“Istoria se repeta prin ea insasi - intii ca tragedie,

a doua oara ca farsa” Karl Marx (1818 - 1883)

K. MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI
In 1964, cind insemnarile inedite ale lui Karl Marx despre romani apareau intr-un volum
editat de Academia Republicii Populare Romane, eram medic in Maramures.
În fiecare inceput de luna mergeam la Sectia Sanatatii Raionale din Viseul de Sus, pentru ședinta
de analiza muncii si trasarea sarcinilor pentru urmatoarea luna. Dupa sedinta, trecem prin magazine si
prin unica librarie, raionala, care era ticsita de opere marxist - leniniste, literatura sovietica si cite-o
noutate romaneasca sau de peste cortina de fier. Nimeni din citi intrau in librarie in acele luni ale lui
1964, nu a dat vreo atentie volumului maroniu cu o banda aurie lucioasa pe care scria: K. MARX -
INSEMNARI DESPRE ROMANI. Atit eram de indopati de marxism incit nu mai vroiam sa auzim
nimic de Marx! Nici macar nu ne-am pus intrebarea; oare ce insemnari putea sa faca Marx despre
romani, stiind ca a trait asa de departe de ei si a murit in 1883 !?!
Volumele au stat mult si bine pe raftul librarii raionale pina intr-o zi, cind un strain, ce parea ca
venit anume pentru Marx, i-a spus librarului ca vrea toate volumele. Surprins de cerinta si graba
strainului cumparator, librarul prins de o anumită curiozitate a zis “afara de doua care deja sunt
retinute” Strainul nu a comentat, a platit, le-a luat si a disparut cu o masina. Pentru prima data, librarul
a deschis volumul si-a inceput sa citeasca Repede a realizat ca era un Marx de care romanii nu mai
auziseră sau citisera pina atunci.
Aparitia volumului K. MARX - INSEMNARI DESPRE ROMANI in librarile din Romania a
fost inca un semn ca incepuse, de sus, desprinderea “de fratii nostri de la rasarit” de “eliberatorii
poporului roman”. Prin tiparirea insemnarilor inedite ale lui Karl Marx despre romani care se afla
in Arhiva Marx – Engels a Institutului International de Istorie Sociala din Amsterdam, romanilor li se
oferea, prin dascalul marxismului, o lectie de istorie romaneasca ce le-a fost interzisa din 1944, aceia
a cotropirilor si exploatarilor Principatelor Romane de catre rusi, cuprinsa in perioada dintre Ocuparea
Crimeii (1787) si pina la Razboiul din Crimeia (1856).
Pentru inceput as fi dorit sa scriu citeva rinduri despe Karl Marx. Despre fiul unor evrei, care s-
au convertit la luteranism (ceva mai ciudat nu poate fi) despre studiile sale universitare de drept,
istorie, filosofie (teza cu care si-a luat doctoratul a fost despre filosofii greci, nu rusi!) despre ostilitatea
si critica sa la adresa religiilor care i-au inchis toate portile academice germane, despre suspendarea
ziarului editat de el si parasirea Germaniei. Si despre expulzarea din Franta (in 1845, din cauza ideilor
sale) urmata de expulzarea din Belgia (in 1848, dupa publicarea Manifestului Comunist) si chiar despre
viata lui din Anglia, dar m-am razgindit, las cititorul sa se convinga singur ca; una a fost marxismul cu
care au fost indoctrinati romanii de catre dictatura stalinista si altul a fost Karl Marx pe care l-a
interesat sincer soarta si viitorul romanilor.
