T2.

Conceptualizarea managementului calității

2.1 Definirea managementului calității

2.2 Funcţiile managementului calității
2.3 Strategii și politici în managementul calității
2.4. Principiile Mg Calității

2.1 Definirea managementului calității

Prin managementul calităţii produsului (serviciului) se înţelege procesul continuu,
planificat şi orientat de influenţă a tuturor nivelurilor manageriale asupra factorilor şi
condiţiilor ce asigură formarea produsului de calitate optimă şi utilizarea lui maximă.
Managementul calităţii este examinat ca o acţiune de rectificare asupra procesului
formării calităţii şi valorificării ei în cadrul utilizării. Managementul calităţii se prezintă ca o
parte organică a sistemului de management al organizaţiei. Din această afirmaţie rezultă că
nivelul calităţii produsului este necesar a fi stabilit, asigurat şi menţinut, ceea ce înseamnă că
gestiunea calităţii este orientată la reglementarea tuturor etapelor ciclului de viaţă a
produsului şi stipulează:
- pregătirea tehnică a proceselor;
- controlul anticipat;
- procesul fabricării produsului;
- organizarea, motivarea şi salarizarea muncii;
- auditul şi activitatea financiară;
- controlul calităţii muncii şi produsului;
- deservirea produsului în exploatare.
Sarcinile principale ale managementului calităţii sunt:
- studierea pieţei produsului;
- studierea cerinţelor naţionale şi internaţionale faţă de produsul elaborat;
- elaborarea metodelor şi mijloacelor de influenţă asupra proceselor de
cercetare, proiectare şi formare a produsului;
- culegerea, analiza şi păstrarea informaţiei despre calitatea produsului.
Procesul managementului calităţii produsului include următoarele operaţii:
- elaborarea programelor de gestiune, planificare şi sporire a calităţii
produsului;
- culegerea şi analiza informaţiilor asupra oricărui obiect ce influenţează
calitatea produsului;
 - elaborarea şi realizarea deciziilor manageriale în domeniul gestiunii
calităţii prin intermediul influenţei asupra obiectului de gestiune;
- analiza informaţiilor despre modificarea calităţii obiectului provocată de
acţiunile manageriale.
Esenţa managementului, în acest context, constă în elaborarea deciziilor manageriale şi
realizarea acţiunilor manageriale preconizate de aceste decizii asupra obiectului de gestiune
bine determinat. În managementul calităţii ca obiecte de gestiune nemijlocit apar procesele de
care depinde calitatea produsului. Ele se formează şi au loc la etapele de preformare, formare
şi postformare a ciclului de viaţă a produsului.
Elaborarea deciziilor manageriale are loc în baza comparării informaţiei despre starea
reală a procesului gestionat cu caracteristicile programate ale acestuia.
Uneori în calitate de obiect de gestiune în managementul calităţii se examinează
capacitatea de concurenţă, nivelul de pregătire tehnică sau alţi indicatori.
Subiectul gestiunii sunt organele manageriale structurate pe diferite niveluri ierarhice şi
persoanele responsabile, invocate în asigurarea stării şi nivelului calităţii produsului.

2.2 Funcţiile managementului calității

Toate activităţile managementului calităţii se realizează în baza unor funcţii speciale,
complexitatea cărora este determinată de interacţiunea obiectului şi subiectului de gestiune.
În acest context, ele pot fi clasificate în următoarele funcţii manageriale:
1. Funcţia prognozării necesităţilor, calităţii şi utilităţii produsului orientată la:
- relevarea necesităţilor clienţilor în domeniul nomenclaturii, sortimentului
şi calităţii produsului în perspectiva producerii şi utilizării lui;
- relevarea posibilităţilor şi direcţiilor tehnico-ştiinţifice şi economice de
satisfacere a necesităţilor de perspectivă a clienţilor;
- determinarea sortimentului şi indicatorilor calităţii la elaborarea noilor
tipuri de produse şi modernizarea celor existente.
2. Funcţia planificării creşterii calităţii produsului prevede:
- elaborarea noilor tipuri de produse (nomenclatură, indicatori, etape,
termeni);
- valorificarea noilor tipuri de produse;
- creşterea nivelului tehnic, organizatoric şi a calităţii produsului;
 - creşterea calităţii proceselor şi a activităţilor.
3. Normativele şi cerinţele privind calitatea produsului stipulează:
- studiul tendinţelor progresive şi perspectivelor produsului;
- selectarea setului de indicatori ai calităţii şi metodelor de standardizare;
- optimizarea indicatorilor calităţii produsului şi normarea lor;
- stabilirea în actele normativ-tehnice a regulilor organizării şi realizării
verificărilor.
4. Atestarea produsului include un complex de activităţi organizaţional - tehnice şi
economice, ce asigură pregătirea produsului pentru atestare conform categoriilor
calităţii, precum şi executarea atestării.
5. Funcţia elaborării şi organizării fabricării produsului se referă la formarea şi
valorificarea în termeni reduşi a noilor tipuri de produse, nivelul tehnic şi indicatorii
economici ai cărora sunt mai performanţi.
6. Funcţia asigurării tehnologice a calităţii produsului asigură fabricarea din start a
produsului în conformitate cu indicatorii programaţi.
7. Funcţia asigurării metrologice a calităţii produsului presupune executarea oportună
a activităţilor de realizare a unităţii şi exactităţii parametrilor produsului, a
echipamentului şi proceselor.
8. Funcţia asigurării tehnico-materiale a calităţii produsului vizează asigurarea cu
resurse a organizaţiei.
9. Funcţia pregătirii şi creşterii calificării personalului în domeniul sporirii calităţii
produsului prevede organizarea instruirii personalului în noi metode de elaborare,
fabricare şi utilizare a produsului.
10. Funcţia organizării raporturilor de calitate dintre utilizatori şi furnizori presupune
stabilirea unor relaţii informaţionale ample între furnizorii, producătorii şi
utilizatorii produsului.
11. Funcţia asigurării stabilităţii nivelului planificat al calităţii produsului se referă la
anticiparea şi lichidarea cauzelor ce au efecte negative asupra calităţii produsului şi
la menţinerea indicatorilor calităţii la nivelul valorilor normative.
12. Funcţia stimulării sporirii calităţii produsului include un spectru larg de stimulente
morale şi materiale pentru angajaţi în parte şi grupuri de muncă în formarea
produselor înalt calitative, precum şi responsabilitatea pentru produsele necalitative.
 13. Funcţia controlului calităţii şi testării produsului vizează prevenirea lansării
produsului necorespunzător cerinţelor standardelor, cerinţelor de utilizare,
contractuale etc.
14. Funcţia evidenţei interne a calităţii produsului se referă la înregistrarea sistematică
a datelor despre calitatea reală a produselor şi proceselor, elaborarea dărilor de
seamă la diferite niveluri manageriale.
15. Funcţia analizei îmbunătăţirii produsului cuprinde relevarea finalităţilor activităţii
organizaţiei.
16. Funcţia asigurării juridice a sistemului managementului calităţii vizează asigurarea
utilizării eficiente a mijloacelor şi formelor de influenţă juridică asupra subiectelor
şi obiectelor de gestiune la toate etapele ciclului de viaţă a produsului.
17. Funcţia asigurării informaţionale a sistemului managementului calităţii este
necesară pentru asigurarea oportună a managerilor şi organelor de gestiune cu date
şi informaţii fundamentate şi relevante ce caracterizează nivelul şi calitatea
produsului la toate etapele ciclului lui de viaţă.

