Sunteți pe pagina 1din 54

Universitatea Tehnică Gh.

Asachi Iași

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului

Managementul şi Ingineria Sistemelor de Producţie

SĂPUNUL NATURAL

Nume student : Vleju Roxana Elena

Anul : III

Grupa : 2302 B (IB)

Coordonator : Herghelegiu Ionut

An Universitar: 2015- 2016


Cuprins:

Etapa 1: Lansarea în fabricaţie


1.1 Prezentarea produsului
1.2 Identificarea clienţilor potenţiali
1.3 Identificarea factorilor de succes
1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern
1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale

Etapa 2: Amplasarea si planul general al întreprinderii


2.1 Determinarea amplasamentului
2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localităţii
2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependenţă dintre anumite compartimente şi secţia proiectată
2.4 Alegerea felului clădirii
2.5 Modalităţi de extindere a clădirii
2.6 Stabilirea structurii de producţie
2.7 Amplasarea seţiei în planul general de organizare a întreprinderii

Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei


3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptate
3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie
3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie
3.2.2 Elaborarea graficului de analiză
3.3 Stabilirea structurii procesului de producţie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie

Etapa 4: Proiectarea asigurării calităţii


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii
4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii
4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind asigurarea
calităţii
4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii
4.5 Puncte de control

Etapa 5: Proiectarea activităţilor auxiliare si de deservire


5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţie
5.1.2 Elaborarea planului de reparaţie
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţie

2
5.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţie
5.2 Proiectarea transportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectare regulilor de bază ce trebuie respectate in organizarea transportului intern
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprinderi
5.3 Proiectarea activităţii de depozitare
5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitelor
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite
5.3.3 Proiectarea fluxului in materii din interiorul întreprinderii

Etapa 6: Managementul resurselor umane


6.1 Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie
6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator tablonist
6.3 Stabilirea pe baze analistice a timpului de odihnă
6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă
6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă
6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie
6.8 Calculul fondului de retribuire

Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii


7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii
7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii
7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
7.4 Alegerea unei metode de conducere
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI)
7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă
7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere
7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager

3
Etapa 1: Lansarea în fabricaţie
1.1 Prezentarea produsului
Din punct de vedere chimic sapunul este o “sare”. Sapunul este obtinut prin saponificarea
grasimilor cu o solutie care contine hidroxid de sodiu. Saponificarea este o reactie chimica,
caracterizata printr-un proces de hidroliza bazica a grasimilor, care are ca rezultat formarea
sapunurilor si liberarea de glicerina.

Explicat mai simplu, pentru a obtine un sapun sunt necesare trei componente: grasimi,
apa si hidroxid de sodiu (sau hidroxid de potasiu pentru sapunurile lichide). Atunci cand acestea
sunt amestecate are loc “saponificarea” cu rezultatul ei final – sapunul care contine glicerina.

Produsul finit nu contine hidroxid de sodiu, acesta serveste la obtinerea sapunului, dar
prin saponificare este neutralizat. Cantitatea de hidroxid de sodiu este astfel calculata incat, odata
cu terminarea procesului de saponificare, orice urma de alcalinitate dispare.
Pentru sapunurile naturale preferam procedeul “la rece”, o metoda traditionala care
pastreaza beneficiile nutritive ale uleiurilor pentru ca aceastea sunt doar usor incalzite, fara a fi
fierte, astfel incat se obtine un sapun cu mai multa glicerina, care hidrateaza si curata pielea.

Nu sunt adaugate parfumuri sintetice sau intaritori chimici – doar uleiuri vegetale pure,
uleiuri esentiale si plante, condimente, flori, toate mixate pentru a crea un sapun fin si hidratant.

1.2 Indentificarea clientilor potentiali

Pentru identificare clienţilor potenţiali, literatura de specialitate recomandă o gamă variată


de metode şi tehnici de lucru. Dintre toate acestea cea mai utilizată este metoda chestionarului.
Aceste întrebări au caracter informativ şi sunt confidenţiale.

CHESTIONAR

1. Ati mai utilizat pana acum săpun natural?


2. Ați folosit săpunul natural din cauza problemelor dermatologice?
3. Care sunt principalele aspecte pe care le luati in calcul atunci cand cumparati un săpun?
a. Brandul;
b. Recomandarea medicului sau farmacistului;
c. Recomandarea altor persoane care au mai folosit produsul;
d. Ambalajul;
e. Pretul

4
f. Calitatea- să fie săpun natural ( sau nu)
4. Pentru a procura săpunul natural aveti la dispozitie mai multe farmacii unde se gaseste
acest produs?
5. Pretul unei săpun natural este scump din punctul dumneavostra de vedere?
6. Cunoasteti alte surse de săpun natural?
7. Ce v-ar determina sa cumparati o marca noua săpun natural?
8. Considerati că săpunul vă ajută pielea ?
9. Sunteti multumit de calitatea acestui produs?
Evaluati pe o scara de la 1 la 5, unde:
1- Deloc

5- Foarte multumit/a

1.3 Identificarea factorilor de succes

Factorii cheie de success sunt indicatori care arată de ce o inteprindere reușește sau
eșuează într-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt prezentați mai
jos:

Factori cheie de succes Importanta (1-5)

1. Cost redus de fabricație 4

2. Dezvoltarea unei rețele de 4


distribuție
3. Preț scazut al materiilor prime 5

4. Tehnologia nepoluată 5

5. Forța de muncă calificată 4

6. Calitatea produsului 4

7. Campanii pt. publicitate 4

8. Satisfacerea cererii clienților 4

5
1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern

Nivelul
Distributia
educational
populatiei

Varsta

Componenta
Furnizori socioculturala
materie prima
Mediu
general

Intreprindere săpun natural


Piata fortei Mediu
de munca tehnologic

Actionari
Valoarea
Personal
Mediul legal- monedei
pregatit nationale
politic
Mediu
economic

Putere de
Reglementari cumparare
guvernamentale Rata
somajului

6
Felul mediului Componente Identificare
Clienti farmacii, spitale, persoane
fizice, institutii de cercetare;
Direct
Furnizori de materii prime:de
echipamente,de utilitati;
Piata fortei de munca agentii de recrutare, agentii de
plasare de personal;
Distribuitori firme de transport
Mediul economic rata dobanzii bancare, rata
inflatiei;
Mediul politic Ministerul Sanatatii, OPC-ul;
Indirect
Mediul socio-cultural cultura populatiei, compozitia
demografica,valorile etice;
Mediul international colaborari, noi descoperiri,
conferinte;
Mediul tehnologic Echipamente,tehnologii
institutii de cercetare;

Clienţii constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de


desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori,
angrosişti, agenţii guver-namentale şi internaţionale etc.
Furnizorii firmei sunt acei factori economici de mediu care ii confera acesteia resursele
necesare pentru desfasurarea propriei activitati. Cand spunem resurse ne referim la toata
tipologia lor: materiale, umane sau financiare.
Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea,
vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final, sub forma: comercianţilor
(angrosişti), firmelor de distribuţie fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de
marketing (cum sunt agenţiile de publicitate), intermediarilor financiari, băncilor, societăţilor de
asigurări etc.
Concurenţii sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere,
întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii
avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor, cu ţelul atingerii unor
performanţe deosebite.

