Sunteți pe pagina 1din 9

Cursul 6

DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ:


Protecția invențiilor

1. Creaţia intelectuală tehnică şi dreptul de inventator

Protecţia juridică a invenţiilor se face prin eliberarea unor titluri sau documente acordate
cu respectarea condiţiilor stabilite prin lege.
Potrivit art.1 alin.(4) din Convenţia de la Paris din 1883, noţiunea de brevet de invenţie
cuprinde toate formele de brevete industriale admise de legislaţia ţărilor Uniunii; astfel de titluri
sunt şi următoarele:
- brevetul de invenţie, care este un titlu de protecţie ce asigură titularului dreptul exclusiv
de exploatare a creaţiei sale; exemplu: http://www.davidoni.ro/wp-
content/uploads/brevete/brevet_inventie_2007_august_b.jpg
- brevetul european, care se eliberează printr-o procedură unică de către Oficiul European
de Brevete (creat prin Convenţia de la Munchen din 1973, la care România a aderat prin
Legea nr. 611/2002); exemplu: http://www.quine.org/patent-epo-1793941.jpg
- brevetul de import (utilizat în Chile, Turcia, Iran, Tunisia etc. şi cunoscut în alte state sub
alte denumiri ca brevet de introducere, brevet de confirmare, brevet de garanţie, brevet de
revalidare, certificat de înregistrare), care se acordă pentru o invenţie brevetată într-o altă
ţară. Cererea de brevet poate să aibă acelaşi obiect ca şi brevetul străin şi invenţia să nu
fie exploatată în ţara în care se solicită protecţia;
- certificatul de utilitate, care asigură protecţia invenţiilor care nu sunt supuse procedurii
avizului documentar. Consacrat în Franţa, el se eliberează pe o perioadă de 6 ani.
Certificatul de utilitate se solicită printr-o cerere specială, iar după constituirea
depozitului, cererea de brevet se poate transforma în cerere de certificat de utilitate, dacă
deponentul admite înlocuirea avizului documentar. Certificatul de utilitate produce
aceleaşi efecte ca şi brevetul de invenţie; exemplu: http://neon-
world.com/uploads/image/20161007/1475830649.jpg
- certificatul de autor, admis în unele sisteme de drept (Bulgaria, Rusia) în care autorul
unei invenţii are un drept de opţiune între brevet şi certificatul de autor. În unele situaţii
dreptul de opţiune încetează şi autorul poate obţine numai un certificat de autor. Prin
Convenţia de la Paris din 1883, cererea de certificat de autor este asimilată cu cererea de
brevet. Din punct de vedere al dreptului de prioritate unionistă, ambele cereri produc
aceleaşi efecte. Durata de validitate a certificatului de autor este nelimitată în timp.

2. Sistemele de acordare a titlurilor de protecţie

În legislaţiile ţărilor lumii există mai multe sisteme de acordare a titlurilor de protecţie,
dintre care vom reţine:
1. sistemul verificării condiţiilor de formă; şi
2. sistemul examinării condiţiilor de formă şi de fond.

1. În cadrul sistemului verificării condiţiilor de formă, organismele de brevetare verifică


doar existenţa condiţiilor de formă obligatorii cererii de brevet şi a documentaţiei necesare
brevetării. Brevetul se acordă fără examinarea noutăţii, pe riscul inventatorului. Aceste brevete
sunt însoţite de formula „fără garanţie guvernamentală”, tocmai pentru că nu au fost verificate
condiţiile de fond. Sistemul se aplică într-o serie de ţări precum: Franţa, Italia, Grecia etc.
2. Sistemul examinării condiţiilor de formă şi fond cerute pentru brevetarea invenţiei,
este cel în care se încadrează şi procedura stabilită în legislaţia română prin Legea nr.64/1991
privind brevetul de invenţie.
Sistemul presupune verificarea noutăţii invenţiei (a condiţiilor cerute de lege ca aceasta
să fie brevetabilă – condiţii de fond). Sunt, de asemenea, verificate condiţiile pentru constituirea
depozitului reglementar (condiţii de formă). Acest control este realizat de Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.) ca organ specializat în materia proprietăţii industriale, precum şi de
academiile de ştiinţă sau instituţiile de cercetare, care datorită profilului lor sunt cele mai
competente să aprecieze noutatea şi caracterul progresist al invenţiei.
Inconvenientul sistemului constă în faptul că, datorită complexităţii verificărilor, el
necesită timp îndelungat de la depunerea cererii până la emiterea brevetului, ceea ce poate
afecta negativ noutatea unei invenţii prin uzura sa morală. Sistemul examinării de fond este
practicat în: Canada, Danemarca, Argentina ş.a.

