor micro- și macro-sociale din

societatea contemporană, manualele oferă mai curând o viziune
funcționalistă, împăciuitoare asupra rolurilor și relațiilor dintre oameni – în
care este totdeauna clar cine are dreptate și cine greșește. Nu sunt abordate
deloc conflicte și dileme actuale legate de sărăcie, şomaj, migraţie, sănătate,
riscuri online (desigur, probleme care ar trebui inserate cu tact și
profesionalism, ținând cont de nivelul specific de vârstă). Nu se încurajează o
gândire critică pe teme dintre cele mai actuale şi care ne privesc pe toţi. Nu
se încurajează astfel capacitatea copiilor de a-și forma opinii și convingeri
(ceea ce e total diferit de încercarea nefastă de a produce convingeri!).
Manualele nu manifestă un interes deosebit pentru dezvoltarea spiritului de
implicare în viața cetății, spirit care s-ar putea dezvolta de timpuriu. Valoarea
civică dominantă este… cumințenia.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20277926-pnl-
cere-demisia-premierului-ministrului-educatiei.htm
PNL cere demisia premierului si a ministrului
Educatiei

26
PNL cere demisia premierului Victor Ponta si a ministrului Educatiei,
Sorin Mihai Cimpeanu, sustinand ca PSD a transformat educatia intr-un
taram al "politicianismelor" si al "manevrelor electorale". Potrivit unui
comunicat citat de Agerpres, PNL cere demisia premierului si a
ministrului Educatiei pe motiv ca ar fi permis functionarea postlicealelor
in universitati pentru a profita financiar anumite grupuri de interese, nu
finanteaza decontul integral pentru naveta elevilor si a profesorilor;
finantarea per elev este derizorie; schimba regulile jocului in timpul
jocului, aducand modificari la metodologia de organizare a
bacalaureatului in timpul desfasurarii examenului si pentru ca "a
politizat excesiv sistemul de educatie la varf, incurajand delasarea,
coruptia si interesele de partid si ignorand complet nevoile elevilor,
profesorilor si comunitatii".

"PNL a propus cate o initiativa legislativa sau amendamente la aceste legi

dezastru pentru a stopa derapajul din Educatie. Din pacate, PSD a
transformat educatia intr-un taram al politicianismelor si al manevrelor
electorale. Iar pentru acest fapt va trebui sa plateasca cu plecarea de la
guvernare", a declarat vicepresedintele PNL Raluca Turcan, potrivit
comunicatului.
Deputatul liberal afirma ca din promotia curenta a liceelor s-au inscris la
examenul de bacalaureat aproape 144.000 de elevi (reprezentand 76,89% din
totalul inscrisilor), iar din absolventii de liceu fara bacalaureat din promotiile
anterioare s-au inscris aproximativ 25.000 (23,11%).

Turcan sustine ca din promotiile anterioare "nu s-au reinscris pentru examenul
de BAC in jur de 320.000 de elevi". "Realitatea este dramatica in fapt:
asemenea absolventilor din seriile anterioare, si cei de anul acesta vor
ingrosa randurile somerilor si a asistatilor sociali", a aratat Turcan.

In opinia sa, PSD "a amputat legea educatiei incurajand contraperformanta si

prejudiciind tinerii de perspectiva reusitei prin educatie".

http://jurnalul.ro/editorial/invatamantul-trebuie-sa-
fie-vocational-691697.html
Învăţământul trebuie să fie vocaţional

27
Scriam mai demult că în tineri sunt băgaţi bani pentru a fi educaţi public, dar,
la sfârşit, se vede că investitorul n-are nevoie de nimic din ceea ce oferă ei.

Adică, cel care investeşte alocă resurse fără să ia în considerare finalitatea

procesului, integrarea investiţiei.

Continui spunând că ciclul gimnazial e legat, clar, de cultura generală, însă,

când vorbim de liceu, se pune problema specializării.

Una medie, fiindcă tinerii trebuie să urmeze apoi instituţii de învăţământ

superior pentru a deveni ingineri, economişti, medici etc.

Tocmai de aceea liceul, care-i altceva decât şcoala generală, trebuie să-i
ajute în viitoarea profesie.

Cei care s-au hotărât să rămână doar cu studii medii pot să susţină un
bacalaureat mai simplu. Ceilalţi însă ar trebui să utilizeze această evaluare
naţională ca pe un test pentru meseria pe care o aleg.

Aceia ce doresc să se facă ingineri să susţină probe de matematică şi fizică,

viitorii economişti - de economie politică şi geografie, cei cu medicina - de
biologie şi chimie etc.