7
Agentia nationala de protectia consumatorului este menita sa actioneze pentru asigurarea
unui mediu sanatos, diminuarii poluarii si imbunatatirii continue a calitatii aerului, solului si
apelor.
ANAF are rolul de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale statului prin
colectarea și administrarea eficace și eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor
sume datorate bugetului general consolidate.
Agentia de asigurare se ocupa cu asigurarea impotriva riscurilor, stabileste despagubiri si
emite acoperiri in politele de asigurare, conform politicilor societatilor de asigurari.

1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale

- mass-media: site internet, reviste de specialitate;


- discount in anumite perioade ale lunii/anului;
- flyere;
- reclame TV difuzate la ore de varf in care audienta e maxima.

8
Etapa 2: Amplasarea si planul general al întreprinderii

2.1 Determinarea amplasamentului

Inteprinderea își pune problema amplasării construcției.

Variante propus pentru amplasamentul inteprinderii:

V1 – teren aflat în patrimoniul inteprinderii;

V2 – teren situat în zona industrială Iași;

V3 – teren situat în zona mitropolitană Iași;

V4 – teren aflat în zona Lețcani;

Criterii propuse pentru analiza variantelor de amplasament:

C1 – cheltuieli estimate de aprovizionare (lei);

C2 – posibilitățile estimate de vânzare a produsului (calificative);

C3 – nivelul de poluare a zonei (%);

C4 – nivelul de infrastructură al zonei ( calificative) ;

C5 – distanța față de potențialii clienți.

C1 (lei) C2 (cal) C3 (%) C4 (cal) C5 (km)


V1 10000 FB 20 B 15
V2 8000 FB 30 FB 20
V3 12000 B 25 B 25
V4 16000 S 35 S 40

C1 C2 C3 C4 C5
S1 10 10 9 8 10
S2 9 10 10 10 10
S3 8 9 10 7 9
S4 7 9 8 7 8

9
∑ 𝑛𝑖𝑗 34 38 37 32 37

=> ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗 = 183

34
𝑘1 = 183 = 0,19 Determinarea notelor de apreciere

38
𝑘2 = 183 = 0,21
C1 C2 C3 C4 C5
37 V1 0,75 1 1 0,5 1
𝑘3 = 183 = 0,21
V2 1 1 0,33 1 0,8
32 V3 0,5 0,5 0,66 0,5 0,6
𝑘4 = 183 = 0,18 V4 0 0 0 0 0
37
Kj 0,19 0,21 0,21 0,18 0,21
𝑘5 = 183 = 0,21

𝑎𝑖𝑗−(𝑎𝑗)𝑢=0
⋃ 𝑖𝑗 = (𝑎𝑗)
𝑢=1 −(𝑎𝑗)𝑢=0

Cazul 1 pentru criteriul 1 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 16000 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 8000


10000−16000
⋃11 = 8000−16000
= 0,75

8000−16000
⋃21 = 8000−16000 = 1

12000−16000
⋃31 = 8000−16000
= 0,5

16000−16000
⋃41 = 8000−16000
=0

Cazul 2 pentru criteriul 2 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵

Cazul 3 pentru criteriul 3 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 35 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 20


20−35
⋃13 = 20−35 = 1

30−35
⋃23 = 20−35 = 0,33

25−35
⋃33 = 20−35 = 0,66

35−35
⋃43 = 20−35 = 0

10
Cazul 4 pentru criteriul 4 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵

Cazul 5 pentru criteriul 5 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 40 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 15


20−35
⋃14 = 15−40 = 1

20−40
⋃24 = 15−40 = 0,8

25−40
⋃34 = 15−40 = 0,6

40−40
⋃44 = 15−40 = 0

Calculul indicilor de concordanță


1
𝐷𝑣𝑔 𝑣ℎ = ∑𝑛 × ∑ 𝑘𝑗
𝑗=1 𝑘𝑗

V1 V2 V3 V4
V1 0,63 1 1
V2 0,58 0,79 1
V3 0,18 0,21 1
V4 0 0 0
1
𝐶𝑣1𝑣2 = 1 (0.21+0.21+0.21)=0.63

1
𝐶𝑣1𝑣3 = (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1

1
𝐶𝑣1𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

1
𝐶𝑣2𝑣1 = 1 (0.19+0.21+0.18)=0.58

1
𝐶𝑣2𝑣3 = 1 (0.19+0.21+0.18+0.21)=0.79

1
𝐶𝑣2𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

1
𝐶𝑣3𝑣1 = 1 (0.18)=0.18

1
𝐶𝑣3𝑣2 = 1 (0.21)=0.21

1
𝐶𝑣3𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

11
Calculul indicilor de discordanță

V1 V2 V3 V4
V1 0,5 0 0
V2 0,75 0,33 0
V3 0,5 0,5 1
V4 1 1 0,5
0.75 − 1
1
𝐷𝑣1𝑣2 = 1 max| 1 − 1 |=0.5
0.5 − 1
1
𝐷𝑣1𝑣3 = 1 max|0.5 − 0.5|=0

1
𝐷𝑣1𝑣4 = 1 max| |

1−1
1
𝐷𝑣2𝑣1 = 1 max|0.33 − 1|=0.67
0.8 − 1
1
𝐷𝑣2𝑣3 = 1 max|0.33 − 0.66|=0.33

1
𝐷𝑣2𝑣4 = 1 max

0.5 − 0.75
0.5 − 1
1
𝐷𝑣3𝑣1 =1 max| 0.66 − 1 ||=0.5
|
0.5 − 0.5
0.6 − 1
0.5 − 1
1 0.5 − 1
𝐷𝑣3𝑣2 = 1 max| |=0.5
0.5 − 1
0.6 − 0.8
Alegerea variantei optime

V1 V2 V3 V4 ∑ 𝐷𝑣𝑔𝑣ℎ
V1 0,13 1 1 2,13
V2 -0,09 0,46 1 1,37
V3 0,13 0,16 1 1,29
V4 1 0,5 0,66 1,71

12
Varianta optimă este prima.

2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localităţii

În urma aplicarii metodei electre, variant optima este amplasarea intreprinderii pe teritoriul de
patrimoniu al intreprinderii.

2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependenţă dintre anumite compartimente şi secţia


proiectată

Legenda:

depărtare necesară

+ depărtare preferabila

⃝ vecinătate preferabilă

vecinătate necesară

vecinătate indiferentă

1 Departament administrativ
2 Sală de mese
3 C.T .C
4 Departament cercetare
5 Sectia de productie
6 Depozit pentru NaOH
7 Depozit pentru uleiuri
8 Depozit pentru uleiuri esenț.
9 Depozit pentru săpun
10 Depozit ambalare
11 Grup sanitar
12 Sectia mecanico-energetica
13 Sectia transporturi

13
2.4 Alegerea felului clădirii

Având în vedere specificul procesului tehnologic de obținere a săpunului am optat pentru


sistemul monobloc pe verticală. Sistemul ales cu clădiri cu mai multe nivele prezintă următoarele
avantaje: folosirea eficientă a terenului, reducerea distanțelor de tranport și a lungimii rețelelor
tehnico-sanitare, pentru amplasarea suprafețelor de producție pe verticală și proiectarea unor
fluxuri tehnologice pe verticală, necesitând cheltuieli mai mici pentru condiționarea aerului ,
încălzire, etajele superioare fiind protejate împotriva prafului , frigului și zgomotelor.

