ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTILOR CU BPOC
 ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2014
CUPRINS

CAPITOLUL I- INTRODUCERE
1.Argumentarea lucrării ............................................................................................................... 4
2.Scurt istoric al afecţiunii ........................................................................................................... 5
CAPITOLUL II - PARTEA GENERALĂ
1.Definiţie ..................................................................................................................................... 6
2.Etiologie ..................................................................................................................................... 6
3.Clasificare .................................................................................................................................. 7
4. Localizare ................................................................................................................................ 7
5.Epidemiologie (Frecvenţa)......................................................................................................... 8
6.Anatomia patologică .................................................................................................................. 9
7.Tablou clinic .............................................................................................................................. 11
8.Investigaţii................................................................................................................................ 12
9. Diagnostic ( a) pozitiv;b) diferenţial) ....................................................................................... 12
10.Tratament (a) profilactic;b)igieno-dietetic;c)medicamentos;d) chirurgical) ........................... 13
11.Evoluţie. Complicaţii. Prognostic.......................................................................................... 15
12.Rolul asistentului medical ..................................................................................................... 16
13. Descrierea a două tehnici ...................................................................................................... 18
CAPITOLUL III – PARTEA PERSONALĂ – STUDIU DE CAZ
1. CAZI ................................................................................................................................. 21
2. CAZ II ............................................................................................................................... 31
3. CAZ III.............................................................................................................................. 43
CAPITOLUL IV-CONCLUZII .................................................................................................... 55
CAPITOLUL V –PROPUNERI ................................................................................................... 61
CAPITOLUL VI-BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. 62
CAPITOLUL VII-ANEXE ........................................................................................................... 63
 CAPITOLUL I -INTRODUCERE

1. ARGUMENTAREA LUCRĂRII

Ce-a mai frumoasă artă este de a îngriji omul. Ce frumos este să cunoști sufletul unui om,
ce mulțumire îți dă gestul de ajutor pentru cel care are nevoie de tine, ce optimism și putere de
viață prinzi după puținul de căldură oferit!
Pentru a putea simți cu adevărat aceste sentimente trebuie să-ți însușești temeinic
cunoștințele de nursing care te apropie nu numai de oamenii bolnavi, ci și de cei sănătoși. Am
ales această temă a lucrării mele îngrijirea bolnavului cu BPOC pentru că a fost unul dintre
stagiile efectuate în secția de Interne în care mi-a plăcut foarte mult deoarece personalul medico-
sanitar a arătat multă răbdare și încredere, având sentimentul că am fost utilă atât pacienților cât
și echipei care m-a îndrumat.
Pentru că sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului, mi-a placut să acord îngrijiri
pacienţiilor cu BPOC, comunicând cu unii dintre ei, le-am explicat cât de importante sunt unele
lucruri,şi anume cât de mult contează condiţiile de viaţă, de muncă, şi câte benefice pentru
sănătatea lor ar fi dacă ar renunţa la fumat indiferent de stadiul bolii.
De asemenea nu am putut să nu remarc suferinţa fizică, cât şi suferinţa psihica a
bolnavilor deBPOC, bolnavi care, datorita principalelor simptote ale bolii, sunt condamnaţi la o
existenaţă marcata de evoluţia acestei boli care are tendinta de agravare.Boala este şi invalidantă,
capacitatea de muncă a bolnavului fiind compromisă în stadiile mai avansate.
Prezenta lucrare î-şi propune în prima parte aflarea mai multor informaţii teoretice despre
boală, iar în a doua parte studiu a trei cazuri cu BPOC.

4
2.SCURT ISTORIC AL AFECTIUNII

BPOC este în prezent termenul preferat pentru afecţiunile pacienţilor cu obstrucţie

cronică a căilor aeriene diagnosticaţi anterior ca având bronşită cronică sau emfizem pulmonar.
În afară de fumul de ţigară, alţi factori în special expunerile ocupaţionale, pot contribui la
apariţia BPOC.
BPOC a devenit o problemă îngrijoratoare din punct de vedere social şi economic pentru
sistemele de sănatate la nivel mondial prin creşterea vertiginoasæ atât a prevalenţei cât şi a
morbidităţii şi mortalităţii.
Deşi nu este vindecabilă, BPOC poate fi prevenită şi tratată eficient, cu importante
beneficii atât pentru pacient cât şi pentru sistemele de sănătate. Date recente arată o prevalenţă
crescută şi în rândul adulţilor tineri (20-44 ani), cu o rată accentuată de creştere în rândul
femeilor.
Bronho-pneumopatia obstructivă cronică reprezintă în acest moment a 5-a cauză de
mortalitate la nivel mondial şi se estimează că va ajunge a 3-a cauză de mortalitate până în 2020.
Aproximativ 200 000 - 300 000 de persoane mor anual din cauza BPOC în Europa.
Rata mortalităţii în BPOC reprezintă o problemæ îngrijorætoare, în condiţiile în care, în
cazul altor patologii cronice majore (ex. afecţiuni cardiovasculare), rata mortalităţii a înregistrat
un declin semnificativ în ultimii ani.
România se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalităţii prin BPOC la bărbaţi, după
Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori.
BPOC reprezintă o cauză importantă de invaliditate, estimându-se a ocupa al 5-lea loc în
cadrul acestei clasificări până în anul 2020.[3]

5
 CAPITOLUL II -PARTEA GENERALĂ

1. DEFINIŢIE

Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă tulburarea ventilaţiei pulmonară

datorită obstrucţiei cronice a căilor respiratorii.
Astfel definită, BPOC nu este o boală, ci consecinţa unor boli respiratorii (bronşita
cronică,emfizem pulmonar, astmului bronşic în stadile avansate), a căror determinare funcţională
comună o reprezintă disfuncţia ventilatorie predominant obstructivă, determinată în mod
curent,cu ajutorul VEMS-lui.[3]

2 .ETIOLOGIE

Principala cauză a bronşitei cronice si a emfizemului pulmonar este considerată a fi în

primul rand:
1.FUMATUL. În studii epidemiologice se constată că mortabilitatea la fumatori este de 6
ori mai mare decat la nefumatori.Efectele tutunului pot fi multiple:
 Stimulează secreţia bronşica de mucus;
 Inhibă mişcarea cililor bronşice şi activitatea macrofogelor;
 Favorizează acumularea macrofagelor si neutrofilelor;
 Fumul de ţigari stimulează receptorii de iritaţie din submucoasa
bronşiilor.
2.ROLUL POLUARII ATMOSFERICE. Constituie de asemenea un factor etiologic, astfel
muncitori expuşi la profesi organică şi anorganică,din industria materialelor plastice şi a
bumbacului, fermierii, viticultorii,măturatorii,cei din industria materialelor de construcţii fac mai
frecvent bronşită cronică şi emfizem.
3.INFECŢII ACUTE BRONŞICE. Este de multe ori mixtă, adica iniţial virală apoi
bacteriană la acelaşi bolnav.

6
 4.FACTORI FAMILIARI ŞI GENETICI
Pot avea de asemenea o importantă ,pentru că copii şi cei nefumatorii, care trăiesc alaturi de
fumatori prezintă concentraţii serice crescute de monoxid de carbon şi fac mai frecvent infecţii
bronhopulmonare acute.[6]

3. CLASIFICARE

1. Bronşita cronică are doua forme clinice:

 bronşita cronică neobstructivă sau simplă, care poate fi
procedată sau acompaniată de episoade de bronşită acută şi nu
se însoţeşte de reducerea VEMS;
 bronşita cronică obstructivă,care-i o reducere permanentă a
VEMS cu dispnee de efort sau repaus.
2. Emfizem pulmonar poate fi de mai multe feluri:
 emfizemul centrolobular, în care leziunile emfizematoase
sunt localizate predominand în zona centrală a lobilor
secundari;
 emfizemul perilobar (panacinar), corespunde distribuţiei
mai mult sau mai puţin uniforme a leziunilor
emfizematoase la nivelul lobilor secundari, manifestată
clinic prin dispnee de efort;
 emfizemul interstiţial,se caracterizeaza prin prezenta
aerului în spaţiile subpleural şi peribronhovascular.
3. Emfizemul infantil lobar,constă în distensia şi distrucţia alveolara a unui lob

4. LOCALIZARE

Bronhiile împreună cu traheea alcătuesc aparatul traheobronşic.

 Traheea:

- este un organ tubular ce se află în continuara laringelui;

7
- are lungimea de aproximativ 10- 12 cm şi un calibru de 1,6 – 2 cm;

- la exterior este îmbrăcat în ţesut conjunctiv iar în interior se căptuşeşte cu o mucoasă alcătuită
din epiteliu cilindric ciliat.

 Bronhiile:

- formează rădăcina pulmonară împreună cu artere, vene, vase limfatice corespunzătoare fiecărui
plămân;

- intrapulmonar se ramifică în plămânul drept trei bronhii iar în cel stâng două bronhii ce poartă
numele de bronhii lobare deoarece corespund lobilor pulmonar iar acestea prin diviziunea lor
formează bronhiolele.

 Bronhiolele:

- în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele cartilaginoase ale
acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate.

5. EPIDEMIOLOGIE

BPOC este a patra cauză de deces atât în America cât şi în Europa şi singura din primele
10 cauze de deces pentru care mortalitatea este încă în creştere. GOLD estimează că BPOC, care
reprezenta în 1990 a şasea cauză de deces, la nivelul anilor 2020 va ajunge a treia cauză de
deces. Are o frecvenţă mai mare la bărbaţi decât la femei precum şi o prevalenţă mai mare la
persoanele cu un nivel socio-economic mai scăzut şi cu greutate scăzută la naştere.
Prevalenţa bolii a crescut în ultimii ani la adulţii tineri şi la femei, ajungând în acest
moment la 2,5% din populaţia peste 30 de ani. Este o boală mult mai costisitoare decât astmul,
consumând peste jumătate din bugetul alocat bolilor respiratorii în Uniunea Europeană.În
România 4,6% dintre bărbaţii şi 2,3% dintre femeile peste 40 de ani sunt afectaţi de BPOC,
procentele fiind mai ridicate la fumători. România ocupă locul trei în Europa ca rată a
mortalităţii, după Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100000 de locuitori.

