Sunteți pe pagina 1din 14

GRILE DREPT CIVIL

92. Este vorba de un act juridic declarativ in


cazul: - actului confirmativ

93. Contractul de imprumut de folosinta este un act juridic:


- real; inseparabil de modalitati

94. Contractul de donatie este:


- o liberalitate

95. Conventia de ipoteca este un act juridic:


- accesoriu; constitutiv

96. Capacitatea de a incheia actul juridic civil este:


- o stare de drept, spre deosebire de discernamant, care este o stare de fapt; o
conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil

97. Incapacitatile relative de folosinta:


- nu permit incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu o anumita
persoana sau cu anumite persoane; nu pot fi aplicate prin analogie

98. Constituie cerinte ale vaalabilitatii consimtamantului: -


sa fie exprimat in cunostinta de cauza; sa fie serios

99. Ca regula, viciile de consimtamant:


- atrag nulitatea relativa

100. Nu exista un element obiectiv in


structura: -erorii

101. In functie de consecintele care intervin, eroarea se clasifica in:


a- eroare esentiala si eroare neesentiala

102. Este vorba de un viciu de consimtamant in cazul in care:


c- partea a avut, in incheierea actului juridic, o falsa reprezentare a calitatilor
substantiale ale obiectului material al prestatiei

103. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage nulitatea


relativa a acestuia in cazul in care priveste:
a- identitatea fizica a obiectului material al prestatiei; b- natura actului juridic

104. Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:


c- poate atrage anularea actului juridic, in conditiile legii

105. In cazul erorii lezionare sunt aplicabile reguli de


la: a- leziune ca viciu de consimtamant
106. In ipoteza erorii esentiale asupra naturii actului juridic:
c- dreptul de a obtine anularea se stinge daca executarea actului s-a realizat, in
termen de 3 luni de la notificare, asa cum il intelesese partea aflata in eroare.

107. Adaptarea contractului in cazul erorii esentiale:


b- nu poate interveni atunci cand riscul de eroare ar fi trebuit asumat de catre
partea ce o invoca; c- poate interveni atunci cand eroarea priveste simplele motive
ale contractului, daca acestea au fost considerate determinate prin vointa partilor

108. In cazul dolului:


b- este vorba de o eroare provocata

109. Dolul:
a- este aplicabil si actelor juridice unilaterale, c- nu se presupune

110. Dolul prin reticenta:


a- atrage anularea actului juridic, chiar si atunci cand eroarea nu a fost esentiala, c-
consta intr-o fapta omisiva

111. Spre deosebire de eroare esentiala, dolul:


b- angajeaza raspunderea autorului sau pentru prejudiciile cauzate; c- este alcatuir
dintr-un element subiectiv si un element obiectiv

112. Pentru a se dispune anularea contractului, dolul:


a- poate proveni de la un tert, dar numai daca cealalta parte a cunoscut, sau, dupa
caz, ar fi trebuit sa cunoasca dolul la incheierea actului

113. In cazul viciului de consimtamant la violentei:


b- amenintarea se poate referi si la o vatamare viitoare, daca temerea este actuala;
c- temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie considerabila si actuala

114. In materia violentei, ca viciu de consimtamant:


b- persoana amenintata poate solicita, in cadrul aceleiasi actiuni, atat anularea
actului, cat si plata despagubirilor, c- amenintarea poate privi si exercitatrea unui
drept, daca este realizata in scopul obtinerii de avantaje injuste.

115. In cazul in care o parte a profitat la incheierea contractului de starea de


necesitate in care s-a aflat cealalt parte:
a- sunt aplicabile reguli de la violenta

116. Partea al carei consimtamant a fost surpins prin dol sau violenta:
b- nu a renuntat tacit la dreptul de a cere daune-intere atunci cand a confirmat tacit
actul lovit de nulitatea relativa

117. Leziunea:
a- in cazul majorului, este aplicabila si actelor juridice de dispozitie

118. Leziunea in cazul minorului:


a- intervine si atunci cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin aportare la
starea sa patrimoniala, c- se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului
incheiat

119. Actiunea in anularea pentru leziune a unui act incheiat incheiat de un minor; c-
se va respinge in cazul in care, prin intermediul ei, se ataca un act juridic aleatoriu

