1.

1 Probleme rezolvate
Evenimente aleatoare ³i formula lui Bayes
1. (Propriet µi derivate din deniµia fun µiei de probabilitate)
CMU, 2009 spring, Tom Mit hell, HW2, pr. 1.1

Fie dou  evenimente A ³i B .

a. Folosind doar propriet µile din deniµia fun µiei de probabilitate, ar taµi
  P (A ∩ B̄) = P (A) − P (A ∩ B).

b. Demonstraµi inegalitatea lui Bonferroni: P (A ∩ B) ≥ P (A) + P (B) − 1.

. Spunem   evenimentele A ³i B sunt disjun te da   P (A ∩ B) = 0.
În ipoteza în are P (A) = 1/3 ³i P (B) = 5/6, este posibil a A ³i B s  e
evenimente disjun te? Justi aµi r spunsul.

R spuns:

a. A = A ∩ Ω = A ∩ (B ∪ B̄) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ B̄).
Cum evenimentele (A ∩ B) ³i (A ∩ B̄) sunt disjun te, onform propriet µii de
aditivitate num rabil  din deniµia fun µiei de probabilitate putem s rie
P (A) = P (A ∩ B) + P (A ∩ B̄), de i P (A ∩ B̄) = P (A) − P (A ∩ B).
b. Întru ât A ∪ B = (A ∩ B̄) ∪ (A ∩ B) ∪ (Ā ∩ B), este imediat   P (A ∪ B) =
P (A ∩ B̄) + P (A ∩ B) + P (Ā ∩ B). De i P (A ∩ B) = P (A ∪ B) − P (A ∩ B̄) − P (Ā ∩ B) =
[P (A ∪ B) − P (A ∩ B̄)] + [P (A ∪ B) − P (Ā ∩ B)] − P (A ∪ B) = P (A) + P (B) − P (A ∪ B).
Cum P (A ∪ B) ≤ 1 (ind o probabilitate) putem s rie  : P (A ∩ B) = P (A) +
P (B) − P (A ∪ B) ≥ P (A) + P (B) − 1, de i P (A ∩ B) ≥ P (A) + P (B) − 1.
. Pentru a studia posibilitatea a evenimentele A ³i B s  e disjun te vom
apli a inegalitatea lui Bonferroni:

1 5 7 1
P (A) + P (B) = + = ⇒ P (A ∩ B) ≥ > 0
3 6 6 6
De i P (A ∩ B) nu poate  0 ³i, în onse inµ , evenimentele A ³i B nu sunt
disjun te.

2. (Apli area propriet µilor din deniµia fun µiei de probabilitate)

CMU, 2009 spring, Tom Mit hell, HW2, pr. 1.2.3

Robert ³i Alina dau u banul alternativ. Cel dintâi dintre ei are va obµine
stema (în englez : head) â³tig  jo ul. Alina este prima are va da u banul.

a. Da   P (stem ) = 1/2, are este probabilitatea a Alina s  â³tige jo ul?

Indi aµie: În er aµi s  enumeraµi toate situaµiile în are Alina poate â³tiga.
Pi=∞ 1
Indi aµie: Pentru ori e a ∈ (0, 1), avem i=0 ai = 1 + a+ a2 + . . .+ an + . . . = .
1−a
b. Da   P (stem ) = p ∈ (0, 1], are este probabilitatea a Alina s  â³tige jo ul?

15
FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI Probleme rezolvate

. •inând ont de expresia obµinut  la pun tul b, da   ar  a tu s  jo i

a est jo , um ai de ide s  intri în jo : primul ori al doilea (presupunând,
bineînµeles,   ai avea posibilitatea s  alegi)?

R spuns:
a. Alina arun   moneda în pa³ii impari. Ea â³tig  jo ul da   la pasul 2n + 1
obµine stema ³i pân  la pasul respe tiv nimeni nu a obµinut stema.
Not m u A evenimentul a Alina s  â³tige jo ul ³i u Ai evenimentul a
Alina s  â³tige jo ul la a i−a arun are a banului. Întru ât evenimentele Ai
sunt disjun te (Ai ∩ Aj = ∅ pentru ori e i 6= j ) ³i A = A1 ∪ A3 ∪ . . ., onform
propriet µii de aditivitate num rabil  din deniµia fun µiei de probabilitate
rezult   
P (A) = P (A1 ) + P (A3 ) + P (A5 ) + . . .
1
Da   p= , probabilit µile orespunz toare sunt:
2
1
P (A1 ) = P (stem ) =
2
 3
1
P (A3 ) = (1 − P (stem )) · (1 − P (stem )) · P (stem ) =
2
 5
1 1 1 1 1
P (A5 ) = (1 − ) · (1 − ) · (1 − ) · (1 − ) · P (stem ) =
2 2 2 2 2
...
 2i+1
2i 1
P (A2i+1 ) = (1 − P (stem )) · P (stem ) =
2

