Sunteți pe pagina 1din 17

B. V.

INFRACTIUNI DE FALS
1 Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

2 Falsuri în înscrisuri

1. FALSURI IN MONEDE, TIMBRE SAU ALTE VALORI


Obiectul ocrotirii penale
Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca obiect juridic
generic al ocrotirii penale relatiile sociale bazate pe ,,increderea publica"
considerate ca si reala valoare sociala, incredere privind, in cazul acestei infractiuni,
monedele si valorile aflate legal in circulatie publica1090.
Daca aceasta incredere publica nu ar fi penal ocrotita, monedele si valorile ar
constitui mijloace nesigure in formarea si desfasurarea relatiilor sociale, iar circulatia
lor ar deveni daca nu imposibila, in orice caz grav stanjenita.
Obiectul juridic special al acestei incriminari consta in ocrotirea acestor relatii
sociale in formarea si desfasurarea carora joaca un rol important existenta monedelor si
titlurilor de valoare, adica acele relatii sociale in care increderea publica priveste
monedele si alte valori1091. Ocrotirea penala a acestor relatii sociale implica apararea
increderii publice in raport cu adevarul pe care trebuie sa fie socotit ca il exprima, in
mod real, monedele si titlurile de valoare.
Obiectul material. Moneda falsificata prin plasmuire (contrafacere), ca si titlul de
valoare falsificat in acelasi fel sunt produsul infractiunii de falsificare de monede sau alte
valori, iar nu obiectul material al acestei infractiuni1092.
Cand falsificarea se efectueaza prin contrafacere, obiect material al infractiunii
sunt materialele din care se confectioneaza moneda sau titlul de valoare contrafacut. La
aceste materiale se refera dispozitia din art. 285 C. pen.
In cazul falsificarii prin alterare insa, moneda sau titlul de valoare adevarat asupra
caruia s-a efectuat operatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul
material al infractiunii1093.
In ceea ce priveste infractiunile derivate de punere in circulatie sau de detinere a
monedelor sau valorilor falsificate, monedele sau valorile puse in circulatie sau
detinute constituie obiectul material al infractiunilor1094.
Intre obiectul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori si
produsul acestei infractiuni exists deosebirea care, in genere, se face intre materia prima
si produsul obtinut din aceasta. Obiectul material priveste faza de
executare a activitatii infractionale, pe cand produsul reprezinta rezultatul acestei
activitati. Moneda sau titlul de valoare falsificat va avea o aptitudine mai mare sau mai
mica de a surprinde increderea publica, dupa calitatea materialului folosit, adica dupa
insusirile obiectului material al falsificarii.
In ceea ce priveste produsul falsificarii, acesta trebuie sa reprezinte o moneda sau o
valoare din cele anume aratate in art. 282 alin. (1) si art. 284 C. pen.:
- Moneda metalica sau de hartie. In Romania, circulatia baneasca este asi-
gurata prin bilete de banca (in valoare nominala de 1,5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei)
si moneda divizionara (in valoare nominala de 1,5, 10 si 50 bani) emise de Banca
Nationals a Romaniei sau prin grija acesteia.
- Titlurile de credit public sunt acele documente in care se exprima drepturile
celor care au pus la dispozitia statului unele mijloace banesti, temporar disponibile, in
vederea satisfacerii nevoilor generate ale colectivitatii (de ex., obligatiunile C.E.C.).
- Cecurile sunt acele documente prin care posesorul unui cont de decontare
sau curent da dispozitie bancii la care are cont deschis sa plateasca sau sa vireze in
contul unei anumite persoane, din disponibilul sau, o anumita suma de bani
prevazuta in continutul documentului.
Completarea unui cec cu limita de suma, mentionandu-se o suma disponibila
nereala, mai mare decat cea aflata in cont, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 C.
pen., iar nu aceea de fals prevazuta in art. 289 C. pen.1095, formularul cec dobandind
valoare prin completarea lui de catre emitent.
In notiunea de cecuri nu se includ si libretele C.E.C. deoarece nu sunt apte a servi la
efectuarea de plati, astfel incat falsificarea unui libret C.E.C. - prin inlocuirea numelui
si datelor personate ale titularului cu ale infractorului - se va incadra in dispozitiile
referitoare la falsul material in inscrisuri oficiale1096.
- Titluri de once fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica,
emise de institutii de credit competente sau alte titluri ori valori asemanatoare.
Ordinul de plata nu poate fi asimilat titlurilor sus-mentionate, la care se refera art.
282 C. pen., cat timp, potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 8/1994, printr-un asemenea
instrument emitentul doar cere societatii bancare receptoare sa puna neconditionat la
dispozitia beneficiarului o suma de bani la o anumita data, iar emiterea lui (ordinului de
plata) nu este suficienta, pentru efectuarea platii fiind obligatorie indeplinirea anumitor
operatiuni de catre societatea bancara, fara de care transferul sumei de bani nu se poate
realiza. Aceste operatiuni, care privesc receptia, adica procedura de recunoa§tere a
primirii ordinului de plata, autentificarea (prin care se verifica daca ordinul de plata a fost
emis de persoana indicata ca emitent), precum si acceptarea (ce consta in recunoa§terea
valabilitatii ordinului) releva conditionarea puterii circulatorii a ordinului de plata de
efectuarea unor formalitati esentiale prin cooperarea dintre societatea bancara receptoare si
societatea bancara destinatara.
Prin urmare, instanta suprema109 a decis ca ordinele de plata falsificate de inculpat,
neavand in sine putere circulatorie, nu erau susceptibile a servi direct ca mijloace de
plata, intrucat ele nu pot constitui titlu pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 282
C. pen., astfel ca incadrarea juridica a faptei in infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata, asa cum a procedat prima instanta, este corecta.
Ulterior, instanta suprema a revenit asupra acestei pozitii si a statuat ca biletul la
ordin constituie un titlu pentru efectuarea platilor si se incadreaza in categoria valorilor
la care se refera art. 282 C. pen., falsificarea lui fiind prevazuta ca infractiune de acest
text de lege1098.