În niciun caz însă bacalaureatul nu mai trebuie să arate ca acum. Cei care au
conceput sistemul spun că, dacă elevii sunt copleşiţi de examene, vor rămâne
cu ceva.

Numai că învăţământul nu trebuie să arate ca un exerciţiu de

deresponsabilizare, ci să fie eficient.

După “bombardamentul” informaţional tinerii nu sunt mai bine pregătiţi, ci doar

mai obosiţi.

Tot nu reuşesc cu ceea ce au acumulat să câştige o pâine, aşa cum o fac

„inculţii” de anglo-saxoni sau de nemţi.

http://jurnalul.ro/editorial/punctul-pe-ei-domnule-
ministru-la-examenul-de-capacitate-repetentii-au-
fost-la-catedra-691670.html
Punctul pe Ei - Domnule ministru, la examenul
de capacitate repetenții au fost la catedră!

28
Școala și-a păstrat peste timp, în orice fel de orânduire, o imunitatea
exemplară față de mizeriile care au tot contaminat societatea. Dar se vede
treaba că și acest ultim bastion al onorabilității a obosit să mai reziste. Fel de
fel de căuzași ai imposturii au hărnicit cu idioată abnegație în a face praf și
pulbere ceea ce a mai rămas din moștenirea lăsată nouă cu generozitate de
Spiru Haret.

Adevărul e crunt. Și mărturisesc că mult timp, dintr-o atitudine subiectivă, m-

am ferit să recunosc această realitate de fapt. Părinții mei, care acum se află
de cealaltă parte a lumii, au fost cadre didactice. Astfel, gândindu-mă la ei, am
preferat să tac atunci când observam că printre dascălii adevărați au început
să apară niște tarabagii ai foloselor necuvenite sau niște înrobiți ai frustrărilor
de tot felul. După recentul examen de capacitate am fost însă martorul unei
scene răvășitoare și nu mai pot să tac. Am văzut o profesoară plângând. Și
nu plângea pentru că ar fi avut vreun copil care să fi eșuat în fața respectivului
examen. Amărăciunea profundă a acelui om adevărat provenea din faptul că
elevii pe care-i păstorise ani de zile, ca dirigintă și ca profesoară de limba
română, au fost apreciați incorect de mebrii comisiei de examinare. Atunci am
realizat că tăcerea mea e vinovată. Câtă vreme în școală mai sunt astfel de
oameni, câtă vreme școala are rost bine determinat în viața copiilor noștri,
trebuie să luptăm pentru a izola școala de mizerii și mizerabili.
Examenul de capacitate a fost urmat de foarte multe contestații. Contestații
care nu au fost făcute aiurea. Dovadă că într-o majoritate covârșitoare ele au
fost soluționate prin creșterea semnificativă a notei. Iar dacă au fost multe
contestațiile, dacă multe au fost și soluționările în favoarea elevilor, concluzia
este una singură. La examenul de capacitate repetenții au fost la catedră. Și
acești repetenți, acești înrobiți ai prostiei nu mai au ce căuta în preajma
elevilor.
Procurorii și cătușele, mascații și nemascații au jucat anul trecut în filmul unor
fraude comise la examenul de bacalaureat. S-a spus că părinții au dat, că
profesorii au luat și că o parte dintre elevi au fost evaluați peste măsură.
Fraudă în toată regula! Dar cred că a i se da ceva unui elev pe nedrept este
mult mai puțin grav decât a i se lua pe nedrept. Așa cum s-a întâmplat la
examenul de capacitate de anul acesta. Iar aceată nedreptate trebuie
neapărat reparată.

Domnule Sorin Cîmpeanu, sesizările sunt în curtea ministerului și este

imperios necesar să acționați în consecință. Nu este cazul să deveniți și
dumneavoastră un repetent prin nesoluționarea lor. Să nu vă fie milă de
proști. Acționând corect aveți șansa unui câștig enorm. Mă gândesc la
respectul elevilor și al dascălilor adevărați.

http://www.puterea.ro/social/program-de-educatie-
financiara-pentru-140000-de-elevi-116671.html
Program de educație financiară pentru 140.000
de elevi

29
Peste 140.000 de elevi au luat parte anul acesta la cel mai amplu program de
educație financiară și comerț electronic pentru liceu, implementat gratuit de
organizația JA România.

