Ministerul Sănătaţii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testimiţanu "

Catedra de otorinolaringologie
Şef de catedră
Membru-corespondent AŞ RM
d.h.ş.m.,profesor universitar,
Ion Ababii

Conducătorul grupei:prof.univ. Sandul Alexandru

Foaie de Observaţie clinică

Numele, prenumele bolnavului- Carp Ecaterina

Diagnosticul Clinic- Amigdalită cronică decompensată.
Recidive de angina.
Complicaţii-Fără complicaţii.

Boli asociate-Nu suportă.

Curator,studentul:
Cerlat Mihaela
Anul V,
Grupa M1331

Controlat---------

Nota---------
 Chişinău 2017

I. Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele:Carp Ecaterina
Vîrsta: 14.08.1990 (27 ani)
Sex: feminin
Naţionalitatea: moldoveancă
Locul de trai: or. Ialoveni,str.Gradinarilor7
Data internării:17.12.17 ora 11 :30
Diagnosticul de trimitere: Amigdalită cronică.
Diagnosticul clinic: Amigdalită cronică decompensată.
II. Date subiective
Acuze:
Pacienta acuză dureri și înțepături în gît, preponderent la rece, senzație de corp
străin și uscăciune, sforăit prin somn,rar tuse seaca;
Examenul primar al pacientei:
La internare starea pacientei este relativ satisfacătoare .La rinoscopie anterioară şi
posterioră: fără particularităţi patologice. Aparatul respirator – în pulmonii
respiraţie viziculară, sunete patologice nu se auscultă. Zgomotele cardiace ritmice
sufluri nu se depisteză. Funcţile fiziologice pastrate.
Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Din spusele pacientei, în copilarie foarte des racea. Pe parcurs a suferit numeroase
acutizări de amigdalită. În urmă cu 2 luni au început să se manifeste semnele
susnumite ,pacienta s-a adresat la medic, a fost internată planic pentru
amigdalectomie.
Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
1.Date succinte biografice. S-a nascut in or.Ialoveni intr-o familie cu 2 copii. A
avut conditii satisfacatoare de trai, alimentatie suficienta si variata. Casatorita, are
1 copil.
2
 2.Conditii de muncă.Este medic de familie. Conditiile satisfacatoare, regimul
de temparatura si umiditate necesara.
3.Antecedentele personale fiziologice . Dezvoltarea sexuala a decurs fara
complicatii.
4.Deprinderile nocive . Alcool- nu. Nu fumeaza. Cafea, energizante nu
consuma. Alimente picante, sarate nu prefera.
5.Antecendentele personale patologice. A suferit o interventie chirurgicala la
nivelul coapsei dupa un accident rutier,evolutie favorabila.
6.Anamneza alergologică- Alergie la medicamente, la vaccinuri, seruri,
alimente, polen, alţi alergeni neagă.

7.Anamneza de asigurare socială . Poseda polita de asigurare sociala.

8.Antecendentele eredocolaterale. Nimeni din familie nu a mai prezentat astfel
de maladie.
III. Starea actuală a bolnavului ( status praesens ):
Date generale:
Starea generală a bolnavei este de gravitate medie.
Starea de conştiinţă clară, expresia feţei obişnuită.
Poziţia activă.
Acuitatea vizuală OD=AS.
Conformaţia: tip constituţional normostenic ( unghiul epigastral = 90° );
dezvoltarea fizică normală. înălţimea 170 cm, greutatea 56 kg.Tegumentele –
curate, de culoare roz-pală.Umeditatea şi turgorul pielii normale. Părul – cu luciul
păstrat, fragil pilozitatea de tip femenin, unghiile normale, cu luciul păstrat, puls
capilar se determină.Temperatura – 36,6 ° C. Ţesutul celulo-adipos subcutanat
dezvoltat satisfăcător, grosimea plicii în regiunea iliacă- 2 cm, fără regiuni de
depuneri de grăsimi. Edeme nu se depisteză. Capul este proporţional, puncte
dureroase nu se determină.Gîtul este proporţional.Glanda tiroidă vizual şi
palpator nu se determină, pulsaţia venelor jugulare nu se determină.Ganglionii
limfatici (sternocleidomastoidieni,supraclaviculari,infraclaviculari,
axilari,inghinali, poplitei) palpator nu se determinnă. Muşchii sînt bine dezvoltaţi,
tonusul este normal, puterea muşchilor normală, senzaţii dureroase lipsesc.
Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte

3
dureroase nu se determină. În articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri;
deformaţii, crepitaţii nu se determină.
A. Examinarea pe sisteme de organe:
Sistemul respirator
Pacienta nu prezintă plîngeri. Lipsesc secreţiile nazale, dureri în regiunea
bazei nasului şi a sinusurilor paranazale.Bolnava nu tuşeşte, nu are dureri toracice
sau dispnee.
Inspecţia
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală este
normală.Vocea este neshimbată. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii
globale, scapulae alatae nu sînt prezente.Retracţii parietale nu se determină.Fosele
supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau
proeminenţa lor nu se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform
in actul respirator. Tipul respiraţiei este mixt.Mişcările respiratorii sînt ritmice,
frecvenţa mişcărilor respiratoriie este 17/min.
Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile
simetrice ale toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.
Percuţia topografică
1. Limitele Dreapta Stînga
pulmonare apexiene
a) anterioare 5 cm superior de 5 cm superior de
claviculă claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C Procesus spinosus C
7 7
2. Aria cîmpului 4 cm 4 cm
Krőnig

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară
a coastei 5
c) axilară anterioară Marginea superioară Marginea inferioară a
a coastei 6 costei 6
d) axilară medie Marginea superioară Marginea inferioară a
a coastei 7 costei 7
e) axilară posterioară Marginea superioară Marginea inferioară a
4
 a coastei 8 costei 8
f) scapulară Marginea superioară Marginea inferioară a
a coastei 9 costei 9
g) paravertebrală La nivelul vertebrei La nivelul vertebrei
Th 10 Th 10
Mobilitatea bazei 7 cm 7 cm
pulmonare pe linia axilară
medie

Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei este 17/min., corelaţia inspir : expir este 3: 1. Pe
întreaga arie pulmonară auscultativ – respiraţie veziculară.

Sistemul cardio-vascular
Bolnavul nu prezintă plîngeri din partea sistemului cardiovascular.
Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor
carotide, turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul
apexian şi pulsaţie în epigastru nu se determină.
Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm medial
de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea,
puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi
diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul
intercostal 4 din dreapta cu 1,5 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se
află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 0,5 cm medial de linia medioclaviculară; limita
superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile
pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea
transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului este normală.
Auscultaţia
În aria mitrală zgomotul 1 se auscultă bine, zgomotele cardiace sînt ritmice,
sonore. În aria aortală zgomotul 2 se auscultă bine, , zgomotele cardiace sînt
ritmice, sonore. În aria arterei pulmonare zgomotul 2 se auscultă bine, zgomotele
cardiace sînt ritmice, sonore. La procesul xifoid ( valvula tricuspidă ) zgomotul 1
se auscultă bine, zgomotele cardiace sînt ritmice, sonore. În punctul Botkin
zgomotul 2 se auscultă bine, , zgomotele cardiace sînt ritmice, sonore. Zgomotul 1
cardiac corespunde cu pulsul pe artera carotidă. Modificări de ritm, sonoritate,
dedublări, accentuări sau diminuări a zgomotelor cardiace nu se determină.

Investigarea vaselor sangvine

5
 La palpare se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis
şi tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de
gîscă ". Pe artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic
la ambele mîini, cu frecvenţa 65/min, deficit de puls nu se determină. Puls capilar
lipseşte. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu
Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea
venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator
segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 120/80 mm Hg
braţul drept 120/85 mm Hg

Sistemul digestiv
Bolnavul nu prezintă plîngeri.Apetitul este bun, cantitatea de lichide
consumată nictimeral normală, deglutiţia liberă.Scaunul este în mediu 2 ori în 24
ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii.
Limba de culoare roz, umedă, fără adipozitaşi sau ulceraţii. Gingiile de culoare
roz, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii. Dinţii – toţi dinţii sînt
permanenţi, proteze dentare nu sînt. Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii,
tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Forma abdomenului –
obişnuită, abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale
venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.
Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei
albe,umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare , moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros.
Cecul, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.Sectorul teminal al ileonului, indolor,
moale, cu suprafaţă netedă.Colonul ascendent, indolor, moale, cu suprafaţă netedă,
puţin mobil.
Colonul descendent, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În
cavitatea abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.
Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se
auscultă.
Pancreasul
Palpator nu se determină.
Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.

