U.M.F.

“Carol Davila” Bucuresti

Facultatea de Medicina
Departament Clinic 2
Disciplina Epidemiologie
INCDMI “Cantacuziono”
Spl. Independentei nr. 103, S5, Bucuresti
Tel.: 021 306 91 08

TEMATICA PENTRU CONCURSUL DE OCUPAREA POSTULUI DE

ASISTENT UNIVERSITAR POZITIA 10
DISCIPLINA EPIDEMIOLOGIE

I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala

II. PROBA PRACTICA de epidemiologie generala, epidemiologie speciala
III. Proba didactica se alege de comisie, din subiectele I.1 – I.19.49

I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala

I.1. Istoricul epidemiologiei.

I.2. Definiţie, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
I.3. Metoda epidemiologica, metoda clinica.
I.4. Secventele metodei epidemiologice.
I.5. Bazele epidemiologiei practice.
I.6. Supravegherea in sanatatea comunitara.
I.7. Investigatii epidemiologice.
I.8. Analiza epidemiologica.
I.9. Evaluarea epidemiologica.
I.10. Aplicatii ale epidemiologiei in sanatatea publica.
I.11. Cauzalitatea. Factorii cauzali. Stabilirea cauzalitatii.
I.12. Epidemiologia clinica.
I.13. Profilaxia. Screening.
I.14. Epidemiologia generala a bolilor infectioase.
I.15. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor.
I.16. Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare populaţională).
I.17. Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare populaţională).
I.18. Proces epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare populaţională).
I.19. Epidemiologia, prevenirea si controlul bolilor infectioase.
I.19.1. Infectii virale respiratorii acute.
I.19.2. Gripa
I.19.3. Adenoviroze
I.19.4. Rujeola
I.19.5. Rubeola
I.19.6. Variola
I.19.7. Varicela
I.19.8. Herpes simplex
I.19.9. Herpes zoster
I.19.10. Parotidita epidemică
I.19.11. Mononucleoza infecţioasă
I.19.12. Psitacoza-ornitoza
I.19.13. Scarlatina
I.19.14. Angina cu streptococ beta hemolitic de grup A
I.19.15. Difteria
I.19.16. Tuse convulsivă
I.19.17. Meningita meningococică (epidemică)
I.19.18. Legioneloze
I.19.19. Salmoneloze
I.19.20. Dizenteria bacteriană
I.19.21. Dizenteria amibiana
I.19.22. Holera şi infecţii cu alţi vibrioni patogeni
I.19.23. Toxiinfecţii alimentare
I.19.24. Boala diareică acută infecţioasă
I.19.25. Yersinioza
I.19.26. Campylobacterioza
I.19.27. Listerioza
I.19.28. Hepatite virale (transmitere predominant enterală)
I.19.29. Poliomielita
I.19.30. Enteroviroze nepoliomielitice
I.19.31. Gastroenterita virala (Norwalk), rotavirus
I.19.32. Toxoplasmoza
I.19.33. Trichineloza
I.19.34. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)
I.19.35. Infecţia cu HIV/SIDA
I.19.36. Rickettsize (tifosul exantematic, Brill, febra de 5 zile, febra Q, febra butunoasă)
I.19.37. Antrax
I.19.38. Bruceloza
I.19.39. Pesta
I.19.40. Tularemia
I.19.41. Rabia
I.19.42. Malaria
I.19.43. Leishmanioza
I.19.44. Leptospiroze
I.19.45. Infecţii cu anaerobi (tetanos, botulism)
I.19.46. Lepra
I.19.47. Infecţii nosocomiale
I.19.48. Infectii stafilococice
I.19.49. Infectii cu Pseudomonas aeruginosa
 II. PROBA PRACTICA

epidemiologie generala

II.1. Tipuri de studii epidemioloice utilizate in studiul cauzalitatii.