Potrivit unui sondaj realizat la începutul programului, tinerii cu vârste cuprinse

între 16 și 19 ani se arată vulnerabili în domeniul finanțelor, mai ales din
cauza lipsei de informații avizate. Peste 90% dintre participanți au declarat că
se bazează pe familie atunci când trebuie să se informeze despre finanțe sau
să își planifice bugetul, însă mai mult de 50% dintre ei nu știu ce înseamnă
termeni financiari de bază, precum garant sau card de credit. Doar 39% dintre
tineri au formulat o definiție acceptabilă pentru cum pot utiliza cardul de credit
sau alte tipuri de împrumut, în timp ce 10% dintre ei consideră că perioada de
grație a unui card este aceea în care pot face cumpărături gratuite nelimitate.

Programul de educație financiară este predat la clasă și include noțiuni

teoretice esențiale și studii de caz despre planificarea financiară, organizarea
bugetului personal, economisire, investiții, riscuri și instrumente financiare.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/rezul
tate-bacalaureat-2015-edu-ro--in-24-de-ore--
liceenii-afla-primele-note-la-examenul-de-bac--
384625
REZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. În
24 de ore, liceenii află primele note la examenul
de BAC
REZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. Marți dimineață, elevii de clasa
a XII-a află primele note la examenul de Bacalaureat.

Elevii nemulțumiți vor putea face contestații în următoarele două zile, iar
notele finale vor fi afișate în 10 iulie.

NOTE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. 168.945 de candidati s-au înscris

pentru a susține examenul de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie, cu peste
7.000 mai mulți decat în aceeași sesiune a anului trecut (161.682 de elevi),
conform datelor Ministerului Educației.

În 2014, după soluționarea contestațiilor, 96.796 de elevi au promovat

examenul (60,65%).

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/cum-
se-fura-la-bacalaureat--elevii--ajutati-de-profesori-
sa-triseze-384580

30
Cum se fură la Bacalaureat. Elevii, ajutați de
profesori să trișeze
FRADĂ BACALAUREAT 2015. În fiecare an odată cu examenul de
Bacalaureat apar și primele suspiciuni de fraudă. Chiar și după introducerea
camerelor de filmat în sălile de clasă în care se desfășoară examenul și, de
anul acesta, corectarea lucrărilor în alt județ decât în cel în care aparțin elevii,
Ministerul Educației tot anunță că s-a constatat fie frauda, fie încercarea de
fraudare a examenului de Bacalaureat.

Am putea fi tentați să credem că elevii sunt principalii vinovați, însă un caz de

anul acesta arată faptul că și profesorii sunt la fel de capabili de a trișa ca și
celor cărora le predau.

Profesorii, în cârdășie cu elevii

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Astfel, Ministerul Educației a anunțat că

cercetează un caz de fraudă la bacalureat, la Colegiul Tehnic Unirea din Ştei,
judeţul Bihor, unde, în 10 din cele 14 săli, profesorii asistenți au fost
înregistrați permițându-le candidaților să copieze și chiar ajutându-i. În
consecință, aproape 200 de elevi riscă eliminarea din examen.

După o sesizare că există mai multe asemănări între 42 de lucrări la

matematică provenind din centrul de examen Colegiul Tehnic Unirea din Ştei,
judeţul Bihor, Comisia Judeţeană de Bacalaureat a dispus analiza
înregistrărilor din toate cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba obligatorie a
profilului (matematică sau istorie).

"În urma analizei înregistrărilor, s-a constatat că în 10 din cele 14 săli în care
s-a desfăşurat proba E)c), profesorii asistenţi nu au respectat toate atribuţiile
prevăzute de metodologie, permiţând candidaţilor să comunice între ei şi să
fraudeze examenul fie prin utilizarea unor înscrisuri interzise de metodologie,
fie lăsându-i sau chiar ajutându-i să copieze unii de la alţii", potrivit
comunicatului MECS.

Metoda hands-free

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Fiica fostului consilier județean

Mehedinți Adrian Duicu, în prezent cercetat penal, este în centrul unui caz de
suspiciune de fraudă la Bacalaureat. Potrivit unui comunicat transmis de
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Mehedinți, Consiliul de Administrație al
instituției a decis înființarea unei comisii ”care are ca obiectiv principal
verificarea aplicării corecte a metodologiei în vigoare, respectiv clarificarea
situației apărute” la Colegiul Tehnic ”Dierna” din Orșova, după ce a apărut
suspiciunea de fraudă.

Procurorii şi poliţiştii din Orşova au fost sesizaţi, vineri, despre o posibilă

fraudă la proba de chimie a bacalaureatului la Colegiul Tehnic "Dierna" din
Orşova, care o viza pe fiica lui Adrian Duicu. În urma sesizării, la ieşirea de la

31
proba scrisă la chimie, un procuror şi un poliţist au aşteptat-o pe eleva
suspectată de fraudă.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului

Tribunalului Mehedinţi, în momentul în care Adina Duicu a fost verificată de
către anchetatori pentru a se stabili dacă asupra sa erau dispozitive de
transmisie de tip handsfree, mama tinerei, respectiv soţia lui Adrian Duicu, l-ar
fi îmbrâncit pe poliţist. În urma altercaţiei, poliţistul s-a ales cu câteva
zgârâieturi.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Adina Duicu ar fi copiat prin metoda hands

free la ultima probă de bacalaureat, respectiv la examenul de chimie. Până în
acest moment acuzațiile care i se aduc nu au fost probate.