2.5 Modalităţi de extindere a clădirii


Având în vedere că intreprinderea în cadrul căreia am amplasat secția a cărui organizare a
producției și a muncii o proiectăm, are prevăzute dezvoltări ulterioare , vom prevedea prin planul
general de organizare al intreprinderii suprafețe pentru extindere astfel încât extinderile viitoare
să se facă cu cheltuieli minime și fără întreruperea producției.
Întrucât se consideră că tipul cel mai rațional de extindere e cel al dezvoltării clădirii existente,
am optat pentu această soluție, lăsând mai mult spațiu liber între secții, mergând pe extinderea în
lungime a secției.

14
2.6 Stabilirea structurii de producţie

Intreprinderea de obtinere a
săpunului

Sectii de Sectii Sectii de servire Sectii Laborator


baza auxiliare anexe
Departament administrativ

Depozit produs finit


Secția de materii prime

Sectia de transporturi
Secția de productie

Secția mecanică

Depozit ambalare
Secția energetică

Depozit reactivi

Sala de mese

De cercetare
Grup sanitar

De control
C.T.C

Pentru funcționarea în condiții de eficiență economică maximă a întreprinderii în care amplasăm


instalația proiectată am ales din cele trei tipuri de structuri de producție pe cea pe produse
deoarece corespunde specificului procesului tehnologic de obținere a săpunului. Acest tip de
structură prezintă următoarele avantaje : asigură organizarea producției în flux, permite înnoirea
continuă a specializării producției, crează condițiile pentru introducerea tehnicii noi.

15
2.7 Amplasarea secţiei în planul general de organizare a întreprinderii
Instalația de obținere a săpunului va fi situată în zona producției de bază a Institutului Chimic
Iași .
Secția în care este amplasată instalația de obținere a săpunului va folosi secțiile auxiliare și de
deservire existente în întreprindere.
La elaborarea planului general de organizare a întreprinderii au ținut cont de următoarele cerințe:
- Clădirile secțiilor de producție de bază și depozitele să fie amplasate în concordanță cu
fluxul tehnologic stabilit, evitându-se încrucișările între fluxuri de oameni și materiale.
Fluxul de materii prime, materiale și produse finite trebuie să se desfășoare pe drumul cel
mai scurt pentru a se obține cele mai mici cheltuieli de transport.
- Secțiile auxiliare se vor amplasa lângă secțiile de bază cu care au cele mai multe legăturiș
- Clădirile se vor amplasa în așa fel încât să asigure posibilitatea extinderii în viitor a
secțiilor întreprinderii fără încălcarea planului general și cu cheltuieli cât mai mici.
Clădirile vor fi grupate când va fi posibil în blocuri constructive în vederea unei
funcționări optime.

16
2.7 Planul general al întreprinderii

Iesire

Departament
Sala de mese administrativ
Cercetare

Reparatii

Cabinet
medical

Depozit ambalare Depozit produs finit


D1 D2

Sectia
transporturi
Sectia 1
Sectia de
Săpun prelucrare a
Depozit
C.T.C. materiilor
combustibili D3
prime

17

Intrare
Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei

3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptate

Justificarea trebuie să se facă în funcţie de numeroşi factori al criteriilor de alegere a


unei instalaţii tehnologice, respectiv a procesului de fabricaţie care a stat la baza proiectării
instalaţiei. Alegerea procesului trebuie să se facă în funcţie de aspectele cele mai convenabile ale
factorilor care determină criteriile. Aceste criterii şi factoriii lor sunt prezenţi în tabelul următor:

Nr Criterii Factorii
crt
1 2 3
1. Criterii -simplitatea procesului: faze şi operaţii tehnologice cât mai puţine;
tehnologice: -tehnologie cu consum cât mai scăzut de energie;
-regim de lucru: proces continuu, cu întreruperi minime;
-stabilitatea procesului: proces autoreglabil, uşor de condus;
- normele de consum: cît mai reduse ;
- controlul calității ;
-siguranţă în exploatare: tehnologie care reduce la minim
posibilităţile de avarii;
-tehnologie care ofera posibilitatea de perfecţionare şi modernizare
în viitor;

2 Materii prime şi -calitate în conformitate cu normele existente;


auxiliare -depozitare: capacitate minimă;
-manipulare simplă şi transport uşor;
- asigurarea cu materii prime și auxiliare
3 Utilităţi -apă: condiţii de calitate cât mai accesibile şi puţin costisitoare în ce
priveşte instalaţia de tratare;
-energia electrică: putere instalată cât mai mică, fără variaţii de
sarcină, cu puţine porniri şi opriri;

4 Produse -cantitate rezultată cât mai mică;


secundare -să permită valorificare

18
3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie

Proiectarea desfășurării procesului de producție se realizează prin grafice si schema bloc


si schema tehnologică, acestea fiind grafice de analiză general.

3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie


Realizarea graficului de analiză generală urmăreşte doar succesiunea operaţiilor de bază
şi a activităţilor de control, reprezentându-se punctele în care materialele prelucrate intră sau nu
intră în proces.
Pentru această reprezentare grafică se folosesc simboluri şi reguli de reprezentare. Astfel
transformările se simbolizeaza printr-un cerc , iar activităţile de control printr-un pătrat .

19
Uleiuri esențiale ulei de ricin/palmier/jojoba NaOH Apă dist

Dozare 1

Control Ph 2

Amesecare 3

Dozare 4

Încălzire 5

Control temp. 6

Filtrare 7

Cotrol cc pp 8

Saponificare 9

Vâscozitate 10 10

Amestecare 11

Finisare 12

Control formă 13

Depozitare 14

Ambalare 15

PRODUS FINIT

20
3.2.2 Elaborarea graficului de analiză

Nr. Descriere Simbol


Crt.
D
1 Pornirea instalației

2 Adăugarea soluției de NaOH

3 Adăugarea amestecului de uleiuri

4 Încălzire amestec uleirui și NaOH la 40 de grade

5 Controlul temperaturii

6 Amestecare

7 Control vâscozitate

8 Adăugarea uleiurilor esențiale

9 Amestecare

10 Control Ph

11 Punerea în forme

12 Finisare

13 Depozitare 4-5 săptămâni

14 Control compoziție

15 Ambalare

15 Transport produs la deposit

Legendă :

D - așteptare

- transport

-depozitare

- - transformare

- -activități de control

21
SCHEMA BLOC A PROCESULUI TEHNOLOGIC

Apă distilată/ infuzii Hidroxid de


de plante/ lapte de
sodium (solid)
capră etc

Dozare

Dozare

Amestecare

Uleiuri (de ricin,


palminer, jojoba
Soluție
alcalină

Dozare

Amestecare
Încălzire (37-45◦) Filtrare
(saponificare)

Impurități

Uleiuri estențiale,
petale de flori Amestecare
cafea

Finisare și porționare

Depozitare (cca 3 săptămâni)

Ambalare

Săpun organic
Schema tehnologică

Controlul fabricației face parte din sistemele de producție, având o funcționare cibernetică, ce
îi permite o autoreglare prin sistemul conexiunii inverse în vederea atingerii obiectivelor
propuse.