II.2. Esantionarea in studii epidemiologice.
II.3. Analiza frecventei unor fenomene de sanatate in populatie.
II.4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare şi transmitere multidirecţională a informaţiilor
epidemiologice în cadrul supravegherii.
II.5. Clasificarea si sinteza masuratorilor epidemiologice.
II.6. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).
II.7. Metodologia efectuării anchetei epidemiologice (preliminare, retrospective).
II.8. Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere şi control pentru diferite categorii
de boli transmisibile (structura, obiective, prestaţii).
II.9. Prezentarea şi interpretarea indicatorilor statistici şi reprezentărilor grafice cu largă utilizare
în practica epidemiologică.
II.10. Recoltarea, conservarea şi transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli
transmisibile).
II.11. Vaccinoprevenţia: vaccinuri utilizate în programul lărgit de vaccinare, alte vaccinuri
utilizate în profilaxie (indicaţii, contraindicaţii, tehnica administrării, efecte secundare).
II.12. Principiile, obiectivele şi structura calendarului vaccinărilor în România.
II.13. Evaluarea fondului imunitar al populatiei. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli
transmisibile prin imunizari acctive.
II.14. Seroprevenţia: date generale, seruri de largă utilizare, indicaţii, contraindicaţii, reacţii
adverse, testarea riscului de sensibilizare faţă de seruri heterologe.
II.15. Imunoglobulino-prevenţia: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicaţiile şi limitele
utilizării.
II.16. Decontaminarea microbiană: date generale, mijloace şi metode, tipuri de decontaminare,
evaluarea eficacităţii.
II.17. Sterilizarea: date generale, mijloace şi metode, evaluarea eficacităţii.
II.18. Antibiotico- şi chimioprevenţia: date generale, indicaţii, limite, reacţii adverse, implicaţii
medicale şi socioeconomice.
II.19. Lupta impotriva insectelor (vectori generatori de disconfort): date generale, metode si
mijloace de preventie si combatere.
II.20. Lupta impotriva rozatoarelor daunatoare de importanta epidemiologica: date generale,
metode si mijloace de preventie si combatere.

epidemiologie speciala

II.21. Elaborarea unui program anual de vaccinari la nivel teritorial.

II.22. Reacţia de hemaglutinare şi hemaglutinoinhibare: principii de interpretare, decizii în
diferite situaţii epidemiologice.
II.23. Teste intradermice de receptivitate utilizate în practica epidemiologică: exemple, principii,
tehnica, interpretare.
II.24. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemic într-un focar de febră tifoidă.
II.25. Examene de laborator ce se pot solicita în focarul de febră tifoidă pentru orientarea
activităţii antiepidemice.
II.26. Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător de Salmonella typhi.
II.27. Măsuri antiepidemice în focarul de holeră.
II.28. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de dizenterie bacteriană.
II.29. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de toxiinfecţie alimentară.
II.30. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de difterie.
II.31. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică activă a difteriei, orientarea
activităţii antiepidemice prin examene de laborator şi alte investigaţii paraclinice.
II.32. Supravegherea epidemiologica activa a starii de purtator de bacil difteric.
II.33. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de scarlatină.
II.34. Elementele supravegherii epidemiologice active a infectiei streptococice.
II.35. Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A
II.36. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de meningita meningococica.
II.37. Măsuri antiepidemice în focarul de tuse convulsiva.
II.38. Măsuri antiepidemice în focarul de leptospiroze.
II.39. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica a tetanisului.
II.40. Elaborarea unui plan de acţiune antiepidemică într-un focar de neuroviroză paralitică cu
sindrom de neuron motor periferic.
II.41. Produse patologice ce se recoltează în focarul de neuroviroză pentru diagnosticul de
laborator şi orientarea activităţii profilactice.
II.42. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică activă a gripei.
II.43. Măsuri antiepidemice în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant
enterală.
II.44. Măsuri antiepidemice în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant
parenterală.
II.45. Masuri antiepidemice in focarul de SIDA.

Bibliografie

A. Ivan (sub red.) - Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Polirom,

Iaşi, 2002.

I.S. Bocsan, A. Radulescu, I. Porumboiu, O. Suteu, A. Achimas – Epidemiologie

practica pentru medicii de familie, Ed. Medicala Universitara I. Hatieganu Cluj-
Napoca, 1999.

D. Heymann, Manual de Management al bolilor transmisibile (Control of

Communicable Diseases Manual), editia 19, Ed. Amaltea, Bucuresti 2012

M. Burlea. (sub red.) – Recomandari de vaccinare in pediatrie, Ed. Medicala

Amaltea, 2012.

D. Pitigoi, C. Ciufecu – Ghid de vaccinari pentru medicii de familie, Ed. National,

2007.

I. Porumboiu, I.S. Bocsan – Vaccinuri si vaccinari in practica medicala, Ed.

Medicala Universitara I. Hatieganu Cluj-Napoca, 2005.

D. Buiuc, M. Negut – Tratat de microbiologie clinica, editia 3-a, Ed. Medicala, Bucuresti,
2009.

Sef Disciplina Epidemiologie,

Conf. Dr. Adrian Bancescu