3. Durata de valabilitate a titlurilor de protecţie

Titlurile de protecţie, în legislaţiile statelor, au o durată diferită. Cu caracter derogatoriu,


perioada de valabilitate a certificatului de autor nu este limitată în timp. În România, durata este
de 20 de ani.
În raport de reglementările existente în diferite state, protecţia invenţiilor începe:
- de la data depozitului cererii de brevet sau a certificatului de autor;
- de la data depozitului descrierii definitive a invenţiei;
- de la data publicării oficiale a cererii de brevet;
- de la data încheierii procesului verbal care constată depozitul cererii de brevet;
- din prima zi a lunii următoare datei depozitului cererii de brevet;
- de la data acordării brevetului; sau
- de la data publicării oficiale a brevetului acordat.

Durata de valabilitate a brevetului de invenţie nu poate fi prelungită sau redusă de


autoritatea de stat. Perioada protecţiei poate fi redusă numai de titularul brevetului, prin
renunţare sau neplata taxelor. În unele state, cu caracter de excepţie, durata legală a brevetului
poate fi prelungită dacă titularul nu realizează suficiente beneficii.
În legislaţiile naţionale perioada de valabilitate a brevetului încetează prin:
- împlinirea termenului stabilit;
- renunţarea titularului (inclusiv prin neplata taxelor legale);
- decăderea din drepturi a titularului;
- anularea brevetului.

4. Brevetul de invenţie

Brevetul este un act oficial prin care se instituie protecţia juridică a unei invenţii (art.1
din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie). Art. 31 din nu defineşte brevetul dar arată
că acesta conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată.
Noţiunea de brevet cuprinde două accepţiuni:
- de diplomă (înscris, act, document) şi
- de descriere a invenţiei.
Diploma şi descrierea invenţiei formează un tot unitar. Diploma se acordă de organul de
stat competent în materie de proprietate industrială (OSIM). Descrierea invenţiei se anexează la
brevet şi are rolul de publicitate a acesteia.
Brevetul de invenţie se caracterizează prin următoarele aspecte:
- reprezintă un titlu care atestă protecţia unei invenţii;
- se acordă de autoritatea de stat competentă;
2
- protecţia instituită este limitată în timp şi spaţiu;
- după încetarea protecţiei, invenţia trece în domeniul public (în sensul că orice persoană
poate exploata invenţia).

5. Procedura de brevetare a invenţiilor

5.1. Etapele procedurii de brevetare

Legea nr. 64/1991 enunţă patru activităţi principale desfăşurate de O.S.I.M. în cadrul
procedurii de brevetare a invenţiilor, respectiv:
- înregistrarea cererii de brevet;
- publicarea cererii de brevet;
- examinarea cererii de brevet; şi
- eliberarea brevetului de invenţie.

Anvergura şi durata acestor activităţi sunt foarte diferite, iar unele dintre ele se suprapun
parţial, se întrepătrund, astfel încât, pentru claritate, vom face o enumerare a principalelor etape
ale procedurii, etape care includ fie elemente ele acestor patru mari activităţi menţionate de lege,
fie şi alte activităţi conexe, strict necesare bunei desfăşurări şi realizării finalităţii procedurii de
brevetare. Aceste etape principale sunt:
- înregistrarea cererii de brevet;
- constituirea depozitului naţional reglementar;
- examinarea preliminară a cererii;
- publicarea cererii de brevet;
- cererea documentară;
- publicarea raportului de documentare;
- examinarea în fond a cererii de brevet;
- publicarea brevetului (şi procedurile de revizuire a hotărârilor privind rezolvare a
cererilor de brevet);
- eliberarea brevetului.