De asemenea, trei elevi din judeţul Alba au fost eliminaţi, luni, din examenul
de Bacalaureat pentru tentativă de fraudă, după ce, la doi dintre ei, le-a sunat
telefonul mobil în timpul probei scrise, iar altul a fost depistat cu căşti
handsfree prinse de gulerul cămăşii, conform Agerpres.

74 de elevi, dați afară de la proba de limba română

FRADĂ BACALAUREAT 2015. 74 de absolvenți de clasa a XII-a au fost dați

afară din primul examen scris al Bacalaureatului 2015, la Limbă și literatură
română, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, a anunțat Ministerul
Educației. Elevii dați afară din examen au pierdut dreptul de a susține
Bacalaureatul în următoarele două sesiuni, potrivit metodologiei.

Totodată, un elev din municipiul Sfântu Gheorghe a fost eliminat luni din
Bacalaureat, de la proba de elimba română, după ce a încercat să fraudeze
examenul cu ajutorul unui ceas inteligent.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. În 2013, 93 de elevi au fost dați afară din

examenul de Limbă și literatură română, în 2012, 120 de elevi au fost
eliminați din primul examen scris al bacalaureatului, iar la BAC 2011, care a
fost și primul cu camere video au fost dați afară 233 de elevi din examenul de
Limbă și literatură română pentru tentativă de fraudă sau fraudă.

Unde se ascund fițuicile

Ziarul local Evenimentul Moldovei scrie că La Colegiul Tehnic de Marină „Al. I.

Cuza", primii candidaţi care au ieşit de la examenul de la proba obligatorie s-
au plâns de ”strictețea” comisiilor de supraveghetori. Una dintre eleve și-a
scos din sutien un teanc de fițuici: "Fată, m-a speriat aia când a zis că ne
controlează în buzunare şi le-am băgat repede în sutien că doar nu era să mă
controleze şi acolo!".

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Un alt elev a fost supărat de faptul că nu a

putut să se miște deloc: "La limba română am avut noroc de o comisie beton,
da de data asta să fie al naibii dacă m-a lăsat să mişc stânga-dreapta.
Trebuia să stăm înlemniţi în bănci ca momâile!".

32
Ce se întâmplă cu trișorii

Dacă este constatată frauda, lucrările sunt anulate iar candidaţii care au
fraudat sunt consideraţi eliminaţi din examen. Candidaţii eliminaţi de la o
probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa
la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Aceştia vor relua
integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după
cea în timpul căreia au fost eliminaţi, prevede metodologia.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. De asemenea, și profesorii care îi ajută pe

elevi să copieze vor fi pedepsiți. Potrivit metodologiei, sancţiunile disciplinare
care se pot aplica personalului didactic implicat în organizarea şi
desfăşurarea examenului de bacalaureat, pot ajunge, în raport cu gravitatea
abaterilor, până la destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţământ sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/
%E2%80%9Eastia-s-mai-prosti-decat-noi--nu-stiu-
ce-evalueaza---ce-scrie-pe-%C5%9Etampila-care-
a-sigilat-lucrarile-la-evaluarea-nationala-384512
„Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce
evaluează”. CE scrie pe ŞTAMPILA care a sigilat
lucrările la Evaluarea Naţională
Colţurile lucrărilor de examen din judeţul Harghita au fost sigilate cu ştampila
pe care scrie „Evaloare Naţională”. O fotografie cu ştampila a fost postată pe
Internet de consilierul primarului comunei Tulgheş, Cristina Timariu.

„De unde o am nu pot să vă spun, pentru ca aş pune persoana respectivă

într-o situaţie neplacută. La toate şcolile din judeţul Harghita este aceeaşi
ştampilă şi mă gândesc că ar putea fi la nivel naţional. Este o ştampilă care
sigilează şi este la fel peste tot, tocmai pentru a nu se şti din ce parte vin
lucrările. Dacă ar fi la nivel de ţară, ar fi strigător la cer, ar impune demisia
ministrului. Iar dintr-un judeţ întreg şi-a dat seama o singură persoană, care a
avut curajul să-mi dea fotografia aceasta”, a spus Timariu pentru ziare.com.