3.3. Stabilirea structurii procesului de productie

Structura procesului de producţie de obţinere a săpunului este prezentată în tabelul


următor:

Nr. Felul procesului Caracterizare Concretizare


Crt.
1. -asigură transformarea materiei -pregătirea substanțelor prime ;
prime în produs finit -dozare ;
- filtrare ;
Procese de baza -amestecare ;

23
-saponificare ;
-finisare și porționare ;
-depozitare ;
-ambalarea;
2. -asigură desfăşurarea normală -furnizarea energiei pentru
a proceselor de baza desfăşurarea procesului de bază;
-repararea utilajelor;
Procese auxiliare -urmărirea, reglarea, măsurarea şi
înregistrarea parametrilor
tehnologici;

3. -deservesc procesele 1 şi 2 cu -alimentarea instalaţiei cu materii


materii prime şi utilităţi prime;
Procese de -asigurarea calității
servire -depozitare;
-C.T.C.
-transport intern;
4. -asigură valorificarea -valorificarea unei părţi din
Procese anexe deşeurilor; produs ( ex: glicerina);

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Nr. Crt Caracteristicile procesului de bază Valori

1 Felul procesului Continuu

2 Tipul producţiei Producţie de serie

3 Destinaţia producţiei Produs intern

Produs de export

4 Factori care influienţeaza Natura materiei prime


organizarea producţiei
Natura procesului tehnologic

Natura produsului finit

Forţă de muncă calificată

24
3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie

Atelier
Reparatii
1 2
3

4 4 4

Depozit,
materii

prime

Birouri Camera pentru evidenta pe Depozit


calculator produs finit

1- Vas dozare uleiuri ; 2- vas dozare NaOH ; 3- reactor pentru saponificare ; 4- formă
săpun

25
Etapa 4- Proiectarea asigurării calităţii

4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii

În cadrul procesului tehnologic de fabricatie a săpunului de importantă majoră este asigurarea


calitătii. Pentru a avea un proces tehnologic cât mai eficient, compartimentul de asigurare a
calitătii trebuie să constate transformările tehnologice produse şi căile de influenţare
favorabile a proceselor de productie, în condiţiile implicării unui volum cât mai redus de efort
uman şi material.

De aceea compartimentului de asigurare a calitătii trebuie să aibă în vedere următoarele


obiective :

 Realizarea controlului propiu – zis a produselor fabricate


 Îmbunătătirea nivelului calitativ al produselor
 Respectarea parametrilor tehnologici şi procesului de fabricaţie
 Dotararea sectiilor de productie cu utilaje tehnologice de ultimă generatie

4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii

Atribuţiile compartimentului de asigurare a calităţii sunt:

 monitorizarea tuturor informaţiilor privitoare la calitate;


 controlul personalului întreprinderii;
 controlul utilajelor şi materiei prime;
 verificarea produsului obţinut după fiecare proces;
 remedierea eventualelor greşeli sau defecţiuni ce modifică calitatea
produsului.

4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind


asigurarea calităţii

Atribuţiile conducerii tehnice privind asigurarea calităţii sunt:

 asigurarea intrării în seecţie numai a materiei prime corespunzatoare;


 supravegherea angajaţilor;
 disciplină în muncă;
 respectarea orei de muncă;
 respectarea utilizării utilajelor după o anumită regulă;

26
 respectarea reţetei de produţie a produsului dorit;
 respectarea condiţiilor de lucru într-un proces ;
 Studierea posibilităților și să aplice măsurile de îmbunătățire a calității ;
 Intocmirea unei planificări judicioasă a realizării producție și a
consumului de utilități tehnologice.

4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii

 Cunoașterea condițiilor de calitate impuse;


 Întreținera și exploatarea jucioasă a utilajelor;
 raportarea către superiori a problemelor apărute;
 asigurarea integrităţii produselor în timpul manipulării şi depozitării;
 Să-și însușească și să aplice în mod corespunzător noțiunea de
autocontrol.

4.5 Puncte de control pe fluxul de fabricaţie

Nr crt Faza de fabricaţie Parametrii controlaţi Frecvenţa controlului

Cantitate de materie primă 1 dată / schimb


1 Pregătirea materiilor prime
Compoziţia materiei prime 1 dată / schimb

2 Încălzire Temperatură La o oră


Vâscozitate
La o oră

3 La o oră
Filtrare
Temperatură
La o oră

4 Amestecare Control pH vâscozitatea La o oră

Temperatură La o oră
5 Finisare și porționare
2 ori/schimb

6 Depozitare Temperatură La 3 zile

7 Ambalare Temperatură 1 dată / schimb


Umiditate
Presiune

27
Etapa 5. Proiectarea activităţilor auxiliare şi de deservire

5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţii

Elaborarea graficului ciclului de reparaţii se face pornind de la ultima reparaţie


capital. Se presupune că aceasta a avut loc în ianuarie 2015.

Pentru repararea decantoarelor se extrag din normative următoarele date prezentate în


tabelul următor:

Durata de Ciclul de reparaţii-ore


Cod de Denumirea serviciu Nr. de
clasificare categoriei schimburi Rt Rc1 Rc2 Rk
-ani-

1 2 3 4 5 6 7 8

406.507 Reactor 32 3 700 8400 16800 84000

1 lună = 720 ore lucrătoare

Rt = revizie tehnică

Rc1 = reparţie curentă de gradul 1

Rc2 = reparaţie curentă de gradul 2

Rk = reparaţie capitale

Numărul de luni între două operații capitale

Rk = 84000/720 = 116,66 ≅ 117 luni

Rc2 = 16800/720 = 23.33≅ 23 luni

Rc1 = 8400/720 =11,66 ≅ 12 luni


Rt = 700/720 = 0,97≅ 1 lun

28
Denumire Data ultimei Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug S Oct Nov Dec
utilaj reparatii
Decantor Ian. 2015 Rk Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt
2016 Rc1 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc2
2017 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc1
2018 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc2 Rt
2019 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc1 Rt
2020 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc2 Rt Rt
2021 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc1 Rt Rt
2022 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc2 Rt Rt Rt
2023 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc1 Rt Rt Rk

5.1.2 Elaborarea planului de reparaţii

Pentru elaborarea planului de reparaţii se parcurg etapele următoare:

Calculul elementelor necesare elaborării planului de reparaţii:

● Calculul numărului de reparaţii de acelaşi fel dintr-un ciclu de reparaţii.

Într.un ciclu de reparaţii se va cuprinde numai un Rk.