120. Actiunea in anularea pentru leziune a unui act incheiat de un major:


b- poate fi respinsa daca cealalt parte ofera o reducere corespunzatoare a propriei
prestatii in termen de cel mult 3 luni de la data comunicarii cererii de chemare in
judecata

121. Obiectul actului juridic civil:


b- trebuie, printre altele, sa fie determinat

122. Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa fie, printre altele:
a- morala

123. Cauza actului juridic civil nu exista atunci cand:


b- exista eroare esentiala asupra motivului determinant: c- partea nu are
discernamant

124. Cauza actului juridic civil este ilicita:


b- si atunci cand actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unor norme
legale imperative

125. In materia actului juridic civil, intervine nulitatea relativa:


a- atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare esentiala asupra existentei cauzei

126. Forma ceruta ad validitatem:


b- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa; c- cand cauza este contrara
ordinii publice

127. Nerespectarea formei cerute de lege ad validitatea estntru incheieirea actului


juridic:
a- trebuie invocata de instanta din oficiu

128. Forma este ceruta ad validitatem in cazul:


a- contractului de intretinere; b- fideiusiunii

129. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:


c- nu afecteaza valabilitatea actului juridic

130. Forma este ceruta ad probationem in cazul:


b- contractului de tranzactie

131. Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:


b- capacitatea
132. Termenul de gratie:
c- nu este de natura sa impiedice compensatia

133. Instanta va putea stabili termenul, la cererea unei dintre parti:


a- atunci cand partile au convenit sa amane stabilirea termenului, c- atunci cand
obligatia presupune prin natura sa un termen si nu exista nicio conventie prin care
acesta sa poata fi determinat.

134. Termenul suspensiv:


b- are ca efect intarzierea exercitarii dreptului subiectiv civil si a indeplinirii obligatiei
corelative

135. Inainte de implinirea termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului:


a- creditorul poate invoca actiune revocatorie; c- riscul pieirii fortuite a bunului cert
este suportat de catre instrainator, chiar daca proprietatea a fost transferata
dobanditorului

136. Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde de vointa
uneia dintre parti si de vointa unei peroane determinate este:
a- mixta

137. Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde de vointa
uneia dintre parti si de vointa unei peroane nedeterminate este:
c- potestativa simpla

138. Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde exclusiv de
vointa unei terte persoane este:
c- cazuala

139. Conditia negativa:


a- se socoteste indeplinita daca termenul a expirat fara ca evenimentul sa se fi
produs; c- se socoteste indeplinita daca debitorul, obligat sub conditie, a impiedicat
realizarea ei

140. In cazul conditiei suspensive, pendente conditione:


a- prescriptia extintiva nu incepe sa curga

141. In cazul conditiei suspensive, pendente conditione:


c- dobanditorul dreptului real imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in carte
funciara

142. In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie:


b- ca regula, partile trebuie sa isi restituie prestatiile efectuate

143. In caz de neexecutare a sarcinii:


a- este afectata doar eficacitatea actului juridic civil
144. Spre deosebire de conditia suspensiva, sarcina:
b- este intalnita numai in cazul liberalitatilor

145. Spre deosebire de sarcina, conditia:


a- opereaza de drept, c- poate fi constatata ca indeplinita sau, dupa caz,
neindeplinita printr-o actiune imprescriptibila extinctiv

146. Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servada in cazul:


b- in care s-ar acorda prin lege un termen de amanare generala a executarii unor
obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori; c- incetarii fideiusiunii
prin decesul fideiusorului, chiar daca exista stipulatie contrara

147. Reviziuirea efectelor actelor juridice, in cazul impreviziunii:


a- poate avea loc, in functie de imprejurari, si in cazul contractelor sinalagmatice, cu
titlu oneros, comutative si cu executare uno ictu; c- poate fi dispusa numai daca
debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea
adaptarii rezonabile si echitabile a actului juridic

148. In cazul impreviziunii, instanta poate dispune adaptarea sau, dupa caz,
incetarea contractului daca, printre altele:
a- debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor; c- schimbarea
imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului

149. In cazul impreviziunii, revizuirea conditiilor sau a sarcinilor care afecteza o


liberalitate:
b- poate fi ceruta indiferent daca acestea au fost stabilite printr-o donatie sau printr-
un legat; c- presupune modalitatea instantei sesizate cu o astfel de cerere de a
dispune modificari cantitative sau calitative ale conditiilor sau al esarcinilor care
afecteaza liberalitatea

150. Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include,


printre altele:
c- revocarea promisiunii publice de recompensa

151. Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:


a- incetarea contractului de depozit la cererea deponentului

152. Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:


a- renuntarea mandataruui la mandat

153. In categoria avanzilor-cauza trebuie inclusi, printre altii:


c- succesorii cu titlu universal ai partilor

154. Dobanditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de avand-
cauza fata de:
b- actele juridice incheiate anterior de la cei de la care a dobandit dreptul respectiv,
insa numai daca sunt in legatura cu acel drept si au fost respectate formalitatile de
opozabilitate fata de terti
155. Constituie o exceptie aparenta de la principiul relativitatii actului juridic civil:
a-preluarea datoriei, cu consimtamantul creditorului; b- simulatia

156. Asemanator rezolutiunii, nulitatea:


a- atrage ineficacitatea actului juridic

157. Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea:


c- este supusa altor reguli in ceea ce priveste prescriptia extintiva

158. Spre deosebire de caducitate, nulitatea:


a- presupune un act juridic nevalabil incheiat; c- presupune o cauza existenta la
momentul incheierii actului juridic

159. Este considerata nescrisa:


a- dispozitia prin care se impune donatarului raportul fata de natura; b- clauza prin
care se prevede o conditie imposibila

160. Este considerata ca fiind nescrisa:


b- clauza prin care creditorul intretinerii se obliga la prestarea unor servicii; c- clauza
de antihreza

161. Este lovit de nulitate absoluta:


a- contractul de fiducie prin care se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul
beneficiarului, b- testamentul reciproc

162. Intervine nulitatea absoluta in cazul:


b- partajului facut fara participarea tuturor coproprietarilor

163. Intervine nulitatea relativa in cazul:


a- lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic

164. Intervine nulitatea relativa in cazul:


c- viciilor de consimtamant

165. Nulitatea relativa:


a- poate fi confirmata si tacit

166. Asemanator nulitatii absolute, nulitatea relativa:


b- desfiinteaza efectele actului juridic ce contravin normelor juridice edictate pentru
inchierea lui valabila

167. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:


c- nu poate fi, in principiu, acoperita prin confirmare

168. Daca se invoca mai multe cauze de nulitate in privinta aceluiasi act juridic:
c- este suficient ca instanta sa gaseasca o cauza de nulitate intemeiata, devenind
inutila cercetarea celorlalte cauze de nulitate
169. Confirmarea actului juridic lovit de
nulitate: b- produce efecte retroativ (ex tunc)

170. Actul juridic de confirmare:


b- valideaza retroactiv actul juridic anulabil

171. Efectele nulitatii:


b- sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala ce
stabileste conditia de validitate nerespectata la incheierea actului juridic

172. In ceea ce priveste repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului


juridic desfiintat:
a- actiunea (cererea) in restituirea prestatiilor executate nu se confunda cu actiunea
in nulitate; c- instanta va dispune repunerea ambelor parti in situatia anterioara,
chiar daca cealalta parte nu a solicitat expres restituirea prestatiei sale

173. In caz de anulare a actului:


b- fructele culese pana la data intentarii cererii de anulare de posesorul de buna-
credinta nu se restituie

174. Atunci cand restituirea prestatiilor, efectuate de temeiul unui contract care a
fost desfiintat pentru o cauza de nulitate absoluta, se face prin echivalent, deoarece
prestatiile privesc servicii deja efectuate, valoarea acetora se apreciaza prin
raportare la momentul:
b- primirii de catre debitor a prestatiei supuse restituirii

175. Cheltuielile efectuate cu restituirea prestatiilor de suporta:


b- ca regula, de ambele parti, proportional cu valoarea prestatiilor care se restituie;
c- integral de partea culpabila pentru defiintarea actului juridic

176. Categoria exceptiilor de la principiul anularii actului subsecvent ca urmare a


anularii actului initial include, intre altele:
b- cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu gratuit al unui drept real
imobiliar, dupa trecerea a 5 ani de la data inregistrarii cererii de inscriere in cartea
funciara; c- cazul in care tertul subdobanditorilor ar putea invoca uzucapiunea