8
6. ANATOMIA PATOLOGICĂ

Fig.1. Anatomia şi fiziologia aparatului respirator [1]

Modificări anatomice caracteristice pentru BPOC (figura 1) se găsesc la nivelul căilor aeriene
centrale şi periferice,parenchimului pulmonar şi vascularizaţiei pulmonare. Sediul major al
obstrucţiei în BPOC se găseşte însă în căile aeriene periferice (< 2 mm). Modificările la nivelul
căilor aeriene mari se întâlnesc mai degrabă în bronşita cronică şi conduc la tuse şi expectoraţie.
Emfizemul şi boala căilor aeriene mici sunt prezente împreună la majoritatea persoanelor
cu BPOC, şi contribuţia lor diferenţiată la obstrucţie variază de la o persoană la alta. Obstrucţia
căilor aeriene mici se întâlneşte mai degrabă la debutul bolii, în timp ce emfizemul predomină în
formele cu evoluţie îndelungată.
Căile aeriene mari. Principalele modificări la acest nivel sunt hipertrofia glandelor
submucoase în trahee şi bronhii asociată cu hipersecreţia de mucus. Aceste modificări sunt
proporţionale cu tusea şi expectoraţia ce definesc bronşita cronică, dar nu sunt legate de limitarea
fluxului aerian. Celulele mucipare (goblet) ajung să reprezinte 30-40% (normal = 4-5%) din
totalul epiteliului bronşic. Bronhiile suferă metaplazie scuamoasă, modificare care pe lângă
faptul că este carcinogenetică, perturbă profund şi clearance-ul muco-ciliar. Influxul de
neutrofile se asociază cu purulenţa sputei din infecţiile de tract respirator superior care pot afecta
aceşti pacienţi. Prezente uneori, hipertrofia muşchilor netezi bronşici şi bronhospasmul, nu sunt
la fel de importante ca în astm.
Căile aeriene mici. Sediul major al modificărilor îl reprezintă căile aeriene mici, sub 2

9
mm în diametru. Modificările celulare caracteristice includ metaplazia celulelor mucipale,
înlocuirea celulelor Clara ce secretă surfactant cu celule muco-secretoare, infiltraţie inflamatorie
cu celule mononucleate iar uneori şi hipertrofia muşchilor netezi.
Fibroza peretelui bronhiolar este o altă cauză de reducere a a diametrului lumenului
bronşic. Infiltratul inflamator prezent la nivelul căilor aeriene distale este sursa proteazelor,
urmată de distrugerea proteolitică a fibrelor elastice din bronhiolele respiratorii şi ducturile
alveolare.
Rezultanţa acestui proces, distorsiunea şi îngustarea căilor aeriene, ar putea fi explicaţia
bronhoobstrucţiei precoce întâlnite la fumători. Deoarece căile aeriene mici sunt menţinute
deschise de către parenchimul înconjurător integru, prin ancorarea lor radială la nivelul septurilor
alveolare, pierderea acestei ataşări ca urmare a distrugerii matricei extracelulare conduce
deasemeni la distorsionări şi la îngustarea căilor aeriene.
Parenchimul pulmonar. Emfizemul se defineşte prin distrugerea suprafeţei de schimb
gazos: bronhiolerespiratorii, ducturi alveolare, alveole. Se întâlneşte sub două variante:
emfizemul centriacinar şi emfizemul panacinar.
Emfizemul centriacinar (centrilobular) afectează părţiile centrale sau proximale ale
acinilor formate din bronhiolele respiratorii, în timp ce alveolele distale sunt cruţate. Se
localizează mai frecvent în lobii superiori, în special în segmentele apicale cu posibilitatea
existenţei de mari bule apicale. Pereţii spaţiilor emfizematoase conţin frecvent pigmenţi negri şi
inflamaţia este prezentă în jurul bronhiilor, bronhiolelor şi în septuri. Se întâlneşte la marii
fumători, ades în asociere cu bronşita cronică.
Emfizemul panacinar (panlobular) este mai frecvent în lobii inferiori, şi mai sever la
baze. Acinii sunt uniform lărgiţi, începând de la nivelul bronhiolelor respiratorii, prefixul pan-
referindu-se la întregul acin, nu la întregul plămân. Macroscopic plămânii sunt voluminoşi,
hiperinflaţi, putând ascunde cordul.

7. TABLOU CLINIC

10
 Tabloul clinic al pacienţiilor cu BPOC cuprinde manifestările adouă
bolii,acestea fiind:

1. Bronşita cronică

Tlaboul clinic al bronşitei cronice variază în funcţie de stadiul boli,este foarte banal şi
sărac în acuze ,ceea ce face ca bolnavul să nu-i dea atenţie. Primele episoade bronşice trec
aproape neobservate ,în special la fumători, la care atât puseurile iritative, cât şi cele infecţioase
sînt puse pe seama fumatului.
Tusea este deci simptomul dominant în aceasta faza a boli,fiind însoţită sau nu de
expectoraţie mucoasă,timp de mai mulţi ani fară afectarea stari generale.
Un alt simptom care poate apărea dar mai rar este hemoptiziea,de un aspect particular,sub
forma sputelor hemoptoice repetate,care durează timp de cateva zile.
Dispneea poate fi totuşi acuzată de bolnav dupa un efort de tuse prelungit .La ascultaţie
apare o respiraţie uşor înăsprită numităwheezing.
Un alt simptom important este reducerea VEMS (valoarea normală fiind
80%).Hipoxemia şi hipercapnia, apar la reducerea cu 25 % a VEMS-ului.
În bronşita cronică asistăm la episoade repetate de acutizare a infecţiei bronşice, a căror
expresie clinică o constituie creşterea cantitativă a expectoraţie care din mucoasădevine
purulentă, apariţia dispneei, apare febra şi insuficienţa pulmonară.
2. Emfzemul pulmonar
Simptomul principal în EP este dispneea, ia apare dupa ce o parte din ţesutul pulmonar
este distrus.Dispneea este progresivă în efort,coborandu-se bine cu gradul de scădere a VEMS-
ului.Tusea este absentă,minimă sau episodică şi expectoraţia este nesemnificativă.
Simptomele obiective constau în:
La inspecţie: -creşterea diametrului toracic antero-posterior;
-fosele supraclaviculare pline,gatul scurt;
-limitarea mişcarilor toracelui;
-hiperinflamaţie pulmonară.
La percuţie: -sindrom de hiperinflaţie pulmonară;
-limita inferioară-posterioară a sonorităţi pulmonare coborată;

11
 -reducerea mişcarilor diafragmului; La
asculţie: -diminuareai intensităţii respiraţiei de fond,cu prelungirea expirului.

8. INVESTIGAŢII

Investigaţiile clinice cuprinde următoarele:

- semne și simptome
- istoricul bolii
- antecedente personale fiziologice și patologice
- antecedente heredo-colaterale (familiale)
- mediul de viață și de muncă
- examenul fizic al aparatelor și sistemelor Examenele si
explorarile funcţinoale fac parte din investigaţile BPOC-ulu,care au un scop fiecare, şi anume:
-
radiografia pulmonară care confirmă sau infirmă că nu există afectare pulmonară sau cardiacă
care să cauzeze simptomele; -
examenul de spută poate evidenţia o predominantă a eozinocitelor; -
examenul electrocardiografic, poate evidenţia hipertensiune în mica circulaţie;
-
gazometria,se poate evalua oxigenarea sangelui;
-bronhoscopic sau tomografie computerizată;
-EKG-ul care arata modificari ale inimi drepte;
-radiografia toracică.

9. DIAGNOSTIC ( a. pozitiv, b. diferenţial)

a)Diagnostic pozitiv al BPOC se sisţine pe asocierea criterilor de bronşită cronică cu elementul

obstructiv persistent şi după controlul spasmului bronşic şi episoadelor de acutizare,documentat
prin reducerea VEMS.

12
 b)Diagnosticul diferenţial al BPOC ca şi al bronşitei cronice obstructive, se face cu
câteva boilii pulmonare cronice, în principal pe baza datelor din istoric,examen clinic şi
explorare funcţională respiratorie şi anume:
1. Astmul bronşic "ascuns" sau astmul vechi,infectat,imbracă uneori tablou clinic de
BPOC.

2. Fibroza chistică trebuie bănuită la un copil sau adult tînăr care fac un sindrom clinic
asemanator BPOC-ului cu predominanţă bronşică.
3.Emfizemul panacinar sever,se caracterizează prin prezenţa unui sindrom emfizematos
sever sub 30 de ani.
4.Sindroamele cu "cili imobili sau deschinetici"se caracterizează prin precocitatea
tabloului clinic de bronşită asociat cu sinuzita cronică şi bronşiactazii.
5.Prezenţa unei plicetemii asociate sau nu cu cord pulmonar .
Aceste modificari se pot asocia cu BPOC sau pot exista înafara acesteia.În astfel de situaţii se
impune uneori diagnostic diferenţial cu :
 sindromul de apnee în somn la obezi,alcolici mari sforăietorii;
 sindromul Pickwick,care care constă în obezitate,hipoventilaţie
alveolară,hipersomnie,respiraţie periodică,apetir crescut;
 afectarea cutiei toracice şi unele boli neuromusculare;
 sindromul apneei centrale din unele boli neurologice(sindromul Ondine).
Diagnosticul de certitudine este bronhografia.

10. TRATAMENT ( a) profilactic; b) igieno-dietetic; c) medicamentos;d) chirurgical )

a) Tratamentulprofilactic al pacienţilor cu BPOC constă în:combaterea fumatului, poluării,

infecţiilor respiratorii,al recidivelor sezoniere cu antibiotice (o săpt/lună),vaccinul antigripal
anual, antipneumococică şi polivalent care reduce severitatea evoluţiei şi mortalitatea BPOC
cu 50%.Farmacoterapia BPOC în evoluţia stabilă reduce expresivitatea semnelor clinice şi
previne dezvoltarea complicaţiilor OLD sporeşte supravieţuirea bolnavilor cu IR.Eradicarea
tuturor infecţiilor de focar (dentare, ORL). Efectuarea tratamentului desusţinere în

13
 perioadele de remisie. Un rolimportant profilaxia bolnavilor cu BPOC îl are Screening-ul,de
exemplu examinarea persoanelor cu risc înalt în dezvoltarea BPOC, anamneza minuţioasă,
calcularea indicelui fumătorului.
b) Ca tratament igienico-dietetic se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor
de somn şi veghe, evitarea eforturilor fizice şi psihice. Odihna activă, dar şi un psihic
echilibrat au un rol important atât pentru menţinerea apetitului, cât şi pentru grăbirea
procesului de vindecare a gastritei.Regimul alimentar va fi variat şi compus din alimente bine
tolerate. Vor fi evitate alimente iritante pentru stomac: sosuri, conserve, condimente,
rântaşuri, dulciuri concentrate. Ca alimente permise sunt: laptele, carnea de vită şi pasăre
fiartă, grăsimi vegetale, untul proaspăt, oul fiert, supa de legume. Administrarea meselor se
va face fracţionat, la ore regulate, urmate de repaus şi, eventual, comprese calde pe regiunea
gastrică.Ca regim alimentar, se va începe cu un regim lacto-făinos pe o perioadă de 6-7 zile,
apoi se va adăuga supa de legume, carnea fiartă şi oul fiert.Tratamentul cauzelor bolii constă
în îndepărtarea factorilor care determină iritarea sau ulcerarea mucoasei gastrice. Vor fi
eliminate alimentele sau lichidele prea reci sau prea fierbinţi, condimentele, medicamentele.
c) Tratamentul medicamentos al pacienţilor consta în:
 majoritatea pacientilor, indiferent de vârsta, pot invata modalitatea de folosire a
inhalatoarelor; corticoterapia, recomandata in perioadele de agravare (exacerbare) pentru
a reduce inflamatia accentuata de agravari, care pot scadea productia de mucus,
oxigenoterapie prelungita;
 mucolitice: bromhexin (Bisolvon, Bromhexin 3/zi oral sau aerosoli), acetilcisteină
(mucosolvin aerosoli), fluidifiante: siropuri expectorante, tablete expectorante 3-4/zi,
iodură de potasiu, ingestie lichidiană, inhalare vapori apă
 antibiotice pentru infecţia bronşică: ampicilină 2 g/zi p.o., i.m., tetraciclină 2 g/zi p.o.,
asocieri (Ampicilină + Gentamicină i.m., i.v.) după antibiogramă în infecţii severe,
Biseptol 2 x 2 tb./zi în infecţii uşoare
 combaterea spasmului bronşic: Eufilin (3 x 100 mg/zi), Miofilin i.v. (1-2 f/zi),
simpaticomimetice în aerosoli 3-4 puf./zi (Alupent, Salbutamol, Fenoterol, etc.),
Corticoizi: Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg/zi i.v. în urgenţe, Prednison oral
40-60 mg/zi cu scădere treptată, câteva săpămâni, în formele severe.