Obiectul material al infractiunii de falsificare si produsul acesteia constituie
intotdeauna utile si relevante mijloace materiale de proba in constatarea judiciara a
infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii de falsificare de monede sau de alte
valori poate fi oricine, nefiind nevoie juridic de vreo calitate speciala. Practic insa, nu
orice persoana poate deveni falsificator de monede sau de valori, savarsirea acestei
infractiuni reclamand utilizarea ilicita a unor munci de specialitate.
In marea majoritate a cazurilor, falsificarea de monede sau de alte valori se
realizeaza prin contributia mai multor faptuitori, deci de catre o pluralitate de subiecti
activi (coautori, instigatori, complici). Contributia participantilor, chiar atunci cand
apartin aceleiasi categorii (de ex. coautori), poate varia, operatia de falsificare implicand
de cele mai multe ori o executare complexa, pentru efectuarea careia este nevoie de
concursul unor specialisti (desenatori, graficieni, filigranisti, chimisti, tipografi,
imprimeuri etc.).
Este autor, deci subiect activ nemijlocit, participantul care a efectuat, chiar si numai
o operatie in cadrul activitatii de executare.
Sunt subiecti activi nemijlociti (autori) ai infractiunilor derivate cei care pun in
circulatie monede sau valori falsificate sau care detin produsul falsificarii in vederea
punerii in circulatie.
Cand aceeasi persoana este subiect activ si al faptei principale de falsificare de
monede sau de alte valori si al faptei derivate de punere in circulatie a produsului
falsificarii, va exista un concurs de infractiuni, fSptuitorul fiind subiect activ atat al
infractiunii de falsificare, cat si al faptei derivate de punere in circulatie1099.
Dimpotriva, in cazul detinerii monedelor sau valorilor falsificate, nu va exista concurs
cand detinatorul este insusi falsificatorul sau alt participant la falsificare, fiindca
detinerea incriminata in art. 282 alin. (2) C. pen. nu este decat un caz special de tainuire
sau de favorizare, ori autorul sau oricare participant la o infractiune nu poate fi
considerat tainuitor sau favorizator la propria sa infractiune1100.
Daca detinerea monedelor falsificate in vederea punerii lor in circulatie si punerea
in circulatie a acestora se realizeaza de catre aceeasi persoana, vor fi aplicabile regulile
de la concursul de infractiuni, deoarece luarea in considerare a
scopului special ce califica intentia in cazul modalitatii detinerii face ca aceasta sa nu se
absoarba in mod natural in cea a punerii in circulatie1 01.
Legat de aceasta s-a sustinut1102 ca nu este cazul sa se dea vreun efect juridic pozitiei
subiective a faptuitorului din momentul primirii valorilor, hotaratoare fiind pozitia
subiecti va din momentul punerii in circulatie.
Asadar, pe cand la infractiunea de falsificare si la cea de punere in circulatie pot fi
subiecti activi orice persoane, la infractiunea de detinere de monede sau alte valori
falsificate nu pot fi subiecti activi cei care au participat ca autori, complici sau
instigatori la savarsirea infractiunii de falsificare.
Subiectul activ al infractiunii examinate poate fi si o persoana juridica cu limitarile
si in conditiile prevazute in art. 191 C. pen.
Subiectul pasiv. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca
subiect pasiv eventual pe acela care a fost indus in eroare primind ca valabila moneda
sau titlul de valoare falsificat. Aceasta persoana este material prejudicial.
Subiectul pasiv cert al infractiunii este institutul sau institutia care a emis moneda
sau titlul de valoare falsificat, care este nevoit sa retraga toate monedele sau titlurile
falsificate care au ajuns in circuitul serviciilor sale, pierzand astfel contravaloarea
acestora si care mai este daunat si prin pierderea increderii publice in valabilitatea
monedelor sau titlurilor, de felul celor falsificate. E suficient sa se raspandeasca stirea
ca se gasesc in circulatie anumite monede sau titluri de valoare falsificate, pentru ca
neincrederea in monedele sau titlurile de acelasi gen valabile, sa devina generala.
Increderea publica fiind o valoare sociala, atingerea acesteia lezeaza intreaga
colectivitate, stanjenind relatiile dintre oameni, asa ca nicaieri mai mult ca in cazul
falsificarii de monede sau de valori nu apare mai evident ca, in orice fapta penala,
subiect pasiv generic este societatea1103.
Latura obiectiva a infractiunii principale
Codul penal in vigoare incrimineaza fapta de falsificare de monede sau de alte
valori in dispozitia din art. 282 alin. (1) C. pen. Alaturi de incriminarea faptei principale
de ,,falsificare de monede sau alte valori", codul penal incrimineaza prin dispozitia art.
282 alin. (2) C. pen. si faptele derivate din fapta principals si anume: fapta de punere in
circulatie a monedelor sau valorilor falsificate si fapta de detinere de monede sau
valori falsificate in vederea punerii lor in circulatie.
Asadar, desi denumirea marginala (nomen juris) a art. 282 C. pen. se refera numai
la incriminarea principals, dispozitiile articolului contin insa o pluralitate de incriminari,
care nu difera decat prin continutul lor, in special prin latura lor materials.
Din textele mentionate rezulta ca sunt sanctionate doua fapte penale cu trasaturi
caracteristice proprii, iar nu o singura infractiune complexa in continutul careia intra,
conform art. 41 alin. (3) C. pen., ca element sau circumstanta agravanta, o actiune sau
inactiune care constituie prin ea insasi infractiune1104.
Elemental material al incriminarii principale consta in actiunea de falsificare a unei
monede sau alte valori.
Termenul de falsificare inseamna alterarea adevarului in una din cele doua
operatiuni posibile si anume:
- contrafacere (plasmuire), adica, confectionare de monede sau de valori
false prin imitarea monedei sau valorii adevarate sau
- alterare (prefacere) adica modificarea continutului sau aspectului unei
monede sau valori adevarate in scopul de a crea o aparenta necorespunzatoare
adevarului1105.
Fiecare dintre aceste operatii poate fi efectuata printr-o varietate de procedee,
incepand de la cele mai simple ^(mai rudimentare) si sfarsind cu cele mai
complicate (mai perfectionate). In cazul celor dintai falsificarea poate fi descoperita
de orice persoana mai atenta, pe cand in cazul celor din urma este nevoie mai
totdeauna de parerea specialistilor.
Mijloacele de falsificare sunt de asemenea extrem de variate si felurit adaptate in
raport cu procedeele de falsificare folosite.
