2. Teoriile invatarii sociale : prin cooperare St invatareg dintre metodele de invitare (mai ales t sare parte : tare (mai ales in sfera educatiei aque net pazeazi pe efrtul de invltare impreund cu cst, Tae Adultilor, dar ny 18) vari au circumscris ariel de Invatre social, Toda a ; f i vba despre cee oe ie umanisti asupra fenomenului inv&tirii reprezinté un s cetarile din aria de i ad ae uport la care se cuyi It, asa cum delimit4m pri fH ie Se cuvine S acem apel. Mai mul aw prin titlul urmator, paradigma conditionse: ae wm aproape incotdeauna ~ implicatt la rndul si, g Conditions 11. De la conditionare la invatarea sociala De multe ori afi vazut pe stradi pe cineva care era agresat sau nedreptatit si ati fost cmtarati de faptul c& nimeni nu intervine. Oare ce mecanisme psihologice conduc la 0 ae ae lipsi de reactie? Mai mult, exist vreo legdtura intre situatia prezentaté si teorile invatarii? Tat cAteva intrebari la care unul dintre studiile in domeniu poate s& diee rispunsuri interesante: pornind de Ja o situafie dramaticd, aceea a difuziei reonsabilitiii (indivizii implicati nu incearcd sentimente de responsabilitate in prezenta’ dior persoane) intr-un caz celebru de crim’, Latane si Darley (apud Glassman, Hadad, 204) au incercat s& observe implicatiile fenomenului organizand doula experimente. in rimul dintre acestea, desfasurat in condifii de laborator, experiment intitulat de c&tre cei ‘vicereetétori ,Doamna in pericol”, participantilor li s-a spus c& vor participa la un ‘udiu asupra bunurilor de consum (nu li s-a relatat adevaratul obiectiv al expert- jenn intrucét cercetatorii au considerat c& in acest mod vor putea invtea ae teale ale oamenilor). Au existat patru categorit de Leiner a ene erau singure, in a doua erau insofite de un prieten, zl v anal at Maes eg a in experiment alaturi de o persoana necunoscuta, a pi aif ee bei dic eee informatiile corecte, iar in a patra ee taza de simplt Pica intre cercetatori (care se prezenta ins& primului tot ip de o femeie Urey Fiecare caz dintre cele prezentate mai sus era intampIO T° big ‘toe, fut halat alb care oferea fiecdrui participant un chestionar i uga 1 os i Ee care aceasta trecea in camera alaturata. In ee | ae 2 oun gan 4 Patticipantul/participantii auzeau un zgomot, 2 gunet de plans: “aun, apoi ar fi cizut de pe acesta, urmat de un tipat st - NeaMETODE EFICIENTE ‘aatia participantilor, cum ati ¥ in situatia p fi ee apart la cea de-a patra? mo oj autori au observat Ca tipul de Teactie j Dale. or nos in primele dou’ (participantyl y ea Ss , : **2Ctionar » Sa ey. : ENit gj ectii experimentului au intervenit trecan, d in Say a - ce ty plat cu femeia, 1n cazul alaturarii a doua per Soane wt Cae s-a 40%. in sfarsit, in a patra categorie, rata interventig; MNOsou, la 7%. Pornind de la aceste constatiri, ce; doi ie S-g al conditiile de experimentare au introdus un cadru artificial daci nu ne irelevante. De aceea au organizat un al doilea experimen, z devenind astfe berii”, un experiment care sd uulizeze oO situatie real& si sx oulke ,Cazul ‘seca rispunde la o astfel de situatie. Mai Precis, intr-ypn Magazin a in ipostaza A sau doua (se va vedea cé numirul influenteazx reactia Pattic In Ney Jersey, uli sa le arate un Jucru Care nu se afla la indemana acestuia fan he ciuta in depozit lucrul respectiv, ,hoqul”/,,hotii” aruncay i : in cu acesta Magazin in jur si apoi luau 0 sticla de bere de pe tejghea sj Plecau din ivire 1 = te pri S-a Intamplat oy acest reintorcea, fi intreba pe ceilal{i clienti daca stu ce vanzitorul 4 ‘ cercetitori au definit starea de responsabilitate in functie de grad ae . client il ofereau vanzatorului prin povestirea despre furt (deoarece : ajutor pe ae nerezonabil sA astepte s& incerce cineva s& preving furtul), Reza, SP ecsiuh sunt consemnate in tabelul urmétor : intre subi 4 ajungand Tabelul 1. Gradul de reacfie in experimentul de difuzie a responsabilitétii Cazul furtului berii” (adaptare dupa Latane si Darley, apud Glassman, Hadad, 2004) eens aati oo. | a Concluzia ce se desprinde din cele doua experimente este aceea eee sabilitatii - generati de existenta mai multor paregyae * Pe ori, di perspectiva efectelor invatarii sociale. Copiii sunt invatatl, de cele fe, saieett familie $i apoi in viata de zi cu zi, pe plan scolar si general educafio nat 54 ofere ajulo! $i raul, adevarul si falsul. In principiu deci, daca cineva a fost — concluziona cd si suport pentru o persoana aflata in suferinta sau nedreptatita, 7" fac, si in situali va face acelasi lucru si in Situatia in care este singurul in masut a ae in fapt, Jucruril in care se afl printre cei (mai multi) ce pot sa ofere sprijinul LeSpee > stabilirea norm nu sunt atat de simple gi de clare, influenta contextului fiind vida onl presupys de reactie. Un exemplu asemanator (chiar daca intr-un alt plan) ncn e aevilae” chiulul social (sau lenea social), descris de Gary Johns drept . = Johns, 199 ght it fizic sau intelectual atunci cand se realizeazi o sarcind de grup de a Se jmp i Astfel, oamenii tind si se simta deresponsabilizati de neces a 4 resp0 abu’. intr-o actiune daca altii pot si o facad; similar cazulul de) acteristicl € pezeniat tai sus, inregistrim o norma de reactie definitd de car Si de prezenta celuilalt. u Te Ee TEORULE INVATARI SOCIALE gi NVA: ae oa damental al eticii este ey,,: " pu Glassman, Hadad, 2004) h | ps00 © incercam s4 nu ofensdm ori insultm alte a ce este acceptabil si potrivit Te = ; tari etice ? Pentru Hybels $1 Weave a cum modul de a gandi al fiectire pte ragestl unicitate a limbajului direct este jobati sub denumirea de stil verbal Ba ite fi ing pentru autorii respectivi, limbajul reprezinty y po jatd de ond cand ne aflam intr-un anumit megiy unde in . perere ain partea noastra. Spre exemplu, cineya cafe wee vention ‘atra!”, iar