● Numărul de reparaţie curentă de gradul 2 între 2 reparaţii capitale:

m = ΔRk / ΔRc2 – 1 = 84000 / 16800 -1 = 4

● Numărul de reparaţie curentă de gradul 1 între 2 reparaţii curente de gradul 2:

q = ΔRc2 / ΔRc1 – 1 = 16800/ 8400– 1 = 1

● Numărul de revizii tehnice între 2 reparaţii curente de gradul 1:

r = ΔRc1 / ΔRt – 1 = 8400 / 700 – 1 = 11

29
Structura ciclului de reparaţii:

11Rt Rc1 Rt Rc2 11Rt Rc1 11Rt Rc2 11Rt Rc1 11Rt Rc2 11Rt 2Rc 11Rt Rc2 t 2Rc1 11Rt
11R

Rk Rk

8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400

16800 16800 16800 16800 16800

84000

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţii

Principalele obievtive ce stau în faţa conpartimentului de întreţinere şi reparaţii


sunt:

 menţinerea utilajelor în stare perfectă de funcţionare;


 evitarea opririlor accidentale şi înlăturarea posibilităţilor de declanşare a

avariilor;

 formarea echipelor de specialişti;


 limitarea cheltuielilor necesare reparaţiilor;
 mecanici de înaltă calificare;
 asigurarea unor mari oportunităţi în realizarea reparaţiilor;
 limitarea cheltuielilor necesare reparaţiilor.

30
1.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţii

Având în vedere particularităţile procesului tehnologic, precum şi dimensiunile


utilajelor am optat pentru organizarea reparaţiilor în cadrul întreprinderii chimice în care este
situată secţia în regim descentralizat. Astfel,lucrările de întreţinere, reviziile tehnice şi
reparaţiile curente se execută la nivelul secţiilor de producţie. Reparaţiile capital şi
coordonarea întregii activităţi se execută de către secţia mecanică.

Avantaje:

● realizarea unei legături active între secţiile de producţie şi cele de reparaţii;

● reducerea personalului conducător pentru aceste activităţi;

● costuri mici la nivel de secţie.

Dezavantaje:

● personal mai numeros pentru reparaţii;

● grad de încărcare şi utilizare a timpului de lucru scăzut;

● imobilitatea specializării muncitorilor pe tipuri de utlaje.

5.2 Proiectarea transportului intern


Depozitele vor fi amplasate lângă secțiile de producție, având mai multe compartimente ceea
ce va asigura depozitarea în funcție de gradul de necesitate, tipul mărfii și frecvența de
utilizare. De asemenea se va mai ține cont de faătul că firma dispune de două motostivuitoare
ce vor ține asigura o ușoară manevrare a cantităților mari de materii prime și produse finite
într-un timp cât mai scurt fără a necesita forță de muncă mare.
Transportul se va face numai cu ajutorul mașinilor înscrise de cărat, firma având căi de acces
la fiecare secție în parte, iar comunicarea între secții se va face cu ajutorul telefoanelor din
firmă.

31
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
Personal de specialitate, calificat, angajat cu contract individual de muncă în conformitate cu
prevederile Legii nr.53/2003- Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare, pentru
prestarea serviciilor de depozitare și comercializare a echipamentelor pentru centre termice,
format din următoarele meserii și/ sau specialități:
 Șef depozit;
 Agenți servicii clienți ( mașiniști pentru transporturi interioare);
 Operatori comerciali;
 Alte meserii, după necesități.
 Încărcarea și descărcarea mijloacelor auto de transportătoare cu ajutorul
autostivuitoarelor, sau după caz cu utilaje de ridicat;
 Manipularea și transportul coletelor mecanizat și/ sau prin purtare în vederea sortării și
depozitării în stive pe dimensiuni și duncțiuni;
 Recepționarea și etichetarea produselor corespunzător documentelor primite de la
producător;
 Întocmirea documentelor de livrare a echipamentelor la clienți în baza comenzilor
primite;
 Evidența pe calculator a intrărilor și ieșirilor în/ din depozit pe baza documentelor
prezentate;

Principalele obiective ale transportului intern:

 amplasarea ratională a depozitelor;

 mecanizarea și automatizarea unor operații de transport;

 reducerea la minimum a costurilor de transport intern ;


 intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizarii lui;
 folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de
 transportat

 intretinerea si exploatarea judicioasa a mijloacelor de transport din dotare ;

 dimensiunea rațională a căilor de acces și circulație ;


 asigurarea unui sistem rapid de comunicare între secțiile de producție și dispeceratul
mijloacelor de transport.

32
5.2.2 Proiectarea regulilor de bază ce trebuie respectate în organizarea

transportului intern

 reducerea la minimum a costurilor de transport intern;


 evitarea crescută a rebuturilor în secția de prelucrare ;
 amplasarea să fie întotdeauna după standardele firmei ;
 evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern .

5.2.3.Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprindere

a) Transportul materialelor detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de transport.
Materialele care se transporta in cadrul intreprinderii sunt:

 materiile prime și cele auxiliare;


 materiale și ambalaje care se cer a fi transportate în diferite zone de fabricație;
 produsele finite;

Luând în considerare specificul procesului tehnologic din cadrul întreprinderii în care


se află secţia de obţinere a Săpunului, transportul intern se efectuează prin benzi
transportoare, conducte.

DEPOZIT PRODUS
FINIT

SECȚIA DE DEPOZIT AMBALAJE


AMBALARE

SECȚIE DE OBȚINERE DEPOZIT MATERII


PRIME

33
b) Transportul utilităților necesare fabricației chimice este organizat astfel:

 pentru colectare, tratare și evacuare ape uzate;


 pentru combustibili;
 pentru energia electrică ;

c) Transportul informațiilor – pentru aceasta se utilizează transmiterea directă sau prin


intermediul suporturilor de informații (fax, telefon, mail), scop în care se poate prevede
prelucrarea automată a datelor.

d) Transportul personalului - are rolul de a asigura o deplasare operativă și fără efort, spre si
de la locul de muncă, precum și în cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecăruia

5.3. Proiectarea activităților de depozitare

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizate depozitării

La proiectarea și organizarea unui depozit vom ține cont de următoarele condiții:

 Încărcarea în depozite se face doar cu materiile corespunzătoare;


 Încărcarea în depozite se va efectua cu utilaje special din dotare;
 Temperatura trebuie să fie reglată corespunzător produsului depozitat;
 Atât la ieşirea cât şi la intrarea în depozit materialele trebuie manipulate o
singură dată;

Nr crt Obiective Mijloace de realizare

1 Asigurarea unui mediu prielnic Folosirea unor materiale de o calitate cât


mai bună

2 Asigurarea unui cost minim de Folosirea unui personal calificat;


depozitare

34
Utilizarea rațională a suprafețelor

3 Asigurarea unei eliberări rapide a Aplicarea unui plan raţional de aranjare a


materialelor depozitate materialelor în depozit

Folosirea unor mijloace de depozitare


adecvate

4 Modificarea rapidă a amplasării Folosirea unor suporturi de depozitare


materialelor în incinta depozitului adecvate

5 Simplificarea operațiilor de Amplasarea rațională a materialelor;


inventariere
Folosirea mijloacelor modern de
depozitare;

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite

În cadrul intreprinderii chimice, unde este amplasată secția de obținere a Săpunului, este
necesar să existe trei zone de depozitare distincte :

 zona de depozitare a materiei prime;


 zona depozitare produs finit ;
 zona de de depozitare combustibil.