2.3 Strategii și politici în managementul calității

Scopul primordial al managementului calităţii este asigurarea lansării produsului ce
corespunde cerinţelor pieţei şi exigenţelor concurenţiale prin minimizarea cheltuielilor, luând
în considerare interesele clientului şi cerinţele securităţii şi de ecologie ale proceselor şi
produsului.
Pentru asigurarea eficienţei organizării proceselor manageriale, conducerea organizaţiei
elaborează strategia calităţii.
De regulă, de elaborarea strategiei calităţii este pe deplin responsabil nivelul tactic.
Strategia calităţii este integrată şi derivată strategiei generale a organizaţiei şi stipulează paşi
consecutivi în realizarea obiectivelor şi soluţionarea problemelor în domeniul calităţii.
Elaborarea strategiei este bazată pe evidenţa ciclului de viaţă al produsului şi interacţiunea
„produs-piaţă”.
Concomitent cu strategia se elaborează tactica managementului calităţii produsului.
Tactica reprezintă activitatea de formare şi asigurare a calităţii pe termen scurt. Tactica
determină direcţiile ce asigură apropierea permanentă de parametrii programaţi ai calităţii. Ea
se elaborează şi se implementează de nivelurile manageriale operative şi se realizează de
personalul organizaţiei.
 Politica în domeniul calităţii este punctul de reper al programei managementului
calităţii şi este unul din elementele de bază ale politicii generale a organizaţiei. Politica
calităţii determină direcţiile de evoluţie a organizaţiei şi relevă rolul şi locul calităţii în
activitatea organizaţiei.
Factorii principali care influenţează formarea politicii calităţii sunt:
- situaţia pe piaţa de desfacere;
- capacitatea de concurenţă a produsului;
- progresul ştiinţifico-tehnic şi intensitatea luptei concurenţiale;
- situaţia internă a organizaţiei;
- investiţiile în dezvoltarea organizaţiei.
Politica calităţii elaborată sub forma direcţiilor şi obiectivelor generale este inclusă în
„Manualul calităţii”.

2.4 Principiile managementului calității

Aceste principii1, ce derivă din experienţa colectivă şi cunoştinţele experţilor

de nivel mondial, sunt orientate spre asistenţa utilizatorilor de a obţine un succes durabil în
activitatea lor:
 Orientarea la consumator: companiile depind de consumatorii lor, de aceea
trebuie să înţeleagă necesităţile lor curente şi viitoare, să îndeplinească cerinţele
consumatorilor şi să întreacă aşteptările lor.
 Liderismul (leadership) – capacitatea de conducere: liderii stabilesc unitatea
scopului şi direcţiei organizaţiei. Ei trebuie să creeze şi să menţină un mediu intern în care
angajaţii ar fi implicaţi în atingerea obiectivelor organizaţiei.
 Implicarea angajaţilor: angajaţii de la toate nivelele organizaţiei constituie
esenţa ei, iar implicarea lor totală permite utilizarea abilităţilor lor spre beneficiul
organizaţiei.
 Managementul proceselor: rezultatul dorit este obţinut mai eficient când
resursele şi activităţile sunt tratate ca procese.
  Abordarea managementului ca sistem: identificarea, înţelegerea şi
managementul sistemului de procese interdependente îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea
organizaţiei.
 Îmbunătăţire continuă: îmbunătăţirea continuă trebuie să fie obiectivul
principal al organizaţiei.
 Decizii bazate pe date: deciziile eficiente sunt bazate pe analiza datelor şi
informaţiei.
 Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii: organizaţia şi furnizorii săi sunt
interdependenţi, iar relaţiile reciproc avantajoase măresc abilităţile ambilor de a crea valori.