5.2. Variantele procedurii de brevetare

Examinarea cererii de brevet se poate solicita într-un interval de 30 de luni de la data


depozitului naţional reglementar, iar hotărârea privind rezolvarea cererii de brevet se ia în termen
de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea.
Se consideră ca procedură standard de examinare acea procedură care presupune:
- publicarea cererii de brevet imediat după expirarea a 18 luni de la data depozitului
naţional reglementar (a priorităţii);
- solicitarea examinării şi plata taxei de examinare în termen de 30 de luni, urmată de
examinarea cererii în 18 luni de la data plăţii taxei de examinare.

Faţă de procedura de bază solicitantul are posibilitatea de a introduce, conform


interesului său, următoarele modificări, din care se nasc variante procedurale corespunzătoare:
- accelerarea publicării cererii de brevet;
- amânarea publicării cererii prin menţinerea invenţiei în regim nepublic sau introducerea
ei în regim secret;
- solicitarea, în primele 3 luni de la data depozitului (sau o dată cu depunerea cererii de
brevet), a examinării;
- solicitarea efectuării în avans a cererii documentare, urmată de publicarea raportului de
documentare.

3
Nu este exclus ca examinarea unei cereri de brevet să fie solicitată (şi taxele plătite) de
către o persoană interesată, alta decât solicitantul brevetului. Acest lucru este posibil numai după
ce O.S.I.M. a publicat cererea de brevet, în condiţiile legii. În astfel de cazuri O.S.I.M. notifică
solicitantului faptul că o terţă persoană a cerut examinarea cererii sale de brevet şi comunică
hotărârea luată după examinarea cererii celor două persoane interesate: solicitantului brevetului
şi persoanei care a cerut examinarea.

5.3. Examinarea preliminară

Prima etapă a examinării cererilor de brevet are ca obiect analiza depozitului naţional
reglementar al cererii de brevet şi se numeşte examinare preliminară. Constituirea depozitului
naţional reglementar şi, prin aceasta, acordarea priorităţii are loc de la data la care au fost
înregistrate la O.S.I.M. următoarele (art. 14 alin. 1 şi art. 15 alin. 5):
a) o indicaţie explicită sau implicită că se solicită acordarea unui brevet de invenţie;
b) indicaţii care să permită stabilirea identităţii solicitantului sau care să permită contactarea
acestuia de către OSIM; şi
c) o parte care, la prima vedere, să pară a fi o descriere a invenţiei.

Importanţa constituirii acestui depozit reglementar este stabilită de art. 16 din lege: orice
persoană care a depus o cerere de brevet la O.S.I.M. sau succesorul său în drepturi beneficiază de
un drept de prioritate, cu începere de la data depozitului cererii faţă de orice alt depozit, privind
aceeaşi invenţie, având o dată ulterioară.

În această etapă, documentaţia depusă de solicitant la O.S.I.M este examinată sub


următoarele aspecte (art. 13-15):
- documentele depuse sunt redactate în limba română şi au forma de redactare prescrisă;
- solicitantul este îndreptăţit la eliberarea brevetului de invenţie;
- sunt declaraţi inventatorii;
- descrierea, desenele şi revendicările dezvăluie invenţia şi evidenţiază elementele ei de
noutate;
- obiectul cererii de brevet este brevetabil;
- cererea este unitară;
- priorităţile invocate sunt susţinute cu documente de prioritate, respectă termenul de
invocare şi celelalte condiţii legale şi sunt plătite taxele legale aferente;
- sunt plătite taxele legale.

Lipsurile constatate în urma examinării sunt notificate, în scris, solicitantului, pentru a fi


înlăturate în termenele stabilite de lege şi de Regulamentul de aplicare.
După definitivarea depozitului, fiecare cerere de brevet se clasifică, conform Clasificării
internaţionale a brevetelor şi, în funcţie de indicii de clasificare stabiliţi şi înscrişi pe coperta
dosarului cererii de brevet, se repartizează examinatorului de stat de specialitate, care urmează să
efectueze examinarea în fond a cererii.