Prin urmare,
∞ ∞  2i+1 ∞  2i ∞  i
X X 1 X 1 1 1X 1 1 1 1 4 2
P (A) = A2i+1 = = · = · = · = · =
i=0 i=0
2 i=0
2 2 2 i=0
4 2 1 − 1/4 2 3 3

A³adar, pentru p = 1/2 probabilitatea a Alina s  â³tige jo ul este 2/3 (de i

de dou  ori mai mare de ât probabilitatea a Robert s  â³tige jo ul), pur
³i simplu datorit  faptului   ea este prima are d  u banul. (Avantajul
primului ju  tor!)
b. Da   P (stem ) = p ∈ (0, 1], se urmeaz  a ela³i raµionament a mai sus, u
modi area valorilor P (Ai ) astfel:
P (A1 ) = P (stem ) = p
P (A3 ) = (1 − P (stem )) · (1 − P (stem )) · P (stem ) = (1 − p)2 · p
P (A5 ) = (1 − p) · (1 − p) · (1 − p) · (1 − p) · P (stem ) = (1 − p)4 · p
...
P (A2i+1 ) = (1 − P (stem ))2i · P (stem ) = (1 − p)2i · p

Prin urmare, probabilitatea a Alina s  â³tige devine:

∞ ∞ ∞
X X X p6=0 1 p 1
P (A) = A2i+1 = (1−p)2i ·p = p· (1−p)2i = p· = =
i=0 i=0 i=0
1 − (1 − p)2 2p − p2 2−p

16
Probleme rezolvate FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI

. Ju  torul are arun   primul banul are probabilitatea de a â³tiga 1/(2 − p)

( al ulat  mai sus). Cum p ≥ 0, rezult    2 − p ≥ 2 . A³adar, în azul în are
1 1

exist  posibilitatea de a alege, este de preferat s  arun i primul.

3. (Cal ul de probabilit µi ondiµionale)
CMU, 2004 fall, T. Mit hell, Z. Bar-Joseph, HW1, pr. 1.4

O utie onµine trei arduri. Un ard este ro³u pe ambele p rµi, un alt ard
este verde pe ambele p rµi iar el are a r mas este ro³u pe o parte ³i verde
pe partea ealalt . Sele t m în mod aleatoriu un ard din a east  utie;
presupunem   nu-i vedem de ât uloarea de pe faµa superioar . Da   a east 
faµ  este verde, are este probabilitatea a ³i ealalt  faµ  s  e verde?
R spuns:
Pentru a rezolva a east  problem  este foarte util s  stabilim mai întâi are
sunt elementele e ompun spaµiul de extrageri (engl., sample spa e), Ω. (A
se vedea noµiunea introdus  la urs.) Contrar intuiµiei primare, Ω nu va 
onstitut din ele trei arduri, i din feµele lor, ind   eea e observ m dup 
o extragere este doar o faµ  a unui ard, nu ambele feµe ale ardului extras.
Din pun t de vedere formal, vom folosi urm toarea pentru arduri:
notaµie

C1 = (R1, R2), C2 = (R3, V 4), C3 = (V 5, V 6),

unde R1, R2, R3, V 4, V 5 ³i V 6 desemneaz  ele 6 feµe ale ardurilor. A³adar,
Ω = {R1, R2, R3, V 4, V 5, V 6}.
: Am  putut nota feµele ardurilor folosind pur ³i simplu numerele
1, . . . , 6, îns  am preferat s  însoµim e are dintre a este numere u litera R
Observaµie

sau V are desemneaz  uloarea feµei respe tive.