Aceasta a dezvăluit că până şi elevii „au făcut mişto” pe tema ştampilei:

„Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce evaluează”.

„În mod sigur e doar la o şcoală, întrucât de realizarea ştampilelor se ocupă

fiecare unitate de învăţământ în parte”, a spus un reprezentant al Biroului de
Presă al Ministerului Educaţiei.

33
UNIVERSITAR
http://adevarul.ro/educatie/universitar/facultati-
cautate-angajatori-oferta-scolarizare-universitatilor-
functie-relevanta-piata-muncii-
1_5597a9f2f5eaafab2c3a37da/index.html

34
Facultăţi căutate de angajatori. Oferta de
şcolarizare a universităţilor în funcţie de
relevanţa pe piaţa muncii
Facultăţi căutate de angajatori. Oportunităţile de angajare după absolvire
reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei facultăţi, arată un studiu
recent realizat de D&D Research. Cu toate acestea, puţine sunt universităţile
din ţara noastră care iau în considerare relevanţa diplomelor pe piaţa muncii,
atunci când întocmesc oferta de şcolarizare.
Cele mai căutate diplome pe piaţa muncii sunt de mai mulţi ani încoace cele
ale absolvenţilor de Informatică, Inginerie şi Limbi străine, arată un studiu al
site-ului de recrutare Best Jobs.
Astfel, în cadrul Universităţii Politehnica, printre cele mai căutate facultăţi pe
piaţa muncii sunt cele de Electronică şi de Instalaţii, urmate apoi de
Facultatea de Limbi Străine. Bineînţeles, cu cât sunt mai exotice limbile
străine studiate, cu atât cresc şi şansele absolvenţilor de a-şi găsi un job plătit
peste medie.
În Top 10 facultăţi căutate de angajatori se regăsesc şi cele de Construcţii,
Mecanică, Chimie, Automatică şi calculatoare, Drept, Litere şi Ştiinţe
economice, Fizică, Telecomunicaţii, Psihologie şi Transporturi, însă relevanţa
acestor studii nu este subliniată şi în oferta de şcolarizare din acest an a
majorităţii universităţilor din ţară.
Facultăţi căutate de angajatori. Un sistem strâmb
Mecanismul este unul simplu. Universităţile se bucură de finanţare din partea
statului, dar şi de autonomie universitară ce le oferă dreptul de a-şi gestiona
banii după cum cred de cuviinţă, inclusiv în ceea ce priveşte oferta de
şcolarizare şi alocarea locurilor bugetate. Astfel, ele alocă mai multe locuri cu
taxă la specializările căutate de studenţi şi mai multe locuri bugetate la acele
facultăţi care trezesc mai puţin interesul pentru conservarea corpului
profesoral.
Una dintre puţinele pârghii de control ale statului este clasificarea realizată de
UEFISCDI, însă relevanţa pe piaţa muncii nu este unul dintre criteriile pe care
se pune accent în evaluarea instituţiilor de învăţământ superior, iar angajatorii
nu sunt consultaţi.
„La nivel mondial, clasamentele privind facultăţile includ în mod obligatoriu
criterii ce se referă la parcursul profesional al absolventului imediat după
încheierea cursurilor. Din păcate, în România nu există aceste date, fapt ce
contribuie la dezechilibrul de pe piaţa muncii: mulţi absolvenţi pe specializări
ce nu sunt căutate de către angajatori sau prea puţini specialişti în domenii în
care se recrutează puternic”, este şi una dintre concluziile studiului Best Jobs.
Universităţile de renume se simt discriminate
Este motivul pentru care, în luna mai, cinci universităţi de renume din ţară au
solicitat modificarea criteriilor de clasificare. „Evaluarea şi clasificarea
universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere
politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale şi restructurarea
finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor
sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele
minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică”, reprezintă două
dintre solicitările consorţiului Universitaria, format din Universitatea din