5.4. Publicare cererii de brevet

Cererile de brevet pentru care nu s-a solicitat o procedură specială de examinare se fac
publice de către O.S.I.M., imediat după împlinirea termenului de 18 luni de la data de depozit
recunoscută (art.22 alin. 1).
Publicarea cuprinde descrierea, desenele, revendicările şi rezumatul, precedate de o parte
editată de O.S.I.M. care conţine datele informaţionale necesare oricărei cercetări documentare
(datele bibliografice): numărul cererii, data de depozit reglementar, priorităţi invocate (nr., data,
ţara), solicitant, inventatori, titlul invenţiei, indici de clasificare.
În funcţie de posibilităţile materiale, O.S.I.M. publică cererea fie prin depunerea
materialelor menţionate la sala de lectură a O.S.I.M., accesibilă publicului, fie prin editarea lor
4
într-o fasciculă tipărită, accesibilă atât pentru cumpărare, cât şi pentru consultare la sala de
lectură.

Dacă s-a solicitat publicarea raportului de documentare, cererea este transferată la


examinarea de fond, unde se efectuează cercetarea documentară. Documentele considerate
pertinente pentru definirea stadiului tehnicii, reţinute de examinator, sunt citate în raportul de
documentare, fiind indicat, la fiecare, gradul de relevanţă în legătură cu îndeplinirea criteriilor de
brevetabilitate.
Raportul de documentare se publică şi este transmis solicitantului, împreună cu copii ale
documentelor celor mai relevante. Dacă aceste copii depăşesc 20 de pagini, solicitantul trebuie să
plătească paginile în plus.
Cunoaşterea din timp a stadiului tehnicii şi, îndeosebi, a soluţiilor care pot infirma parţial
sau total noutatea sau activitatea inventivă a obiectului cererii de brevet este foarte utilă
solicitantului, care are, în acest fel, posibilitatea de a-şi evalua şansele reale de obţinere a
protecţiei şi, în funcţie de această evaluare, să decidă asupra căii de urmat: modificarea
revendicărilor, adăugarea unor noi revendicări, renunţarea la unele revendicări, reformularea
completă a revendicărilor sau renunţarea la continuarea procedurii de examinare (atunci când
este evidentă lipsa de noutate sau de activitate inventivă). Tot publicarea raportului de
documentare poate servi şi ca argument în convingerea virtualilor beneficiari ai transferului de
drepturi asupra invenţiei că sunt şanse reale de obţinere a protecţiei, care justifică începerea din
această etapă a tranzacţiilor.

5.5. Examinarea în fond a cererilor de brevet

Constituie partea a doua şi cea mai complexă a examinării cererilor de brevet şi are ca
obiect examinarea îndeplinirii condiţiilor de existenţă a invenţiei brevetabile (art.25-26).
Examinarea în fond cuprinde următoarele etape principale:
- verificarea documentaţiei pentru a constata îndeplinirea condiţiile examinării de fond;
- examinarea obiectului invenţiei din punct de vedere al: dezvăluirii complete a invenţiei,
corectitudinii invenţiei, unităţii cererii de brevet, neîncadrării în categoria obiectelor
nebrevetabile;
- examinarea îndeplinirii condiţiei de aplicabilitate industrială;
- cererea documentară pentru stabilirea stadiului tehnicii şi redactarea raportului de
documentare (dacă acestea nu au fost deja efectuate anticipat, la cererea solicitantului, în
vederea publicării);
- examinarea îndeplinirii condiţiei de activitate inventivă;
- redactarea raportului de examinare.

Examinarea în fond are:


- un stadiu iniţial care se bazează numai pe documentaţia din dosarul cererii de brevet,
- apoi cercetarea documentară şi
- un stadiu final care se bazează pe cunoaşterea stadiului tehnicii relevat de cercetarea
documentară.
Aceasta explică faptul că cele trei criterii de brevetare se examinează în ordinea:
- aplicabilitate industrială (care nu necesită cunoaşterea stadiului tehnicii);
- noutate;
- activitate inventivă.