6
 Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 8,5 cm, transversală
aproximativ 5,5 cm.

Palpaţia
Splina nu se palpează
Auscultaţia
Nu se determină suflu.
Ficatul şi vezica biliară
La momentul curaţie bolnava n-a prezentate acuze.
Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se
detmină.
Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 8 cm; între punctul
3 şi 4 – 7 cm; între punctul 3 şi 5 – 6 cm.
Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale,
nedureros.
Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.

Sistemul uro-genital
Dureri în regiunea lombară lipsesc. Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc.
Micţiunea liberă, indoloră. Diureza nocturnă: o dată, de două ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia ergiunii lombare eritem şi
tumefiere nu se determină.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Jordani negativ.
Auscultaţia
Suflu nu se determină.

Sistemul endocrin
Slăbiciune generală, cefalee. Polifagia, poliuria nu prezint in momentul
curaţie
Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform tip masculin.
Hiperpigmentaţii, hipertrihoză sau căderea părului nu se determină.
Inspecţia glandei tiroide
La inspecţie nu se determină, deformări ale laringelu nu este, deglutiţia este
liberă.

7
 Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.
Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi
reciprocă normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se
determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se
determină. Nu prezinte acuze la vizune.

Starea organelor ORL

Nas:
La inspecţia şi palpaţia piramidei nazale: configuraţia externă a scheletului osteo-
cartilaginos este de formă obişnuite fără deformaţii, tegumentele sunt roz-pale fără
tumefacţii, cicatricii, formaţiuni tumorale nu se depistează la inspecţie.
Mobilitatea aripelor nazale în respiraţie este limitate, nu este crepitaţia.La palparea
punctelor dureroase caracteristice pentru afectarea sinusurilor (regiunea fosei
canine, unghil intern al orbitei, regiunea supraorbitală, şi ramificaţilor nervului
trigemen,paralabial superir, mentonier)dureri nu se determină.
Narinoscopia şi rinoscopia anterioară:
Se efectuează în 3 poziţii (joasă, oblică şi înaltă)
 Mucoasă cavităţi nazale de culoare roză, umedă, curată , netedă.
 Fosele nazale libere, permiabile.
 La examinarea cornetelor nu se observă hipertrofia şi deformarea lor.
 Septul nazal nu este deviat şi nu se determină semne de creştere adenoidă.
 Planşeul cavităţii este neted, fară schimbării patologice.
 Secreţi patologice nu prezintă
 Respiraţia nazală este liberă
 Funcţia olfactivă păstrată.
Cavitatea bucală:
Dinţi carie dentară a molarului 2 pe sînga în hemiarcada inferioră, corespunzători
vârstei, gingiile fără particularitaţi, mucoasa palatului dur de culoarea roză nu sunt
ulceraţi sau malformaţii.
Bucofaringe:
Palatul moale mobil, culoarea roză, amigdalele palatine sunt de mărimea obişnuite,
tunica mucoasă a faringelui este de culoarea roză roşietică, fără tumefiere, ulceraţie
sau alte procese patologice.
Bucofaringoscopiei:
 Mucoasă cavităţii bucale e de culoare roză, umedă, curată, nesaburată fără
fisurii
 Limba umedă, curată, nesaburată, fără fisuri.
 Bolta palatină în formă de cupolă, netedă, umedă.
 Stîlpii anteriori prezinta aderente, sunt hiperemiati, cu edem si ingroşarea
marginilor.
8
  Amigdalele marite in dimensiuni, hiperemiate, edemate, la presiune se
elimina puroi.
 Vălul palatin la pronunţarea vocalelor „a,ă” se ridică asimetric.
 Mucoasa peretelui faringelui este umedă, hiperemiata.
Nazofaringe:
Amigdalele nazofaringiene nu sunt marite in volum, fara edem, depuneri, coanele
sunt fără procese patologice.
Laringe:
Palparea laringelui este nedureroasă careva formaţiuni tumorale nu se depisteză.La
palparea ganglionilor cervicalii: jugularo – carotidian, spinal şi cervical profund nu
se determină careva modificări ale dimensiunilor, formei, aderenţe între ganglioni,
şi ţesuturii invecinate nu se determină.
Laringoscopie:
 Amigdala linguală roză, marita,edematiata.
 Epiglota în formă de pebolă, neîngroşată, needemaţiată, fară cicatrici,
ulceraţii.Marginea epiglotei este neregulată.
 Benzile verticale situate deasupra plicelor vocale, au o culoare alb sedifie.
 La pronunţarea vocalelor „a” şi „i” coardele vocale se mişcă simetric,
alipinduse pe linia mediană, şi punînd în evidenţă comisurile anterioară şi
posterioară.
Urechile:
La inspecţia pavilionului US şi AD nu se vizualizează careva
malformaţii,inflamaţii, procese patologice. Tegumentele sunt de o culoare roză.
Pacienta nu acuză prurit cutanat. La palpare nu se determină durere. Sensibilitatea
în normă păstrată. În c.a.e. drept secreţii patologice şi suplus de cerum nu se
depisteză, în c.a.e. stîng nu se depisteză pe planşeu secreţi patologice, tegumentele
c.a.e . fără infiltraţie.
IV.Diagnosticul prezumtiv:
Pe baza datelor anamnestice şi obiective: Din acuze-
Dureri și înțepături în gît, preponderent la rece, senzație de corp străin și
uscăciune, sforăit prin somn,rar tuse seaca
Din istoricul actualei boli-
Din spusele pacientei, în copilarie foarte des racea. Pe parcurs a suferit numeroase
acutizări de amigdalită. În urmă cu 2 luni au început să se manifeste semnele
susnumite, pacienta s-a adresat la medic, a fost internată planic pentru
amigdalectomie.