Nu este necesar ca imitarea sa fie perfects. Este suficient ca imitarea sa fie astfel
facuta incat moneda sau valoarea contrafacuta, datorita aparentei de autenticitate, sa
poata fi luata in considerare drept o moneda sau valoare autentica.
Activitatile de falsificare de cecuri, incriminate prin art. 282 alin. (1) din Codul
penal, si de punere a acestora in circulatie, infractiune incriminata prin alineatul (2) al
aceluiasi articol, constituie, in urma modificarilor si completarilor aduse Codului penal
prin Legea nr. 140/1996, infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4) teza I
din Codul penal, prin care se sanctioneaza fapta de emitere a unui cec asupra unei
institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia
sau acoperirea necesara1106.
Cerinte esentiale: 1. Moneda sau valoarea falsificata trebuie sa corespunda uneia
dintre monedele sau titlurile de valoare aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C.
pen., adica: moneda metalica, moneda de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de
orice fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica, emise de
institutii de credit competente, sau oricare alte titluri ori valori asemanatoare.
Enumerarea din textul art. 282 C. pen. desi limitativa, este insa larg
cuprinzatoare, intrucat orice titlu si orice valoare ,,asemanatoare" celor din continutul
enumerarii vor fi valabile pentru existenta acestei cerinte esentiale.
Pentru caracterizarea monedelor sau titlurilor de valoare se va avea in vedere actul
normativ prin care sunt reglementate.
Cerinta esentiala este indeplinita si in cazul cand falsificarea ar privi monede sau
valori straine (art. 284 C. pen.). Pentru caracterizarea valorilor straine se va tine seama de
regimul acestora in tara respectiva. Valorile straine trebuie sa fie de natura celor
aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen., dar pot avea denumiri diferite (ex.
titluri de renta, bonuri de tezaur, obligatii ale unor imprumuturi de stat etc.).
Daca produsul falsificarii nu se incadreaza in nici una dintre valorile aratate in art.
282 alin. (1) C. pen., actiunea de falsificare nu constituie elementul material al
infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori. Fapta va putea, eventual, sa se
incadreze in dispozitiile privitoare la falsul in inscrisuri (de ex. falsificarea biletelor de
tren) sau in cele privitoare la inselaciune (de ex. vinderea unor monede antice falsificate
drept piese adevarate)1107.
2. Monedele sau titlurile de felul celor aratate in alin. (1) din art. 282 C. pen. trebuie
sa se gaseasca in circulatie, adica sa aiba legal puterea de a circula.
Asupra unei monede retrase din circulatie se pot uneori efectua operatii de
falsificare (alterare). Aceste operatii nu vor realiza insa elementul material al
infractiunii de falsificare de monede decat atunci cand produsul operatiei va
corespunde unei monede aflate in circulatie.
Cerinta esentiala va fi, de asemenea, indeplinita in cazul falsificarii unei monede
ori valori retrase din circulatie, dar care mai poate fi inca preschimbata. Va fi de
asemenea indeplinita conditia esentiala in cazul bancnotelor stampilate in mod fraudulos
dupa expirarea termenului cand trebuiau sa fie prezentate la stampilare.
Pentru monedele sau valorile straine nu intereseaza daca acestea sunt cotate la
bursele care functioneaza in statele respective, fiind suficient pentru indeplinirea cerintei
ca ele sa aiba un curs legal.
Urmarea imediata (tipica) a actiunii de falsificare (contrafacere sau alterare) consta
in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, prin obtinerea unei monede
sau a unui titlu de valoare aparent asemanator cu moneda sau cu titlul a carui falsificare
s-a urmarit.
Urmarea imediata nu se considera insa ca fiind realizata atunci cand produsul
falsificarii este atat de nereusit (fals grosolan) incat nimeni nu 1-ar confunda cu moneda
sau cu valoarea adevarata1108.
Nu intereseaza, sub raportul existentei infractiunii, daca urmarea imediata deriva
din realizarea unui produs unic sau dintr-o productie in serie.
In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea
producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea
effective a unei pagube importante sistemului financiar (teza II).
Legatura de cauzalitate. Existenta unei monede sau a unei valori care numai aparent
poate fi luata drept o moneda sau o valoare adevarata, nu creeaza starea de pericol si nu
constituie deci urmarea imediata a unei actiuni de falsificare decat daca exista o
legatura de cauzalitate intre aceasta actiune si existenta monedei sau valorii aparent
veridica. Se poate de pilda ca o moneda sau o valoare aparent veridica sa fie produsul
unei greseli savarsite cu ocazia baterii monedei adevarate sau imprimarii titlului de
valoare adevarat, iar nu al unei actiuni de falsificare. In genere, in practica legatura de
cauzalitate este mai totdeauna vadita si nu are nevoie de probatorii speciale.
In varianta agravata prevazuta in alin. (3) teza II, legatura de cauzalitate va trebui sa
fie dovedita in toate cazurile.
Latura subiectiva a infractiunii principale
Forma de vinovatie. Actiunea de falsificare a unei monede sau a unei valori nu este
relevanta penal decat daca este savarsita cu vinovatie, adica cu vointa si intentie.
Latura subiectiva este alcatuita deci din vointa faptuitorului de a efectua actiunea
de falsificare (de contrafacere sau alterare) si intentia acestuia de a realiza prin acea
actiune o moneda sau o valoare care aparent sa corespunda unei monede sau valori
adevarate, astfel incat daca ar patrunde in circulatia obisnuita va putea fi primita ca atare.
Propriu-zis, nu se cere ca falsificatorul sa fi urmarit anume punerea in circulatie
a monedei sau valorii falsificate (intentie directa), fiind suficient ca el si-a dat seama (a
prevazut) ca acest rezultat este posibil si a acceptat producerea lui {intentie indirecta)
Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta
laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la
stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei.
In doctrina, s-a mai sustinut si parerea1110, ramasa izolata, conform careia infractiunea
analizata nu se poate comite decat cu intentie directa.
Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori nu poate fi savarsita din
culpa.
Latura obiectiva a infractiunilor derivate
In cazul infractiunilor de fals de monede sau de alte valori, sub aceeasi denumire
(monomica) si in cuprinsul aceluiasi articol din cod (art. 282 C. pen.) sunt prevazute si
infractiunile derivate privind ,,punerea in circulatie" si ,,detinerea in vederea punerii in
circulatie" a monedelor sau valorilor falsificate.