177. Conversiunea actului juridic:


a- inlatura efectele nulitatii

178. Efectele nulitatii sunt inlaturate de:


b- exceptia error communis facit ius

179. Exceptia error communis facit ius:


b- nu este aplicabila in materia cartii funciare, c- are ca efect mentinerea unui act
juridic incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila
180. Primus le-a vandut lui Secundus si Tertius o bijuterie, predarea bunului vandut
si plata pretului avand loc chiar la momentul incheierii contractului. Ulterior, Primus a
solicitat anularea contractului de vamzare aratand ca la incheierea acestuia a fost in
eroare cu privire la calitatea de soti a cumparatorilor, abia ulterior afland ca acestia
erau divortati. Instanta:
a- va respinge actiunea, deoarece eraoarea asupra starii civile a cumparatorilor nu
poate constitui motiv de anulare

181. X a cumparat de la Y o geanta cu pretul de 1.000 lei. Z, parterenul de viata a


lui X, a solicitat anularea acestui contract pentru dol, ustinand ca Y i-a ascuns cu
buna-stiinta lui X faptul ca geanta nu este din piele naturata, ci din piele sintetica.
Instanta:
c- va respinge actiunea in anulare ca fiind introdusa de o persoana fara calitate
procesuala activa

182. X, persoana juridica, a cerut anularea pentru violenta a contractului de


antrepriza incheiat cu Y, persoana juridica, aratand (si dovedind) ca, pe parcursul
executarii acestui contract, reprezentantul legal al lui Y a exercitat amenintari la
adresa reprezentantului legal al lui X, obtinand astfel plata inainte de termenul
convenit. Instanta:
b- va respinge cererea, intrucat cauza de nulitate trebuie sa existe la momentul
incheierii actului juridic

183. X, unicul mostenitor al lui Y, a solicitat in contradictoriu ci Z anularea


contractului prin care Y i-a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil lui Z,
in schimbul intretinerii prestate de acesta din urma pana la sfarsitul vietii lui Y. In
motivare, reclamantul a aratat ca autorul lui, din cauza starii de sanatate si a varstei
inaintate, a avut o anumita temere subiectiva, in sensul ca singurul care il poate
ajuta in starea in care se afla era paratul. In speta, contractul de intretinere este:
b- lovit de nulitate relativa pentru violenta morala

184. Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-a vandut lui
Secundus un anumit imobil pentru pretul de 60.000 lei, pret platit la momentul
incheierii contractului. Inmotivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul a
aratat ca la incheierea contractului se afla intr-o stare de nevoi acuta, in sensul ca se
apropia scandenta unei datori de 50.000 lei pe care o avea fata de un tert creditor al
sau, iar cumparatorul a profitat de aceasta stare de nevoi, obligandu-l sa accepte un
pret vadit mai mic decat valoarea de circulatie a imobilului, care era de 100.000 lei.
Instanta:
a- va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata

185. Prin inscris sub semnatura privataincheiat la data de 10.11.2011, Primus l-a
imprumutat pe Secundus cu suma de 10.000 lei, suma ce urma sa fie restituita la
24.12.2011. Partile au inserat in inscris si o clauza potrivit careia, pana la
restituireasumei imprumutate, Sencundus constituie in faviarea lui Primus o garantie
reala asupra autoturismului sau, care insa va ramana in folosinta proprietarului.
Acesta clauza:
c- nu a dat nastere, in mod valabil, unui drept real de garantie asuora autoturismului
186. Prin inscrisul dactilografiat, semnat la 25 martie 1992 de M.V. in fata
secretarului primariei comunei P., judetul Iasisi intitulat testament, M.V. a aratat ca
asa dupa moartea sa o casa de locuit si un teren fiului sau, M.C. cu conditia sa il
ingrijeascapana la deces, iar supa moarte sa ii faca cele crestinesti, conform traditiei
locale. Dupa deschiderea succesiunii de pe urma lui M.V., M.A., in calitate de sotie
supravietuitoare, a solicitat in contradictoriu cu M.C: intre altele, desfiintarea
testamentului.
In speta, testamntul intocmit la 25 martie 1992:
c- este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa formei cerute ad validitatem