14
d) Tratamentul chirurgical :bulectomia sau transplantul pulmonar trebuie recomandate, cu
atenţie, în cazuri selecionate de pacieni cu Stadiu IV de BPOC foarte sever.

11. EVOLUŢIE.COMPLICAŢII.PROGNOSTIC

Evoluţia bronşitei cronice depinde de factorii etilogici care au generat-

o.Repetabilitatea,masivitatea lor in mediul de muncă sau in condiţiile habituale au o importanţă
mare. După părerea mea,factorii constituţionali au un rol de prim-ordin,astfel unele persoane
puse în aceleşi condiţii de impurificare climatica şi de viaţă reacţionează diferit;uni prezintă
bronşite cronice care evolueaza spre bronhobronşiolită,cu insuficienţa respiratorie şi uneori cord
pulmonar cronic, iar alţii,doar o iritaţie bronşica fără o evoluţie gravă.
Boala evolueaza de obiceii intr-o perioadă lungă de timp spre insuficenţă respiratorie şi
cord pulmonar cronic,poate fi influenţată favorabil prin excluderea fumatului şi a altelor poluanţi
atmosferici.
Principala complicaţie a BPOC- ului, adică insuficenţa respiratorie,o constituie infecţia
căilor respiratorie,agravarea ei este anunţată de insomnie,agitaţie psihomotorie şi accentuarea
dispneei.De subliniat că pacienţii cu BPOC fac frecvent ulcer septic a căruia primă manifestare
este hemoragia digestivă. Celelalte complicaţii fiind:
-infecţii şi supuratii bronho – pulmonare;
-pneumotorax spontan sau emfizem mediostnal;
-tromboflebite;
-insuficienta pulmonară cronică;
-cord pulmonar cronic.
Prognosticul este unul sever,iar speranţa de viaţă minimă,polipnee cu buzele
protuzionate,cianoză de repaus,aritmiicardiace şi VEMS sub un litru.
Supraveţuirea medie după depistarea sa este de peste 6 ani, iar dupa prima decompensare de
aproximativ 5 ani.

12. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

15
 Moto:"sănătatea este o stare de echilibru bio - psiho - social, cultural şi spiritual, stare de
autonomie şi independenţă, fără a fi egală cu absenţa bolii sau a infirmităţii".
Virginia Henderson.

Pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea fizică, psihică şi mentală care îl
părăseşte vertiginos în momentele de suferinţă, asistenta medicală va trebui să întrunească mari
calităţi morale si umane, o deplină disponibilitate afectivă, dar si o bună si continuă pregătire
profesională.
Respectând si iubind oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi si profesia
nobilă pe care ne-am ales-o!
De aceea rolul meu ca asistent medical este să fiu pregătit să î-mi exercit profesia în
mod responsabil şi conform pregătirii profesionale.
La începerea programului de lucru mă notez în condica de prezenţă,purtând echipamentul
de protecţie care este prevăzut de regulamentul interior.Respect şi aplic regurile de sepsie şi
antisepsie.
Astfel ca asistentă medicală am multiple intervenţii în îngrijirea pacienţilor cu BPOC.
Rolul meu propiu constând în:

 educ pacientul să renunţe la fumat şi să î-şi facă igiena bucală,ajut la

stimularea tusei;
 învăţ pacientul să expectoreze în batistă de unică folosinţă sau în
recipiente speciale cu capac ,să-şi clătească gura şi să se spele pe mâini
după expectoraţie,să-şi acopere gura atunci când tuşeşte sau strănută;
 sigur o poziţie sezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;

 asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin

tapotament cu lovituri uşoare ,cu partea cubitală a mâinii în regiunea
interscapulară,timp de 1-2 minunte,rog pacientul să respire lent şi adânc;
 explic pacientului să evite alimentele care generează flatulenţă şi
băuturile carbogazoase întrucât limitează expansiunea diafragmului şi
perturbă respiraţia;
 însoţesc pacientul la investigaţi şi explic necesitatea accestora;
 din 30 în 30 de minunte schimb poziţia pacientului;

16
  îmi pregătesc materialele necesare oxigenări pacientului,reorganizez
locul de muncă;
 verific identitatea pacientului,verific calitatea
medicamentelor:culoare,aspect,data expirări şi dacă medicamentul nu a
fost administrat anterior
 mă spăl pe mâini şi dezinfecţie cu alcool, înainte şi după orice tehnică
efectuat;
 schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
 asigur îmbracăminte lejeră;
 menţin igiena tegumentelor;
 urmăresc perioadele de odihnă,repaus,număr de ore de somn
supraveghez starea pacientului :funcţii vitale, facies, greutate;
 explic şi lămuresc pacientul asupra necesităţii respectării unuii program
de odihnă şi recuperare;
 învăţ pacientul cum să execută tehnicii de relaxare cum ar fi:exerciţii de
respiraţii,exerciţii fizice uşoare ale capului,gâtului,membrelor,lectură;
 educ pacientul pentru evitarea poluării atmosfere cu praf,încărcătură
microbiană prin ştergerea umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor;
 învăt pacientul să renunţe la fumat şi îi explic că încetinarea fumatului
este benefic în orice moment al evoluţiei bolii,deoarece este benefic
ameliorarei tusei;
 respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
 monitorizez funcţiile vitale a pacientului si saturaţia în O2;
 asigur o dietă hiposodată;
 alimentez pacientul prin mese mai dese şi hrană fracţională în cantităţi
mai mici,întervalele dintre mese nu vor depăşi 4-5 ore,comunic cu
aparţinători accestui.
Rolul meu delegat a constat în :
 administrez oxigen pe sondă endonazală sau pe mască,umidificat
pentru a nu irita mucoasele;

17
  recoltez analize de laborator:VSH, HLG, TGO, TGP,
hemoleucograma, biochimie;
 recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arteriale
 recolteaz sputa pentru examenul de citologie si examenul
bacteorologic
 îndepărtez secreţile nazale
 aspir secreţile bronşice
 administrez oxigen la indicaţii
 dministrez medicamente bronhodilatatoare
,expectorante,antiniflamatoare steroidiene;
 administrez cu cel puţin 4 ore înainte de bronhoscopie un sedativ
 administrez calmante,vitamine,sedative

12. DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI

1.Recoltarea sputei.
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile
respiratorii prin tuse.Recoltarea sputei este necesară pentru stabilirea agenţilor patologici ai
infecţiilor tractului respirator. Se face:
- înainte de inceperea unui tratament antibiotic sau la 5 zile dupa terminarea tratamentului;
- înainte de recoltare se va efectua igiena cavitarii bucale (periajul dintilor, clatirea gurii
şi gargară);
-se face dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a se spăla pe dinţi, fără a utiliza
apă de gură sau a fuma, înainte de a-şi pune proteza.
Materiale necesare:

Fig.2. 1.Recipient împachetat steril. 1.2. Recipient despachetat.[3]

18
  recipient cu capac înşurubat cu capacitate de 10-20 ml, baloane cu apă
sterilă, mănuşi chirurgicale;
 pacientul va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din
cavum, să scuipe secreţia bucală, după care î-şi va clăti gura şi va face
gargară repetată cu apă fiartă şi răcită,după care în urma unui effort de tuse
secreţia “ruptă din piept” va fi eliminată în cutia Petri sau recipientul steril
cu borcan înşurubat;
 transportul se face în 2 h; în situaţia când se depăşesc 24 h de la recoltare
pânăla prelucrare se adaugă un mediu conservant;
 se recoltează 5-10 ml de seceţie bronho- alveolară adevărată.
2. Bronhoscopia. Bronhoscopia
este examinarea arborelui traheo-bronşic cu ajutorul bronhoscopului.

Se face în scop: Fig.3.

Brunhiile [2] - diagnostic
- therapeutic.
Materiale necesare:
 casoleta cu mănuşi şi măşti, trusa cu pense şi porttampoane, depărtător de gură,
oglinda laringiană, seringă laringiană de 5 ml;
 tăviţă renală , oglindă frontală;
 aspirator electric + sonde aferente-sterile;
 aparatura de oxigenoterapie+ bronhoscop;
 medicamente: anestezice (cocaina 2-4%, xilină 2-4%, pantocaină 1% ) –incălzite
35°C; cardiotonice, vasodilatatoare, etc.
Pregătirea pacientului constă în cea psihică şi fizică:
a) psihică:
- se explică necesitatea tehnicii;

19
- pacientul este avertizat în privinţa gustului anestezicului şi a senzaţiei de îngroşare a limbii şi
gâtului.
b) fizică:
- în ziua precedent se face testare la xilină;
- în seara precedentă şi în dimineaţa examinării – la indicaţiamedicului – calmant;
- nu mănâncă în dimineaţa examinării;
- premedicaţie: atropină, Diazepam;
- pentru bronhoscopia rigidă: anestezie general;
- este transportat în camera de bronhoscopie .
Tehnica:
 tehnica este efectuată de către medic, ajutat de 2 asistente medicale:
1. menţine poziţia pacientului şi îl supraveghează
2. serveşte medicul
pacientul este aşezat pe masa de examinare în decubit dorsal cu capul în extensie şi gura
deschisă; sub umerii pacientului se aşează o pernă tare, ridicându-l la 12-15 cm, de la suprafaţa
mesei

 e efectuată în scopul realizării:

 biopsia bronşică prin fibroscopie asigură prelevarea de material bioptic
 brosajul (periajul) bronşic: se obţine material pentru axamenul citologic
 spălătura bronşică:

- se instilează 5-10 ml ser fiziologic la temperature corpului cu recuparare

prin aspirare;
- explorare citologică, microbiologică.[7]

CAPITOLUL III – Partea Personală- Studiu de caz.