Dup  e am f  ut a east  preg tire, probabilitatea erut  în enunµul proble-
mei se al uleaz  simplu, folosind regula lasi  : p = m/n, unde m este num rul
de azuri favorabile, iar n este num rul de azuri posibile.
Cazurile posibile sunt V 4, V 5, V 6, iar azurile favorabile sunt V 5 ³i V 6 deoare e
doar pentru ele faµa ealalt  a ardului este2 verde (este vorba de V 6 ³i respe tiv
V 5). A³adar, probabilitatea erut  este .
3

4. (Cal ularea de probabilit µi elementare

xxx ³i probabilit µi ondiµionale)
CMU, 2009 spring, Tom Mit hell, HW2, pr. 1.4

În a est exer iµiu vom ar ta    într-un anumit sens  probabilitatea unui
eveniment se poate s himba da   ³tim probabilitatea unui alt eveniment, legat
de el dintâi.
Se arun   simultan dou  zaruri. Not m u S variabila aleatoare are desem-
neaz  suma numerelor rezultate din arun area elor dou  zaruri.
17
FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI Probleme rezolvate

a. Cal ulaµi P (S = 11).

b. Da   ³tim   S este num r prim, ât devine probabilitatea de mai sus?

R spuns:
a. Probabilitatea unui eveniment pre um el din enunµ este dat  de raportul
dintre num rul de azuri favorabile ³i num rul azurilor posibile.
La arun area simultan  a dou  zaruri, e are zar poate  dea pe una din ele
6 feµe, independent de el lalt zar. Prin urmare, exist  6 · 6 = 36 posibilit µi
( azuri posibile). Pentru a se obµine S = 11 ele dou  zaruri trebuie s  aib 
e valorile (5, 6), e (6, 5), de i exist  2 posibilit µi ( azuri favorabile). Prin
urmare,
2 1
P (S = 11) = =
36 18

b. Probabilitatea  utat  este:

P (S = 11 ∩ S = prim) P (S = 11)
P (S = 11 | S = prim) = =
P (S = prim) P (S = prim)

Trebuie al ulat  probabilitatea a S s  e num r prim. Pentru a easta este

ne esar num rul de azuri favorabile, adi   num rul azurilor pentru are
S ∈ {2, 3, 5, 7, 11}. Exist  urm toarele 15 posibilit µi:
 S = 2 : (1, 1)
 S = 3 : (1, 2), (2, 1)
 S = 5 : (1, 4), (4, 1), (2, 3), (3, 2)
 S = 7 : (1, 6), (6, 1), (2, 5), (5, 2), (3, 4), (4, 3)
 S = 11 : (5, 6), (6, 5)
De i P (S = prim) = 15/36. Prin urmare,
2/36 2
P (S = 11 | S = prim) = =
15/36 15

Întru ât 2/15 > 1/18, putem spune   probabilitatea evenimentului S = 11 a

res ut dup  e am aat un fapt suplimentar, ³i anume   suma rezultat  la
arun area elor dou  zaruri este un num r prim (S = prim).

5. (Evenimente aleatoare independente)

Dou  evenimente A ³i B sunt independente statisti da   P (A∩B) = P (A)·P (B).
a. CMU, 2009 spring, Tom Mit hell, HW2, pr. 1.2.1

Ar taµi   da   A ³i B sunt evenimente independente, atun i:

− A ³i B̄ sunt independente;
− Ā ³i B̄ sunt independente.
b. CMU, 2009 spring, Ziv Bar-Joseph, HW1, pr. 1.1

18
Probleme rezolvate FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI

Da   evenimentul A este independent în raport u el însu³i, e puteµi spune

despre P (A)?

R spuns:
a. P (A∩ B̄) = P (A)−P (A∩B) = P (A)−P (A)·P (B) = P (A)·(1−P (B)) = P (A)·P (B̄),
de i A ³i B̄ sunt independente. (S-a folosit independenµa evenimentelor A ³i
B .)

Pentru independenµa evenimentelor Ā ³i B̄ se pro edeaz  analog:

P (Ā ∩ B̄) = P (B̄) − P (A ∩ B̄) = P (B̄) − P (A) · P (B̄) = P (B̄) · (1 − P (A)) = P (Ā) · P (B̄),
de i Ā ³i B̄ sunt independente. (S-a folosit independenµa evenimentelor A ³i
B̄ demonstrat  mai sus.)

b. Condiµia de independenµ  a evenimentului A faµ  de el însu³i se s rie astfel:

P (A ∩ A) = P (A) · P (A) ⇒ P (A) = [P (A)]2 ⇒ P (A)[P (A) − 1] = 0

•inând ont ³i de restri µia P (A) ∈ [0, 1], rezult    P (A) = 0 sau P (A) = 1.
(Atenµie: nu rezult  neap rat   A = ∅ respe tiv A = Ω!)