cineva care merge la o inmormantare ya ©, cast de ee » — gi nu invers (de altfel, se poate Observa cx vena Du iene comic de situatie tocmai prin inversarea unor 1 anumite ¢ foloses” . xtul in care acesta se produce). Respect: a ad jmbajului 1a Fe ilar: deoarece ele depind de anumite objet ale sunt ail ur’ si comunitate ; totodata, sunt invatate Obice ee ; fen re exemplu, cuvintele indecente pe care co aaa primate sever de catre péarinti). Ulterior, individul invary data rf. in functie de mediul in care se afl4 (cu parintii un tip de limbaj, la ; a de munca, alt tip de reguli de folosire a limbajului, iar cy grupul de. felis tip). Este un prim pas in directia specializarii limbajului, Totusi, Pe. flim intr-un context multicultural ori chiar intr-unul doar diferit de aria mic) incare ne-am ndscut $i crescut, aceast4 specializare a limbajului devine inutilé. Glas si Hadad (2004) ofera un exemplu Sraitor in acest sens: ip Oragul New York considerat acceptabil sa discuti cu un cuplu despre problemele sexuale pe care poate avea, dar acest lucru este considerat inacceptabil intr-o societate islamicy. Tati individul este supus unui proces de invdtare permanent, de adaptare si conjugare situatiilor cu care se confrunt3. i M putea T (1986), pang. 1 Persoane e dependent, de : iuri de lim a pilul le roles 12. Invitarea cu ajutorul celuilalt rg saber invataea prin ompeii nimi lizeazx Finie oer imaginil de sine si ale Compararii sociale, Unit UL Si : doer rispungu : dezvoltare ale psihologiei sociale in acest domeniu prin tentativa de doux dintre ele é Cateva intrebari fundamentale ; In ceea ce ne priveste, vom relua aici » 1a Care vom adauga o a treia: | 1, Pe baza Caror informa Altfe| sus, cum ne ¢ onstry Q ce fe] Perceptia {li, cu ajutorul c4ror instrumente se realizeaz’ perceptia ce im reprezentarea celorlalte persoane ? . eat cella $i reprezentarea pe care le avem despre noi i ee €nise J : a Altfel Spus, in ce masura reprezentarea sinelui dep : infly Ode et, in Moscovici, 1998, p. 37). ae = “nteaza imaginea de sine modul in care ne definim si dezvoltam cap (Michae] Ma de sine este ansamblul ideilor pe care un individ le are despre le, in ibidem, P.433).MBTODE EFICIENTE ont de obiectivele celorlalti si de pro me ; ‘Fart ee li sncat sa fie atinse diferitele obiective Propuc fea . A, nee entul in.asa fe erare ul dintre exemplele impresionante aj, recizeaza ca un nee IT Cee sete ceea ce s-a numit »Proiectul Manhattan” , care 4 Oran de probler nal doilea rizboi mondial. ,,Proiectul Manhattan» Condy. pombe nil e cooperaril, implicand aproape o sut3 de mii q, Utiling ‘ it prin ego age aoe Ging echipe ce au oe sipervizarea unor personalitati stiintifice In locatij diverse Wigj New Mexico etc.). Acest fap nm asinsemnat cA dintre principiile cog enti. ae ume grad de competitie (astfel s-a instituit o cursa intre perspective Tivale og lipsit un an ; pombe pe baz de plutoniu ori a unela pe baz de hj ae sreau crearea unel : \drogen oo "ust? ea fundamentat ins’ pe cooperare, de unde s- ) Optiunea activita{il S-a St E a Observai rogresul in indeplinirea obiectivelor a fost mult mai ridicat decat dac3 ne-am fi reg a : i er i activitatea individuala a cercetatorilor ori la o strategie predominant Competitio nt Principiul central derivat drept 0 concluzie a acestor considerente este atela he on. . * s > G McGrath (1984) I-a intitulat sarcina de tip cooperare. O asemenea sarcinj a conte It elementul de invatare principal, in funcfie de care ner it Srupului au aritat inter pentru lucrul impreuna. Iatd o perspectiva noua pentru invatarea prin cooperare fe pornim in activitatea noastra nu de la gruparea cursantilor, ci de la identificareg Acelor sarcini care le vor motiva si direcfiona o GSCInenes grupare. De altfel, o tipologizare 4 sarcinilor de acest gen este deosebit de utila pentru a putea directiona invatarea din perspectiva activitatii in grup: in literatura de specialitate (vezi, in acest sens, §j contributiile lui I.D. Steiner) sunt prezente mai multe modele, deosebind in special : — sarcina de tip disjunctiv, in care grupul trebuie sa faca o selectie a rdspunsurilo, si contributiilor unui singur membru, cea mai buna solutie fiind identificat,: - sarcina de tip conjunctiv se regaseste in tehnicile TGT si STAD si presupune ca productivitatea grupului este strict legata de eficienta tuturor membrilor sii, dec; $i a celui mai slab dintre acestia (analogia folosita este aceea a echipelor care urci pe munte, membrii fiind legati unii de altii prin corzi, iar echipa neputand si inainteze mai repede decat ritmul celui mai incet membru) ; ~ Sarcina de tip aditiv presupune ca rezultatul activititii grupului este suma contti- bufiilor tuturor membrilor ; si sarcina de tip discrefionar presupune cé membrii grupului pot combina optiunl individuale in orice maniera doresc, neexistand paternitatea solutiei exprimale, aceasta din urmé fiind rezultatul contributiei tuturor participantilor. Baron si Ke Astfel, inva ge Jarea prin cooperare reprezint’ mai degraba o filosofie instructionalé deca f chnici ee ojeenaaed re , de altfel, in structura mai multor metoee # guvernath de ea om” ee cooperdrii in inva{are se bazeaza pe faptul ca 0 ast induce sentimente ri. al multe orl regdsim in invatamantul traditional, P° : vursan{l, 0 interdependenta negativa prin care un cursa in princip AU poate castiga At 7 stiga decat in urma esecului inregistrat de un coleg al sau. I _portILE INVATARIT SOCIALE SLINVATg - “3 partiti in mice (pornind de ia psi gut Acie ta in echipe e patru PANE la sase ¢ i itale € pies realizeze sarcini impreunj. = 0 oe 3 experient4 si stiluri de Invatare diferite i oa e tiv ca oe Cie ; nh _ gant ozitiv unele ealtele ; cursant: 4p ee ee doar daca si colegii lor gj te ee : ig tive” 1D: dea cA un singur