Având în vedere că aceste criterii trebuie să fie satisfăcute cumulativ, rezultă că dacă
unul dintre ele nu este îndeplinit examinarea se întrerupe, nemaifiind necesară examinarea
criteriului următor. Astfel, de exemplu, dacă invenţia nu are aplicabilitate industrială, nu se mai
efectuează cercetarea documentară pentru stabilirea stadiului tehnicii, întrucât celelalte criterii nu
vor mai fi examinate, deci nu mai este necesară cunoaşterea stadiului tehnicii; în mod analog,

5
dacă s-a constat lipsa noutăţii nu se mai face examinarea sub aspectul existenţei activităţii
inventive.
Ca urmare a examinării noutăţii se poate constata, în unele cazuri, că invenţia nu prezintă
noutate în ceea ce priveşte concepţia de ansamblu, iar două sau mai multe din principalele
subansambluri care o alcătuiesc pot constitui, fiecare, luat separat, o invenţie. În aceste situaţii
cererea de brevet este neunitară şi solicitantul poate, la alegere, să o divizeze sau să opteze pentru
una singură dintre invenţii.

5.6. Soluţionarea impedimentelor

Constatarea oricărui impediment ivit în calea rezolvării favorabile a cererii de brevet,


conform cu cererea solicitantului, este notificată de examinator solicitantului, în scris sau pe cale
orală (dacă solicitantul se prezintă la sediul O.S.I.M.).
În notificările scrise, examinatorul evidenţiază lipsurile constatate, impedimentele
apărute şi, totodată:
- indică ce prevedere legală este încălcată sau care cerinţă nu este îndeplinită;
- indică urmările posibile ale celor notificate şi temeiul legal al acestor urmări;
- indică, după caz, calea legală de urmat sau modalităţile de rezolvare a situaţiei create;
- solicită răspuns, acordând termen pentru acesta.

Dacă există unul sau mai multe documente care relevă soluţii ce distrug noutatea sau
activitatea inventivă a invenţiei – denumite uzual materiale opozabile – acestea se anexează la
notificare, în copie, parţial sau integral (după caz).
În cazul audienţelor la sediul O.S.I.M. examinatorul prezintă solicitantului (sau
mandatarului) aceleaşi aspecte, oferindu-i posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere pe loc
sau de a-l prezenta, ulterior, în scris, în termenul acordat de examinator.
Documentarea se poate întrerupe ori de câte ori au fost relevate materiale care infirmă
(parţial sau total) noutatea sau activitatea inventivă.

Dacă răspunsul solicitantului la notificare este de natură să infirme sau să modifice


opinia exprimată de examinator, în sensul că soluţia opusă nu distruge total noutatea sau
activitatea inventivă, ori sunt formulate revendicări care nu mai sunt afectate de soluţia opusă,
examinatorul va relua documentarea şi o va continua până la epuizarea fondului documentar sau,
după caz, până la găsirea unui alt material care poate afecta brevetabilitatea invenţiei.

Dacă descrierea, desenele sau revendicările sunt redactate necorespunzător sau, în urma
examinării, rezultă că este necesară divizarea cererii de brevet, refacerea descrierii (de exemplu:
modificarea domeniului de aplicare, a stadiului tehnicii, a avantajelor etc.), a desenelor sau a
revendicărilor, solicitantul este obligat să efectueze aceste modificări sau să refacă documentele
respective, ţinând seama de cerinţele şi de eventualele indicaţii sau sugestii făcute de examinator.

Dacă documentele nu sunt refăcute în conformitate cu cele cerute de examinator, în


funcţie de situaţie, se admit limitările propuse de examinator, cu rectificările minime necesare ale
documentelor făcute de acesta, sau cererea poate fi respinsă, pentru neîndeplinirea unei condiţii
de existenţă a invenţiei brevetabile, pentru nesusţinerea revendicărilor de către descriere şi
desene sau din oricare alt considerent legal aplicabil în speţă.