9
Din examenul obiectiv-(organele ORL)
Bucofaringoscopie:
 Stîlpii anteriori prezinta aderente, sunt hiperemiati, cu edem si ingroşarea
marginilor.
 Amigdalele marite in dimensiuni, hiperemiate, edemate, la presiune se
elimina puroi.
 Vălul palatin la pronunţarea vocalelor „a,ă” se ridică asimetric.
 Mucoasa peretelui faringelui este umedă, hiperemiata.

Se poate stabili diagnosticul prezumtiv : Amigdalită cronică decompensată.

V.Analizele şi Investigaţiile de laborator
Se cere efectuarea următoarelor investigaţii
1. Hemoleucograma
2. Urinograma
3.Biochimia sîngelui
4. ECG
1. Hemoleucograma 17.12.17
Er – 4,00mln/ml
Hb – 124g/l
Tr-229 mln/ml
IC – 0,99
Leucocite – 5,1 mii/ml
Nesegmentate-3%
Segm – 45%
Eo – 8%
Baz – 2%
Lf – 40%
M –1%
VSH – 3 mm/h
2.Urinograma 17.12.17
Cant – 40 ml
Culoare – galbenă – pai
Transparenţa - transparentă
Densitate – 1010
Reacţie – alcalină

10
Eritrocite – 0 în c/v
Epiteliu plat – 1-2 în c/v
Leucocite – 1-2 îm c/v
Glucoză – neg.
Proteine – neg.
Sărurii – neg.
Barberii – neg.
3.Biochimia sîngelui
Bilirubina-11,4
ALAT-21,3
ASAT-20
Ureea-3,3
Fosfataza alcalină-435
Glucoza-4,4
4.ECG
Ritm sinusal.Fc- 82 băt/min, axul electric- orizontala. Dereglării de ritm nu se
depistează.

VI.Diagnostic diferenţial
Efectuam diagnostic diferenţial cu:
1. Faringita
2. Hipertrofia amigdalelor palatine
3. Adenoidita acuta si cronica

Diagnosticul diferenţial al amigdalitei cronice

Criterii Amigdalita cronica Faringita cronica
Anamneza Angine repetate Acutizari de faringite acute
Status localis Prezent Absent
-Continut pathologic in cripete
-Gena Ganglionara Prezenta De regula,absenta
-Roseata si edematierea stilpilor Prezent De regula,absent
palatine anteriori
Tuse uscata De regula,prezenta De regula,prezenta
Peretele posterior faringian Nemodificat Modificat
schimbat:atrofie,hiperemie,hiperplazie
Patologie gastroduodenala De regula,absenta De regula,prezenta
Influenta factorilor nocivi De regula,absent De regula,prezent
( profesionali)
Schimbari in analiza generala a De regula,prezente De regula,absente
singelui