membru al microgruyace Pe ie”. de } yitatile $i resursele pentru a-si duce ance - 1 or membrilor pentru un asemenea dezj, de tous a esl? e ab Tat) i For e ni a pe performanta academic&, cat si pe decane rik : ipa Se observa astfel = O functie importants 4 : mp oats? cea é stabileste un vege intre Competitia indus% ita cy ‘Prin est ceca # cresteril abilitatilor de lucru in echipa, de aan i pecesil@ iaeaide specialitate, invatarea prin cooperare este a i in a dependenta pozitiva (in sensul ilustrat mai devreme)- de cing} in Tabelul 2. Variante ale invatarij prin cooperare Descriere Fiecare cursant impartaseste ceva din cele discutate cy colegul su de Fiecare cursant se muta intr-un colt al incaperii reprezentand s perspective/ alternative ale problemei. Aici cursantii discuti cu colegii aceeasi opinie, apoi parafrazeaza ideile propuse de cei din celelaltecolmn Instructorul pune o intrebare, cursantii se consult’ pentru a fi siguti cd toath ag | lumea cunoaste rdspunsul, apoi un cursant este numit pentru a da acest rispuns, : Colectivul se imparte in grupuri de cate patru. Aceste grupuri se divid la tandul lor in echipe de cate doi, dintre care — in mod alternativ - unul repreziniA ,jucatorul”, cel care rezolva problema, iar celalalt este ,antrenorul” acestiia. Dup4 fiecare doua probleme rezolvate, echipa de doi se verifies cu cealalta echipa de doi in privinta modului in care au raspuns. Cursantii se intervieveaz’ unii pe ceilalti in echipe de cate dowa persoane, ela) pasul al treilea, fiecare cursant impartaseste intregului grup informatiile pe care | le-a aflat in decursul interviului. Bila. Rispunsul colectiv Echipele de control Interviul in trei Cursantii noteaz’ simultan pe o fila de flip-chart ideile centrale aie dezvoltand apoi si podurile (relatiile) ce pot fi stabilite intre acestea. In fir este construit un poster al continutului ce trebuie invatat. maping-ului) Turul de mas% Tehnica Co-Op s lao intrebare pe ° foaie cate Jui, Existé gi un den 4 raspunsul propre la Fiecirui cursant i se cere sd ofere un raspun trimis& apoi, pe rand, fiec’rui membru al grupe desfisurat simultan, in care tofi cursanfil notes pe foile primite. pectiv, produs pe care trebuie sa-l impartase etode constand 1! nimic spectaculos, partea de inedit fata de alte ie gpecifick lap duct cursant trebuie, la randul sau, sa aduca o contae - ETODE 2) ade sche a ee i : ae hui be ; | ae iW ¢ncurajaril succesu uilalt, " es juni (in Pica privind modul de rezolvare a Dron tite, odt ui in care confinutul a oe Sal nu inteles ete lo oll O°. gj de grup ~ erupul treDule si fle responsapiy 9) vi, iar fiecare membru trebuie sa fie responsabj} Penty, r scop o ederea atingerii de catre grupul propriy ‘ wet Cee, Urilo, Ee oe. lage : interpersonala gsi de _ respective» pilitati de pomunicare : STUD (astf po eee Site! prin competitie, te peeupung iu Pte oe: deosebire de Inv vrivitate de mvatare Si functionarea in calitate qe conn 5 p imp ap 3 ream-building) ; gl dezvoltarea unor proce membrilor proprii sunt ut ce tip de comportament S se de grup (grupul trebuie si decidd care ache ile si care nu pentru dezideratele grupului gi 5x stab i ale 4 adopte in etapele care vor urma), leasoy Arii prin cooperare intélnim mai multe metode, up ive Ntar filosofiei invat in cadrul Spencer Kagan (1990 - online) (vezi tabelul 2, p. 165) util fiind cel oferit de catre 9.4, Metoda invatarii cooperative Slavin (1995 - online) a enuntat cateva subtactici ale invafarii cooperative pe care lea intitulat ,invatarea impreuna”. Acelasi autor s-a ocupat si de zona metodelor centrate pe rezolvarea de probleme, initiind tehnica STAD. Subtacticile ,,invatarii impreund” sunt: - cursantii vor fi organizati sa lucreze in grupuri de cate patru-cinci membri, in compozitie mixta ; - fiecare elev trebuie sa invefe numele altui membru din grup ; - fiecare elev dintr-o echipa intervieveaz4 un membru al altei echipe, aga incat toti membrii echipei vor fi intervievati si toti elevii prezinté intregii lor echipe informatiile pe care le-au obtinut pe durata interviului ; - fiecare echipd se decide cu privire la numele echipei, logo-ul sau etc., toate elementele care vor conferi 0 anume identitate ; ~ tot grupul lucreaza impreund la realizarea sarcinii. 2.5. Baza de date Pornin : : , ed a. oo 4 lui Slavin, propunem o variatie a acestela : echipe, se poate alci ei i a interviului realizat de c&tre membrii ei cu membri!? zi cursantii din fiecare echip3 date cu informatiile relevante despre fiecare elev. bi Safcini (sarcinile difer4 eS a indemnati Sa apeleze, in vederea realizirii prop ic echipe aflati in baza lor de a : lg la alta), la ,consultanti externi”, cursanll din a *xpertiza pe o problemi fl av Care in urma interviului au reiesit cu un anumit nlve alata in discutia unei echipe sau alteia. | qGT si STAD pORILE jNVATARII SOCIALE SI INVATA a T jcile ae , Fennessey (Forsyth, 1983, p. 438) ne | s power ectiv Wargit in microgruputi whinge opin % sire ynu entru inceput, elevii/studentii sunt IMpArfiti in ec ig? mers)” x aceeas echipa astfel formata lucreaz& la un ne cent in clasa, practicand diverse jocuri niveau plat formatiilor. La sfarsitul saptamanii, Clasa/grupa ae I agncureaz’ cu reprezentantt din alte echipe, penn nt formate, pentru a include membri cu sbilikigaan K x doar cu cel cu abilitati egale (astfel; si elevs _ reaz : i peu ncte pentru echipa lor), Pia x aduca pu : psd Fy asemanator cst descrisd $1 metoda STAD (Student in . 