1.CAZ I

1.CULEGEREA DATELOR

20
a)Date relativ stabile :
Nume:A
Prenume: I
Vârsta:63 de ani
Sex:masculin
Religie:ortodoxă
Domiciliu: Săcele,Judetul Braşov
Stare civilă:căsătorit
Ocupaţie: lucrează în industria materialelor plastice
Condiţii de viaţă:corespunzătoare
Grup sanguin:OI
Rh:pozitiv
Obiceiuri: - somn: 6h/noapte + 2h/ziua.
- alimentaţie: 2 mese principale/zi + 2-3 gustări.
- eliminare: 5-6 micţiuni/zi, 1 scaun/zi.
- igienă: cavitatea bucală: 3/săptămână, duş: de 3 ori/zi, baie generală: de 2
ori/zi.
- consumă alcool: 100 ml vin/săptămână, 100 ml ţuică/săptămână, o cană de
cafea/zi.
- fumător de 20 de ani şi fumează 5-6 ţigări/zi.
AHC: nu prezintă.
APP: BPOC din 2002.
Deficite senzoriale: nu prezintă.

b) Date variabile:
TA: 120/80mmHg.
AV: 78 b/min.
Temperatura: 39 °C.

21
Greutatea: 70kg.
Talia: 1, 65 m
Stare psihică: anxietate din cauza spitalizării.
Data internări: 02.05.2014.
Manifestări de dependenţă ( semne şi simptome) :
- tuşe seacă
- dispnee de effort
- febră moderată (39°C)
- transpiraţii
- fatigabilitate
- anxietate.

Analize de laborator

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALE

22
 TGP 45 U/ l 7-56 U/ l
TGO 35 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 12 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 65 % 70 – 80 %
PaO 98 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 40 38 - 42 mm Hg
UREA SANGUINĂ 35 / mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 52 % 42 – 52 %
Hb 17 g % 14,18 – 16,1 g %

Alte explorări: Radiografie toracică, EKG, Radiografie pulmonară.

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing).

23
Nevoi afectate Diagnostice nursing (p e s)
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC manifestată
respiraţie. prin dispnee la efort, tuşe seacă.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului Hipertermie din caza infecţiei respiratorie
în limite normale. manifestată prin febră moderată (39°C).
3.Nevoia de a elimina. Diaforeză din cauza febrei.
4.Nevoia de a evita pericolele. Vulnerabilitate faţă de pericole din cauza boli
manifestată prin fatigabilitate.
5.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficientă la nivel senzorial din cauza
bolii, a spitalizări manifestată prin anxietate.

3. PLAN DE ÎNGRIJIRE

24
PROBLEME DE OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING
DEPENDENŢĂ - AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
1. Respiraţie Pacientul să - educ pacientul să renunţe la fumat şi ajut la 02.052014
anevoioasă prezinte o stimularea tuşei; Pacientul
respiraţie - asigur o poziţie şezândă sau semi şezândă prezintă
adecvată pe pentru ameliorarea dispneei; dispnee.
perioada - asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi
spitalizării. ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri 03-04.05.2014
uşoare, cu partea cubitală a mâinii în regiunea Pacientul
interscapulară, timp de 1-2 minute, rog respiră mai
pacientul să respire lent şi adânc; uşor, căile
- pregătesc bolnavul, îl informez, explic şi respiratori sunt
obţin consimţământul pentru investigaţii; mai libere,
- observ culoarea tegumentelor şi măsor tuşea se
funcţiile vitale: (R, P, TA, T°C) şi le transmit menţine.
medicului;
- urmăresc efectul medicamentelor; 05.05.2014
- recoltez sânge: hemoleucogramă, VSH, uree Frecvenţa
sanguină, creatinină, TGO, TGP, Ht, Hb. respiratorie sa
- recoltez sputa pentru examenul redus, tuşea s-a
bacteriologic; mai ameliorat.
- însoţesc pacientul la: radiografie toracică,
EKG, radiografie pulmonară. 06.05.204
- administrez oxigen pe mască 6l / min , Pacientul nu
umidificat pentru a nu irita mucoasele; mai prezintă
- administrez medicamente bronhodilatatoare: tuse şi dispnee
HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF; de efort.
antiinflamatoare: Eurespal 80 mg 1-0-1.

25
2. Hipertermie Pacientul să - asigur condiţii de microclimat (T°C 20-22, 02.05.2014
prezinte umiditate 60-80%); Ora 9°°
temperatura - observ, măsor şi notez în F.O temperatură şi T°C =39°C
corpului în o transmit medicului; Ora 16
limitele - asigur hidratare eficientă, servesc pacientul T°C=38°C
normale în cu cantităţi mari de lichide;
72h. - aplic comprese reci, încălzesc pacientul în 03.05.201
caz de frison; Ora 9°°
- asigur repausul la pat în perioada febrilă; T°C =38,1°C
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte Ora 16
ori este nevoie; T°C =38,5°C
- asigur îmbrăcăminte lejeră;
- menţin igiena tegumentelo; 04.05.2014
- administrez medicaţia şi urmăresc efectele Ora 9°°
acesteia asupra organismului: T°C =37,5°C
Paracetamol 1tb 1-1-1 Ora 16
Axetin 1 fl la 6 ore i.v. T°C =37,6°C
Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore, i.v.
Analgezice antiinflamatoare: brufen, 05.05.2014
fenilbutazonă. Pacientul nu
mai prezintă
febră.

26
 3. Diaforeză Pacientul să - supraveghez temperatura şi o notez în FO; 02.05.2014
nu mai - observ şi notez aspectul tegumentelor, a Pacientul
prezinte cantităţii de transpiraţie şi a mirosului prezintă
diaforeză în transpiraţiei; transpiraţi
decurs de 72 h - menţin tegumentele pacientului curate şi abundente.
uscate, igiena riguroasă a plicilor şi a spaţiilor 03.04.2014
interdigitale; Pentru că febra
- spăl tegumentele ori de câte ori este necesar; a mai scăzut
- schimb lenjeria de pat şi de corp; pacientul nu
- învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac şi mai transpiră
să le schimbe frecvent; aşa de mult.
- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă; 04.05.2014
- administrez antibiotic: Gentamicină 80 mg la Pacientul nu
8 ore. mai prezintă
transpiraţii.
4. Vulnerabilitate Pacientul să - observ cât de gravă este starea fatigabilitate a 02-03.05.2014
faţă de pericole. nu fie pacientului; Pacientul
vulnerabil faţă - comunic cu pacientul şi îl întreb de ce crede prezintă
de pericole pe că e atât de oboist; fatigabilitate.
perioada - informez pacientul în legătură despre boala să
spitalizări. şi îl liniştesc;
- asigur condiţii de mediu adecvate, pentru a 04-05.05.2014
evita pericolele prin accidente; Gradul de
- informez şi stabilesc împreună cu pacientul fatigabilitate e
planul de recuperare a stării de sănătate şi în scădere.
creştere a rezistenţei organismului;
- învăţ familia cum să îngrijească pacientul în
vederea reintegrări sale sociale; 06.05.2014
- administrez: Diazepan 2 mg 1-0-1, Piafen 1 f Pacientul nu
la nevoie. mai prezintă
fatigabilitate.

27
5. Comunicare Pacientul să - învăţ pacientul să evite emoţiile, alcoolul, 02-03.05.2014
ineficientă la prezinte o fumatul, să utilizeze mijloace de comunicare Pacientul este
nivel sensorial. comunicare conform posibilităţilor sale; îngrijorat, nu
eficace la - furnizez explicații clare și deschise asupra înţelege ceea ce
nivel senzorial îngrijirilor programate; se întâmplă în
pe perioada - încerc implicarea pacientului în anumite jurul lui, e
spitalizări. activităţi\discuții cu ceilalţi pacienţii pentru a anxios.
alunga starea și gândurile negative;
- evaluez gradul capacităţii de comunicare cu 04-05.05.2014
pacientul; Anxietatea
- asigur condiţii de îngrijire, să fie comod, pacientului este
liniştit, mă asigur să doarmă bine; în scădere.
- îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii
cu evoluţie favorabilă; 06.05.2014
- familiarizez bolnavul cu mediul său ambient; Pacientul este
- încerc să comunic cu pacientul; mai activ, este
- explic factorii care iau declanşat boala; mai încrezător
- încerc să îl calmez şi să-l încurajez, să evite în propriile
stresul; forţe, în echipa
- încurajez familia să comunice cu pacientul medicală şi
.Administrez calmante: Aprazolam 0,5mg 0-0- comunică cu ei,
1 pe cale orală; Somnifere: Fenobarbital 0-0-1 nu mai e anxios.
pe cale orală.

28
 4. EVALUAREA CAZULUI

Pacientul A I,63 de ani, este internat la data de 02.05.2014 în spitalulu Clinic Judeţean de
Urgenţe Braşovcu următoarele semne şi simptome:
-tuse seacă, dispnee de efort, febra mderată (39°C), transpiraţii, fatigabilitate, anxietate.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC.
Rolul meu autonom a constat în:
- educa pacientul să renunţe la fumat;
- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;
-asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri
uşoare ,cu partea cubitală a mâinii în regiunea interscapulară,timp de 1-2 minunte,rog pacientul
să respire lent şi adânc;
-pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de înjrijire şi în vederea aspirării secreţiilor
bronşice;
- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţile vitale:R,P,TA,supraveghez menţinerea lor;
-urmăresc efectul medicamentelor;
- observ culoarea tegumentului; -a schimba lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie
- informez pacientulul în legătură despre boală;
- asigur condiţi de îngrijire,să fie comod,liniştit,mă asigur să doarmă bine;
- îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii cu evoluţie favorabilă.
Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge :hemoleucograma, VSH,uree sanguina, creatinina , TGO, TG, Ht, Hb.
-recoltez sputa pentru examenul bacteriologic ;
- însoţesc pacientul la diferite investigaţii: radiografie toracică, EKG, radiografie pulmonară.
-administrez medicaţia: Gentamicină, Piafen, Aprazolam,Eurespal, Fenobarbital, Paracetamol,
Axetin, Diazepan;
- administrez medicamente bronhodilatatoare: HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;
- administrez oxigen pe mască 6l / min , umidificat pentru a nu irita mucoasele.
În urma obiectivelor,a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate,evoluţia
pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:

29
 să evite factorii de risc:alcoolul , tutun, mediu poluat;
 să evite efortul fizic intens;
 să respecte tratamentul recomandat de doctor: Paracetamol 1tb 1-1-1, Axetin 1 fl la 6 ore
i.v., Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore, i.v., Diazepan 2 mg 1-0-1, Aprazolam 0,5mg 0-0-1
pe cale orală;
 să se prezinte la control periodic.