6. (Formula lui Bayes)

CMU, fall 2001, midterm exam, pr. 5

Se onsider  dou  variabile aleatoare A ³i B despre are ³tim urm toarele

informaµii:
a. P (A | B) = 2/3
b. P (A | B) = 2/3 ³i P (A | B̄) = 1/3
. P (A | B) = 2/3, P (A | B̄) = 1/3 ³i P (B) = 1/3
d. P (A | B) = 2/3, P (A | B̄) = 1/3, P (B) = 1/3 ³i P (A) = 4/9.

În are din ele patru azuri informaµiile date sunt su iente pentru a al ula
P (B | A)? Exist  vreun az în are apar informaµii superue (i.e, informaµii
are pot  deduse din elelalte informaµii furnizate în azul respe tiv)?

R spuns:
Conform teoremei lui Bayes, vom avea:
P (A | B) · P (B) P (A | B) · P (B)
P (B | A) = =
P (A) P (A | B) · P (B) + P (A | B̄) · P (B̄)
P (A | B) · P (B)
=
P (A | B) · P (B) + P (A | B̄) · (1 − P (B))

Devine astfel evident   în azurile ³i d informaµiile deµinute sunt su iente,

pe ând în elelalte dou  azuri nu. În azul d, informaµia P (A) = 4/9 este
superu .

19
FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI Probleme rezolvate

7. (Formula lui Bayes)

◦ CMU, 2008 spring, T. Mit hell, W. Cohen, midterm, pr. 1.5

Presupunem  , r spunzând la o întrebare u r spuns de genul adev rat/fals,

un student e unoa³te r spunsul, e ghi e³te r spunsul. Probabilitatea de a
unoa³te r spunsul este p, iar probabilitatea de a ghi i r spunsul este 1 − p.
Presupunem   probabilitatea de a r spunde ore t la întrebare este
1 în azul în are studentul unoa³te r spunsul
³i 0.5 da   studentul ghi e³te r spunsul.
Exprimaµi în fun µie de p are este probabilitatea a studentul examinat s 
unoas   r spunsul la întrebare, în ipoteza   el a r spuns ore t (notaµie:
P (knew | orre t)).

R spuns:
Evenimentele de interes în problema dat  sunt:
orre t = studentul a r spuns ore t la întrebare,
knew = studentul uno³tea r spunsul ore t
³i omplementarul a estuia din urm :
guess = ¬ knew = studentul ghi e³te r spunsul.
not.

Apli ând formula lui Bayes obµinem:

P ( orre t | knew) · P (knew)
P (knew | orre t) =
P ( orre t | knew) · P (knew) + P ( orre t | guess) · P (guess)
1·p p p 2p
= = = =
1 · p + 0.5 · (1 − p) 0.5p + 0.5 0.5(p + 1) p+1

8. (Probabilit µi elementare:
xxx Adev rat sau Fals?)
•· CMU, 2016 fall, N. Bal an, M. Gormley, HW1, pr. 6.1.1-4

În ele de mai jos vom nota u Ω spaµiul de e³antionare, iar u Ā omplementul

evenimentului A.
Mar aµi u adev rat sau fals e are dintre armaµiile urm toare:
a. Pentru ori e A, B ⊆ Ω astfel în ât P (A) > 0 ³i P (B) > 0, are lo egalitatea
P (A|B)P (B) = P (B|A)P (A).
b. Pentru ori e A, B ⊆ Ω astfel în ât P (B) > 0, are lo egalitatea P (A ∪ B) =
P (A) + P (B) − P (A|B).
P (A ∪ B ∪ C)
. Pentru ori e A, B, C ⊆ Ω astfel în ât P (B ∪C) > 0, urmeaz    ≥
P (B ∪ C)
P (A|B ∪ C)P (B ∪ C)
d. Pentru ori e A, B ⊆ Ω astfel în ât P (A) > 0 ³i P (Ā) > 0, urmeaz    P (B|A) +
P (B|Ā) = 1.
:
Indi aµie
Pentru e are armaµie adev rat , fa eµi demonstraµia propriet µii respe tive.