Elementul material consta asadar in actiunea de ,,punere in circulatie" si in actiunea
de ,,detinere" a monedelor sau valorilor falsificate, aratate in dispozitia din ali'n. (1) al art.
282 C. pen.
,,Punerea in circulatie" inseamna introducerea monedelor sau valorilor falsificate
in sfera (circuital) in care in mod normal isi indeplinesc functiunea lor si valorile
adevarate1 n.
Punerea in circulatie poate fi realizata prin orice mijloace obisnuite (plati, depuneri,
schimburi, expedieri postale etc.) sau prin acte ilicite (de ex. substituirea
de catre un gestionar sau mandatar a monedelor ori valorilor falsificate in locul unora
adevarate).
In esenta, punerea in circulatie nu este decat un mod de ,,inlesnire a valorificarii"
produsului unei infractiuni, deci o varianta a infractiunii de tainuire (art. 221 C. pen.)
sau de ,,asigurarea folosului sau produsului" infractiunii, deci o varianta a favorizarii
infractorului - art. 264 alin. (1) C. pen.1112
Punerea in circulatie se efectueaza, in genere, prin acte succesive, repetate,
capatand mai totdeauna caracterul de infractiune continuata.
,,Detinerea" monedelor sau valorilor falsificate inseamna primirea si pastrarea
acestora, indiferent daca detinatorul a dobandit acele monede sau valori si le define pentru
el ori daca i-au fost incredintate spre pastrare si le detine pentru altul1 13.
Detinerea, ca si punerea in circulatie, este un mod de a tainui sau de a favoriza,
special incriminat in materia falsificarii de monede sau de alte valori.
Nu importa pentru existenta laturii obiective daca detinerea a durat pana la punerea
in circulatie a monedelor sau valorilor sau a avut loc numai intr-un anumit interval de
timp, exact ca si in cazul tainuirii si favorizarii.
Cerinte esentiale: 1. Pentru ca actiunile de ,,punere in circulatie" sau de ,,detinere"
sa intregeasca latura obiectiva a infractiunii derivate respective, trebuie sa fie
indeplinita o cerinta esentiala comuna ambelor actiuni. Prin urmare, monedele sau
valorile falsificate, puse in circulatie sau detinute, este necesar sa fie din cele aratate in
dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen. Aceasta cerinta este o consecinta fireasca a
caracterului derivat al acestor infractiuni.
Infractiunile derivate, dupa cum arata calificativul lor, sunt infractiuni subsecvente,
care presupun o alta infractiune antecedents, asa incat calificarea ca fapta penala a
infractiunilor derivate de punere in circulatie sau de detinere de monede sau valori
falsificate depinde de preexistenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.
Cata vreme nu s-a savarsit o infractiune de falsificare de monede sau de alte valori,
nu se poate concepe savarsirea faptei de punere in circulatie sau a faptei de detinere de
monede sau de alte valori falsificate.
2. Actiunea de ,,detinere" trebuie sa fie savarsita ,,in vederea punerii in circulatie".
Neindeplinirea acestei cerinte inlatura caracterul infractional al faptei de detinere.
Raspunderea penala a detinatorului ia fiinta din momentul in care si-a dat seama de natura
monedelor sau valorilor primite ori incredintate pentru a le detine si de scopul detinerii. In
lipsa cerintei esentiale, detinerea va putea constitui insa infractiunea de favorizare, daca sunt
intrunite elementele acesteia (art. 264 C. pen.).
Detinerea de moneda, cu stiinta ca este falsificata, in vederea punerii in circulatie,
constituie infractiunea prevazuta in art. 282 alin. (2) C. pen., chiar daca aceasta nu a
fost pusa in circulatie. Inainte de a incerca sa vanda moneda falsificata, faptuitorii nu
au comis tentativa la infractiunea de inselaciune, deoarece lipseste actul de punere in
executare a hotararii de a savarsi infractiunea, conditie prevazuta in art. 20 C. pen. Sub
aspectul acestei infractiuni, deci, fapta a ramas in faza actelor preparatorii, nesanctionata
de lege1114.
Urmarea imediata. In cazul infractiunii de punere in circulatie a monedelor sau
valorilor falsificate, urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru
relatiile sociale ocrotite, decurgand din patrunderea efectiva a produselor falsificarii in
sfera (circuitul) operatiilor normale de credit sau de efectuare de plati.
Nu este nevoie pentru existenfa urmarii imediate ca toate monedele sau valorile
falsificate sa fi fost puse in circulatie, fiind suficienta chiar o singura acfiune de punere in
circulatie cu obiect limitat. Uneori, falsificarea este descoperita chiar de la primele monede
sau valori false puse in circulatie, alteori insa numai dupa ce importante cantitati de
monede sau valori false au intrat in circulatie.
In cazul detinerii monedelor sau valorilor false, in vederea punerii lor in circulatie,
urmarea imediata consta in starea specials de pericol pe care aceasta definere o creeaza
si o intretine, constituind o ameninfare pentru relafiile sociale ocrotite de legea penala
prin incriminarea falsificarii de monede sau de alte valori.
In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea
producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea
efectiva a unei pagube importante sistemului financiar (teza II).
Prin ,,sistem financiar" se intelege ansamblul operafiilor privind finantele statului,
astfel cum sunt reglementate, in continutul, functiunea si mecanismul lor, prin diverse
acte normative 115.
Agravantele se aplica atat falsificatorilor, cat si celor care pun in circulatie sau
detin monede ori valori falsificate, si indiferent daca monedele sau valorile false sunt
romanesti sau straine.
Agravanta privitoare la situatia potentialitatii virtuale se aplica si in caz de tentativa
daca se constata ca in ipoteza ca fapta s-ar fi consumat aceasta ar fi putut cauza p paguba
importanta sistemului financiar.
In lipsa unei norme explicative, importanta pagubei - potentiate sau efective -
cauzate sistemului financiar este o chestiune de fapt, care urmeaza a fi determinate
de la caz la caz, in raport cu particularitatile fiecarei pricini. In formularea unei
aprecieri este necesar sa se tina seama de natura produsului ori obiectului material al
infractiunii, de numarul si valoarea acestora, de conditiile si circumstantele savarsirii
faptei, de implicatiile ei de ordin financiar in tara sau peste hotare, precum si orice alte
elemente care, in imprejurarile cazului concret, s-ar putea dovedi relevante1116.