30
2. CAZ II
1.CULEGEREA DATELOR
a)Date relativ stabile :
Nume:M
Prenume:N
Vârsta:75 de ani
Sex:masculin
Religie:ortodoxă
Domiciliu:Stupini,Judetul Braşov
Stare civilă:divorţat
Ocupaţie:pensionar
Condiţii de viaţă:Pacientul e divorţat de 8 ani de zile,locuieşte singur intr-o garsonieră,încăperea
fiind plină cu praf şi gandaci.
Grup sanguin:B2
Rh:pozitiv
Obiceiuri: - somn:6h/noapte şi 2 h/zi;
- alimentaţie: o dată pe zi + 1 gustare;
- eliminării: micţiuni fiziologice normale, un scaun/zi ;
-igienă:- cavitate bucală:1/ săptămână;
- duş: 1/ săptămână;
- baie generală:1 la două săptămâni cu ajutor; -
alcool: - consumator de cafea, câte o cană pe zi, de 15 ani;
- de 10 ani nu mai fumează.
AHC: -mama boală ischemică,tatăl TBC pulmonar;
APP: bronşită acută în 2001, BPOC din 2005;
Deficite senzoriale: nu prezintă;
Alergii: neagă.

31
b) Date variabile: TA
:130/80mmHg
AV: 110 b/min
Temperatura:37°C
Greutatea:67kg
Talia: 1,60 m
Stare psihică: orientare temporo-spaţială
Data internări:05.05.2014
Diagnostic: BPOC, IR
Manifestări de dependenţă (semen şi simptome) :
-dispnee cu whezingtuse
- tuse cu expectoraţie
- ameţeli, tahicardie (P = 110 b/min)
- cianoză difuză
- durere cînd tuşeste
- anorexie
- astenie
- cunoştinţe insuficiente.

32
Analize de laborator

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALE

TGP 31 U/ l 7-56 U/ l
TGO 48 U/ l 5-40 U/ l
VSH 13 mm / h 3-10 mm / h
PaO 115 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 43 38 - 42
VEMS / CV 42 % 75- 80 %
UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 55 % 42 – 52%
Hb 18 g % 14,18 – 16,1 g %
Na 125 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l
K 3.1 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l
Cl 102 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l

Alte explorări: Bronhoscopie, Spirometrie, EKG, Ecocardiografie.

33
2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing)
Nevoi afectate Diagnostice nursing (p e s )
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună a) Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC
respiraţie. manifestată prin dispnee cu whezing,tuse cu
expectoraţie, cianoză difuză.
b)Circulaţie inadecvată din cauza decompensării
respiratorii manifestată prin,ameţeli, tahicardie.
2. Nevoia de a evita pericolele. Durere din cauza tusei
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni. Oboseală din cauza BPOC IR manifestată prin
astenie.
4. Nevoia de a bea şi a mânca. Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza
respiraţiei anevoioase manifestată prin anorexie.

5.Nevoia de a învăţa cum să î-ţi păstrezi Ignoranţă din cauza lipsei de cunoştinţe
sănătatea. manifestată prin cunoştinţe insuficiente.

34
 3. PLAN DE ÎNGRIJIRE
PROBLEME DE OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
DEPENDENŢĂ -AUTONOME ŞI DELEGATE

1.a)Respiraţie Pacientul să -educ pacientul să facă exerciţii de 05.05.2014

anevoioasă. respire fără gimnastică respiratori uşoare; Pacientul prezintă
dificultate pe -menţin temperatura şi umiditatea dispnee cu
perioada necesare în încăpere; whezing, tuse cu
spitalizări. -protejez pacientul de orice effort, expectoraţie, şi
asigur un aport suficent de lichide pe 24 cianoză difuză.
de ore;
-supraveghez respiraţia şi dacă apar 06.05.2014
modificări le notez în FO şi le transmit Frecvenţa
medicului; respiratorie s-a
-asigur permeabilitatea căilor ameliorat,tusea cu
respiratorii şi ameliorez respiraţia prin expectoraţie este
tapotament cu lovituri uşoare,cu partea persistent,
cubitală a mâinii în regiunea pacientul nu
interscapulară,timp de 1-2 minunte,rog prezintă cianoză.
pacientul să respire lent şi adânc;
-explic pacientului necesitatea pregătiri 07-08.05.2014
pentru bronhoscopie,să nu mănânce şi să Pacientul începe
bea cu cel puţin 4 ore înainte de să respecte
investigaţie, şi îl însoţesc; tratamentul,tuşeşt
-pregătesc bolnavul pentru măsurarea e mai puţin decât
spirometrică a fluxului expirator forţat în ziua precedent.
-pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
investigaţiişi îl insoţesc;
-observ pacientul timp de câteva ore 09-11.05.2014

35
după bronhoscopie şi îi explic că nu Pacientul a învăţat
trebuie să mănânce sau să bea cel puţin şi respectă
2h după tehnică; postura de
-pregătesc pacientul pentru aplicarea drenaj,respiră mai
diferitelor tehnici de îngrijire; uşor R în repaus
-pregătesc materialele necesare 19 /1min,
diferitelor tehnici; expectorează mai
-recoltez sânge pentru examenele de puţin.
laborator:creatininei,
ionogramă,TGP,TGO,VSH, Na, K, Cl, 12.05.2014
Ht, Hb. Pacientul se
-recolteaz sputa pentru examenul de externează;
citologie si examenul bacteorologic;
-însoţesc pacientul şi particip la Obiectuv realizat.
investigaţiile paraclinice:bronhoscopie,
radiografie toracică,spirografie;
-administrez cu cel puţin 4 ore înainte
de bronhoscopie un sedative: Diazepan
tb 0-0-1;
-administrez oxigen 3-4 l/minunt;
-administrez mucolitice: Mucosolvan tb
0-1-1;
-administrez anticolinergic: Ipratropium
cu ajutorul unui inhalator de 3 ori/zi;
-administrez perfuzie 500ml SG +
500ml SF + 2 f de Miofilin;
-administrez perfuzie:hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg, deslanosid 1 f a
0,4 mg , 30 pic/min (supravegheat).

05.052014

36
b) Circulţie Pacientul să Pacientul este
inadecvată. prezinte -învăţ pacientul să aibă o alimentaţie ameţit, prezintă
circulatie echilibrată,fără exces de grăsimi,să evite tahicardie P=110
adecvată în sedentarismul,să poarte îmbracăminte b/min.
decurs de 24 lejeră,care să nu stânjească circulaţia;
h. - asigur o dietă hiposodată; 06.05.2014
-observ culoarea tegumentelor şi măsor Pacientul nu mai

funcţile vitale: (R,P,TA, T°C) prezintă ameţeli şi

tahicardie.
supraveghez menţinerea lor;
-educ pacientul pentru asigurarea
condiţiilor igienice din încăpere;
-educ pacientul să evite sedentarismul;
-urmăresc efectul medicamentului;
-pregătesc pacientul pentru EKG,
ecocardiografie;
-administrez antiinflamatoare:
Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a
5 mg;
-administrez : Miofilin iv. ; Eurespal
80 mg 1-1-1;
-administrez antibiotic:Tetraciclină
2g/zi, iv.
2. Durere. Pacientul să -ajut pacientul pentru stimularea tusei, 05-07.05.2014 -
nu mai prin a-i oferi lichide calde, supe, ceai; Pacientul prezintă
prezinte -educ pacientul să renunţe la fumat; durere atunci când
durere pe -aerisesc încăperea; tuşeşte.
perioada -respect măsurile de prevenire a 08.05.2014
spitalizări. infecţiilor nosocomiale; Prezintă în
-monitorizez funcţiile vitale a continuare durere
pacientului si saturaţia în O2 şi le atunci când

37
 transmit medicului; tuşeşte.
- administrez Bromhexin de 3 ori pa zi, 09-11.05.2014
Biseptol 1-1-1; După
-administrez Algocalmin 1f .iv. administrarea
tratamentului,
tusea pacientului
e mai puţin
persistentă.
12.05.2014
Pacientul nu mai
prezintă tuse.
3. Oboseală. Pacientul să -stabilesc cauza oboselii; O5-07.05.2014
nu mai - asigur condiţi optime pentru Pacientul prezintă
prezinte odihnă:salon curat,liniştit,aerisit,ferit de astenie.
oboseală pe zgomote,cu luminozitate adecvată;
perioada -urmăresc perioadele de 08.05.2014
spitalizări. odihnă,repaus,număr de ore de somn; Gradul de astenie
-identific cauza şi gradul de oboseală; al pacientului e în
-asgur condiţii optime pentru odihnă scădere.
facilitez discuţii care să-i redea
încrederea şi liniştea,să poată fi 09-11.05.2014
echilibrat psihic; Pacientul începe
-observ şi notez toate schimbările care să fie mai
survin în starea pacientului; cooperent cu
-stabilesc împreună cu pacientul un cadrele medicale,
program de activităţi zilnice, agreate de nu mai e atât de
pacient,corespunzătoare stări fizice şi obosit.
psihice;
-învăţ pacientul să evite statul prelungit 12.05.2014
în pat în timpul zilei; Pacientul nu mai
prezintă astenie.

38
4. Alimentaţie Pacientul să -explorez gusturile şi obiceiurile 05.05.2014
inadecvată prezinte o alimentare ale pacientul; Pacientul este
prin deficit. alimentaţie -servesc pacientul cu alimente la o zlăbit, nu
adecvată pe temperatură moderată,la ore regulate şi mănâncă.
perioada prezentate atrăgător;
spitalizări. alimentez pacientul prin mese mai dese 06-07.05.2014
şi hrană fracţională în cantităţi mai Pacientul doreşte
mici,întervalele dintre mese nu vor să respecte
depăşi 4-5 ore; regimul alimentar
-alimentez pacientul în special şi mănîncă puţin
dimineaţa cu produsele bogate în nu are poftă de
proteine:peşte,leguminoase,carne,ouă,fr mâncare.
ucte,îl învăţ să consume lichide;
-administrez o perfuzie cu 500 ml. SF + 08-11.05.2014
500 ml. SG 5% +2g KCI+4g NaCI cu Pacientul respectă
un debit de 28 pic/ min + Vit – B6 1f, intervalul de ore
Vit C 1 f. dintre mese şi
mănâncă susţinut
de membrii
familiei.

12.05.2014
Pacientul prezintă
o alimentaţie
adecvată.

39
5. Ignoranţă Pacientul să -văd care sunt nevoile pacientul şi 05-06.05.2014
nu mai explorez nivelul de cunoştinţe privind Pacientul nu are
prezinte boală; cunoştinţe despre
ignoranţă pe -identific sursele de dificultate ale boala sa.
perioada pacientului,obiceiurile şi deprinderile 07.05.2014
spitalizări. greşite ale acestuia Pacientul nu
-comunic cu pacientul pentru a-i înţelege ceea ce se
stimula dorinţa de cunoaştere; întâmplă în jurul
- motivez importanţa acumulării de noi lui.
cunoştinţe; 08-11.05.2014
-corectez deprinderile dăunătoare Pacientul prezintă
sănătăţii; semne ca ar fi
-învăţ pacientul prin lecţii de formare, înteresat,
care sunt deprinderilor igienice,de comunică şi are
alimentaţie raţională,mod de viaţă dorinţa de a
echilibrat,de administrare a diferitelor deprinde noi
tratamente; informaţii despre
-încurajez şi ajut la dobândirea noilor boala sa.
deprinderi. 12.05.2014
Pacientul a
acumulat noi
cunoştinţe din
spital despre
boala sa.