S-a intimplat ca un profesor universitar din Polonia, Stanislas Schwann sa studieze Arhiva
Marx – Engels din Amsterdam si sa dea peste patru manuscrise inedite, autografe ale lui Karl Marx
despre romani si plin de bunavointa sa semnaleze existenta lor Academiei Republicii Populare Romane
(a se observa ca republica era română, nu România) Pe linga intimplare si bunavointa profesorului, s-a
mai nimerit, din fericire, ca cei ce au citit scrisoarea sa fie roamani si sa se apuce de treaba. O treaba
foarte grea. Toti, dar absolut toti, care au avut in mina manuscrisele lui Karl Marx s-au simtit total
dezarmati de iligibilitatea lor. Se spune ca printre putinii care au putut sa le citeasca au fost si cele trei
fete ale sale Laura, Eleonor si Jenny care le retranscriau pentru a le trimite editurilor. Pe scurt, Karl
Marx in goana neintrerupta a lecturilor si-a ideilor ce le avea nu acorda nicio atentie notitelor si
conspectelor sale. In aceiasi fraza puteau fi intilnite, de-a valma, cuvinte germane, frantuzesti si
englezesti, care-i trecea primul prin minte!! Mai mult, intr-un cuvint erau si litere latine si gotice. Apoi
prescurtarile. Dar trecind, cu multa truda, peste acestea, cele patru manuscrise autografe au fost
descifrate corect si folosite ca dovezi impotriva “fratilor nostri de la rasarit” in momentul cind
conducerea superioara de partid si de stat a considerat ca rusii doar si-au schimbat blana tarista cu cea
marxista, dar relele naravuri de cotropitori si jefuitori nu. Inaninte de-a intra in lectura propriu zisa a
volumului, este de precizat ca manuscrisele autografe sunt urmarea lecturii “Histoire politique et
sociale des Principautes Danubiennes” a lui Elias Regnault care a aparut la Paris in 1855.
 Autorul istoriei politice si sociale ale Principatelor Dunarene, un valoros publicist si istoric al
secolului XIX-lea, a mai scris o istorie despre Napoleon, despre Franta, Anglia si Irlanda. Din 1848 a
inceput sa stringa material istoric despre Principatele Romane scrise de diferiti publicisti francezi dar
folosind si lucrarile lui Nicolae Balcescu, Ion Eliade Radulescu, Ion Ghica si Aurel Papiu Ilarian,
scotind un volum istoric de peste cinci sute de pagini in 1855, pe care l-a pus la dispozitia francezilor
dar si a romanilor francofili. Elias Regnault a fost un sustinator ardent al formarii unui stat unitar
roman in paginile publicatiei sale pariziene “L’Avenir national” A fost un prieten sincer al poporului
roman, tot asa si Karl Marx dupa cum reese din insemnarile sale despre romani.
Iata acum ce a extras si cum a comentat Marx istoria romanilor. Precizare: Toate citatele cu
litera groasa, care urmeaza de acum in text, sunt din K.Marx “Insemnari despre romani” (Manuscrise
inedite - publicate de Acad. Prof A. Otetea si Prof. S. Schwanin) aparut in Editura Academiei
Republicii Populare Romane in anul 1964. Manuscrisul inregistrat cu B 85 este cel mai amplu si incepe
cu uciderea lui Grigore Ghica de catre turci “si-i trimite capul imbalsamat la Constantinopol: acolo
e infipt intr-un cui pe zidurile Seraiului (1777) pentru ca a protestat impotriva cedarii Bucovinei
in favoarea Austriei“ Daca pina la aceasta data, doar turcii si habsburgii dominau principatele
romanesti, odata cu ocuparea Crimeei de catre Ecaterina a Rusilor, in 1787 vecinatatea rusa devine un
nou pericol pentru principate. Iar dupa Pacea de la Sistov din 1781 Karl Marx noteaza: “Abia au
plecat austriecii din Tara Romaneasca si rusii sub Suvorov au intrat. Tara este data prada focului
si jafului de catre acesta”
Dupa zece ani Rusia obtine un hatiserif de la sultan prin care se poate amesteca in treburile
principatelor iar amestecul lor vine intotdeauna cu armata multa si jefuitoare.
Cind pe firmamentul istoriei apare Napoleon si se imprieteneste cu Alexandru, tarul Rusiei,
acesta se grabeste sa-i ceara anexarea principatelor. “Napoleon isi da consimtamintul la anexarea
celor doua principate” consemneaza Karl Marx. Spre norocul romanilor, prietenia celor doi nu a
durat mult (“Spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa-ti spun cine esti”) si a inceput razboiul intre ei.
Daca incepea cu citeva luni mai devreme Basarabia nu ar mai fi fost cedata rusilor de catre turci. Karl
Marx noteaza: “Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea, pentru ca Poarta otomana n-a fost
niciodata suverana asupra tarilor romane” Ca sa nu mai vorbim de Rusia care nu avea nici un drept
sa ia ce nu-i apartinea, dar o asemenea Rusie nu a existat niciodata si nu va exista vreodata!! Tineti
minte, cititori!!