35
Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea
"Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, ASE şi Universitatea de Vest din Timişoara.
Şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi-a anunţat intenţia de a modifica
aceste criterii, în cadrul unei ample dezbateri publice pentru noul proiect al
Legii Educaţiei. „Nu facem abstracţie de lucrurile viabile din Legea 1/2011,
cum este nevoia de clasificare a universităţilor, doar că ea trebuie făcută într-o
manieră profesionistă şi transparentă. Clasificarea se va face pe grupe pentru
că nu poţi compara Artele cu Politehnica”, a spus Sorin Cîmpeanu. Printre
criteriile care vor fi luate în calcul în proiectil aflat în dezbatere publică se
numără activitatea de cercetare, rolul specific pe care îl joacă în societate,
relevanţa calificărilor pe piaţa muncii şi nivelul de internaţionalizare.
Facultăţi căutate de angajatori. Strategia universităţilor de top
Cele mai mari universităţi din ţară se plâng de criteriile „egalitariste” de
clasificare a învăţământului superior, care oferă aceleaşi privilegii unor
instituţii care nu aduc plus valoare în sistemul de învăţământ şi în societate.
Un exemplu este dreptul oricărei universităţi de a organiza studii doctorale.
În schimb, în ţări precum SUA, dintre cele 4.000 de instituţii de învăţământ
superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în
Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin
peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior.
Doar universităţile româneşti care îşi doresc renume internaţional se
străduiesc să adapteze oferta de şcolarizare. În anul universitar 2015/2016,
Universitatea din Bucureşti oferă 4.445 de locuri la buget pentru studii de
licenţă şi cele mai multe sunt alocate facultăţilor de Litere şi Limbi şi Literaturi
Străine (aproape 500 la fiecare).
“Anul acesta avem mai puţine locuri la licenţă faţă de anul trecut, însă taxele
de şcolarizare nu au crescut şi nici taxele de cămin. Ne aşteptăm ca la
Geografie, Limbi Străine şi la Drept să fie şi anul acesta competiţie“, a explicat
Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti.
Facultăţi căutate de angajatori. Foame de IT pe piaţa muncii
Numărul de locuri rămâne aproape neschimbat anul acesta la ASE, la circa
5.600 de locuri, adăugându-se doar 10 locuri în plus la buget la specializarea
Informatică Economică.
„În ultimii ani, specializările care ţin de domeniul IT sunt cele mai căutate de
către studenţi şi angajatori deopotrivă. În România, noi avem un deficit de
aproape 50% pe piaţa forţei de muncă, iar absolvenţii de IT sunt la mare
căutare, găsindu-şi repede un loc de muncă“, a mai arătat Pavel Năstase,
rectorul Academiei de Studii Economice.
Din cele peste 6.000 de locuri pe care Poltehnica le scoate la bătaie în anul
universitar 2015/2016, 740 revin Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.
„Mergem pe aceeaşi formulă de anul trecut la admitere. Cele mai căutate
facultăţi sunt Automatica şi Telecomunicaţiile, dar şi Chimia Aplicată şi
Ingineria medicală. Examenul de admitere constă în două probe şi se
organizează la toate cele 15 facultăţi ale Politehnicii, iar la licenţă avem în jur
de 5.000 de locuri“, a explicat rectorul Universităţii Politehnica, Mihnea
Costoiu.
Şi Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi-a suplimentat locurile la
Informatică. „Înscrierile se fac în perioada 14-30 iulie şi s-a păstrat
modalitatea de admitere de anul trecut: pe baza mediei de la Bac, a unui eseu
motivaţional şi a unui examen de admitere, în funcţie de facultate. În total

36
avem 4.840 de locuri la universitate şi cea mai mare cerere e pe zona de
informatică. Specializările cu mulţi candidaţi pe loc sunt Informatică,
Comunicare şi Kinetoterapie “, a explicat prorectorul Ana Soos care a adăugat
că au fost acordate 10 locuri în plus la buget, la Informatică.
Şomeri cu diplomă
Însă sunt puţine universităţile care fac eforturi să-şi adapteze oferta la cererea
reală a societăţi. Astfel, România este codaşa Europei în ceea ce priveşte
ponderea studiilor superioare în rândul populaţiei, iar efortul de creştere a
numărului de licenţuiaţi din ultimii ani a dat naştere unui alt fenomen: şomerii
cu diplomă.
Astfel, în 2013, aproape 54.000 dintre oameni au apărut în statistici la
categoria „şomeri cu studii superioare care nu au lucrat niciodată“. Situaţia
arată mult mai rău prin comparaţie cu anul 1996, când mai puţin de 9.000 de
români aveau facultate şi nu aveau un loc de muncă.
Pe de altă parte, o statistică Eurostat arată că doar 13% din populaţia
României din categoria 15-74 de ani se încadrează la studii superioare, ceea
ce ne plasează pe ultimul loc din Europa. În acelaşi timp, în state precum
Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din locuitori au studii
superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti
salarii de câteva ori mai mari decât în România.