40
4.EVALUAREA CAZULUI

Pacientul M N,în vârstă de 75 de ani, se internează la data de 05.05.2014 în Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi simptome:
-dispnee cu wheezing, tuse cu expectoraţie mucoasă, ameţeli, tahicardie, durere când
tuşeste, anorexie, astenie, cunostinte insuficiente.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.
Rolul meu autonom a constat în:
-educ pacientul să facă exerciţii de gimnastică respiratorie;
-pregătesc bolnavul pentru investigaţii:bronhoscopie,radiografia toracică, EKG,
ecocardiografie,spirografie şi il insoţesc;

-supraveghez funcţile vitale: (R,P,TA, T°C);

- observ culoarea tegumentelor,facies,greutate;

-ajut pacientul să-şi menţină postura semişezând;
- respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
- urmăresc numărul orelor de somn;
-observ şi notez toate schimbările care survin în starea pacientului;
- însoţesc să facă mişcare şi evit statul prelungit în pat în timpul zilei;
- asigur condiţi optime pentru odihnă:salon curat,liniştit,aerisit,ferit de zgomote;
- asigur o dietă hiposodată,servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată,la ore
regulate şi prezentate atrăgător,alimentez pacientul prin mese mai dese;
- comunic cu pacientul pentru a-i stimula dorinţa de cunoaştere,motivez importanţa acumulări de
noi cunoştinţe,corectez deprinderile dăunătoare sănătăţi.
- stabilesc cauza oboselii;
- asigur condiţi optime pentru odihnă:salon curat,liniştit,aerisit,ferit de zgomote,cu luminozitate
adecvată;
41
- urmăresc perioadele de odihnă,repaus,număr de ore de somn;
- identific cauza şi gradul bolii.

Rolul meu delegat a constat în:

- recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arterială şi pentru examenele de
laborator:creatininei, ionogramă,TGP,TGO,VSH,hemoleucograma,Ht, Hb.
-recolteaz spută pentru examenul de citologie şi examenul bacteorologic;
- însoţesc pacientul la investigaţii:bronhoscopie, EKG, radiografie toracică, spirografie;
- administrez oxigen;
-administrez medicamentaţia:Mucosolvan, Ipratropium,Predninson, Eurespal, Tetraciclină,
Diazepan;
-administrez vitamine B6, C şi SG 5 % + SF + KCl + Na Cl;
-administrez perfuzie: hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, deslanosid 1 f a 0,4 mg , 30
pic/min (supravegheat).
În urma obiectivelor propuse,a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate,evoluţia
pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:
 repaus la pat şi odihnă corespunzătoare
 regim alimentar echilibrat;
 respectarea tratamentului medicamentos: Mucosolvan 0-1-1, Diazepan tb 0-0-1,Biseptol
1-1-1, Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a 5 mg, Eurespal 80 mg 1-1-1, Tetraciclină
2g / zi, iv şi continuarea antibioterapiei cu Vibramicin 100 mg / zi, şi controlul periodic la
medicul de familie sau revenirea în caz de acutizarea bolii.

42
3.CAZ III
1.CULEGEREA DATELOR a)Date
relativ stabile :
Nume:F
Prenume: H
Vârsta: 65 de ani
Sex:masculin
Religie:ortodoxă
Domiciliu:Braşov
Stare civilă: căsătorit
Ocupaţie:pensionar
Condiţii de viaţă:locuieşte la ţară, într-o casă de chirpici cu igrasie
Grup sanguin:B2
Rh:pozitiv
Obiceiuri: - somn:7h/noapte şi 3 h/zi;
- alimentaţie: mic dejun+ o masă la pzânz + 1 gustare seara;
- eliminării: micţiuni fiziologice normale, un scaun/zi ;
- igienă:
- cavitate bucală:2/ săptămână;
- duş: 3/ săptămână;
- baie generală:1 la o săptămână;
- alcool: 2l de vin pe săptămână;
- consumator a 2 căni pe zi de cafea;
- fumează: 1 pachet de ţigări pe zi;
AHC: - operat în 2002 de adenom de prostată;
APP: -IRA în anul 2010.

43
Deficite senzoriale: nu prezintă.
Alergii: neagă.

b)Date variabile:
TA :150/90mmHg.
AV:110 b/min.
Temperatura:37°C.
Greutatea: 51 kg.
Talia: 1,63 m.
Stare psihică: apatie,orientare tempo- spaţială.
Data internări: 26.03.2014
Diagnostic: BPOC acutizată.
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
- dispnee cu polipnee
- cefalee
- HTA
-tahicardie
- hipoxemie + hipercapnie
- transpiraţii abundente
-vărsături
- scădere în greutate
-apatie
-incapacitate de a se spăla singur.

44
 Analize de laborator

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALE

TGP 49 U/ l 7-56 U/ l
TGO 50 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 15 mm / h 3 - 10 mm / h
PaO 120 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 43 38 - 42 mm Hg
VEMS / CV 44 % 75 – 80 %
UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 55 % 42 – 52 %
Hb 21 g % 14,18 – 16,1 g %
Na 130 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l
K 2.6 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l
Cl 108 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l

Alte explorări: Bronhoscopie, EKG, Radiografie toracică, Spirografie.

45
 2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing)

Nevoi afectate Diagnostice nursing ( P E S)

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună a)
respiraţie.
2. Nevoia de a elimina.
3. Nevoia de a bea şi a mânca.
4. Nevoia de a comunica.
5. Nevoia de a fi curat şi a proteja Deficit de autoîngrijire din cauza vârstei,faptului că
tegumentele.
Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC
manifestată prin dispnee cu polipnee.
b) Circulaţie inadecvată din cauza BPOC acutizat
manifestat prin HTA, tahicardie(P=130/min),
hipoxemie (PaO2<60mmHg) + hipercapnie
(PaCO2>50mmHg) şi cefalee.
a)Diaforeză din cauza BPOC.
b) Varsaturii alimentare (4/zi) din cauza cefaleei.
Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza
situaţiei de criză (BPOC) manifestată prin scadere
în greutate ( a scăzut 4 kg în 2 săptămâni).
Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza
bolii,a spitalizarii manifestată prin apatie.
e singur şi a bolii,fară ajutorul nimănui manifestat
prin incapacitate de a se spăla singur.

46
 3. PLAN DE ÎNGRIJIRE
PROBLEME DE OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
DEPENDENŢĂ -AUTONOMEŞI DELEGATE
1. a) Respiraţie Pacientul să - ajut pacientul să stea în semişezând pentru a 26-27.03.2014
anevoioasă. prezinte o realiza tapotajul toracic; Pacientul
respiraţie în -asigur menţinerea unor niveluri acceptabile prezintă
limitele ale ventilaţiei şi oxigenarii; dispnee cu
normale pe -monitorizez gazele sanghine( O2, CO 2) şi polipnee.
perioada starea clinică îndeaproape;
spitalizări. - monitorizez şi notez din 2 în 2 ore in FO 28-30.03.2014
funcţile vitale (TA,P R T); Dispneea cu
- pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru polipneea e în
CT; scădere R=
- însoţesc medicul la vizita; 21r/min,
-recoltez sânge pentru examenele de pacientului
laborator:creatininei, i-se
ionogramă,TGP,TGO,VSH,hemoleucograma, administrează
Hb, Ht, Na, K, Cl; O2
- îl însoţesc la diferite investigaţii: .
bronhoscopie, EKG, radiografie toracică, 31.03.2014
spirografie; Pacientul nu
-administrez oxigen în concentraţie mică mai prezintă
pentru menţinerea PaO2, 1-2 l/ min; dispnee cu
-administrez: polipnee.
- pev. cu hemisuccinat de hidrocortizon 200
mg, cloramfenicol hemisuccinat 1 g, Miofilin

47
 1 f, Deslanosid 1 f, 30-40 picături/min + Atb:
Ampicilină 2-3 g 1 fl/zi,Cefort (orele 06-18)

b)Circulaţie Pacientul să - măsor funcţiile vitale ale pacientului şi 26.03.2014

inadecvată. prezinte o suptaveghez menţinerea lor din 2 în 2 ore, le Pacientul
circulaţie notez în FO şi le transmit medicului; prezintăHTA
adecvată în - asigur o dietă hiposodată; (150/90 mm
decurs de 24 -observ culoarea tegumentelor; Hg),tahicardie
de ore - învăţ pacientul cum să-şiasigure igiena (P=130/min),
personal; hipoxemie +
- învăţ pacientul să aibă o alimentaţie hipercapnie şi
echilibrată, fără exces de grăsimi; cefalee.
- să evite sedentarismul,să poarte
îmbracăminte lejeră,care să nu-i stânjească
circulaţia; 27.03.2014
-asigur condiţii de asepsie / antisepsie; Pacientul
-verific data de valabilitate a medicamentelor; prezintă o
-efectuez la patul pacientului un ECG şi se circulaţie
face consult cardiologic; adecvată.
-administrez medicaţia:
- O2 - 1-2 l/min;
- pev. cu hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol
hemisuccinat 1 g, Miofilin 1 f, Deslanosid 1
f, 30-40 picături/min;
- Enap tb 1-1-1;
- Furosemid 1/2 f iv.