Dupa victoria asupra lui Napoleon, Alexandru avea cuvintul hotaritor in Congresul de la Viena
la care Karl Marx adauga: ”...rusii s-au aratat asa cum sunt: jaful si ocuparea Basarabiei au
spulberat toate iluziile” si “Taranul care suferise cel mai mult de pe urma ocupatiei n-avea
pentru muscal (moscovit) decit cuvinte de ura”
Din tot cuprinsul manuscrisului reiese cit de sensibil a fost Karl Marx la suferintele taranilor
romani atit de napastuiti de boierii lor, dar si cit de jefuiti au fost de rusi.
Despre Tudor Vladimirescu are numai cuvinte de lauda: “Vladimirescu era patriot roman”,
“Pentru el, Rusul si fanariotii sunt dusmanii”, “Tudor respinge alianta rusa ...” Apoi in detaliu
scrie despre tradarea si uciderea eroului nostru pe care o califica “Asasinat mirsav” Totusi ceva se
schimba dupa 1821 in Principatele Romane, turcii accepta din nou numirea de domni paminteni, care
“au pus la locul de cinste limba romaneasca dispretuita de retorii Fanarului”. Si turcii se
saturaseră de fanariotii lor!!
Karl Marx scrie pe larg despre ocupatia rusa din timpul razboiului ruso-turc din 1828 - 1829,
cind 150.000 de rusi au gasit de cuviinta sa invadeze, ca lacustele, Moldo-Valahia “Au avut loc excese
groaznice. Contributii de tot felul in produse, furaje, vite, corvezi, hotii, omoruri, etc. Barbati si
femei au fost inhamati la care cu vizitii cazaci care nu-si crutau nici bita, nici virful lancii lor.
Peste 30.000 de romani fura smulsi de la munca cimpului pentru a servi ca animale de munca”
Ocupatia asta de jaf si haos a tinut pina in 1835, inca sase ani dupa terminarea razboiului si-a
Pacii de la Adrianopol in care rusii, ca invingatori, au dispus cum au dorit de Principatele Romane. S-a
mers atit de departe incit: “Orloff, in numele tarului, propune sultanului sa cumpere cele doua
provincii, oferindu-i 36.000.000 fr.” Din care reiese ca sub dominatia “curtii otomane” si-a “curtii
protectoare” principatele ajunsesera marfa de tirg.
 Intre 1829 si 1834, Kiselev a fost guvernatorul general al Principatelor Romane care isi
pierdusera orice urma de libertate si independenta, pentru ca guvernatorul rus prin forta si dictat a
inlaturat, prin alungare, inchisoare sau moarte pe toti romanii care protestau impotriva lui sau al
Regulamentului Organic pe care l-a introdus in 1831.
Marx exemplifica cum I. Vacarescu a protestat impotriva puterilor nelimitate ale lui Kiselev si a
fost dat pe mina judecatorilor militari rusi care l-au surghiunit din Bucuresti si faptul ca alti patru boieri
romani care au protestat toti murira “din intimplare” in aceiasi saptamina (pag.119) Kiselev a adus
niste modificari Regulamentului Organic care puneau sub control si supunere totala Principatele “curtii
protectoare” de la Petersburg. In octombrie 1834, Rusia evacua in sfirsit Principatele. Inainte de
plecarea sa, Kiselev incredinta toate posturile parte fanariotilor, parte altor levantini ... si ca
ofiteri subalterni, rusi sau creaturi rusesti !
Aici ar trebui sa ne oprim un moment si sa comparam ocupatia rusa si schimbarile impuse de ea
din perioada 1829 - 1834 cu una recenta, cea din 1944 - 1958 pentru că seamana intre ele ca doua pică-
turi de apa “Vremea trece,vremea vine. / Toate-s vechi si noua toate” sau in 1829 “curtea protectoare”
cica vroia sa ne scape de “semiluna” care ne ameninta crestinismul nostru iar ei, “fratii nostri pravo-
slavnici s-au jerfit pentru noi” Ce farsa inaltatoare la cerul tuturor religiilor!! In 1944“ glorioasa armata
rosie ne-a eliberat” de exploatatorii nostri si de crestinismul noastru” Alta farsa!! Dar vorba lui Marx,
intii trebuie sa traim tragedia istorica ca abea apoi sa ne dam seama de farsele ei!! De invatat, oricum
nu invatam aproape nimic, pentru ca noi suntem un neam prea destept sa avem nevoie de istorie. In
schimb invata ceva “conducatorii nostri”, ei care au fost “liberi cugetatori” inainte, acum practica
pravoslavismul supramistic!!?