Examinatorul redactează un raport de examinare cu concluziile puse de el în ceea ce


priveşte îndeplinirea sau neîndeplinirea cerinţelor legale pentru acordarea brevetului de invenţie,
bazate pe analiza documentaţiei din dosarul cererii de brevet, examinarea îndeplinirii condiţiilor
de existenţă a invenţiei brevetabile şi, după caz, rezultatele dialogului cu solicitantul, raport care
stă la baza hotărârii de rezolvare a cererii de brevet.

6
5.7. Hotărârile privind rezolvarea cererilor de brevet

Hotărârea cu care se încheie examinarea nu se limitează numai la stabilirea modului de


rezolvare a cererii de brevet (acordarea brevetului, respingerea cererii, retragerea cererii), ci ea
conţine şi confirmarea elementelor pe baza cărora s-a luat hotărârea. Hotărârea consfinţeşte
acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet ori faptul că se ia act de
retragerea cererii de brevet şi se emite după următoarele:
- luarea hotărârii asupra rezolvării cererii de brevet;
- comunicarea hotărârii persoanelor interesate;
- publicarea hotărârii de acordare a brevetului şi a brevetului acordat;
- eliberarea brevetului de invenţie titularului.

Pe parcursul examinării cererii de brevet examinatorul este pus în situaţia de a lua mai
multe decizii în legătură cu elementele pe baza cărora urmează să se ia hotărârea de rezolvare a
cererii, decizii care se referă la:
- recunoaşterea sau nerecunoaşterea priorităţilor invocate;
- modificarea denumirii obiectului cererii, motivată de conţinutul descrierii, desenelor şi
revendicărilor;
- stabilirea invenţiei care rămâne ca obiect al depozitului constituit pentru o cerere
neunitară;
- limitarea domeniului de aplicare a invenţiei, determinată de îndeplinirea criteriului de
aplicabilitate industrială;
- acceptarea sau neacceptarea modificărilor şi completărilor aduse descrierii, desenelor şi
revendicărilor; etc.

Toate aceste decizii sunt determinate în ceea ce priveşte fondul hotărârii cu care se
încheie procesul de examinare. Astfel:
- recunoaşterea sau nerecunoaşterea priorităţii determină data de referinţă faţă de care se
examinează noutatea şi activitatea inventivă;
- modificarea obiectului cererii de brevet înseamnă modificarea obiectului drepturilor ce
vor fi conferite prin brevet;
- domeniul de aplicare defineşte limitele informaţionale în care se stabileşte stadiul
tehnicii, dar şi limitele domeniului practic în care va fi definită exploatarea brevetului;
- descrierea, desenele şi revendicările sunt părţi integrante ale brevetului de invenţie şi
conţinutul lor defineşte obiectul şi întinderea protecţiei;
- statutul de invenţie de perfecţionare determină durata protecţiei, cuantumul taxelor
anuale, dependenţa brevetului;
- modificările de statut juridic al cererii privesc persoana îndreptăţită la eliberarea
brevetului, recunoaşterea calităţii de inventator, dialogul cu mandatarul, ca reprezentant
al solicitantului în faţa O.S.I.M., care contribuie în mod direct, prin acţiunile sale, la
stabilirea punctului de vedere al examinării.

Hotărârea de acordare a brevetului include, prin urmare, confirmarea:


- datei depozitului naţional reglementar,
- datelor de prioritate,
- persoanei titularului,
- persoanelor inventatorilor,
- unităţii invenţiei,
- statutului de invenţie de perfecţionare (inclusiv stabilirea perioadei de protecţie),
- precum şi aprobarea redactării finale a documentaţiei pe baza căreia s-a acordat protecţia
prin brevet (descriere, desene, revendicări), documentaţie care, tipărită în fasciculă, va
constitui parte integrantă a brevetului care va fi eliberat.

7
5.8. Căi de atac privind hotărârile O.S.I.M.