2. a)Diaforeză Pacientul să - observ şi notez aspectul pielii, a cantităţii de 26-27.03.2014

48
 nu mai transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei; Pacientul
prezinte - menţin tegumentele pacientului curate şi prezintă
diaforeză pe uscate; transpiraţii
perioada -spăl tegumentele ori de câte ori este abundente
spitalizării. necesar;
- schimb lenjeria de pat şi de corp; 28-30.2014
- fac toaleta pacientului pe regiuni; Pacientul nu
- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă mai prezintă
absorbantă; transpiraţii
- calculez bilanţul ingesta / excreta; atât de
- monitorizez funcţiile vitale; abundente.
- hidratare parenterală cu SF 500 ml. 31.03.2014
Pacientul nu
mai prezintă
diaforeză.

b)Vărsături Pacientul să - învăţ pacientul să inspire profund cu capul 26.03.2014

nu mai ridicat în hiperextensie; Pacientul de la
prezinte - aşez pacientul în decubit dorsal cu capul ora internări
vărsături în într-o parte,aproape de marginea patului; prezintă
decurs de 24 - ajut să-şi menţină o postură comodă; 4vărsături
h - îl liniştesc din punc de vedere psihic; alimentare.
- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat pentru a-l arăta Medicului; 27.03.2014
- îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura Pacientul nu
după vărsătură; mai prezintă
- rehidratez pacientul cu cantităţi mici de vărsăturii.
lichide reci,calmez pacientul;
- fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate;
- îngrijesc cavitatea bucală a
pacientului,îlservesc cu ceai de

49
 lămâie,mentă;
-supraveghez aspectul,cantitatea şi
componenţa vărsăturilor;
- notez numărul vărsăturilor în FO;
- administrez Metoclopramid 15 mg – 1f i.v
de 2 ori/zi.
3. Alimentaţie Pacientul să - explorez gusturile şi obiceiurile alimentare 26.03.2014Pac
inadecvată fie alimentat ale pacientul; ientul a scăzut
prin deficit. pe perioada - servesc pacientul cu alimente la o în greutate 4
spitalizări. temperatură moderată,la ore regulate şi kg în 2
prezentate atrăgător; săptămâni,
- alimentez pacientul prin mese mai dese şi G= 51 kg.
hrană fracţională în cantităţi mai 27.03.2014
mici,întervalele dintre mese nu vor depăşi 4-5 G= 51,100
ore; kg..
- pregătesc pacientul pentru diferite 28.03.2014
investigaţii şi materialele necesare pentru G= 51,150 kg
diferite investigaţii; 29.03.2014
-încurajez pacientul explicându-i importanţa G= 51,250 kg
unei alimentaţii parenterale; 30.03.2014
- alimentez pacientul pe cale parenterală; G= 51,400 kg
- administrez perfuzie: 31.03.2014
- SF 500 ml + SG 5% 500 ml + 2f Obiectiv
Obiectiv vit B6 + 1 f vit. C. parţial realizat.
parţial Se continuă
realizat. tratamentul
ambulator.
4.Comunicare Pacientul să -dau posibilitatea pacientului să-şi exprime 26-27.03.2014
ineficientă la prezinte o nevoile,sentimentele,ideile şi dorinţele sale; Pacientul este
nivel afectiv comunicare - îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a apatic.
eficientă la asculta,de a schimba idei cu alţii,de a crea 28-30.03.2014

50
 nivel afectiv legături semnificative Pacientul nu
pe perioada - observ şi notez modificările apărute în mai este atât
spitalizării. exprimarea verbală şi nonverbală; de apatic,este
-supraveghez în permanenţă bolnavul; atent de ceea
- asigur un mediul de siguranţă liniştit; ce se întâmplă
- liniştesc bolnavul cu privire la starea sa, în jurul lui, e
explicîndu-i scopul şi natura intervenţiilor; mai cooperent
- supraveghez efectul medicamentelor; cu personalul
medical.
31.03.2014
Pacientul nu
mai prezintă
apatie,
comunică
eficace la
nivel afectiv.
5. Deficit de Pacientul să - evaluez capacităţile persoanei de a desfăşura 26.03.2014
autoîngrijire nu mai activităţi de autoîngrijire şi sesizes că are Pacientul nu
prezinte nevoie totală de ajutor; poate să se
deficit de - asigur mijloace de igienă adaptate gradului spele singur.
autoîngrijire de independenţă şi îl ajut ori de câte ori este 27.03.2014
pe perioada nevoie; Pacientul se
spitalizării. -efectuez toaleta la pat cu regurozitate; simte
- inspectez tegumentele pacientului iar după neputincios, se
toaletă,şterg bine tegumentele prin efectuează
tamponare; igiena
- explic pacientului utilitatea şi simplitatea personală, cu
tehnicii; ajutorul
- din 30 în 30 de minunte schimb poziţia cadrelor
pacientului medicale.
-încurajez pacientul,comunic cu el şi încerc 28-30.03.2014

51
să-i dau exemple că şi alte persoane au trecut Pacientul s-a
prin situaţii similare şi s-au adaptat bine; mai adaptat
- permit pacientului să-şi exprime situaţiei, a
sentimentele de neputinţă; început să
- evidenţiez şi laud progresele acestuia; coopereze cu
- asigur pacientului un pat comod,cu lenjerie cadrele
curată,uscată,cerşaful bine întins, cute; medicale în
-mă spăl pe mâini şi dezinfecţie cu alcool, ceea ce
înainte şi după orice tehnică efectuată; priveşte igiena
personală, îşi
dă interesul
atunci când i
se efectuează
toaleta.
31.03.2014
Pacinetul se
externează.

52
4.EVALUAREA CAZULUI

Pacientul F G, în vârstă de 65 de ani, se internează la data de 26.03.2014 în Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi simptome:dispnee
cu polipnee, cefalee, HTA, tahicardie, hipoxemie + hipercapnie, transpiraţii abundente, vărsături,
scădere în greutate, apatie, deficit de autoîngrijire.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.
Rolul meu autonom a constat în:
- monitorizez şi notez din 2 în 2 ore in FO funcţile vitale (TA,P, R,T) şi le transmit medicului;
- observ şi notez aspectul pielii, a cantităţii de transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei;
- menţin tegumentele pacientului curate şi uscate,spăl tegumentele ori de câte ori este
necesar;
-educ pacientul să renunţe la fumat;
- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat;
- îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura după vărsătură;
- supraveghez aspectul,cantitatea şi componenţa vărsăturilor;
- îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a asculta,de a schimba idei cu alţii,de a crea legături
semnificative;
- evaluez capacităţile persoanei de a desfăşura activităţi de autoîngrijire şi sesizes că are nevoie
totală de ajutor.
Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge pentru examenele de laborator:creatininei, uree,
ionogramă,TGP,TGO,VSH,hemoleucograma, Ht, Hb;
- recoltez urina pentru examenele de laborator şi notez diureza;
- însoţesc pacientul la investigaţii: CT, bronhoscopie, EKG, radiografie toracică şi spirografie;
- administrez medicaţia: Enap, Furosemid, Metroclopramid.

53
- administrez : - pev. cu hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisuccinat 1 g,
Miofilin 1 f, Deslanosid 1 f, 30-40 picături/min + Atb: Ampicilină 2-3 g 1 fl/zi,Cefort (orele 06-
18);
- administrez perfuzie: - SF 500 ml + SG 5% 500 ml + 2f vit B6 + 1 f vit. C.

În urma obiectivelor propuse,a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate,evoluţia

pacientului au fost favorabilă, se externează cu următoarele recomandări:
 evitarea frigului, a umezelii
 îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă
 evitarea fumatului, alcoolului
 respectarea tratamentului medicamentos: Miofilin, Enap 2 tb / zi + HHC +
Furosemid 1 tb la nevoie
 revenirea la medic în caz de recidivă.

54
 CAPITOLUL IV-CONCLUZII

Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă tulburarea ventilaţiei pulmonară

datorită obstrucţiei cronice a căilor respiratorii.
Principala cauză a bronşitei cronice si a emfizemului pulmonar este considerata a fi in
primul rând a fi fumatul.

Tabloul clinic al pacientului cu BPOC care cuprinde şi bronşita cronocă şi emfizemul are
următoarele manifestării: dispnee, tuse cu expectoraţie, wheezing, hipoxemie şi hipercapnie,
transpiraţii, febră.
Investigaţiile clinice cuprinde următoarele: semne și simptome, istoricul bolii,
antecedente personale fiziologice și antecedente heredo-colaterale (familiale), mediul de viață și
de muncă, examenul fizic al aparatelor și sistemelor.
Investigaţiile paraclinice cuprinde următoarele: bronhoscopie, tomografie computerizată, EKG-
ul, radiografia toracică şi spirometria.
Diagnosticul pozitiv al BPOC se sisţine pe asocierea criterilor de bronşită cronică cu
elementul obstructiv persistent şi după controlul spasmului bronşic şi episoadelor de acutizare.
Diagnosticul diferenţial se va face cu cateva boilii pulmonare cronice: astmul, artrita, cancerul
pulmonar, cancerul colorectal, osteoporoza, boli cardiovasculare ischemice, fibroza chistică, etc.
Tratamentul în BPOC este:
a) profilactic: combaterea fumatului, poluării, infecţiilor respiratorii,al recidivelor sezoniere cu
antibiotice,vaccinul antigripal anual, antipneumococică şi polivalent care reduce severitatea
evoluţiei şi mortalitatea BPOC cu 50%.
b) igieno-dietetic:se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor de somn şi
veghe, evitarea eforturilor fizice şi psihice, odihnă activă, dar şi un psihic echilibrat.
c) medicamentos:
- oxigenoterapie prelungită 1-2 l/ min;

55
 - mucolitice: bromhexin (Bisolvon, Bromhexin 3/zi oral sau aerosoli), acetilcisteină;
- antibiotice pentru infecţia bronşică: ampicilină 2 g/zi p.o., i.m., tetraciclină 2 g/zi p.o., asocieri
(Ampicilină + Gentamicină i.m., i.v.) după antibiogramă în infecţii severe, Biseptol 2 x 2 tb./zi în
infecţii uşoare; - combaterea
spasmului bronşic: Eufilin (3 x 100 mg/zi), Miofilin i.v. (1-2 f/zi), simpaticomimetice în aerosoli
3-4 puf./zi (Alupent, Salbutamol, Fenoterol, etc.), Corticoizi: Hemisuccinat de hidrocortizon
100-200 mg/zi i.v. în urgenţe, Prednison oral 40-60 mg/zi cu scădere treptată, câteva săpămâni,
în formele severe.
d) chirurgical: bulectomia sau transplantul pulmonar trebuie recomandate.
Evoluţia BPOC-ului depinde de factorii etilogici care au generat-o. Repetabilitatea,
masivitatea lor in mediul de muncă sau in condiţiile habituale au o importanţă mare .
Principala complicaţie a BPOC este, adică insuficenţa respiratorie, o constituie infecţia
căilor respiratorie, agravarea ei este anunţată de insomnie, agitaţie psihomotorie şi accentuarea
dispneei.
Prognosticul este unul sever, iar speranţa de viaţă minimă, polipnee cu buzele
protuzionate, cianoză de repaus, aritmiicardiace şi VEMS sub un litru. Supraveţuirea medie după
depistarea sa este de peste 6 ani, iar dupa prima decompensare de aproximativ 5 ani.
Am avut în studiu trei cazuri de pacienţii cu BPOC cu următoarele caracteristici:
Cazul I
Pacientul A I,63 de ani, este internat la data de 02.05.2014 în spitalulu Clinic Judeţean de
Urgenţe Braşov cu următoarele semne şi simptome:
- tuse seacă, dispnee de effort, febra mderată (39°C), transpiraţii, fatigabilitate, anxietate.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC
Rolul meu autonom a constat în:
- educa pacientul să renunţe la fumat;
- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;
- asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri
uşoare , cu partea cubitală a mâinii în regiunea interscapulară, timp de 1-2 minunte, rog pacientul
să respire lent şi adânc;
-pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de înjrijire şi în vederea aspirării secreţiilor
bronşice;