http://adevarul.ro/news/eveniment/mecs-
suspiciunea-plagiat-cazul-gabriel-oprea-analizata-
consiliul-national-etica-
1_5596d243f5eaafab2c355a93/index.html
MECS: Suspiciunea de plagiat în cazul lui
Gabriel Oprea, analizată de Consiliul Naţional de
Etică
Suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea este
analizată de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, singurul
organism abilitat pentru soluţionarea acestor sesizări la nivel naţional, a
anunţat, vineri, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECS).
"În urma unei sesizări având ca obiect teza de doctorat elaborată de domnul
prof. univ. dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice,
Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, singurul organism abilitat pentru
soluţionarea acestor sesizări la nivel naţional, a demarat cu celeritate
procedurile de analiză a suspiciunilor enunţate în sesizarea anterior
menţionată", se arată într-un comunicat de presă al MECS.
Potrivit sursei citate, în conformitate cu prevederile articolului 4^2 din Legea
206/2004 şi ale ordinului de ministru nr. 4.393/2012 privind Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării
Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, modificat şi completat prin
ordinul de ministru nr. 4.835/2012, precum şi în baza art. 28 din acelaşi
regulament, care stipulează modul de rezolvare a sesizărilor privind
persoanele cu funcţii de demnitate publică, "sesizările sau contestaţiile care
vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de
instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de

37
direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi
unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică
sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică".
În cazul în care Consiliul Naţional de Etică constată, în urma analizelor făcute,
că au avut loc abateri, recomandă sancţiuni către autorităţile competente.
Joi, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a anunţat că va examina
suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, ministrul
Afacerilor Interne şi premier interimar, în urma unor dovezi apărute în presă.
"Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti a decis, în urma unor dovezi
apărute în media, să examineze suspiciunea de plagiat în cazul tezei de
doctorat a domnului Gabriel Oprea, examinare cerută, dar neprobată, de către
autorul sesizării privind acest caz şi adresată Comisiei. Comisia procedează
astfel conform regulamentului său care cere examinarea unei suspiciuni de
plagiat numai atunci când sunt aduse dovezi în acest sens fie de către autorul
unei sesizări, fie de către reprezentanţi ai media", a arătat profesor dr. Marian
Popescu, preşedintele Comisiei, citat într-un comunicat de presă al UB.
O sesizare privind plagierea lucrării de doctorat a lui Gabriel Oprea a fost
depusă la Universitatea Bucureşti, premierul interimar spunând că el este un
om corect, iar cel care a făcut plângerea este "principala sursă de zvonuri şi
minciuni" îndreptate împotriva sa.
"În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării
probitatea mea morală, corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea
parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă
la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez
următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa
parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului
Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de
conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale
şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv", arăta Gabriel
Oprea, într-un comunicat transmis marţi de Centrul de presă al Ministerului
Afacerilor Interne.
Premierul interimar spune că, prin răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei
în 23 iunie, "este atestată fiecare etapă a acestui parcurs, începând cu
admiterea la doctorat în 01.10.1996, până în 19.02.2003", când a devenit
membru al comisiei de specialitate CNATDCU - Comisia de ştiinţe militare,
ordine publică şi siguranţă naţională, redenumită ulterior Comisia de
Securitate Naţională.
Potrivit lui Oprea, sesizarea de plagiat, ca şi sesizarea depusă la ANI pentru
verificarea declaraţiilor sale de avere din ultimii 10 ani, precum şi "alte
încercări" de a-l denigra îl au ca autor pe Ioan Sîrbu. "Ioan Sîrbu este cel care
a fost demis de la conducerea Direcţiei Medicale a ministerului în timpul
mandatului meu ca ministru al Apărării Naţionale, pentru faptele comise în
funcţia pe care a deţinut-o şi pentru lipsa de corectitudine pe care a arătat-o
faţă de militari. Alături de Valer Marian, un om cunoscut pentru apetenţa de a
depune plângeri şi petiţii, Ioan Sîrbu este principala sursă de zvonuri şi
minciuni îndreptate împotriva mea", a arătat Oprea.
Ministrul Gabriel Oprea a mai spus că lucrarea sa de doctorat, elaborată sub
îndrumarea profesorului de drept Ion Neagu, este "un document public şi este
la dispoziţia oricui doreşte să o răsfoiască, să o citească sau să o analizeze în
detaliu".