Legatura de cauzalitate intre actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa
existe si sa fie dovedita.
Latura subiectiva a infractiunilor derivate
Forma de vinovatie. Fapta de punere in circulatie a unor monede sau valori
falsificate, ca si fapta de a define astfel de monede sau valori, nu constituie o
infractiune decat daca este savarsita cu vinovatie. Forma de vinovatie necesara pentru
existenta laturii subiective este intentia, adica stiinta faptuitorului ca monedele sau
valorile pe care le pune in circulatie sau pe care le define pentru a fi puse in circulafie
sunt falsificate, si deci prevederea ca prin savarsirea acestor acfiuni se creeaza o stare
de pericol pentru menfinerea increderii publice, rezultat pe care il urmareste sau il
accepts1117.
Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta
laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la
stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei.
Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. Cel care a primit o moneda
falsa si fara a cunoaste falsitatea acesteia o repune in circulatie nu savarseste o
infractiune, iar daca si-a dat seama ca moneda este falsa si totusi o repune in circulatie
savarseste o contravenfie1118.
Alti autori1'19, considers ca infracfiunile derivate nu se pot comite decat cu intentie
directa. In aceasta conceptie, sintagma ,,in vederea punerii in circulatie" reprezinta o
cerinta esentiala care afecteaza latura subiectiva a infractiunii analizate, avand astfel
sens de finalitate si nu de destinatie.
Forme. Sanctiuni
Forme. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori si infractiunile
derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate,
fiind infractiuni de actiune susceptibile de a fi realizate prin activitati infractionale de
durata si cu desfasurare complexa, pot prezenta forme si modalitati diferite, care impun o
diversificare a regimului sanctionator si o atentie deosebita in operatiile de
individualizare judecatoreasca a pedepsei.
Activitatea infractionala atat in cazul infractiunii principale (de falsificare a
monedelor sau altor valori), cat si in cazul infractiunilor derivate (de punere in circulatie
sau de detinere a monedelor ori valorilor falsificate) parcurge, in genere, toate fazele
unei desfasurari lente: pregatire, executare, consumare si epuizare.
In principiu, actelepreparatorii nu sunt incriminate ca o forma a infractiunii. In
cazul cand s-a pasit insa la executarea actiunii de falsificare sau actiunilor derivate,
aceste acte se insereaza in activitatea infractionala, devenind acte de complicitate
anterioara cand sunt efectuate de alte persoane decat autorul.
Codul penal in vigoare, ca de altfel majoritatea codurilor care nu incrimineaza
actele preparatorii, prevede insa in dispozitia din art. 285 C. pen. ca infractiuni de sine
statatoare unele fapte care au un vadit caracter de acte de pregatire in raport cu
infractiunea de falsificare de monede sau alte valori.
In ceea ce priveste infractiunea de punere in circulatie a monedelor sau valorilor
falsificate, majoritatea actelor preparatorii sunt cuprinse in incriminarea detinerii de
monede sau valori false in vederea punerii in circulatie (define eel care introduce in tara
monede sau valori falsificate in strainatate; define eel care repartizeaza monedele sau
valorile falsificate diversilor indivizi care si-au luat sarcina de a le pune in circulatie;
define eel care in asteptarea momentului prielnic are in depozit monedele sau valorile
etc.). Indirect deci, reprimarea actelor de pregatire este asigurata1120.
Tentativa, adica executarea actiunii de falsificare sau a actiunii de punere in
circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate inceputa, dar intrerupta,
sau ramasa fara rezultat este pedepsita potrivit dispozitiei din art. 282 alin. (4) C. pen.
Exista tentativa in cazul falsificarii, daca executarea actiunii de contrafacere sau de
alterare a monedelor sau a altor valori a fost curmata inainte de a fi ajuns la capat din
cauze straine de vointa faptuitorului sau, desi a fost dusa la capat, nu a dat rezultat, in
sensul ca nu s-au obtinut monede sau valori falsificate, ori cele obtinute sunt atat de
nereusite incat nu pot fi considerate ca fiind corespunzatoare vreunei valori adevarate si
deci posibilitatea unei puneri in circulatie este exclusa (necirculabile).
Daca neobtinerea rezultatului se datoreaza faptului ca mijloacele sau materialele
folosite erau insuficiente sau defectuoase, va exista tentativa; din contra, daca
mijloacele sau materiile erau cu totul improprii pentru realizarea rezultatului, nu va
exista tentativa (art. 20 alin. ultim C. pen.).
In cazul infractiunii derivate a punerii in circulatie exista tentativa cand actiunea
faptuitorului a fost descoperita inainte ca el sa fi reusit a pune in circulatie vreo moneda
sau vreun titlu de valoare falsificat, adica in timpul cand incerca sa efectueze punerea in
circulatie, iar in cazul infractiunii derivate a detinerii va exista tentativa cand actiunea
faptuitorului a fost descoperita in momentul in care incepuse sa i se faca predarea
monedelor sau valorilor false, ori dupa ce el acceptase propunerea de a primi
monedele sau valorile pentru a le define sau transports, dar inainte ca acestea sa-i fi fost
remise1121.
Consumarea are loc din moment ce executarea actiunilor de falsificare sau de
punere in circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate s-a desfasurat
pana la capat si s-a produs urmarea imediata.
Pentru consumarea infractiunii de falsificare este suficient ca o singura moneda
falsa sau un singur titlu de valoare fals susceptibil de a putea fi pus in circulatie sa fi fost
contrafacut sau alterat. La fel, pentru consumarea infractiunilor derivate este suficient ca
o singura moneda sau valoare falsa sa fi fost pusa in circulatie sau sa fi fost detinuta in
scopul de fi pusa in circulatie.
Infractiunile prevazute in art. 282 alin. (2) teza I-a si in art. 215 C. pen. se consuma
in momentul remiterii valorilor falsificate si, respectiv, al primirii, ca plata, a banilor
de la persoana vatamata. Restituirea ulterioara a banilor, dupa observarea inselaciunii, nu
atribuie faptelor caracterul de tentativa1122.