5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul inteprinderii

Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendii


și explozii.

Depozitarea materialelor pe rafturi se face în așa fel încât să nu fie posibilă căderea lor.

Pe rafturi și stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă
admisă, care nu trebuie depășită.

La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăși sarcina maximă admisă a


planseului și/ sau a pardoselii.

35
Persoana juridică sau fizică va stabili locul și modul de stivuire pentru fiecare material în
bucăți care se depozitează.

Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este persmisă.

In cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereții ambalajelor trebuie
să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra , să nu prezinte deformări sau
deteriorări, iar înălțimea de stivuire va fi determinată de rezistența mecanică a ambalajelor,
stabilită prin standardele sau normee interne de fabricație.

Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare folosire,
pentru stabilirea oportunității folosirii în continuare a acestora în condiții de siguranță.

Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât se va evita probușirea stivei.

În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare, concomitent
de către mai mulți muncitori, aceștia vor ridica și coborî sarcina numai la comanda
conducătorului operației.

Încprcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva


deplasării, răsturnării sau caderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul
mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.

Încărcătura stivuită nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat,


iar în cazul transportul de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul
mersului.

La încărcarea și descărcarea vehiculelor, salariații trebuie să fie astfel așezați încât să nu se


lovească între ei cu unelte de lucru sau cu materialul care se manipulează.

36
Etapa 6: Managementul resurselor umane

6.1 Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie

Fişa postului

Denumirea postului: Şef sectie

Departamentul:productie

1.Obiectivul principal al postului de munca:


 Gestionarea procesului de productie din sectia x
2.Structura postului în structura organizatorică:
2.1 poziția postului în organigramă:
 postul imediat superior: Director tehnic
 postul imediat inferior: muncitor
2.2 relații funcționale:
 director achiziţii/logistică,
3.Sarcini si atributii ale postului de munca:
 Întocmeşte zilnic si urmareste planul de lucru si productie pentru ziua
respective
 Supravegheaza si coordoneaza procesul de productie din sectia respective
 Asigura buna organizare din sectie
 Se implica in solutionarea de situatii de urgenta
 Este responsabil ca muncitorii să primească instructajele necesare
 Preia de la muncitori, verifică şi centralizează procesele verbale de constatare a
stării instalatiilor si a echipamentelor
 Propune eliberarea de avize pentru repararea/inlocuirea sau achizitia de
instalatii
 Întocmeşte rapoarte privind cheltuielile din sectie, pe care le predă superiorilor
 Urmareste consumul de materii prime si alte materiale necesare productiei si
stabileste necesarul pentru urmatoarea perioada

37
 Inmânează superiorilor rapoarte privind achiziţiile necesare bunei funcţionări a
instalatiilor
 Urmăreşte ca muncitoriisă fie odihniţi şi să nu fi consumat băuturi alcoolice.

4.Specificatii privind titularul postului:


4.1 cerinte educationale si experienta:
-pregatirea necesara postului de munca:

 de bază: 12 clase (de preferat liceu profil tehnic chimic)


 de specialitate: facultate inginerie chimica
-experienta:

 minim 4 ani in domeniu, au prioritate persoanele cu experienta mai mare in


domeniu sau cu studii superioare
4.2competentele postului de munca:
-abilitati si deprinderi:

 responsabilitate personala
 capacitatea de planificare si organizare
 rezistenta la sarcini repetitive

-cerinte aptitudinale:

 Rationament matematic si numeric


 Capacitatea de a grupa informatii
 Atentie, concentrare
 Rapiditate
5.Conditiile materiale de munca:
 instrumente specifice muncii in sectie plus un birou pentru gestionarea
activitatii specific postului dotat cu: imprimanta, calculator, telefon mobil
6.Responsabilitati:
 Raspunde de evidenţa sectiei
 Raspunde de evidenţa rapoartelor de productie, a rapoartelor de consum, a
proceselor verbale de constatare
 Raspunde de exactitatea calculelor din documentele intocmite

38
 Are obligatia de a permite efectuarea controlului si a pune la dispozitia
organului de control a tuturor documenetelor de evidenţă
 Raspunde material si disciplinar pentru pagubele produse daca prin fapta a
cauzat pagube materiale societatii
 Respecta cu strictete procedurile de lucru
 Are obligatia sa raporteze in scris conducerii direct si in timp util orice
nereguli pe care le observa in modul de executare a sarcinilor ce revin oricarui
angajat al societatii, indiferent de functia pe care o detine, daca din cauza
acestor nereguli s-ar putea crea prejudicii firmei

7.Conditiile de munca:
7.1 programul de lucru:
 norma intreaga: 08:00 – 17:00 (o oră pauză de masă)
7.2carecteristicile muncii:
 munca in conditii de sectie productie/ birou
7.3particularitatile mediului fizic al muncii:
 iluminare cu neon sau bec normal
 cu sau fără ventilaţie in functie de necesitatile procesului de productie din
sectie
 umiditate moderata
8.Salarizare:
 Negociabil la incheierea contractului de munca
 Salarizarea este in conformitate cu normele interne ale organizatiei
 Conform Codului Muncii nivelul de salarizare este confidential; orice abatere
va fi sanctionata conform Regulamentului Intern
9.Posibilitati de promovare:
 Transferul pe o pozitie ierarhica superioara sau in cadrul unui alt department
este conditionat de nevoile organizatiei si/dar si de achizitia de noi
studii/abilitati/deprinderi din domeniul respectiv

39
6.2. Psihograma profesiunii de operator tablonist

Nr Cerințe Nivel
crt. 1 2 3
1. Forța musculară X
2. Acuitate acustică X
3. Acuitate vizuală X
4. Rapiditate reactive X
5. Dexteritate manuală X
6. Acuitate cromatică X
7. Capacitate intelectuală X
8. Stăpânire de sine X
9. Atenție distributive X
10. Capacitatea de a gestiona situații X
dificile
11 Robustilitate fizică X
12. Rezistență fizică X
13. Mobilitate X
14. Capacitatea de a comunica, X
receptivibilitatea

Gradul de dezvoltare a trăsăturilor recomandate este indicat prin 3 nivele diferenţiate:

1-mai putin important

2-important

3-foarte important

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

Nr Factori de solicitare Grad de solicitare Durata de Cotă procentuală


crt acţiune (min) de Ton

1 Efort prin solicitare Uşoară 20 0,5


static

2 Efort prin solicitare Puţin complicat 20 0,5


neuropsihică

3 Solicitare prin risc de Mijlocie 10 0,5


pericol

4 Încordarea organelor Mijlocie 20 1

40
de simţ

5 Temperatura aerului Cu creştere <50 - -

Medie (scădere) >50

6 Frecvenţa mişcărilor Mijlocie 40 1,5

7 Zgomot Ridicat <50 30 0,5

>50

8 Monotonia muncii Mijlocie - -

9 Efort prin solicitare Mijlocie 20 0,5


dinamică

10 Pulbere 20 1

11 Iluminat Mijlocie

Total 6

8 ore= 480 min 480 min……………………..100%

x……………………….6%

x= 28 min pauză

0 1 2 3 4 5 6 7 8

5 min 15 min 8 min

41
6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

Den Zilele lunii


schi
mbul L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
ui
A L L 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L L L 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 L
B 1 1 L L 1 1 1 2 L L 2 2 2 2 3 3 L L 3 3 3 1 L L 1 1 1 1
C 2 2 2 2 L L 2 1 1 1 L L 1 1 2 2 2 2 L L 2 3 3 3 L L 3 3
D L L 2 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 L L
E 3 3 3 3 L L 3 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 L L 1 2 2 2 2 2 L L
F L L 3 3 3 3 3 3 3 L L 3 3 3 1 1 L L 1 1 1 L L 2 2 2 2 2

schimbul 1 (dimineaţa); schimbul 2 (după masă); schimbul 3 (noaptea);

L – liber.