38
Ministrul Afacerilor Interne, premier interimar, a făcut aceste precizări după ce
Hotnews a scris, marţi, că la Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a
fost depusă o sesizare de plagiat cu privire la teza de doctorat a lui Oprea.
La începutul lunii aprilie, Gabriel Oprea a fost reclamat la Agenţia Naţională
de Integritate de o avocată care, în numele unui client, cerea verificarea averii
demnitarului din ultimii 10 ani. Pe 2 iunie, ANI a clasat cercetările.
Ministrul de Interne Gabriel Oprea a fost reclamat la ANI de avocata Diana
Monica Croitoru - Anghel, în numele unui client al acesteia.
La momentul depunerii sesizării, avocata a declarat pentru Mediafax că a
făcut trei reclamaţii la ANI pentru verificarea averii lui Gabriel Oprea, în care a
cerut cercetarea tuturor declaraţiilor de avere ale lui Oprea din perioada 2004
- 2014.
În sesizările către ANI avocata a reclamat mai multe nereguli, precum faptul
că Oprea nu şi-ar fi declarat venituri din drepturi de autor, ar fi cumulat pensie
şi salariu, nu ar fi plătit taxe pentru mai multe imobile achiziţionate şi ar avea
datorii la buget.
Ea a mai precizat că persoana în numele căreia a depus sesizările la ANI nu
este implicată în vreun proces cu Gabriel Oprea sau cu Ministerul de Interne,
ci doar "are cunoştinţă de aceste abateri" şi, "ca orice bun cetăţean, a
procedat la sesizarea" organelor abilitate.
La rândul său, ministrul de Interne a spus, la momentul debutului cercetărilor
inspectorilor de integritate, că nu este prima oară când este verificat de ANI şi
că nu are niciun dubiu că agenţia va constata o dată în plus că nu există
neconcordanţe sau suspiciuni în ceea ce îl priveşte.

http://adevarul.ro/locale/bacau/Incep-inscrierile-
launiversitatea-vasile-alecsandri-bacau-mie-locuri-
buget-lafacultate-masterat-
1_55965714f5eaafab2c3146d0/index.html
Încep înscrierile la Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău. Peste o mie de locuri la
buget, la facultate şi masterat
Începând de luni, 6 iulie, Universitatea „Vasile Alecsandri“ Bacău îşi deschide
porţile pentru viitorii studenţi şi masteranzi. Pentru anul şcolar 2015-2016, în
facultăţi există 724 de locuri bugetate şi 1740 de locuri cu taxă. De
asemenea, studiile universitate de master oferă 370 de locuri bugetate şi 790
locuri cu taxă.
Universitatea de stat „Vasile Alecsandri” din Bacău are 54 de ani de
experienţă în învăţământul superior, fiind acreditată, atât pe plan naţional de
către Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cât şi
pe plan internaţional de către European University Association, prin
Institutional Evaluation Programme. „Oferta educaţională a celor 5 facultăţi
Inginerie, Litere, Ştiinţe, Ştiinţe Economice, Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi
Sănătăţii cumulează un număr de 35 de programe de studii universitare de
licenţă şi 24 de master. Admiterea variază ca metodologie de la o facultate la
alta, dar se păstrează concursul de dosare la toate facultăţile în funcţie de
mediile de bacalaureat şi de proba de specialitate de la acest domeniu. La

39
Inginerie, Ştiinţe şi Ştiinţe Economice vor fi concursuri de dosare, la Litere
probe de competenţe, iar la Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi
Sănătăţii probe de aptitudini. Pe lângă aceste programe, studenţii Universităţii
„Vasile Alecsandri” din Bacău pot accesa cursurile Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic“, a precizat conferenţiarul universitar dr.
Cristina Cîrtiţă-Buzoianu, prorector cu etica şi imaginea Universităţii „Vasile
Alecsandri“ din Bacău.
Pentru studiile universitare de licenţă oferta educaţională cumulează un
număr de 724 de locuri bugetate şi 1740 de locuri cu taxă. De asemenea,
studiile universitate de master oferă 370 de locuri bugetate şi 790 locuri cu
taxă. Perioadele de înscriere pentru licenţă, precum şi taxele de înscriere ale
celor cinci facultăţi pentru care pot opta sunt: Facultatea de Inginerie 13-31
iulie, taxa de înscriere este de 120 ron; Facultatea de Litere 13-25 iulie, 200
lei; Facultatea de Ştiinţe 13-31 iulie, 13-29 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe
Economice 13-25 iulie, 150 lei; Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi
Sănătăţii 6-20 iulie, 6-18 iulie şi 6-28 iulie, 200 lei (Educaţie fizică şi sport,
Kinetoterapie), 150 lei (Terapie ocupaţională).
Perioadele de înscriere şi taxele de admitere pentru master sunt: Facultatea
de Inginerie 13-31 iulie, 120 lei; Facultatea de Litere 13-23 iulie, 200 lei;
Facultatea de Ştiinţe 13-30 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe Economice 13-
24 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi Sănătăţii 20-25
iulie, 200 lei. Cei care doresc informaţii suplimentare, le pot obţine la sediul
universităţii sau pe site-ul instituţiei.

DEPARTAMENTUL DE
COMUNICARE F.S.L.I.

40