187. La data de 3 octombrie 2011, Primus a cumparat de la Secundus un anumit


tablou (bun determinat individual), partile stabilind ca acesta va fi predat
cumparatoruli la data de 31 octombroe 2011, vand va fi platit si pretul de 20.000 lei.
La data de 29. Octombrie 2011, tabloul a pierit fortuit. La data de 7 noiembrie 2011,
Secundus l a chemat in judecata pe Primus, solicitand obligarea acestuia la plata
sumei de 20.000 lei, cu titlu de pret. Paratul a cerut respingerea actiunii, deoarece
reclamantul nu isi poate executa obligatia de predare a bunul vandut, trebuind deci
sa suporte riscul pieirii fortuite:
a- va respinge actiunea, deoarece riscul contractului sinalagmatic se suporta de
debitoul obligatiei imposibil de executat

188. X ii doneaza lui Y un imobil, partile stipuland, intre altele, obligatia lui Y de a
plati in favoarea lui Z, nepotul de frate a lui X, suma de 5.000 lei anual, pana cand Z
isi va finaliza studiile universitare de licenta. Dupa finalizarea studiilor, Z il cheama in
judecata pe Y, solicitand revocarea donatiei, invocand (si dovedind) neexecutarea
obligatiei asumate de Y in favoarea sa. Instanta:
b-va respinge cererea, deoarece Y nu poate cere revocarea donatiei

189. X si Y incheie un contract de arendare, pe o durata de 3 ani, avand ca obiect


un teren arabil in suprafata de 10 hectare, in schimbul unei arende reprezetant
jumatate din contravaloarea recoltei ce se va culege. Ulterior, arendasul Y incheie un
contract de subarendare cu Z. X il cheama in judecata pe Y, solicitand instantei
declararea nulitatii absolute a contractului de subarendare. Instanta:
b- va respinge cererea, intrucat nu a fost introdusa impotriva ambelor parti ale
contractelor de subarendare

190. Primus l-a chemat in judecata pe Secundus, pentru a fi obligat la plata pretului
apartamentului pe care i l-a vandut prin inscris sub semnatura privata incheiat la
data de 03.10.2011. Desi legal citat, paratul nu a depus intampinare si nici nu s –a
prezentat spre a se apara. Instanta:
c- va respinge cererea de chemare in judecata si doar in considerentele hotararii va
arata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta.

191. Primus l-a chemat in judecata pe Secundus, pentru a se dispune rezolutiunea ,


pentru neplata pretului, a contractului de vanzare intervenit intre cei doi, cu daune-
interese. Fara a formula cerere neconventionala, Secundus a invocat ca a incheiat
contractul sub imperiul violentei. Instanta:
a. va respinge cerere de chemare in judecata, fara anula contractul de vanzare

192. X, in varsta de 17 ani, ii vinde un calculator li Y, major, in schimbul pretului de


1.000 lei. La inchierea contractului, vanzatorul i-a spus cumparatorului ca are varsta
de 19 ani, prezentandu-i in acest sens cartea de identitate a fratelui sau, mare ca el
cu 2 ani. Din pretul obtinut, X si-a achitat o datorie de 400 lei, a facut prietenei sale
un cadou in valoare de 350 lei, restul de bani fiindu-i furat. Ulterior, X a solicitat in
contradictoriu cu Y anularea contractului de vanzare pentru lipsa capacitatii depline
de exercitiu a vanzatorului cu repunerea partilor in sitatia anterioara. Instanta:
b- va respinge cererea de chemare in judecata

193. Renuntarea la prescriptia extinctiva:


a- poate fi expresa sau tacita; b- produce efecte numai in privinta celui care a facut-
o

194. Renuntarea la prescriptie:


b- facuta de catre unul din codebitorii unei obligatii solidare nu ii impiedica pe ceilalti
codebitori sa invoce prescriptia; c- poate fi facuta atat cu privire la prescriptia
implinita, cat si la beneficiul termenuui scurs pentru prescriptia inceputa si
neimplinita

195. Prescriptia dreptului la actiune privind creanta principala:


b- atrage, in principiu, prescriptia dreptului la actiune privind drepturile accesorii;c-
nu atrage si stingerea dreptului de gaj

196. Este imprescriptibila extinctiv actiunea:


a- de partaj; c-negatorie

197. Este prescriptibila extinctiv actiunea confesorie intemeiata pe:


b- dreptul de servitute

198. Este prescriptibila extinctiv:


a- actiunea in revendicare imobiliara in cazul avulsiunii

199. Este imprescriptibila extinctiv:


b- actiunea in stabilirea partenitatii introdusa in timul vietii copilului

200. Este supusa prescriptiei extinctive:


a- actiunea in revocarea judecatoreasca a legatului

201. In cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctiva:


a- incepe sa curga de la data cand obligatia de a da sau de a face a devenit exigibila
si debitorul trebuia astfel sa o execute

202. Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei prin fapta ilicita incepe sa
curga de la data cand cel pagubit:
c- a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea
203. Prescriptia extinctiva a actiunii in anularea actului juridic pentru violenta incepe
sa curga:
a- la data incetarii violentei

204. Prescriptia extinctiva a actiunii in anularea actului juridic pentru doi incepe sa
curga:
b- la data descoperirii dolului

205. Prescriptia extinctiva a actiunii in declararea nulitatii pentru eroare asupra


calitatilor substantiale ale lucrului vandut incepe sa curga:
c- de la data la care cumparatorul a cunoscut ca a avut o falsa reprezentare a
realitatii, insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii contractului
de vanzare cumparare

206. Prescriptia actiunii in raspundere civila pentru viciile ascunse ale lucrului incepe
sa curga:
c- cel mai tarziu de la data expirarii termenului de garantie

207. Forta majora constituie o cauza:


a- de suspendare a prescriptiei extinctive; c-de suspendare a termenului de
decadere

208. Prescriptia extinctiva nu curge:


c- intre soti

209. Nu constituie o cauza de suspendare a cursului prescriptiei extinctive:


b- logodna intervenita intre creditoare si debitor; c- depunerea cererii de interventie
in cadrul urmaririi silite pronite de alti creditori

210. Exista cauze speciale de suspendare a cursului prescriptiei extinctive:


a- in materie succesorala, b- in materia raspunderii pentru tinerea defectuoasa a
cartii funciara

211. Efectul special al suspendarii cursului presriptiei extinctive:


b- consta in amanarea impinirii termenului de prescriptie extinctiva in cazurile
prevazute de lege

212. Suspendarea prescriptiei extinctive:


b- opereaza numai in cazurile expres prevazute de lege

213. In privinta cursului prescriptiei extinctive:


b- clauza prin care partile contractante ar stabili momentul de la care incepe sa
curga prescriptia, derogand astfel de la regula incidenta materiei respective, nu este
lovita de nulitate absoluta

214. Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva de drept comun:


a- nu poate fi dispusa din oficiu de organul de jurisdictie
215. Predarea, la 30 de zile de la incheierea unei promisiuni bilaterale de vanzare, in
care nu s-a stipulat un termen pentr incheierea contractului de vanzare, a bunului ce
formeaza obiectul acesteia catre cel care urmeaza sa il cumpere:
c- intrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui care urmeaza sa cumpere
de a cere incheierea contractului de vanzare

216. Cererea de chemare in judecata introdusa de catre creditor:


c- atribuie un caracter provizoriu si conditionat intreruperii cursului prescriptiei
extinctive

217. Nu constituie o cauza de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive:


b- punerea in intarziere a debitorului, daca aceasta este urmata de chemarea lui in
judecata in termen de 6 luni de la data implinirii termenului de prescriptie

218. Intreruperea prescriptiei extinctive:


a- are ca efect inlaturarea prescriptiei extinctive scurse anterior momentului aparitiei
cauzei de intrerupere

219. Repunderea in termenul de prescriptie extinctiva are ca efect:


b- posibilitatea de a considera prescriptia extinctiva ca neimplinita

220. Termenul de prescriptie extinctiva este de 3 ani in cazul:


a- actiunii in revendicarea imobilului adjudecat

221. In cazul termenului de decadere de ordine publica:


a- instanta este obligata sa invoce si sa aplice din oficiu decaderea daca este cauzul

222. Constituie termen de decadere:


a- termenul de 1 ani aplicabil dreptului de optiune succesorala;c- termenul de 3 ani
aplicabil actiunii in revendicarea bunului imobil pierdut sau furat de la posesorul de
buna-credinta

223. Clauza prin care partile stabilesc un termen de decadere care ar face excesiv
de dificila exercitarea dreptului subiectiv:
c- este lovita de nulitate absoluta