Cum, pe de o parte, infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, ca si
infractiunile de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, capata de cele
mai multe ori caracterul de infractiune continuata, si cum, pe de alta parte, detinerea de
monede sau valori falsificate constituie totdeauna o infractiune continua, este in mod
firesc posibila, in cazul acestor infractiuni, faza epuizarii.
Epuizarea are loc cand a incetat actiunea de falsificare si de emitere a monedelor
sau valorilor false si, respectiv, cand a incetat actiunea de punere in circulatie sau cand
au fost ridicate de la destinatari toate piesele false.
Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru persoana fizica, in cazul faptelor
prevazute in alin. (1) si (2), este inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
In varianta prevazuta in alin. (3), pedeapsa aplicabila persoanei fizice este
inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi (daca s-ar fi putut cauza o
paguba importanta sistemului financial") sau inchisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi (daca s-a pricinuit efectiv o paguba importanta sistemului
financial").
Falsificarea de monede sau de alte valori comisa de o persoana juridica este
sanctionata cu amenda de la 10.000 la 900.000 lei, potrivit art. 71x alin. (3) C. pen.
Deoarece sunt produse prin infractiune, monedele si valorile falsificate, puse in
circulatie sau detinute in vederea punerii lor in circulatie vor fi supuse confiscarii
speciale.
Top of the Document

2. FALSURI IN INSCRISURI
FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE
Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special al ocrotirii penale il formeaza relatiile sociale a caror
formare, desfasurare si dezvoltare depind de increderea publica acordata inscrisurilor
oficiale. Apararea acestei increderi implica apararea insasi a tuturor inscrisurilor
oficiale in contra falsificarii materiale. Cum imensa majoritate a relatiilor sociale
include in mecanismul lor folosirea de inscrisuri oficiale, s-ar putea spune ca prin
incriminarea si sanctionarea falsului material in inscrisuri oficiale sunt ocrotite aproape
toate relatiile sociale1178.
Obiectul material. In savarsirea faptului de fals material in inscrisuri oficiale,
inscrisul falsificat apare in primul rand ca produs al activitatii infractionale.
In cazul cand falsul material se comite prin alterarea unui inscris oficial existent, acest
inscris are in acelasi timp si caracterul de obiect material al infractiunii.
Dar chiar in cazul contrafacerii (plasmuirii) unui inscris oficial, pentru realizarea
acestuia sunt folosite materiale (hartie, cerneala) care, inserandu-se in produsul
infractiunii (inscrisul oficial fals), pastreaza insa caracterul de obiect material al
infractiunii deoarece asupra lor s-a efectuat actiunea de falsificare (plasmuire).
Inscrisurile oficiale falsificate (plasmuite sau alterate) sunt din aceasta cauza
socotite totdeauna si obiect material al infractiunii1179.
Inscrisul formeaza obiectul material al infractiunii, indiferent daca a fost falsificat
in totul sau numai in parte, daca falsul priveste continutul inscrisului ori semnarea
acestuia sau modul de autentificare, de certificare sau de atestare care insote§te inscrisul.
In semnificatia sa cea mai larga, prin ,,inscris" se intelege orice semn material,
vizibil si permanent, care serveste la transmiterea gandurilor si ideilor. Din acest punct
de vedere, se cunoaste scrierea ideografica, ce evoca direct ideea, pentru ca este
reprezentarea aidoma ori simbolica a lucrului exprimat, si scrierea fonetica, ce nu
reprezinta in mod direct decat o succesiune de sunete, dar care are aptitudinea de a trezi
ideile in general legate de o asemenea inmanunchere de sunete combinate. Legea
penala nu atribuie termenului de ,,inscris" aceasta semnificatie larga, ci pe aceea de
act alcatuit in forma scrisa. Limitarea este fireasca, deoarece scrierea - in sensul de
scriere fonetica - este singurul mod de exprimare a gandirii care prezinta o anumita
complexitate si, ca atare, falsificarea sa - considerata comparativ cu falsificarea altor
semne materiale - releva, in ceea ce-1 priveste pe autor si fapta sa, un pericol social mai
intens1180.
Nu orice inscris falsificat intereseaza insa dreptul penal, sub aspectul
aplicabilitatii art. 288 si urm. din C. pen., ci numai cele carora legea le recunoaste
aptitudinea de a produce consecinte juridice.
Inscris oficial este orice inscris care emana de la o autoritate publica, institutie
publica sau de la o alta persoana juridica de drept public sau care apartine unei asemenea
unitati - art. 150 alin. (2) C. pen. combinat cu art. 145 C. pen.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ nemijlocit (autor) al falsului material in inscrisuri oficiale poate fi
orice persoana fizica ce intruneste conditiile generale pentru a raspunde penal. Calitatea
acesteia poate fi uneori o imprejurare agravanta.
Cand faptuitorul este insa un functional"1181, iar fapta este savarsita in exercitiul
atributiilor de serviciu, aceste doua imprejurari, in imbinarea lor, constituie un
element circumstantial de agravare, potrivit dispozitiei din alin. (2) al art. 288 C. pen.
Participatia penala este posibila sub toate formele sale: coautorat, instigare,
complicitate.
In varianta agravata, coautori nu pot fi decat acele persoane care au calitatea ceruta
de lege la data comiterii infractiunii. Ceilalti participant (instigatorii, complicii) pot sa
nu aiba aceasta calitate. Daca numai instigatorul sau complicele are calitatea de
functional", iar autorul nu o are, fapta instigatorului sau complicelui, chiar daca a fost
comisa in exercitiul atributiilor de serviciu, va fi incadrata in raport cu fapta autorului,
in dispozitiile din art. 288 alin. (1) C. pen. Desigur, ca de aceste aspecte se va tine seama
la individualizarea judiciara a pedepsei.
Cand falsul material al unui inscris oficial se realizeaza prin aplicarea unui sigiliu
fals sau a unei stampile false, eel care a folosit sigiliul sau stampila falsa va raspunde ca
autor a doua fapte penale, si anume: fals material in inscrisuri oficiale si folosire de
instrumente oficiale false.
Subiect activ al acestei infractiuni poate sa fie si o persoana juridica, potrivit
dispozitiei din art. 191 C. pen.
Subiectul pasiv este o autoritate publica, institutie publica sau alta persoana juridica
de drept public careia i se atribuie in mod mincinos inscrisul oficial falsificat.