20
Probleme rezolvate FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI

Pentru e are armaµie fals , daµi e un ontra-exemplu e o justi are rigu-

roas .

R spuns:
a. Adev rat. Demonstraµia este imediat .
b. Fals.
“tim   pentru ori e A, B ⊆ Ω, are lo egalitatea P (A ∪ B) = P (A) + P (B) − P (A ∩
B). A³adar, egalitatea din enunµ ar  adev rat  da   pentru ori e A, B ⊆ Ω
am avea P (A ∩ B) = P (A|B). Îns ,
P (A ∩ B)
P (A ∩ B) = P (A|B) ⇔ P (A ∩ B) = ⇔ P (B) = 1 sau P (A ∩ B) = 0.
P (B)

De i egalitatea nu este adev rat  pentru ori e A ³i B .

. Adev rat.
Observ m   da   se noteaz  D = B ∪ C , atun i inegalitatea din enunµ devine
P (A ∪ D)
mai u³or de manipulat: ≥ P (A|D) · P (D). Este imediat   ea este
P (D)
P (A ∪ D)
e hivalent  u ≥ P (A ∩ D),
eea e impli   P (A ∪ D) ≥ P (A ∩ D) · P (D).
P (D)
Ultima inegalitate este adev rat  ind   pe de o parte P (A ∪ D) ≥ P (A ∩ D) ³i
pe de alt  parte P (D) ∈ [0, 1].
d. Fals.
“tim   pentru ori e A, B ⊆ Ω u P (A) > 0, are lo egalitatea P (B|A)+P (B̄|A) = 1
(o puteµi demonstra imediat). A³adar, egalitatea din enunµ ar  adev rat 
da   pentru ori e A, B ⊆ Ω astfel în ât P (A) > 0 ³i P (Ā) > 0 am avea P (B|Ā) =
P (B̄|A).
Vom onstrui urm torul ontra-exemplu: onsider m   la arun area unui
zar perfe t, evenimentul A este apariµia unei feµe pare, iar evenimentul B este
apariµia feµei 1. Urmeaz   
1
P (B|Ā) = ³i P (B̄|A) = 1.
3
De i egalitatea nu este adev rat  pentru ori e evenimente A ( u P (A) > 0 ³i
P (Ā) > 0) ³i B .

21
1.2 Probleme propuse
Evenimente aleatoare ³i formula lui Bayes
39. (Cal ul de probabilit µi elementare)
◦ CMU, 2004 fall, T. Mit hell, Z. Bar-Joseph, HW1, pr. 1.3

Doi soldaµi A ³i B trag la µint . Probabilitatea a soldatul A s  gre³eas  

µinta este de 1/5. Probabilitatea a soldatul B s  gre³eas   µinta este de 1/2.
Probabilitatea a ambii soldaµi s  gre³eas   simultan µinta este de 1/10.

a. Care este probabilitatea a el puµin unul din soldaµi s  gre³eas   µinta?

b. Care este probabilitatea a exa t unul din ei doi soldaµi s  gre³eas   µinta?

40. (Probabilit µi ondiµionale,

xxx evenimente aleatoare independente:
xxx âteva propriet µi simple)

Fie A ³i B dou  evenimente aleatoare.

a. CMU, 2005 fall, T. Mit hell, A. Moore, HW1, pr. 3.1

Ar taµi   P (A | A, B) = 1.
b. ◦ CMU, 2004 fall, T. Mit hell, Z. Bar-Joseph, HW1, pr. 1.1

Ar taµi   da   P (A) = 0 atun i A ³i B sunt independente.

. ◦ CMU, 2008 spring, Eri Xing, HW1, pr. 1.2

Ar taµi   da   P (B) = 1 atun i P (A | B) = P (A).

Observaµie: În general, da   P (B) 6= 0, din P (A | B) = P (A) rezult  imediat
P (A ∩ B) = P (A)P (B), eea e, onform deniµiei, înseamn    A ³i B sunt
independente. Din a est motiv, se poate spune   P (A | B) = P (A) este o form 
mai slab  (de³i, mai aproape de intuiµie!) pentru ondiµia de independenµ 
a dou  evenimente aleatoare.

41. (Leg tura dintre forma slab  ³i forma tare a deniµiei

xxx pentru evenimente aleatoare independente ondiµional)
CMU, 2005 fall, T. Mit hell, A. Moore, HW1, pr. 3.2

Folosind doar deniµia probabilit µii ondiµionale ar taµi   da   P (A | B, C) =

P (A | C) sau P (B | A, C) = P (B | C) atun i P (A, B | C) = P (A | C) · P (B | C).