Sa ne intoarcem la Marx care isi noteaza in manuscrisul sau pas cu pas momentele importante
ale istoriei principatelor, si iata-l ajuns la alegerea de domn conform Regulamentului Organic, dar
vointei rusesti: Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Bibescu este ales. ... Ca un veritabil parvenit, el
incepe prin jaf si agiotaj. ... Bibescu devenea din ce in ce mai slugarnic fata de Rusia. Un rus
Trandafirov venise in Tara Romaneasca sub pretextul de a infiinta o mare exploatare minera.
Obtinu concesii enorme ... opinia publica si Adunarea protesteaza si toata istoria devine asemnatoare
cu cea din zilele lui Adrian Nastase ... pentru ca Bibescu printr-un fel de “ordonanta de urgenta” a
timpului sau, ordona prorogarea Adunarii ... Rusia ii veni in ajutor. Daca mai adugam si: Bibescu -
un tigan infumurat - era acum stapin absolut (pag.128) avem un exemplu concret cum se repeta
istoria noastra in anul 2002.
Sa nu ne indepartam prea mult de Marx, tocmai cind enunta un adevar istoric pe care istoricii
romani din 1944 si pina astazi, in 2002 il ascund, iata-l: Ideea politica fundamentala a revolutiei din
1848 de la Bucuresti a fost o miscare impotriva protectoratului rus. (pag.130) Mai cititi odata si pe
urma faceti rost de volum sa aflati si argumentele lui Marx. Pentru ca Marx studia mult, nu era gurist
ca Dinescu, licheluta ca Liiceianu, pseudo-moralist ca Paler si filosofel ca Plesu. Iata un argument:
Orice ofiter sau slujitor devotat Rusiei putea fi numit boier. Si sub sovietici a fost la fel si sub
paleocomunistii ce conduc Romania astazi e tot asa, numai ca nu le mai zicem boieri.
Urmeaza citeva pagini magistrale de analiza sociala si economica a Principatelor din preajma
revolutiei de la 1848, pe care “iubitii nostri” istorici de azi si “crema” mass-mediei bucurestene ar
trebui sa le ia de exemplu de profesionalitate si sa-l reflecte pe Marx in scrierile lor asa cum merita, sa
afle si tinara generatie romana adevarul despre El.
Hai baieti, desteptarea, inviorarea, cititi-l pe Marx despre romani si fiti macar un pic ca el.
Desteptarea suna si pentru românii ardeleni, care intre timp s-au bucurestenizat, mai precis s-au
fanarizat, pentru ca Marx scrie si despre romanii din Transilvania: Romanii sunt opriti sa poarte
haine si pantaloni de postav, cisme, palarie mai scumpa de un florin si camasa de pinza fina. Ei
erau numiti “plebea vagabonda” desi formau 2/3 din populatie, in timp ce ungurii, sasii, secuii,
grecii, armenii formeaza numai cealalta treime.
Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungarica est ... In Dieta din 1847 s-a
manifestat cel mai injurios dispret fata de slavi si de romani: a topi toate nationalitatile in
nationalitatea maghiara ...
 Iar despre Kossuth, si Marx stia ca nu era ungur ci slovac, fiul uni plugar sarac ... casatorit cu
fica unui magnat ... datorita acestei protectii a ajuns in Dieta.