Inscrisul oficial fals poate fi insa producator de consecinte juridice contra unei
persoane fizice sau juridice. Aceasta persoana este subiectul pasiv eventual al
infractiunii, care va deveni subiect pasiv efectiv atunci cand inscrisul va fi folosit
impotriva sa, fiindca atingerea adusa intereselor acestui subiect pasiv isi are cauza nu
numai in folosirea inscrisului fals, ci si in fapta care a creat acest inscris fals, adica
infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale1182.
Latura obiectiva
Elementul material al infractiunii examinate consta in actiunea de falsificare, in
mod material, a unui inscris oficial.
Actiunea de falsificare poate fi savarsita prin contrafacerea (respectiv
confectionarea prin imitare) scrierii sau semnaturii inscrisului oficial, ori prin alterarea
(modificarea) in orice mod a inscrisului.
Notiunea de ,,falsificare" folosita de art. 288 C. pen. trebuie inteleasa nu numai in
sensul de denaturare a unui inscris preexistent adevarat, ci si in sensul
imitSrii, alcatuirii in mod fraudulos, plasmuirii in intregime sau partial, contrafacerii
unui inscris1183.
Contrafacerea scrierii, in cazul inscrisurilor oficiale, nu inseamnS imitarea scrisului
(mai ales ca majoritatea inscrisurilor oficiale sunt tiparite sau dactilografiate), ci
imitare prin reproducerea continutului obisnuit al inscrisului falsificat (de ex. o diploma
falsa trebuie sa aiba continutul unei diplome adevarate; un proces-verbal de constatare
trebuie sa aiba continutul unui astfel de inscris; un buletin de identitate trebuie sa
continS mentiunile unui astfel de act). FarS o astfel de reproducere a continutului,
inscrisul fals nu ar putea avea aparenta de inscris adevarat. Contrafacerea scrierii
inseamna deci plasmuirea, respectiv confectionarea unui inscris similar celui oficial1184.
Contrafacerea semnaturii pe un inscris oficial adevarat sau plasmuit nu inseamna
iarSsi o imitare (copiere) a semnaturii, ci aplicarea unei semnSturi care sa aiba aparenta
ca ar fi a celui ce trebuia sa semneze, cu aratarea in paranteza, sau sub semnStura a
numelui si prenumelui pretinsului semnatar1185.
De cele mai multe ori, semnatura falsa este insotita si de amprenta unei stampile
false sau pe nedrept folosite. Constituie fals material in inscrisuri oficiale, in aceasta
modalitate normativa si contrafacerea amprentei unei stampile aplicate pe un inscris
oficial1186.
Alterarea unui inscris oficial inseamna denaturarea materials a continutului sau, fie
prin adSugiri intre randuri sau marginale, ori modificari de cifre sau date; fie prin
stersaturi sau bifari; fie prin aducerea in stare de ilizibilitate a unor parti din inscrisul
oficial (patare, decolorare etc.)1187.
Modificarea unor bonuri de plata, prin majorarea sumelor platite, pentru justificarea
unei presupuse lipse in gestiune, constituie infractiunea de fals material in inscrisuri
oficiale, chiar daca ulterior, cu ocazia verificarii, se constata ca lipsa pe care inculpatul
urmarea sa o acopere in modul aratat nu este reala
Semnarea condicii de prezenta cu numele unei persoane ce nu a fost prezenta la
lucru constituie o actiune generatoare de consecinte juridice, deoarece, condica de
prezentS fiind o formS de evidenta pe baza careia se calculeaza si se plStesc salariile,
atrage indeplinirea obligatiei unitatii de a plati salariul. De aceea, o astfel de fapta
intruneste elementele constitutive ale falsului material in inscrisuri oficiale1189.
Falsificarea unor facturi, prin mentionarea unui pret mai mic al marfurilor vandute
si folosirea acestora la intocmirea bilantului si a celorlalte acte de evidenta contabilS
sunt activitati cuprinse in latura obiectiva a infractiunii de evaziune fiscala, prevazutS
in art. 13 din Legea nr. 87/19941190, iar nu infractiuni de fals si uz de fals savarsite in
concurs cu cea dintai1191.
Cerinte esentiale: 1. Inscrisul trebuie sa faca parte din categoria inscrisurilor
oficiale, adica inscrisuri intocmite, emanate sau intarite de o persoana juridica de drept
public.
Inscris oficial, asa cum s-a aratat mai sus, este orice inscris care emana de la o
autoritate publica, institutie publica sau de la o alta persoana juridica de drept public sau
care apartine unei asemenea unitati - art. 150 alin. (2) C. pen. combinat cuartv145 C.
pen.
Inscrisurile pot fi scrise in limba romana sau in orice alta limba (inscrisuri oficiale
straine, in original, sau traduceri oficiale).
Inscrisurile emanate de la autoritati (de la organe ale acestora) sunt, de regula, acte
date in circulate (de ordin extern), fiind remise fie altor autoritati, fie unor persoane
indreptatite (adrese, circulare, diplome, ordonante de plata, chitante etc.).
Sunt considerate inscrisuri oficiale nu numai exemplarele originale, ci si copiile
legalizate sau certificate ale acestora, cand sunt susceptibile de a produce consecinte
juridice. Cerinta esentiala este deci indeplinita in caz de falsificare a unei copii, chiar
daca nu exista inscrisul original, suficient ca respectiva copie, daca ar fi fost adevarata
(necontrafacuta), ar fi produs efecte juridice1 92.
Intocmirea unei copii a unui act inexistent constituie fapta de fals material in
inscrisuri oficiale1193.
Inscrisurile care alcatuiesc scriptica unei persoane juridice de drept public sunt in
genere de serviciu (de ordin intern), necesare pentru desfasurarea si evidenta
activitatii din interiorul unitatii respective (registre, referate, rapoarte, state de plata
etc.). Aceste inscrisuri pastreaza caracterul de inscris oficial chiar daca in cuprinsul lor
se face referire la alte inscrisuri sau la operatii externe (inregistrari de intrari si iesiri,
procese-verbale de constatare etc.)1194.
Titlurile si inscrisurile prevazute in art. 282 si art. 283 C. pen. nu pot constitui
obiectul material al faptei penale analizate, deoarece contrafacerea si alterarea lor este
incriminata distinct prin textele citate.