56
- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţile vitale: R,P,TA, supraveghez menţinerea lor;
- urmăresc efectul medicamentelor;
- observ culoarea tegumentului; -a schimba lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie
- informez pacientulul în legătură despre boală;
- asigur condiţi de îngrijire, să fie comod, liniştit, mă asigur să doarmă bine;
- îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii cu evoluţie favorabilă.
Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge :hemoleucograma, VSH, uree sanguina, creatinina , colesterol, TGO, TG,
ionogtamă, Hb, Ht;
-recoltez sputa pentru examenul bacteriologic ;
- însoţesc pacientul la diferite investigaţii: radiografie toracică, EKG, radiografie pulmonară.
-administrez medicaţia: Gentamicină, Piafen, Aprazolam,Eurespal, Fenobarbital, Paracetamol,
Axetin, Diazepan;
- administrez medicamente bronhodilatatoare: HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;
- administrez oxigen pe mască 6l / min , umidificat pentru a nu irita mucoasele.
În urma obiectivelor, a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate, evoluţia pacientului
a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:
 să evite factorii de risc: alcoolul , tutun, mediu poluat;
 să evite efortul fizic intens;
 să respecte tratamentul recomandat de doctor: Paracetamol 1tb 1-1-1, Axetin 1 fl la 6 ore
i.v., Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore, i.v., Diazepan 2 mg 1-0-1, Aprazolam 0,5mg 0-0-1
pe cale orală;
să se prezinte la control periodic.
CAZ II
Pacientul M N,în vârstă de 75 de ani, se internează la data de 05.05.2014 în Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi simptome:
-dispnee cu wheezing, tuse cu expectoraţie mucoasă, ameţeli, tahicardie, durere când
tuşeste, anorexie, astenie, cunostinte insuficiente.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.
Rolul meu autonom a constat în:
-educ pacientul să facă exerciţii de gimnastică respiratorie;

57
-pregătesc bolnavul pentru investigaţii:bronhoscopie,radiografia toracică, EKG,
ecocardiografie,spirografie şi il insoţesc;

-supraveghez funcţile vitale: (R,P,TA, T°C);

- observ culoarea tegumentelor,facies,greutate;

-ajut pacientul să-şi menţină postura semişezând;..
- respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
- urmăresc numărul orelor de somn;
-observ şi notez toate schimbările care survin în starea pacientului;
- însoţesc să facă mişcare şi evit statul prelungit în pat în timpul zilei;
- asigur condiţi optime pentru odihnă:salon curat,liniştit,aerisit,ferit de zgomote;
- asigur o dietă hiposodată,servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată,la ore
regulate şi prezentate atrăgător,alimentez pacientul prin mese mai dese;
- comunic cu pacientul pentru a-i stimula dorinţa de cunoaştere,motivez importanţa acumulări de
noi cunoştinţe,corectez deprinderile dăunătoare sănătăţi.
- stabilesc cauza oboselii;
- asigur condiţi optime pentru odihnă:salon curat,liniştit,aerisit,ferit de zgomote,cu luminozitate
adecvată;
- urmăresc perioadele de odihnă,repaus,număr de ore de somn;
- identific cauza şi gradul bolii.
Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arterială şi pentru examenele de
laborator:creatininei, ionogramă,TGP,TGO,VSH,hemoleucograma, ionogramă, Hb, Ht.
- recolteaz spută pentru examenul de citologie şi examenul bacteorologic;
- însoţesc pacientul la investigaţii: bronhoscopie, EKG, radiografie toracică, spirografie;
- administrez oxigen;
-administrez medicamentaţia:Mucosolvan, Ipratropium,Predninson, Eurespal, Tetraciclină,
Diazepan;
-administrez vitamine B6, C şi SG 5 % + SF + KCl + Na Cl;
-administrez perfuzie: hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, deslanosid 1 f a 0,4 mg , 30
pic/min (supravegheat).

58
 În urma obiectivelor propuse,a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate,evoluţia
pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:
 repaus la pat şi odihnă corespunzătoare
 regim alimentar echilibrat;
 respectarea tratamentului medicamentos: Mucosolvan 0-1-1, Diazepan tb 0-0-1, Biseptol
1-1-1, Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a 5 mg, Eurespal 80 mg 1-1-1, Tetraciclină
2g / zi, iv şi continuarea antibioterapiei cu Vibramicin 100 mg / zi,şi controlul periodic la
medicul de familie sau revenirea în caz de acutizarea bolii.
CAZ III
Pacientul F G, în vârstă de 65 de ani, se internează la data de 26.03.2014 în
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi
simptome: dispnee cu polipnee, cefalee, HTA, tahicardie, hipoxemie + hipercapnie,
transpiraţii abundente, vărsături, scădere în greutate, apatie, deficit de autoîngrijire.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.
Rolul meu autonom a constat în:
- monitorizez şi notez din 2 în 2 ore in FO funcţile vitale (TA,P, R ,T) şi le transmit medicului;
- observ şi notez aspectul pielii, a cantităţii de transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei;
- menţin tegumentele pacientului curate şi uscate,spăl tegumentele ori de câte ori este
necesar;
-educ pacientul să renunţe la fumat;
- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat;
- îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura după vărsătură;
- supraveghez aspectul,cantitatea şi componenţa vărsăturilor;
- îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a asculta,de a schimba idei cu alţii,de a crea legături
semnificative;
- evaluez capacităţile persoanei de a desfăşura activităţi de autoîngrijire şi sesizes că are nevoie
totală de ajutor.
Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge pentru examenele de laborator:creatininei, uree, ionogramă,TGP,TGO,VSH,
hemoleucograma, Na, K, Cl, Hb, Ht;
- recoltez urina pentru examenele de laborator şi notez diureza;

59
- însoţesc pacientul la investigaţii: CT, bronhoscopie, EKG, radiografie toracică şi spirografie;
- administrez medicaţia: Enap, Furosemid, Metroclopramid.
- administrez : - pev. cu hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisuccinat 1 g,
Miofilin 1 f, Deslanosid 1 f, 30-40 picături/min + Atb: Ampicilină 2-3 g 1 fl/zi,Cefort (orele 06-
18);
- administrez perfuzie: - SF 500 ml + SG 5% 500 ml + 2f vit B6 + 1 f vit. C.
În urma obiectivelor propuse,a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate,evoluţia
pacientului au fost favorabilă, se externează cu următoarele recomandări:
 evitarea frigului, a umezelii
 îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă
 evitarea fumatului, alcoolului
 respectarea tratamentului medicamentos: Miofilin, Enap 2 tb / zi + HHC +
Furosemid 1 tb la nevoie
 revenirea la medic în caz de recidivă.

60
 CAPITOLUL V –PROPUNERI

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) nu este vindecabilă dar tratamentul

corect şi administrat permanent ameliorează simptomele şi controlează evoluţia bolii.Boala
esteconsiderată de ghidurile clinice internaţionale ca fiind o patologie ce poate fi prevenită şi
tratată. O echipa formată din medici australieni şi specialişti de la Harvard Medical School a
descoperit în plamanii bolnavilor de BPOC o anumita proteină, considerată cauza inflamaţiilor
care au loc pe suprafaţa plămanilor, specifice persoanelor fumatoare.
„Proteina numită SAA joacă un rol major în dezvoltarea inflamaţiilor cronice şi a
deteriorării funcţiilor plămânilor, încetinînd capacitatea acestora de regenerare. Astfel se explică
incapacitatea tratamentelor cu steroizi care se utilizează în afecţiuni precum astmul, care ar
trebui, în mod normal, să blocheze producerea acestei proteine”, a explicat dr. Gary Anderson,
medic la Universitatea din Melbourne, Australia.
Descoperirea acestei proteine poate juca un rol esenţial în dezvoltarea unui nou tratament
care va putea lupta pe doua căi: pe de o parte, localizarea proteinei SAA şi stoparea acţiunii sale
asupra plamânilor, şi, pe de altă parte, crearea unui agent sintetic de vindecare naturală, care
poate stimula refacerea plamânilor.
Spre sfârşitul anului trecut, a avut loc la Yokohama al 18-lea Congres al Societăţii Asia-
Pacific de Respirologie un congres prin care un ştiinţific german a punctat importanţa terapiei
inhalatorii pentru tratamentul BPOC.
Primul medicament nonsteroidian antiinflamator oral care are un nou mecanism de
acţiune în BPOC şi care se speră pe viitor să acopere şi efectele extrapulmonare ale acestei
afecţiuni cornice se dovedeşte a fi Roflumilastu.Are un potenţial care este evident, dar necesită
aprofundare în tratarea etiologică a bolii şi nu doar a semnelor şi simptomelor afecţiunii.
Datorită efectelor antiinflamatoare independente de terapiile curente, poate aduce
beneficii suplimentare atunci când se combină cu bronhodilatatoarele standard cunoscute
(Tiotropium, Salmeterol etc.) şi poate ameliora funcţia pulmonară, reducând într-o proporţie
semnificativă exacerbările.

61
 CAPITOLUL VI- BIBLIOGRAFIE

1. Barnea M, Barnea E, „Curs de pneomoftiziologie”, Editura Medicală, Bucureşti 1989, pg.67.

2. Bojor O, „Afecţiunile Aparatului Respirator”, Editura Fiat Lux, Bucureşti 1998, pg. 67-84.
3. Mihaltan F, „Algoritm de diagnostic în pneumologie”, Editura Curtea Veche, Iaşi 2007 pg.4-9
3.Nini G, „ Elemente şi tratament în BPOC”,Editura Concordia, Arad 2004, pg 56-86.
4.Oglindă T, Rogozea L, „ Tehnici şi Manopere pentru Asistenţii medicali”, Editura Romprint,
Braşov, 2005 pg. 34-45.
5.Racoveanu C, „Tratament medical al Cancerului bronhopulmonar”,Editura Medicală,Bucureşti
1983, paginile 78-83-90.
6. Revista Pneumo.ro , Anul I, nr. 2, Octombrie, 2006 pg 15.
8.Titircă Lucreţia, „Ghid de nursing”, Editura Viaţa Medicală Românească,Bucureşti 2007
pagina 38.
9.https://www.google.ro/search?q=poze+cu+pacientul+cu+bpoc.
10. *** www.sfatulmedicului.ro.

62
 CAPITOLUL VII- ANEXE

Figura. 1. Anatomia şi fiziologia aparatului respirator [1]

63
Figura 2.1.Recipient împachetat steril. 1.2. Recipient despachetat [2]

Figura.3. Bronhiile [3] Figura. 4. Imaginea radiologică a toracelui [5]

Figura. 5. Aşa arată plămânii după doar 60 de ţigării [4]

64
Figura. 6. Reprezentarea plămânului în cazul când fumezi [6]

Figura. 7. Fumatul cauzează cancerul fatal[8]

65
Figura. 8. Fumător sau nefumător?[7]Figura. 9. Imaginea radiologică a toracelui [9]

Figura. 10.Alveolele normale şi alveolo cu emfizem[9]

66
 Sunt bine,
dar nu pot
urca scările
fără să
Ce mai faci?
rămân fără
suflu

Sunt bine, cred

Figura. 11. Comparaţie între un om sănătos şi cel bolnav![10]

67