Ma mir cum de pina acum Adrian Nastase, printr-o ordonanta de urgenta, nu i-a ridicat
mai multe statui lui Kossuth prin Transilvania Romaneasca ca doar in Martie 1848 a trimis o delegatie
de treisute de magnati, imbracati in tunica nationala la Viena, la împarat cu o constitutie prin care
cerea incorporarea Transilvaniei la Ungaria. Si imparatul le-a dat semnatura ... si asa au inceput
adunarile de la Blaj a romanilor iar Marx scrie admirativ despre Iancu, Barnutiu, Laurian, Baritu pe
care azi romanii ardeleni ii pomenesc din nou in soapta pentru ca daca-i aude Mako-Bella ii va piri la
Adrian Nastase, care printr-o ordonanta de urgenta va prevedea: “patru ani de inchisoare pentru toti
aceia care ar indrazni sa vorbeasca impotriva perfectei unitati a natiunii maghiare” asa suna si
articolul 18-lea al constitutiei dietei unguresti din 1848!
Marx isi noteaza toate amanuntele evenimentelor din Transilvania anilor 1848 -1849 chiar si
evenimentul necinstei unguresti prin care intilnirea de pace este folosita: ...ca o cursa, Iancu,
Buteanu, Dobra sint surprinsi de catre maiorul Hatvany; primul reusi sa scape; Dobra fu
masacrat pe loc. Buteanu in ziua urmatoare fu spinzurat. Tradare lașă, noteaza Marx (paginile
158 - 159)
In concluzia manuscrisului sau despre revolutia din Transilvania, afirma: ... ca fara romanii din
Transilvania, comandati de Iancu, rusii nu ar fi fost in stare sa se masoare cu Bem. Kossuth
respinse cu dispret propunerile romanilor. Iancu batu zdravan pe
unguri. Asa fura paralizate victoriile lui Bem. Austria n-a rasplatit cu nimic pe romani. Ba da, cu
o decoratie, pe care Avram Iancu, cu demnitate a refuzat-o: “Io m-am luptat pentru libertate nu pentru o
cruce, de-astea avem destule” Imparatu s-a simtit profund jignit si l-a obligat sa paraseasca Viena. Dar
era sa uit ca rusii, vreo zece mii, intrasera in Transilvania in februarie 1849. Nu puteau sa piarda o
ocazie de-a invada, de-a lupta lenes si-a jefui virtos!
La fel au intrat si in Moldova si Tara Romaneasca in 1848. Nu mai puteau sa stee in stepele lor
de grija romanilor... La 29 sept. 48, rusii intrara in Tara Romaneasca, ca
“liberatori”. Ghilimelele apartin lui Marx, care nu-i fitecine ca Ion Marcel Ilici Iliescu; cind mare
comunist educat la Moscova, cind mare democrat cum n-a mai vazut Apusu’!!
Manuscrisul autograf a lui Marx despre romani inregistrat ca B 85 are in volumul Academiei
Romane saizeci de pagini despre care istoricul A. Otetea crede ca, Marx ar fi adunat acest material
documentar pentru tezele sale despre politica de expansiune si cotropire a marilor puteri, in special
politica externa a tarismului ... Atit a scris istoricul român despre țarism, si mai putin altii desi stiau
totul, comparau in mintea lor expansiunea tarismului si al comunismului rus din 1917, dar nu au avut
curajul sa scrie, sa informeze corect istoric poporul roman, generatia tinara. Pe vremea aceia ei aratau
numai fata marxista a lui Marx Ei o scoteau in relief, iar tovarasii cu propaganda ne indoctrinau prin
toate mijloacele, tot timpul cu marxism-leninismul si cu “eliberatorii” care ne-au eliberat de tot ce am
avut mai bun in Tara si specific ca Natiune.
Cele douasprezece “eliberari rusesti” - din 1711 pina in 1944 - sunt mai dezastroase decit toate
invaziile care s-au abatut asupra noastra in doua mii de ani!!
Exagerari? Nicidecum!!...
Karl Marx a citit si studiat cu asiduitate mii de volume pentru cele citeva sute de articole si
carti pe care le-a scris. A citit si Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes a lui
Elias Regnault, a fost contrariat de invaziile si oprimarea ruseasca in Principatele Romane. A realizat
marea tragedie a Poporului Roman,a scris despre ea!! Si acesta este motivul, de azi, pentru care
românilor nu li se mai vorbeste si scrie despre el.

CORNELIU FLOREA - WIINIPEG - CANADA FEBRUARIE 2002

P.S. Multumesc Domnului Dr. Stefan Constantin din Viseul de Sus, pentru bunavointa de a-mi darui
valorosul volum: K. Marx Insemnari despre Romani.