650 ush de catre Slavin ; ‘si aici avem echipe in care fiecare mer pivisions ste echipei pentru © 4, desi In aceasta situatie cunostintele asimila piurale celorlalti, ci sunt evaluate individual, Clevii/studentii sunt ; ey vy performanta lor precedenté. Cateva tactici sunt importante in § ie, Fisher, 1998) : < realizarea unui scor de baz pentru fiecare elev din clasa, in functie d anterioara ; rH ; : a | _ elevii sunt grupati in echipe de cate patru-cinci membri, eterogene dinj vedere al compozitiei (in termeni de performanta academica, sex, rasa _ inainte de pornirea programului de invatare au loc exercitii care s4 con formarea si dezvoltarea indivizilor astfel adusi impreuna in directia unor ect este oferitii membrilor echipei sansa de a se cunoaste reciproc? 7 _ materialul de invatare este initial descris clasei de catre profesor saul Cuprins prezentare audiovizuala ; — - prezentarea in clas este urmata de activitatea pe echipe ; xa - toti membrii echipei sunt responsabili de modul in care propriil colegi: materialul ; - membrilor echipei li se recomanda sa puna intrebari colegilor de echipa in a-l intreba pe profesor ; ae ee ~ dup una sau dou’ prezent3ri in clasd $i una sau doua sesiun! de re echipa, elevilor le este administrat un test; acesta se constituie intt-O individual a ceea ce elevii au invatat individual ; a ~ levii primesc puncte in mod individual pentru scorul testului in : , Stam au obtinut initial ; aceste puncte sunt oa . nie ae pe si se impart la numarul membrilot echipel oa an = orl de tag ee eons er deere este . aes obtinut individual pentru dete mpus dupa fiecare test administrat. tip. ag jauce P: M7. Seminarul socratic i is Gray (online), subliniaz% cx a: : ‘mer Adler $1 Dennis : ae, C4 discy;: ee pe msl mult pe ingelegerea eee at mai,profundi.a matee Cate a, Joc aici este CP. igicarea unui Taspuns COrect. “ASUS, Seménarul socratic pop tt “Ste dk studiat en mai important ca persoanele care invata s& isi puny test la sacar cA multiple raspunsurl in loc sa caute, cu obstinatie, »Tdspunsy] ‘i Sq ae erea tinde sa fie una de profunzime, participantii urmand sa ajungy J ac a a inyeleg Cursantii au posibilitatea de a examina cu totii un fragment de text an Dri Ban care fi ajuta pe cursanfl si gandeasci critic, s& inteleagy multiplele : Cate gy ae textului; in seminarul socratic sunt incurajate discutiile in detrimenty deri erj Ontrapon _ le ale Problemy; Acest lucru este mai bine reliefat dacd cele doua variante se pun in ¢ astfel, prin contrast, dac& dialogul se bazeaza pe colaborare, multiple fe fiind analizate, dezbaterea se fundamenteaza pe opozitic, doua parti incercang Si streze una alteia cA gregesc , ascultarea in dialog foloseste pentru tntele demon, profunzime, a intelesurilor comune, pe cand dezbaterea urmireste si eyj denne ae rentele; dialogul permite schimbarea punctelor de vedere ale participantilor ze dife. aceasta schimbare, pe cind dezbaterea trimite spre pistrarea lor; dialogul thee suspende credintele proprii in vederea schimbarii, in vreme ce dezbaterea of We Si intirirea acestor credinte ; in dialog, participantii caut& punctele tari ale fiecire; Upune exprimate, pe cand in dezbatere, focalizarea este pe identificarea punctelor se partii adverse , dialogul stabileste cA mai multe persoane pot poseda parti sau fea ale fenomenului, ca intr-un puzzle, pe cand dezbaterea afirma ca adevirul este ie unei singure parti etc. Cateva linii de forti trebuie urmarite in seminarul socratic: (1) participantii sun asezati in cerc, astfel incat contactul vizual sa fie eficient ; (2) materialul (care trebuie sj fie bogat in idei gi s& stimuleze dialogul) va fi citit de cAtre toti participantii (in literatura de specialitate se recomanda ca, dac& existd cursanti care nu au citit materialul, acestia 4 alcXtuiasci un alt cerc, in exteriorul celui de discutie, in genul structurii de fishbowl - discutati ceva mai tarziu): textul trebuie s4 genereze cu usurin{4 intrebari, astfel incat, de cele mai multe ori, participantii si paraseasca reuniunea cu mai multe intrebari decat au venit: (3) discutia, ce trebuie s4 aiba un caracter explorator, incepe cu 0 intrebare de deschidere care si conduc& cursantii inapoi la text pentru a specula, redefini, estima § clarifica problematica ; (4) seminarul are un lider care indeplineste atat propriul rol (ig! ajuta colegii sa rimana focalizati pe text, solicita de la acestia intre un suport pentru continuarea discutiei, ii ajuta s4-si clarifice pozitia a argumente confuze etc.), cat si rolul de participant ; totodata, li foarte bine textul, suficient pentru a anticipa diversele interpretari oferite d bari care sa constitule tunci cand posed derul trebuie sa cunoasct e colegl, $! Sa . Pe Se SF) A , rtic! infeleaga posibilitatile fiecarei luari de pozitii; (5) cursanfl sunt indemnat! sd FF ; . la discutie in momentul in care se simt pregatiti si considera ca au ceva de a e et f — % al iw a u fi i aceasta, ticerea nu este un lucru ru, deoarece se presupune ca participant ® isi es rie So eiaas A cursant timp pentru a construi ipoteze si a oferi opinii); in momentul in care un expune punctul de vedere, ceilalti sunt indemnati sa fie asculatori activl. O alt’ maniera de seminar socratic este mai degraba apropia _ aA a ated A 5 cercull, fishbowl - in momentul in care incepe ora, clasa se divide 1 doua etl ti de structuraret TEORULE INVATARII SOCIALE g; iN UR cei di d eile on eas exterior priming ‘yeste Pres tirea cadrului didactic pent ar ju doar in aparenta, deoarece ge sy orl ‘epati depinde, mntt-O buna masuri, Start il fe Pe 7 cercul interior este una nhecompetitivy, deci m gis — a optim jteratur de specialitate se mentioneaz cx intranet Ines rebuie 84 posede un raspuns neevaluabil direct ‘rebar a inarul , 3 ai gens oFlE nar, semin Socratic este unul inalt s : ae 1 alesang PE cutie gi ale observatorilor (aici remarcim o difereai ia A MANDO jn diseer, in care cursantii intrau intr-o incdpere/saly de agozate as | mai bine). Prima discutie d : in care se simte Ce . {le dureaz4 Zece minute: ¢ sudenti isi schimba apoi locurile si procesul este reluat. Ace medie 45 de minute, rezervandu-se cinci minute pentru a se de: cadru didactic in legadtura cu importanta integrarii seminarului soc trebuie omis faptul ca este esential ca fiecare elev s& se exprime. P necesar ca in fiecare zi de utilizare a seminarului socratic cadrul di de lucru si indicatii de actiune. observa cum inteleg textul cei din cercul interior; accentul cade este rezolvat’ problema respectiva, si nu doar asupra tipului de raspuns area personali a unor experiente colective de gandire). : Elevii/studentii depind de ceilalti colegi pentru a ajunge la solutia anumite operatii de gandire si procese folosite intr-un mod implicit | constructia colectiva la care participa. 