6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă

Pentru asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare se stabilesc următoarele


valori ale factorilor de ambianţă fizică şi psihică prezentaţi în tabelul de mai jos.

Nr. Valuare
Factori Unităţi de măsură
crt. Hala industrial

Microclimat:

 Temperatura °C 14 – 16

1.  Umiditate % 40 – 60

cm/s 15 – 40
 Viteaza aerului
% Conform NPM
 Noxe
. Iluminat Luxi General 300

Cromatica

Pereţi Gri

3. Plafon Alb

Pardoseala Gri

Uşi și pervazuri Albastru

42
Utilaje Albastru

Fond panou Gri deschis


Pentru apa: gri
Pentru securitate conducte
Pentru gaze nocive:
galben

4. Zgomot Db 70- frecvență medie

15 min – înainte şi după schimb;

5. Muzica funcţională 10 min – înainte şi după mese;

15 min – înainte de sfârşitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă

Locuri de muncă

Pentru bărbați Pentru femei

Preferabil pot fi Exclusiv peste Funcții și studii Preferabil pot fi


Exclusiv peste 21 de
înlocuite cu
înlocuiți cu femei 21 de ani ani
bărbați

Funcție de execuție

Elementare

Medii

Superioare

Funcții de conducere

Medii

Superioare

43
Atelier
Reparatii

3 1 2 2
1 2
2 2

4 4 4

Depozit,m
aterii
prime

Birouri 2 3 Camera pentru evidenta pe Depozit produs


calculator finit

2 3 2 2 2 2
1- Vas dozare uleiuri ; 2- vas dozare NaOH ; 3- reactor pentru saponificare ; 4- formă
săpun

44
6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie

Șef secție
producție

Șef secție sch I Șef secție sch. II șef secție sch. III Inginer tehnolog Inginer economic sef laborator Inginer instalație Inginer de sistem

Inginer chimist Inginer chimist Inginer chimist Magazioneri Laboranți Maistru Operatori
mecanic
sch I sch II sch III

Muncitori
Operator Operator Operator
mecanici
chimist chimist chimist

45
6.8 Calculul fondului de retribuire

Funcţie Nr. Pers. pe Total persoane Retribuţii TOTAL


schimb
schimburi medii lunare

Şef secţie 3 1 3 3500 10500

Ing. Chimişti 2 2 4 2000 8000

Maiştrii 3 1 3 1500 4500

Operator 3 1 3 1300 3900


chimist

Ing. C.T.C. 2 2 4 2200 8800

Economist 1 1 1 1700 1700

Contabil 1 1 1 1700 1700

Maistru 1 1 1 1500 1500


mecanic

Mecanici 1 1 1 1300 1300

Magazioner 1 1 1 1000 1000

Total = 38800

46
Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii

7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii

Încă de la început am urmărit oferirea unor servicii complete de cea mai înaltă calitate
realizate cu utilaje de înaltă performanţă şi cu personal foarte bine pregătit.
Misiunea firmei constă în satisfacerea exigenţelor clienţilor prin oferirea celor mai
bune produse. Ne dedicam total înţelegerii nevoilor clienţilor noştri, oferta noastră fiind
susţinută de următoarele argumente:
1. Cea mai bună calitate;
2. Cele mai mici termene de execuţie şi livrare;
3. Cea mai noua tehnologie existentă pe piaţă din România;
4. Poziţionarea într-o zona cu acces rapid.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii

 Fabricarea săpunului natural


 Productivitate cât mai ridicată
 Materii prime şi utilaje performante
 Personal calificat şi asigurarea salariilor
 Reducerea rebuturilor cu 2 %;
 Organizarea de cursuri gratuite pentru perfecţionarea angajaţilor;
 Stimularea angajaţilor cu prime în funcţie de rezultatele obţinute;
 Fabricarea produselor de calitate superioară

7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

1. Cercetare – dezvoltare
 Angajarea de personal calificat;
 Aparatura modernă;
 Încurajarea schimbului de experienţă;
 Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf competitive pe plan
mondial;
 Extinderea exportului.
2. Producţie
 Achiziţionarea materiei prime de calitate;
 Apovizionarea cu utilaje moderne;
 Produse finite de calitate;
 Reducerea consumului de energie cu 15%;

47
 Grad de poluare scăzut.
3. Comerciale
 Cucerirea de noi pieţe;
 Asigurarea condiţiilor de transport corespunzător;
 Incheierea de contracte de vânzare profitabile;
 Menţinerea standardului de calitate;
 Oferte în conformitatea cu nevoile clienţilor.
4.Resurse umane
 Program de perfecţionare;
 Motivare;
 Salarizare;
 Training-uri;
 Satisfacţia angajaţilor.

7.4 Alegerea unei metode de conducere

Structura pe unităţi descentralizate de profit

Structura pe unităţi descentralizate de profit presupune gruparea activitaţilor pe afaceri si


linii de producţie. Acest tip de structură, folosită pentru prima dată de către Du Pont si
General Motors în anul 1920, este aplicată în prezent în peste 60% din firmele americane
mari. Separarea afacerilor / diviziilor de producţie a fost necesară pentru că diversificarea
producţiei a făcut activitatea managerilor specializaţi deosebit de complexă.

Acest tip de structură permite implementarea strategică prin greul activităţilor-cheie


împreună cu alte afaceri sub acelasi acoperis funcţional. Crearea unităţilor separate de afaceri
este însoţită de descentralizarea activităţii la nivelul fiecărei divizii. Prin urmare, creste
libertatea în a formula si implementa cei adecvată strategie de afaceri, asigurând motivaţia si
contabilizarea rezultatelor proprii. Fiecare unitate acţionează ca un centru de profit.

Descentralizarea unităţilor de profit poate crea adesea serioase probleme pe firmă,


deoarece nu există nici un mecanism pentru coordonarea strategică prin activităţile care
traversează mai multe divizii. Datorită acestui fapt, pentru realizarea unei viziuni de
ansamblu, este necesar un mecanism de coordonare strategică.

Avantaje ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri:

 Oferă o descentralizare logică si inteligentă a responsabilităţilor si o delegare a


autorităţii în organizaţiile diversificate.
 Permite evidenţierea si raportarea fiecărei strategii la nivel de afaceri în raport cu
propria evoluţie.
 Permite fiecărei unităţi descentralizate de profit să se organizeze în jurul activitsăţilor
cheie proprii si a cerinţelor funcţionale.