Sistemul actual de brevetare din România oferă multiple posibilități de apărare a


drepturilor de proprietate industrială, începând din momentul depunerii cererii de brevet, şi
oferă căi de atac de la momentul în care O.S.I.M. ia prima hotărâre privind rezolvarea cererii şi
continuând pe toată durata de valabilitate a brevetului. Prin intermediul căilor de atac se pot
contesta hotărârile O.S.I.M. şi se poate solicita revocarea şi anularea brevetului de invenţie.
Aceste căi de atac sunt deschise oricărei persoane interesate şi, în primul rând,
solicitantului brevetului. Etapele parcurse sunt următoarele:
- prima etapă este cea administrativă – toate hotărârile privind rezolvarea cererilor de
brevet, luate în serviciile de examinare din O.S.I.M., pot fi contestate, tot la O.S.I.M., de
către persoanele interesate, în termen de 3 luni de la comunicare (art. 48). Atât
contestațiile, cât şi cererile de revocare a hotărârilor de acordare a brevetului de invenție
sunt judecate de Comisia de reexaminare din O.S.I.M. (art. 50);
- hotărârile Comisiei de reexaminare pot fi atacate cu recurs la Tribunalul Bucureşti, în
termen de treizeci de zile de la comunicare, aceasta fiind cea de a doua etapă (art. 54).
În urma judecării cererilor, dosarul cererii de brevet poate fi trimis înapoi la serviciul de
examinare pentru reluarea examinării, iar, noua hotărâre ce va fi luată aici va putea fi, şi ea,
supusă căilor de atac.

A. Contestaţia (art. 48). Se poate introduce de către persoana interesată, care a fost
înştiinţată despre hotărârea privind rezolvarea cererii de brevet şi care este nemulţumită de
această hotărâre. Dacă examinarea a fost cerută de către o altă persoană decât solicitantul
brevetului, O.S.I.M. comunică hotărârea de rezolvare a cererii de brevet atât solicitantului, cât şi
persoanei care a cerut examinarea, astfel că oricare din aceste persoane poate introduce
contestaţie în termenul de 3 luni de la comunicarea hotărârii.
Contestaţia se poate referi la natura hotărârii (acordare a brevetului, respingerea cererii de
brevet, retragerea cererii) sau la fondul acesteia. De regulă, este contestată natura unei hotărâri
atunci când aceasta este de respingere a cererii de brevet, dar motivaţia contestaţiei priveşte, în
majoritatea cazurilor, fondul hotărârii atacate.
Contestaţiile pot avea ca obiect orice aspect care priveşte protecţia prin brevet, aspect
considerat ca tratat sau judecat greşit, fie prin fondul hotărârii, fie datorită unei omisiuni sau
modificări. Dintre probleme exemplificăm cu:
- respingerea cererii de brevet pentru motivul că obiectul cererii este nebrevetabil prin
natura lui sau datorită efectelor aplicării sale;
- respingerea cererii de brevet pentru neîndeplinirea condiţiilor de existenţă a invenţiei
brevetabile;
- reducerea sferei protecţiei prin neadmiterea tuturor revendicărilor formulate de solicitant
sau prin modificarea conţinutului revendicator;
- modificarea sau limitarea domeniului (domeniilor) de aplicare a invenţiei (de exemplu
pentru motivul că nu se realizează reproductibilitatea caracteristicilor invenţiei, cerută
pentru îndeplinirea criteriului de aplicabilitate industrială); etc.

Dacă hotărârea conţine erori materiale sau omisiuni, care chiar când sunt de natură să
afecteze fondul protecţiei, nu privesc conţinutul hotărârii în sine, cererea solicitantului ca aceste
erori sau omisiuni să fie îndreptate nu constituie o contestare a hotărârii (nici a naturii, nici a
fondului acesteia) şi în aceste situaţii O.S.I.M. are obligaţia să rectifice hotărârea şi să o trimită
solicitantului, retrăgând exemplarul transmis anterior, care conţine erorile sau omisiunile.