3 cand se aflau in aceasta postura, elevii nu stiau cum si ce sa noteze =a cat rezultate similare). 9° a ae in e, dintre 0 multime de modalitati de imbunatafire a gradulul de observare, Urmatoarele : ey : : ee ca 2 reas Petsoand din microgrupul de discutle, fara si numeas ; Momentul feedbackului ; | : tentiei, Se VF” celdlalt, cei din cercul interior cit ori oe entry cere 13 in aparenta: ea include doux mite jae. este sim 1 ea +s 2 me ticl : atevii /studentil par panti este mult mai p; Cc ” ‘ i ( : de profesor , prin care acesta verific’ dacy studs ho rearanjand bancile clasei in ce rrec cin? minute J asel In cere ee unt in doua cercuri : | p a bun inceput in doua cercuri concentrice, fiecare u, din cercul exterior ofera celor din cercul interior zece min ‘i discutat in ziua urmatoare ; etapele se pot ajusta la necesititile pe care. predictibili, elevii se pot acomoda in scurt timp cu metoda, astfel ; Responsabilitatea si rolurile celor care se afld in cercul exterior un interesant accent asupra procesului de cunoastere, urmérind ident ce elevii discuti, profesorul fi chestioneaza pentru 4 putea ident In timpul in care s-a aflat in cercul exterior, Metzger (1993) a oDse iterior (din activitatea cu studentii am remar ai . « “ intr-0 D il Se poate cere elevilor/studentilor sé urméareasca, Similar, pentru o mai bund focalizare 4 @ Petioada, doar dowd persoane in cercul interior, inte “é astfel mai vizibile :174 es 5 ind eplineasca pentru 0 anumita perioady rolul s o asemenea fisd, un Protocol ge BT eeneoritel® sale $i Se jevilor/studentilor notitele sale $1 Se vor face ¢, b Vate Tali oy, _ cadrul didactic poate in cercul exterior $! dupa care va arata € : stora ; Pe ee notitele ace ate cere elevilor/studentilor sa ii relateze in tip, didactic le po a ve ee “ acest preexercifiu $1 Sa noteze pe flip-chart sau pe tably etc wEE8 cg Me Ob by, Avantajele acestei metode sunt evidente : Bea ie ae abies comunicare, totul se petrece intr-o atmosfera cee ; oy oe laborare ; Metodg de totusi simpla, pentru cd pregatirea e1 este minimala, este pre lctubila, elevii/stude, ty asuma responsabilitatea discutiilor in clasa etc. Dezavantajele Sunt $i ele ingx la e IS evidente ; cel mai important dintre acestea priveste relativa dificultate de introduce dle metodei; Metzger spune ca ,seminarul socratic nu merge de la inceput bine one este clar haoticd, iar cand elevii au devenit entuziasti, entuziasmul nu j-a a 2j Cond profunzime” (Metzger, 1993, p. 246). US Ja 2.8. Tehnica plusurilor si minusurilor Participantii la un stagiu de invatare sunt imparfiti in doud tabere. Fiecare dintre componentii unei tabere isi va alege un coleg din cealalta tabara pentru a discuta cu el, Prima faza a discutiilor va cuprinde o centrare pe minusuri (este vorba despre ceea ce nu a fost invatat si ceea ce nu este suficient stapanit de catre fiecare dintre cei doi). Aceste minusuri vor fi notate pe foi de hartie de o anumita culoare (rosie). Apoi se va trece la aflarea si listarea plusurilor (elementele cunoscute de catre fiecare dintre participanti): acestea se vor nota pe foi de alta culoare (albastra). Cand toti participantii vor fi executat aceste doud etape, se va trece la etapa a treia constand in afisarea pe un perete al salii pe de o parte a listelor cu minusuri, pe de alt4 parte a listei cu plusuri. Formatorul va sti (laolalta cu intregul colectiv) pe ce se poate baza in efortul de invatare si cdror elemente lipsa trebuie sd le acorde o atentie sporita. O varianti a acestei tehnici presupune 0 continuare, in sensul ca afisarea listei de minusuri si plusuri se poate face in genul ofertelor de servicii, fiecare dintre participanti trebuind si echilibreze minusul proptit identificand un plus la unul dintre colegi si incercand si invete de la acesta elementul de invafare nu indeajuns de bine stapanit panda in acel moment. 2.9. Microgrupurile de mentorat Microgrupurile de mentorat descri pe gradul de directionare a interac experienta lui Richard Light car uO metoda de predare bazat4 pe gruparea cursanti! flunii lor; generarea acesteia isi are fundamentarea’ €, in calitate de profesor la Universitatea Harval™ use de lideri cu care se intalnea in mod regulat p@ al Continutul ce trebuia predat. Apoi liderii s¢ intore’ ! pana la opt membri), pentru a se realiza proces? a Tevedea procedurile de lucru si la grupurile lor (f : Ormate : instruire. din cine Profesorul O O O O O (a) ‘oura 1- Maniera tradifionald (a) de instryire : ig ‘ Fig de mentorat (b) (adaptare dupa Sprinthali, Au: ra devenea astfel mai relaxata, frica, anxietates “ n cresterea nivelului de interactiune, Reale iastruiau o faceau mai bine in grupurile conduse de citre se : ional, in activitatile cu intreaga clasd. Aceste procedur; i a in metoda mozaicului (Jigsaw Approach) introdus inc’ din | a reeun0aste atat importanta atitudinii competitive, cat sia celei = 10 invatare (cursantii trebuie sd impartageasc4 cu cei din a eS invatare). Atmosfera 2.10. Metoda mozaicului CE Herreid vorbeste despre cercetirile lui Harold Aarons in domeniul cooperare, acest autor fiind cel care a propus numele de mozaic (jigsaw. incauzd. Metoda se bazeaza pe un principiu relativ simplu; fiecare di studiu primeste o parte specifica a unei probleme pe care trebuie sa 0 tratez de vedere propriu. Pentru ca acest lucru sa se indeplineasca, ei devin ,,exper' parte a problemei. in timpul in care membrii unuia dintre grupuri destasoara proces, membrii celorlalte grupuri se afl& intr-un proces similar, doar ca Gi devin’ ,experti” in alte parti ale problemei (aceasta din urmi a fost ¢ inceput, de ciitre instructor, intr-un numéar de ,,parti” egal cu numarul g Cate in respectiva activitate). Fiecare grup ia cunostinta gi se focalizeaza tate ra fost atribuit’ de c&tre instructor. fn momentul in care § : ae Proprii au atins gradul de expertiza necesat, eee ee he colectiv de cursanti: noile grupuri formate — = A ah grupurile anterioare (in acest mod y me mere noil © »Mmozaicul”, din parti ale aceleiasi probleme eae ." 8upuri constituite, si se armonizeze $i S4 pes: i melo en de specialitate s-au observat $i variatii, ast aig ee a) See pe urmatorii pasi: €ctarea abilitatilor sociale pe care curs ; ‘pre exemplu, abilitatile manageriale); ani Ja cine Pe “ursantii vor fi organizati in grupuri de trei P ae antii trebuie si ley :METODE EFICIENTE ; seturile trebuie s3 me ai areriale fiectrui grup ( fie divi, « jm & -ceribui seturi de rup) ; RG: Tales c) se vor oe gembrl din cgi cc de a se intalni cu ceilalti Colegj, la num I sick Mem} ‘ . i ele primite de cx ; rj fiecare membru al gru e a materiale jdentice a ie ue we Menthe ely Cesta Q ai altor grupurl ca" a consult’ asupra ™ Na trebyj tuite j nou-constl grupurl i i $ e€ a ii se instruiesc reciproc jn ari. 2°} 4, cursantii se inst oe 1 ariile in ¢ = Ja finalul activitatii, fiecare CUursanti tre uns sa detina expertz4 Xsi in aceasta, proc av ajuns si oO a intregului text, depasind, pr Procesul re aneascl u w A easca contin es : res parti in care a partictP inv. ibile € buie 9% alizat A 2 i at in calitate de ,,expert’. n mosaic sunt pregaea reflexiva si procedeul cursantproyeg, Alte tehnici de tip moz a un cursant si acorde asistenta academica colegio, ori Acesta din urma pres rea arenes in domeniu (in sens originar, CUrsantilor maj unor cursanti cu mal be avantaj de a se identifica drept o modalitate Util’ gi ma: tineri). Metoda p ee " elege al celui asistat, dar este totodata $10 Cale directs in apropiata modului de a int ropriei invatiri pentru cel care joac& rolul Profesoruly; . ; reimprospatarea p fae ORT Ee . li ieee reactualizarea $i , act incercati si explicati cuiva din familie ceea ce tocmai ati s * w n * in aceasta diada. aoe ci in urma acestui demers cunostinfele invatate vor deveni maj invatat $1 vefl Be ae rie, pentru dumneavoastra ingsiva in primul rand. Astfel se oe oo ae vechi in literatura de specialitate (insd nu indeajuns fructificat ge activeaza un C inveti edai”. practica in domeniu), anume cd ,,inve{i ceea ce pr 2.11. Predarea reflexiva Predarea reflexiva (initiata de D.R. Cruickshank) este 0 utilizare eae oe Phillips 66, folosind totodata avantajele micropredari. Kenne lst adaptand perspectiva autorului metode1, stabileste zece etape necesa a 1. imp&rtirea clasei in grupe de patru pana la gase elevi/ studenti ; o 2. selectarea cate unui subiect din fiecare microgrupa pentru rolul de pro ee nig 3. predarea pe care trebuie sd o efectueze acestia este calduzita spre obiec : instructionale identice, dar cu utilizarea propriilor alegeri in ceea ce prives metodele pe care le vor folosi in grupuri ; . ic 4. desemnarea ,,elevilor-profesori” este simultana, iar pregatirea lor, care va nece 15-20 de minute, se va face in colturi diferite ale clasei ; . ; . »€levii-profesori” vor urmari in construirea propriului scenariu didactic ae perspective: achizifiile si satisfactia pe care colegii lor le vor avea in urm invafarii ; 6. celorlalti eleyi din scolara oarecare : 7. se va urmari o evaluare a rezul cea de invatare : 8. satisfactia membrilor dj evaluare ; a * x ® 1€ Stup li se va cere s4 se comporte natural, ca intr-o situal : : i din tatelor obtinute din experienta de predare, dar $! 6 cat ae asta 1 grupurile de invatare este determinat’ si de acé :BORULE INVATARII SOCIALE g1 INVATAREA ao 5 generala cu intreaga Clasa/grupa gisouv” ila elementelor mai putin pozj de Studeng, : tive ir ie 2 sonive * si Intt-9 exp oaare selectarea altor participanti din grupuri | i dura se Me a a _u : ai grupurilor, lar proce Se Tepet’ pang oe 10 membr aon ipostaze (educator gj educat). CE tori a rand jn metodei const in faptul ca °xPeTIenta Preditii, amy ao ilitate? ae od formalizat, care sa includ urméarirea nor doar ta Bg ile ci Paigante de management al clasei, feedback etc. ine Sbiective, = ( rode ele ‘n mintea lor o perspectiva empatic’, maj ADOpint rong ‘ gener ze catre cadrul didactic ; totodata, S¢ va Tealiza o armon: | “ jeplinite O° odalitatilor efective de invatare cu cele de predare. r $i gijusilo 1,12. Tehnica Be a sunt impartiti in echipe de ,,redactori” ai unui Ziar de invatare, Faas : participant ropune un articol pe tema pe care o st&paneste ce] mai bine si va} & dintre ©! ef ai si poata fi ,publicat” in ziar. Atunci cand fiecare dintre participant: i serie astfe at propriul articol, se va constitui macheta ziarului (ori Tevistei). Acest ziar isi va fil oo at pentru fiecare dintre celelalte grupe gi va fi lecturat de cltre ele cy va fi multip esis o critica la adresa sa. Prin acest procedeu simplu este dezvoltars indicatla de - erioara pentru invatare (mai intai pentru invatarea proprie in momentul 0 ee. . sintetiza propriile cunostinte intr-un articol, apoi de a folosi drept suport necesita - articolele colegilor de ,,redactie” gi, in sfarsit, pentru criticarea ziarelor oe elelalte subgrupe). Un asemenea procedeu este util $i in vederea impartisinit cml legate de