42. (Propriet µi ale fun µiei de probabilitate)

◦ CMU, 2004 fall, T. Mit hell, Z. Bar-Joseph, midterm, pr. 1.d

Presupunem   evenimentele B1 , B2 , . . . , Bk formeaz  o partiµie a spaµiului de

Sk
evenimente Ω. (A easta revine la: i=1 Bi = Ω ³i Bi ∩ Bj = ∅ pentru ori e

71
FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI Probleme propuse

i 6= j .) Consider m o fun µie de probabilitate P denit  pe 2Ω ³i un eveniment

A pentru are P (A) > 0.
Ar taµi   da   P (B1 | A) < P (B1 ), atun i P (Bi | A) > P (Bi ) pentru el puµin o
valoare a lui i din mulµimea {2, 3, . . . , k}.
Indi aµie: Urm toarele propriet µi v  pot  de folos:

Pk
a. i=1 P (Bi ) = 1
Pk
b. i=1 P (Bi ∩ A) = P (A)
c. P (Bi | A) · P (A) = P (Bi ∩ A)
Pk
d. i=1 P (Bi | A) = 1
e. P (Bi ∩ A) + P (Bi ∩ Ā) = P (Bi ).

43. (Formula lui Bayes)

◦ CMU, 2004 fall, T. Mit hell, Z. Bar-Joseph, HW1, pr. 4

Într-o grup  de opii de la o re³ , 30% dintre ei au o hi  prui, 50% au o hi

alba³tri, iar restul de 20% au o hi de alte ulori. Într-o zi, edu atoarea orga-
nizeaz  u a e³ti opii un jo . Pentru prima rund  a jo ului, ea sele µioneaz 
65% dintre opiii u o hi  prui, 82% dintre opiii u o hi alba³tri ³i 50%
dintre opiii u o hi de alte ulori.
Care este probabilitatea a un opil ales în mod aleatoriu din a east  grup 
s  aib  o hi alba³tri, da   ³tim   el n-a fost sele µionat pentru prima rund 
a jo ului?

44. (Formula lui Bayes)

CMU, 2005 fall, T. Mit hell, A. Moore, HW1, pr. 3.3

Avem dou  urne. Prima urn  onµine 11 bile albe ³i 4 bile ro³ii. Cea de-a
doua urn  onµine 8 bile albe ³i 5 bile ro³ii. Se alege în mod aleatoriu u
probabilitate uniform  una din ele dou  urne. Apoi se extrage o bil  din
urna aleas . Da   bila extras  este alb , are este probabilitatea a ea s 
provin  din prima urn ?

45. (Probabilit µi elementare:

xxx Adev rat sau Fals?)
∗ prelu rare de Liviu Ciortuz dup 
xxx CMU, 2014 fall, William Cohen, HW1, pr. 4.a
xxx CMU, 2014 fall, William Cohen, midterm, pr. 1

Mar aµi u adev rat sau fals e are dintre armaµiile urm toare:

a. P (A ∪ B ∪ C) ≥ P (A) + P (B) + P (C).
P (B|A, C) P (A|C)
b. P (A|B, C) = .
P (B|C)

72
Probleme propuse FUNDAMENTE: PROBABILIT€•I ³i TEORIA INFORMA•IEI

P S
. P (A|C) = ni=1 P (A, Bi |C), unde Bi ∩ Bj = ∅ pentru ori e i 6= j ³i ni=1 Bi = Ω
(evenimentul sigur).23
P
d. P (A|C) = ni=1 P (A|Bi , C) P (Bi |C), evenimentele Bi satisfa a elea³i proprie-
t µi a la pun tul pre edent.
Justi aµi în mod riguros e are r spuns.
Pentru armaµiile false, puteµi da un ontra-exemplu.
Pentru armaµiile adev rate, exprimaµi în âteva uvinte, da   este posibil,
tipul propriet µii respe tive.

23 În S Sn S
lo ul ondiµiei ni=1 Bi = Ω se poate onsidera e proprietatea P ( i=1 Bi ) = 1 e A ⊆ i
n , de³i
Bi=1
ambele sunt mai laxe (i.e., mai puµin restri tive) de ât ondiµia din enunµ.

73