B. Cererea de revocare a brevetului (art. 49). Se referă numai la hotărârile de acordare


a brevetului şi ea poate fi depusă de orice persoană care, în urma publicării hotărârii şi a
documentelor care o susţin (descriere, desene, revendicări), se consideră interesată în a obţine
revocarea hotărârii de acordare a brevetului. Termenul de depunere este de 6 luni de la publicarea
menţiunii acordării brevetului.
8
Revocarea poate fi făcută în tot sau în parte (art.49 alin.2). În cazul revocării în parte se
realizează o limitare a sferei protecţiei, concretizată în anularea unei revendicări sau în reducerea
conţinutului părţii caracteristice a uneia sau mai multor revendicări.
Revocarea se poate obţine numai pentru motivul neîndeplinirii condiţiilor de existenţă a
unei invenţii brevetabile (obiect nebrevetabil sau obiect neclar) sau dacă obiectul brevetului
depăşeşte conţinutul cererii. Nu se poate cere revocarea unei hotărâri de acordare a brevetului
pentru motivul că solicitantul nu este îndreptăţit, conform legii, la eliberarea brevetului.
Dacă în urma judecării cererii de revocare sau, după caz, în urma judecării recursului la
hotărârea Comisiei de reexaminare privind o cerere de revocare, s-a dat o hotărâre definitivă
conform căreia revendicările au fost modificate, O.S.I.M. publică hotărârea definitivă şi noile
revendicări, rămase definitive, împreună cu descrierea şi desenele, dacă şi acestea au suferit
modificări.

C. Revocarea din oficiu (art. 28). Legea prevede şi posibilitatea ca O.S.I.M. să-şi
revoce, din oficiu, hotărârile proprii, până la comunicarea acestora. Faptul este justificat de
posibilitatea de a se strecura erori sau de a interveni, pe parcursul procedurii de examinare,
factori perturbatori independenţi de voinţa examinatorului sau a solicitantului, care pot să
afecteze fondul hotărâtor.
Astfel, de exemplu, este posibil ca răspunsul la o notificare să întârzie dintr-o eroare de
distribuire a poştei sau din alt motiv, independent de voinţa solicitantului, şi conţinutul acestui
răspuns să fie în măsură să determine modificarea fondului hotărârii; dacă acest răspuns este
primit după luarea hotărârii, dar înainte de comunicarea ei, examinatorul are posibilitatea să
procedeze la rejudecarea cererii şi revocarea hotărârii luate, urmată de luarea unei hotărâri juste,
evitând în acest fel comiterea unei nedreptăţi, cu toate urmările ei (contestaţie, cheltuieli pentru
solicitant, timp pierdut inutil de solicitant şi comisia de reexaminare).

D. Anularea brevetului (art. 51-52). Un brevet de invenţie acordat de O.S.I.M., precum


şi un brevet european cu efecte în România pot fi anulate, la cerere, dacă se constată că:
- obiectul brevetului nu este brevetabil;
- obiectul brevetului nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet, astfel încât o
persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza;
- obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii, aşa cum a fost depusă;
- protecţia conferită de brevet a fost extinsă;
- titularul de brevet nu era îndreptăţit la acordarea brevetului.

Şi anularea brevetului, ca şi revocarea sa, se poate referi numai la o parte a brevetului, iar
anularea brevetului are efect retroactiv, începând cu data de depozit.

Corelaţia anulării cu cererea de revocare este următoarea:


- cererea de anulare se poate face după împlinirea termenului de 6 luni în care poate fi
formulată o cerere de revocare, pe toată durata de valabilitate a brevetului. Cererea de
anulare poate fi formulată şi înainte în ultimele două cazuri arătate mai sus;
- spre deosebire de celelalte căi de atac, cererea de anulare nu parcurge etapa
administrativă, ci se adresează direct instanţei. Hotărârea de anulare definitivă şi
irevocabilă se înregistrează la O.S.I.M. de către persoana interesată, iar menţiunea
hotărârii de anulare se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de
60 de zile de la înregistrarea hotărârii la O.S.I.M.

S-ar putea să vă placă și