o problematica anume in activitafile de training in formarea profesionala. WCET Ca & 1.13. Metoda interactiunii observate (fishbowl) ie ++ implicati sa fie pusi, altermatn Metoda acvariului (fishbowl) urmareste ca elevii/studenti mee. : de alti parte, in dubla ipostazi: pe de o parte, participanti activi ee scaunele dintr-0 incapere observatori ai interactiunilor care se produc. Pentru aceasla, ; incluzindu-l pe celalall). reuri incluzan auiaiet sit agezate in doud cercuri concentrice (unul dintre - vvomentul incare elevil in Acest lucru se intampld in pauza dintre ore, astfel incat, Pentru aceasta, este 4 se ageze. Inelasi, ei isi vor alege singuri scaunul unde dores¢ a! “— se va ageza undeva in Mvoie de un al doilea cadru didactic cu rol de observa ferinte comune pentru a “etiorul cercurilor, urmand s& inregistreze anumite aa detine despre P _ by ane ; va corela aceste alegeri cu informatiile pe ae legate de acest sub sts hati modul in care vor fi rezolvate eventualele sa timp de 8-1 minut ee Sanit aflati in cadrul cercului interior La - interior trebule sa a i seuta © Problema controversata. Conversatia ae lectiei, catevat 2 "Pa ce Participantii au stabilit, impreund cu conceNu trebuie sa se uite cd metoda oo fului respectiv al a grupuri mici de ae cu p ne 2 utilizarea avantajelor * ef si ,teatru in cerc”. In esenty ea 2 utilizarea avant’. este denumita $1 fea orc . In esta ae sil . observatorl ; Richard si Patricia Schmyc Yorba je si uD k ( nta unot scaune goale in cercul celor care discuty, me oy cXtre persoan ne ele cu rol de observator, dar care, Ja ‘i ezbatere. ercul din interior, persoanele care s-ay “CVariuly; vorbesc chiar si despre ce pot fi ocupate orican® ©™ © oe dat, vor sa Se implice a e fn timpul discutiei ce are loc in ul exterior au de asemenea la disp on ervatii privind m . ~ asez, : ozitie 8-10 minute in care ascult ce se discug in : odul in care se relationeaza In acesta, gradu oo saa a modul in care se dezvolta microclimatul, Spasitia conflictulyi < stabilire a ea ee de colegii lor din cercul interior pentru a le rezolya, Pen $1 tipul de a. sa seminarului le ofera fise/protocoale de observare Construite ; = i ee de protocol va confine rubrici in care studentii pot sa noteze moodif acest ois n tributie a celor din cercul interior la dezvoltarea cazului, a ideij respectiy si gradul de con te, tipuri de reactii, amploarea acestora, modul ip cae in care si mentioneze sentimen url 3 2 fiecare a incurajat contributia celorlalti, tipul de concluzionare folosit etc. Ulterior, dupy ce studentii din cercul exterior si-au expus observatiile, urmeaza schimbarea locurilo, intre cele doud ,,cercuri”. Se porneste cu 0 alta idee controversata pe care cej aflati acum in cercul interior trebuie si 0 discute ; elevii care s-au mutat In cercul exterior primesc fisele de observare. 2.14. Alte tehnici de tip fishbowl O tehnicd asemanatoare fishbowl-ului este ,,broasca-testoasa”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), aceasta tehnicd presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor in cadrul unei activitati generalizate. Astfel, fiecare subgrup va ramane compact in preajma unuia sau a doi purtatori de cuvant (ei pot sé cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacd aceasta doreste si emitd o opinie personala ori s& poarte consultari cu ceilalti componenti ai subgrupului in momentele dificile, asemenea broastei- ~festoase, care in caz de pericol se retrage in carapace — de unde si numele metodei). Avantajul pentru invatare al unei astfel de tehnici este presupus de faptul ci se promoveazd invatarea prin cooperare, iar dinamica si motivatia sunt extinse. Tehnica consultanfilor presupune c& participantii la o activitate de acest tip se dispun ca in tehnica interactiunii observate, doar cd cei din cercul exterior nu mai au rolul de observator, ci de consultanti ai celor din cercul interior (acestia din urma sunt implicati un proces de invatare colectiva). Avantajul unel in hel unei problematici sau intr- astfel de ICi rezidy j iVi oO oi tehnici rezida in faptul ca activitatea de invatare devine mai motivanta, iat, €cinta fireascd, implicarea Creste. eee cee ne x Ce | crupurile de discutie tutor 4 folosita de obicei in cazy] il cares ai nu inregistreaza progrese intr-un itn - igvisate 4 rupurile de discutie tutoriale sunt ae opsery a ; putin de cinci) $i se focalizeaza pe : bic” deci in sensul remedierii abilitatilor de lose pului indeplineste tre1 functii majore - ide chestioneaza cursan{il in vederea stabiliri seis - ocheaz procesul de invatare ; eae ofera feedback sau demonstreaza modalitatile de ac facilita invatarea ; $1 a sncurajeaza cursanfil In a-§i pune intrebari si a a ropria fiinta. PETES metodei Pornesc de la ideeg identifica anumite cal de a invata mai usor unul ica didactic. ee Jaté de ce un aspect importat asupra Caruia se cuvine si atraoem « iiderul grupului (tutorul) trebuie Sa dovedeasci, pe lings o cy materialului, si stapanirea unor abilitati in sfera relationarii umane, ¢ chestionarii/adresaril de intrebari, oferirea unor intirirj Ppozitive/feed comportamentele de invatare ale colegilor din grupul de discutie tutorial. de tolerant si rabdare etc. In lumina acestor considerente, devine ey activitati tutoriale poate fi pus pe seama faptului c4 i se incredinteaz’ 0 unui elev bun”, bine pregatit la materia respectiva, dar care nu specifice unui lider al grupului de discufii tutorial. Pe de alti parte, z este folositoare doar celorlalti membri din grupul tutorial, ci se adres poate identifica noi fatete ale fenomenului in momentul in care i informatiile respective colegilor, iar pe de alta parte, la nivel moti ationa Bésesc provocatoare o astfel de perspectiva, de a explica altora ceea ce 2.16. Reuniunea Phillips 66 oh vazuta de unele