48
Dezavantajele ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri:
 Poate duce la o dublare costisitoare a personalului funcţional la nivel de firmă si
unităţi descentralizate de profit.
 Autonomia afacerilor/ diviziilor limitează coordonarea, blocând unele scopuri si
obiective strategice.
 Managementul firmei devine puternic dependent de afacerile unităţilor descentralizate
de profit.
 Poate duce la distorsionarea informaţiilor către vârful piramidei ierarhice.

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat

Conducerea colectivă este o metodă democratică de conducere, care porneşte de la


premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel că posibilitatea
erorilor este foarte ridicată în luarea deciziilor individuale.
Conducerea colectivă are diferite sensuri în practică, şi anume;

- conducerea unei unităţi micro şi macro se face prin organisme colective;

- la fundamentarea şi luarea deciziei participă toţi membrii unităţii conduse;

- conducerea colectivă se realizează fie prin participarea tuturor membrilor unităţii conduse,
fie prin delegaţi aleşi de colectivitate.

O conducere colectivă presupune structuri adecvate, care să fie respectate în toate


împrejurările, menţinerea unui echilibru permanent între leaderii de opinie şi ceilalţi membri
ai conducerii colective, respectarea acestui echilibru anulând conţinutul şi virtuţile acestei
metode. De asemenea, o conducere colectivă trebuie să folosească metode adecvate de
comunicare între conducători şi cei conduşi, astfel încât aceştia din urmă să aibă acces la
analiza şi influienţarea actului de conducere.

Conducerea colectivă, construcţie logică şi pe dplin democratică din punct de vedere


teoretic, se poate transpune, deocamdată, mai greu în practică şi numai pentru decizii
strategice care se iau la intervale mai mari de timp. Pe măsura ridicării calificării profesionale
şi a ţinutei morale, atât în ceea ce priveşte managerii, cât şi colectivele largi de oameni, este
de aşteptat ca această metodă să se impună ca o soluţie adecvată pentru instituirea unui model
de viaţă democratic.

7.6 Proiectarea regulilor de motivare a angajaţilor


 Mărirea de salariu;

49
 Felicitări de ziua lui;
 Timp liber;
 Bonuri de masa
 Activităţi în afara serviciului;
 Prime de sărbători.
 Recompensarea orelor suplimentare
 Respectarea pauzelor.
 Aprecierea muncii angajatului.
 Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de perfectionare

7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI)

 Se realizeaza având în vedere urmatoarele aspecte


1) Accesul în întreprindere:
 Se face pe baza unei legitimaţii;
 Cu acordul conducerii;
 Cu echipament corespunzător;
 Salariaţii nu sunt autorizaţi să introducă în întreprindere persoane străine;
 Este interzisă pătrunderea sau prezenţa în întreprindere în stare de ebrietate
sau sub influenţa stupefiantelor.
2) Organizarea timpului de lucru:
 Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi sau de 40
ore/saptămână;
 În cazul tinerilor cu vârstă de până la 18 ani durata de muncă este de 6 ore/zi
şi 30 ore/săptămână;
 Munca se desfăşoară în trei schimburi;
 Tinerii care nu au împlinit 18 ani nu pot presta munca de noapte.
3) Obligaţiile salariaţiilor:
 Supravegherea aparatelor;
 Purtarea echipamentelor de protecţie;
 Respectarea programului de muncă;
 Să nu aducă persoane străine în intreprindere fără acordul conducerii;
 Să mănânce sau să fumeze numai în locuri special amenajate.
4) Sancţiuni disciplinare:
 Nerespectarea contractului duce la reziliere;

50
 Nerespectarea R.O.I. duce la tăierea din salariu;
 Avertisment scris;
 Retrogradarea din funcţie;
 Reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 10-30 %.

7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA


Incheiat şi înregistrat sub nr._____/_________ în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

Părţile contractului:
1.Angajator – Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str.. ……………., nr…, bl. …, sc.. …, et..
…, ap.. …, loc.. ……………, Judetul ……….., Cod postal……….., înregistrată la Registrul Comertului
………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal ………........, telefon ……………, reprezentată legal prin
………………., în calitate de ………………….....

2.Salariatul/salariata – domnul/doamna ……..………………………………………………, domiciliat(ă) în


localitatea …………………………………, str..………………………………. nr. ……………, judeţul …………………..……,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria …….…………, nr.
…..………..……………., eliberat/eliberată de …………………………………… la data de ………………….., CNP
………………………., permis de munca seria ……..… nr. ………..……… din data…………..………, am încheiat
prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

Obiectul contractului: ...................................................................................................................

Timpul de muncă:
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de …8..... ore/zi ……40….. ore/săptămână.
a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează …………8………. (ore zi/ore
noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de
muncă aplicabil.

2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ……….. ore/săptămână.


a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează:………8………….(ore zi/ore noapte);
b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de

51
muncă aplicabil.
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.

Timpul de odihnă
Durata concediului anual de odihnă este de ………. zile lucrătoare, în raport cu durata muncii
(normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de
………………………………………………..............................................................................

Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ...................................................................urmând să înceapă
activitatea la data de .......................................;
b) determinată, de................luni, pe perioada cuprinsă între data de ……………………………. şi data de
……………./pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post.

Condiţii de muncă:
1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit
Salarizare:
1. Salariul de bază lunar brut: …..………………………………….. lei;

2. Alte elemente constitutive:


a) sporuri ……………………….………………;
b) indemnizaţii …………………………..…;
c) alte adaosuri…………………………….;
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se
lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu
un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 –
Codul muncii.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ……………………. .
Sănătate şi securitatea în muncă:
a) echipament individual de protecţie .............................................................................................;
b) echipament individual de lucru ..................................................................................................;
c) materiale igienico-sanitare ..........................................................................................................;
d) alimentaţie de protecţie ...............................................................................................................;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătate şi securitatea în muncă.................................................

52
Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii
nr. 53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub
nr.………………./………………… la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judeţului/municipiului ………………….…/Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual
de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească
competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,
Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art. ……………..
din Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.

7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager

M +E + I
= R
T
M – muncă
E - eficienta
I – inteligenţă
T - timp
R – rezultat

53
Bibliografie:

Dr.Ing. Monica Voicu, Dr.Ing. Luminiţa Lupu, Îndrumar pentru proiect la disciplina
Organizarea şi Conducerea Întreprinderii Chimice, Iaşi-1990
Monica Voicu, Costache Rusu – „ BAZELE MANAGEMENTULUI” , Casa de
Editura Venus, 2005
https://ro.scribd.com/doc/132663982/Sampon
http://revertoconcept.blogspot.com/2009_11_08_archive.html
http://www.reverto.ro/ro/content/14-sapunul-natural-fabricat-manual
http://ioanaginghina.blogspot.com/2012/03/sapunurile-reverto.html
http://revertoconcept.blogspot.com/2009/11/sapunul-handmade-vegetal.html
http://www.scrigroup.com/management/Proiect-MANAGEMENTUL-
RECOMPENS73781.php
http://documents.tips/documents/referat-55b07d79430bd.html
http://www.natureandbeauty.ro/info/sapun-natural-versus-sapun-industrial

54