VII. Diagnosticul clinic

11
In baza acuzelor bolnavei (Dureri și înțepături în gît, preponderent la rece, senzație
de corp străin și uscăciune, sforăit prin somn,rar tuse seaca,dureri in articulatii)
a tabloului obiectiv: (organele ORL)
Bucofaringoscopie:
 Stîlpii anteriori prezinta aderente, sunt hiperemiati, cu edem si ingroşarea
marginilor.
 Amigdalele marite in dimensiuni, hiperemiate, edemate, la presiune se
elimina puroi.
 Vălul palatin la pronunţarea vocalelor „a,ă” se ridică asimetric.
 Mucoasa peretelui faringelui este umedă, hiperemiata.

şi a rezultatelor investigaţiilor instrumentale şi de laborator şi efectuînd diagnostic

diferenţial stabilim diagnoticul clinic: Amigdalită cronică decompensată.

VIII.Tratamentul
Obiective:
1. Chirurgical Adenoamigdalectomie
2. Folosirea locală adiversilor medicamente cu efect dizinfectant, astringent
antiseptic, antibacterian, antifungic, bactericid, hemostatic, etc.
3. Asanarea focarelor cronice de infecţie: Caria dentară,adenoidită cronică
şi rinosinusitele cronice,etc.
Protocolul operatiei
Începutul operației : 18.12.17 ora 12.00
Sfîrșitul operației : 18.12.17 ora 12.40
Denumirea operației: Amigdalectomie
Descrierea operației :
Anestezie locală cu lidocaina 1%- 40 ml.S-a efectuat:Incizia tesuturilor moi,s-a
decolat amigdalele din lojele amigdaliene.S-a practicat amigdalectomie cu ansa
rece.Hemoragie moderata.Hemostaza adecvata.
IX.Zilnicul
18.12.17
Starea generală de gravitate medie. Respiraţia veziculară, 16/min, respiraţia
normală,dureri pronunţate în regiunea gitului. Starea corespunde etapei
postoperatorii. Zgomotele cardiace ritmice, clare 68/min. TA – 110/70 mm. Hg.
Temperatura corpului – 36,7°. Micţiunea şi defecaţia fiziologice .
19.12.17
Starea generală de gravitate medie, cu evoluţie pozitivă în dinamică. Respiraţia
veziculară, 18/min. respiraţia normală,dureri moderate în git. Zgomotele cardiace
ritmice, clare 68/min. TA – 115/80 mm. Hg. Temperatura corpului – 36,6°.
Micţiunea şi defecaţia fiziologice .

20.12.17

12
Starea generală de gravitate medie, cu evoluţie pozitivă în dinamică. Respiraţia
veziculară, 17/min. respiraţia normală,dureri în git. Zgomotele cardiace ritmice,
clare 66/min. TA – 120/80 mm. Hg. Temperatura corpului – 36,6°. Micţiunea şi
defecaţia fiziologice .Avînd în vedere evoluţia în dinamica, bolnava urmează a fi
externată.

IX. Pronostic:
Pronosticul pentru viaţă – favorabil.
Prognosticul pentru muncă- favorabil.
X.Epicriză:
Pacienta,Carp Ecaterina, 27 ani, domiciliu or.Ialoveni. Acuza dureri si intepaturi in
git, senzatie de corp strain,rar tuse seaca. Se considera bolnava din copilarie.
Periodic are acutizari de amigdalita. S-a internat programat pentru
amigdalectomie.Bucofaringoscopic: aderente intre stilpii amigdalieni, hiperemia
amigdalelor, edem, infiltratie, eliminari purulente.S-a stabilit diagnosticul de
Amigdalita cronica decompensata. A avut loc interventia chirurgicala, care a
decurs fara particularitati. Starea postoperatorie de gravitate medie.

 Vitaminoterapie
 Alimentaţie regulată şi adecvată
 Evidenţa la medicul de familie
 Examenul ORL cu socop profilactic ficare 6 luni.

13