cercetari drept 0 metoda de up ee mee 5 Aumér Mai mare de participanti impartit in ae : de laM prinzand Cate sase persoane. Creat’ de catre J. Donald P Ip tlizare, de aaa metoda este una deschisd spre largi posibilimil oe “Ta Curent} 1a activitatile de pregatire cu adultit. . an conducttor ii ao Mmicrogrupurilor formate, se desemneaza elt 5001 desfigue ath activitatea in echipa desfigurane eT i phillips 66 Wurata a. SI valorificarea productiei de ide1. ie . discutia Pe N blen ‘Proximativ dou ore si presupune doud 1aZ%;METODE EFICIENTE oblemei didactice care trebuj Be agi bec Fiat timp in care trebuie sa-si desea a ie on cazurile cand participantil nu se aflx i tin se va numi si un secretar de discutii. In fans Tima ade care yalorificd plenar posibilitatile de he trebyj tant modul de inregistrare a informatiilor raat ; tuturor pozitiilor si optiunilor, F di Ceasty metodele interactive Se fundamenteaza in crearea Mamicij i creativitatea (implicit indrazneala in discutie gj eral are a fiecarui participant cu grupul in aniunhine zat modul in care se face inregistrarea ton or: ezinhibarea § ‘ de relation nu trebuie minimali ti, agresiva chiar, ii poate inhiba pe unii dintre membrii grupy| a lor initiala ; ulterior, cand s-au obisnuit cu acest tip de disoyy: istrare a datelor poate si imbrace forme crescute de evidenwa ate, at (6 minute in reuniunea Phillips 66 autentica, dar ey lecare -au ocupat ulterior de problema au stabilit cd un dintre uctiv), timp in care fiecare participant se a ‘deile sunt retinute de c&tre liderii cena problematica segmentatd pe reraltit Prin urmare, o inregistrare direc a emite ideile in form modul de inreg echipi dezbate separ specialistii in domeniu care S flexibil de 6-12 minute este mai prod activ in solutionarea eficientd a acesteia ; ai grupurilor, sunt analizate $i se contureaza o arie partiale sau optime. Dezbaterea in plen reprezinta reuniunea propriu-zisa si incepe cu interventiile lideri reprezentanti ai fiecdrul grup, care expun in fata intregului colectiv concluziile digo iC junii nu se limiteazd durata ntecrenntt ’ in echipe. In aceasti a doua fazd a reun ft echipelor pot participa cu argumente suplimentare in confruntarea dintre lideri n cadrul dezbaterii in plen este admis’ analiza critica (grupul disipand at ]- a eg ae cee ee prioritatea demersulut constituind-o selectia $i ierarhizarea Sa oe ite ee alee a ee didactic (desi el poate alege Sar » ut -j doar conturarea — atunci cand din analizele oa sik ora ei ale concluziilor) , care va sintetiza informatiile rezultate aie in deralirea c matte in plen, va accentua ideile valoroase gi va dezvolta Pe a ek a demersului ae pe care le poate utiliza in acoperirea cognitiva ui siu, incurajand activitatile de invatare prin descoperire. 2.17. Tehnica grupului nominal Tehnica grupului nominal initiat’ ee) es itor 4 al ia si Van de Ven (apud Brilhart, Galanes, a (se observase deja in cad a verbalizata $1 lucrul individual in prezenl? acestula — brainwriting -, c3 - cal brainstorming-ului, mai precis intr-O varianta 4 un plus de implicare) : a activitatea individuala efectuata in c 4 poate aduce ae yg nro a directia reducerii ee decat in intalnirile de zi cu ZI, sprijinin i Srupului nominal (sase pana si prevenind escaladarea contflictelor. In esenld, . Liderul gruputui prezints pana la noua membri ie Cee de discutie Prezinta problema sau re i) urmeaz pasii de maT pentru respectiva intdlnire. j teaua de probleme care constitule temé €. In unele cazuri este util ca participa ILE iNVATARII SOCIALE SLINVATARE: pp. AREA pp qEOR! reze © lista a dimensiunil OT emotio . Nale, p ata a problen enti)- prez aul de cursantl a fost distribuit pe mi " j petrec individual 5-15 minute ee a 3 ca ar putea rezolva problema Cider a : scrie tage loru c tuieste de gnsist 5 ene ‘ ones robleme! (se va insista pe definirea g| ce sonsider4 a ; de masa” care include liderul va evidentia «; : ae _astfel incat fiecare si le poat’ obse oan si linge nctate jn acest sens, dar nu se vor insemna i. ideile care se a Grup | va urmari intreaga list item cu item, ince doua ori. " sgeile, dat fara sa le evalueze , oricine poate mee 88 clarifice gi s4 a clarifica idei de pe lista. € intrebiri altej Persoane soans prunesis ye numdar egal de coli de hartie | ‘ Pe Care va no _ Fiecare per e care il preferd mal mult; persoanele vor ierarhiza fisele } 1, spre exemplu. isele intr-un top, 2 fi stranse de la participanti; i ? g, Toate figele Vor participanti ; ierarhi ; a este aditionata la de pe tabla/flip-chart si este impartita la numarul total C2 mai multi dintre itemi vor avea aditionata o fractie) : I de participant Gant un vot vor fi stersi de pe tabla/flip-chart. ; itemii care nu vor avea nici ee N° angaja . discutie cu scop evaluativ referitoare la cativa j | scorurile cele mai ridicate; discutia este acum libera a cativa itemi « incurajarii gandiril critice, diferentelor de opinie si Se in sensul 5 118. Tehnica: Oferta de 100 de lire Atunci A s w « oe . . | m cand exist’ mai multe solutii posibile la o problema cu care ne confruntim, ne afl an i es ee ees a nu reusi sa alegem, individual sau in echipa, cu mult succes dilema noastra ree — ene rea in opinia lui Clegs s Birch (2003),_ Apoi le vom cere sa ae impart tuturor participantilor hartii simbolizand 100 de lire. tele mai mari de af a me solutiile emise, despre care considera c VOr avea sansele criterii, oferind pent tee Fiecare participant face optiunea in functe de proprille banii intre solutii ru solutit tof banii primiti, fie mizand pe una singurd, fie impartin® utii. La final, formatorul insumeaza banii pariati pe fiecare solutie $1.0 decla A . Ta castiog stigdtoare pe cea care a strans cel mai mult.lon Negret-Dobridor lon-Ovidiu Panisoara _ STIINTA INVATARII De la teorie la practica