Potrivit dispozitiei din alin. (3) al art. 288 C. pen. sunt considerate inscrisuri
oficiale: biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice.
Biletele, tichetele, sau imprimatele trebuie sa emane de la una din unitatile aratate
in art. 145 C. pen., fiindca numai in acest caz acestea pot fi asimilate inscrisurilor
oficiale. Intra in aceasta categorie: biletele de intrare la spectacole, biletele loto^ sau
pronosport, tichetele de tramvai sau alte mijloace de transport in comun etc. In general,
aceste imprimate fac dovada unei plati, desi nu poarta vreo semnatura de atestare.
Biletele, tichetele si celelalte imprimate producatoare de consecinte juridice, emise de
alte unitati decat cele prevazute in art. 145 C. pen., sunt inscrisuri sub semnatura privata
si nu pot face decat obiectul faptei penale prevazute in art. 290 C. pen.
2. Inscrisul oficial falsificat trebuie sa fie susceptibil de a produce consecinte
juridice in cazul cand ar fi folosit. Aceasta inseamna ca actul rezultat in urma
falsificarii trebuie sa fie un inscris cu valoare probatorie si cu semnificatie juridica.
3. In varianta agravata, este necesar ca actiunea de falsificare sa fie realizata
de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu.
Constituie infractiunile prevazute in art. 288 alin. (2) C. pen. si art. 289 C. pen.
fapta unui politist, insarcinat cu efectuarea cercetarii penale, de a falsifica semnaturile
unor persoane pe procesul verbal de constatare a infractiunii,
atribuindu-le in mod nereal calitatea de martori asistenti si de a intocmi declaratii ale
acestora cu falsificarea semnaturii1195.
Urmarea imediatd a faptei penale examinate consta in crearea unei stari de pericol
pentru relatiile sociale ocrotite, pericol decurgand din realizarea unui inscris oficial fals
care prezinta aparent toate insusirile unui inscris oficial corespunzator.
Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale nu este necesar sa
se fi cauzat un prejudiciu material, ci numai ca actul falsificat sa fie de natura a genera
consecinte juridice si a cauza prejudicii ordinii statornicite in Romania, ordine care cere
ca actele intocmite de functional! sa exprime, sub toate aspectele, adevarul1196.
Cand falsitatea inscrisului este insa vizibila si usor de observat (stersaturi evidente,
adaugiri scrise cu alta cerneala etc.) urmarea imediata nu va fi indeplinita, iar fapta nu va
constitui decat o incercare de a falsifica.
Legatura de cauzalitate intre starea de pericol si actiunea de falsificare trebuie sa
existe si de regula rezulta din materialitatea faptei {ex re).
Latura subiectiva
Forma de vinovatie care constituie elementul subiectiv al acestei infractiuni este
intentia directa sau indirecta. Exista intentie cand faptuitorul si-a dat seama ca, prin
actiunea pe care o savarseste, falsifica material un inscris oficial, a prevazut ca in
acest fel se creeaza o stare de pericol pentru increderea pe care trebuie sa o inspire un
astfel de inscris si a urmarit acest rezultat sau a acceptat producerea lui11 7.
Mobilul si scopul nu intereseaza pentru existenta infractiunii de fals material in
inscrisuri oficiale, ci doar pentru stabilirea gradului de pericol social concret al faptei
comise de subiectul activ si la individualizareajudiciara apedepsei.
In doctrina, s-a mai sustinut si parerea1198, cu care nu suntem de acord si care dealtfel a
ramas izolata, conform careia infractiunea analizata nu se poate comite decat cu intentie
directa.
Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. Culpa rezulta, in genere, din
mentiunea care se face pe inscris, chiar in momentul intocmirii, despre eroarea comisa.
Forme. Sanctiuni
Forme. Fiind o fapta comisiva, falsul material in inscrisuri oficiale este susceptibil
de a parcurge fazele obisnuite de desfasurare ale unei activitati infractionale: acte
preparatorii, tentativa, consumare.
Desi sunt posibile si necesare, actele preparatorii (ex. procurarea de instrumente
si materiale, adaptarea lor in vederea executarii, efectuarea de probe etc.) nu sunt
incriminate de legea penala.
Cand actiunea de falsificare incepe sa fie executata, actele de pregatire efectuate
de altul decat autorul pot deveni eventual acte de complicitate anterioara la savarsirea
infractiunii.
Un mijloc foarte necesar la savarsirea falsului material in actele oficiale il
constituie folosirea de sigilii, stampile false, iar falsificarea de sigilii sau stampile este,
evident, o activitate preparatorie in raport cu infractiunea de fals material in inscrisuri
oficiale.
Tentativa exista atunci cand executarea actiunii de falsificare a inceput, dar a fost
intrerupta sau a ramas fara rezultat, din cauze straine de vointa faptuitorului.
Exista tentativa si atunci cand executarea actiunii de falsificare a inceput, dar nu s-a
produs urmarea imediata, inscrisul falsificat fiind inutilizabil din cauza defectelor sale
(fals grosolan), usor de observat chiar de catre o persoana mai putin atenta1199.
Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen.
Consumarea are loc in momentul in care executarea actiunii de falsificare a ajuns la
capat si a produs urmarea imediata, adica s-a creat starea de pericol pentru relatiile
sociale protejate prin norma de incriminare examinata.
Pentru consumarea infractiunii nu imports daca inscrisul oficial fals a fost sau nu
folosit.
Distrugerea inscrisului dupa descoperirea faptei nu inlatura existenta infractiunii.
Intrucat infractiunea de abuz in serviciu are caracter subsidiar, iar falsificarea unor
inscrisuri oficiale, de catre functionarul insarcinat cu intocmirea lor, se incadreaza in
art. 288 C. pen., instanta nu poate califica aceeasi fapta ca si abuz in serviciu1200.
Sanctiuni. Falsul material in inscrisuri oficiale, in varianta tip, se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 4 ani.
In varianta agravata, falsul material in inscrisuri oficiale se pedepseste cu inchisoare
de la 6 luni la 5 ani.
Persoana juridica se sanctioneaza, in ambele ipoteze de incriminare, cu amenda
cuprinsa intre 5.000 la 600.000 lei, potrivit art. 71l alin. (2) C. pen.

Top of the Document