224. Un termen de decadere de o luna care a inceput sa curga marti 31.01.2012 s-a
implinit:
c- miercuri 29.02.2012

225. Un termen de decadere de o luna care a inceput sa curga joi 31 mai 2012 de
va implini:
c- luni 1 iulie 2012

226. LA data de 1.06.2006, primus ii inchiriaza un apartament lui Secundus pe o


durata de 5 ani in schimbul unei chirii lunare de 500 lei, fiecare chirie scadenta in
ultima zi a fiecarei luni. La 01.09.2011, Primus il cheama in judecata pe Secundus
solicitand instantei sa prin hotararea ce o va pronunta sa il oblige pe Secundus la
plata sumei aferente chiriilor neplatite de catre acesta. Din probatoriu administrat
rezulta sa Secundus nu a platit nicio chirie de la data incheierii inchirierii
aparatmentului: Sencundu s-a aparat sustinand ca in speta a intervenit prespriptia.
Instanta:
a- va admite in parte cererea de chemare in judecata si il va obliga pe Secundus sa ii
plateasca lui Primus suma de 16.500 lei.

227. La data de 11.11.2007 Primus il imprumuta oe Secundus cu 10.000 lei, partile


convenind ca suma va fi restituita la data de 11.11.2008, precum si o dobanda
lunara de 0,5 % pana la restituirea efectiva. Intrucat Secundus nu a restituit suma
imprumutata si nici nu a platit vreo dobanda, la data de10.11.2011, Primus il
cheama in judecata pe Secundus, solicitand instantei, prin capatul de cerere
principal, obligarea paratului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de restituirea
imprumuta, precum si, prin capatul de cerere accesoriu, obligarea paratului la plata
sumei de 2.400 lei cu titlu de dobanda eferenta. Secundus a invocat prescriptia
extinctiva. Instanta:
c- va obliga pe parat la plata catre reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de
restituire imprumut, precum si a sumei de 1.800 lei cu titlu de dobanzi.

228. La 10.10.2008, in cadrul unei emisiuni televizate, X, moderatorul emisiunii, ii


adreseaza grave injurii lui Y, unul dintre invitatii la acea emisiune. La 04.12.2008, Y
depune o plangere penala impotriva lui X, insa instanta penala, constatand incidenta
art. 10alin. 1 lit. B C. proc. Pen. Pronunta o hotarare de achitare. In plangerea
penala Y mentiona, intre altele, ca isi rezerva dreptul de pretinde despaguburi pentru
prejudiciul cauzat dreptului sau la imagine. La 14.11.2011, Y il cheama in judecata
pe X, solicitand instantei prin hotararea ca o va pronunta sa il oblige pe parat la
plata sumei de 100.000 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral pe care i
l-a cauzat prin afirmatiile facute cu ocazia acelei emisiuni televizate. X se apara
sustinand ca actiunea este prescrisa. Instanta:
b- va admite exceptia de prescriptie extinctiva, constantant ca termenul de
prescriptie s-a implinit la 10.10.2011, deci anterior sesizarii instantei.

229. La 15.10.2008, X ii vinde lui Y o bijuterie, solicitand instantei ca prin hotararea


ca o va pronunta sa il oblige pe Yla restituirea bijuteriei ce a facut obiectul
contractului defiintat. Y invoca exceptia de prescriptie in temeiul contractului
defiintat. Instanta:
c- va respinge exceptia de prescriptie, deoarece, in speta, actiunea in restituirea
prestatiei executate de X are caracterulunei actiuni reale

230. La 11.02.2008, X ii vinde prietenului sau Y o bijuterie in schimbul pretului de


12.000 lei, care trebuia platit pana la sfarsitul lunii. La 15.05.2011, Y il imprumuta pe
X cu 25.000 lei, imprumut ce trebuia restituit la 30.06.2011. Dupa deteriorarea
relatiei de prietenie dintre dei doi, la 30.09.2011, Y il cheama in judecata pe X, spre
a fi obligat sa ii plateasca suma de 25.000 lei cu titlu de imprumut nerestituit. X se
apara invocand compensatia legala. Y recunoaste ca nu a achitat pretul pentru
contractul incheiat in februarie 2008, sustinand insa ca a intervenit prescriptia
extinctiva a creantei pe care X o avea fata de el. Instanta il va obliga pe X sa ii
plateasca lui Y suma de:
b- 25.000 lei, deoarece creanta pe care X o avea fata de Y era prescrisa in momentul
in care s-ar fi putut opune compensatia.