Sunteți pe pagina 1din 72


istoric 1 3 august 1�95 - Mirete fapte Ia Cilugirenl:


Nicolae Densu§ianu, Constantin f.. Brdtianu 2

Revlstci cle culturci Cancelaria domneascl a lui Mihal Vlteazul:


Traian Ionescu-Ni§cov 8
istorlcci
Cronl� de familil romlneftl - NegrJ:

Emil Boldan 11
Anul XIX
lmportante descoperirl clio paleoUtlc:
Mr. 11 (224) Mih�i Brudiu ' 14
nolembrie 1985 In lumea geto-dadel. "Dreptul poporulul de a cbibzui":
Barbu B. Berceanu 16
·

• ..
U nltate istoriel romlneascl:
Radu Popa 18
Reclador t•f
VlahU Jofrunti pe , Kipceak":
\

CRISTIAN POPI$TEANU Augustin Deac 20


.
Odombrie 1 940. Webrmacbtul pltrunde in RomAnia:
Cole...l reclactlel Eugen Preda 21
DUMITRU ALMA$
- COMSIAMnN AMnP 30 august 1 940: mlnistrul. S.U.A. Ia Bucure�tl. ,RomAnia
a fost fortatl sl ac.cepte diktatul":
VIIG& C1NDEA Ion Stanciu 24
NICOLAI COPOIU
lUDOVIC DEMIMY. Horta - lst.orlcul unul original portret:
MU GEORGESCU Constantin I. Olariu :
26

DIMU C. GIUIESCU Pe urmele strlmo,nor (V): ,

,,.,." ••scu Ion Popescu-Puluri 33


W. 'EIIESCU·DhtfiOVITA
Un romAn Ia Waterloo:
$1EFAM $1EF1MESCU Ioan Popovici 36
1 792-1807 - La cumpinl de veaeurl: l
Secrelar reapoaaAI I
Mikai Ma�im, Ion Florescu 48
V ALEIIU IUDUIU
• Stripungind Linla albastrl: Anna Ti mof�eva-Egorova 28 •••

• • lnsemnirlle lui Grigore Gafeneu (V): Costin Murgescu,


$tefan LJuhe 39. • In Bueureftl, aeum 50 ani
••• 44 • A •••

exlstat selavle tn Greela antlelf: Claude Mosse 55 • Mlsluni


•••

perlculoase (IV): A. Cecil Hamp_skire, Felicia Antip... 58 e Clf11


· soslte Ia redaqle 43 • Clio zimbe,te
••• 17 • Concursul Maga­
•••

53 • Po�a Magazin istoric


·

zin istoric: Victoria ••• 62 •••.

<D Epo p� gloriosulul domnitorcare a realizat prima unlre a tuturor ro­


m1nJlor. autorul marii biruinte de Ja Cllugllreni din august t 595, a insplrat
de secole pe creatorii de artl $i literatu�. :Mihai Viteazul tntr-o versiune·
recenU datoraU pictorului Valentin Tlnase. (13 august 1696 - Mire�
fapte Ia C�nl, p. 2) . .

® Ptodu�t-la de carte (caligralfatl $1 minlatl) reaUzaU pe teritoriul Iugo­


slavtei a rost una dintre cele mal p rodlg ioase to an.s_amblul culturii medievale
din sud-estul contlnentuluJ, ea constituind, de altrel, unul din cele mai pricl­
nice terenuri de colaborare cu t-lrtle romane.
Capodoperl a minfaturtl iugQ$lave medievale datoratl hll Bone Razmi1ovic
...

· din Split, artist care a trAit tn a doua Jumltate a sec. XVII. Opera impresio­
neau prin raritezia !Ji armonia coloristicl, precum $l prln ging�ta cu -care este
realizat decorul floral

® Mereu vie In tnimile romAnilor, aminttrea mareluf conducl�or al riscoalei


deTa 1784 $i-a dsit expresta $i tn aeeastl imagine ptetatl tntr-o celebri ctito­
rie orldeanl (B�rla: Jnorteul unuf ·original ponret, p. 26)
® Curtea lui Selim rn (1789-1807) a clrul domnle a tnsemnat un moment
important to etortul de moderntzare a statulul otoman. Gravurl de epocl
( 1792-1807 - La ea.m,piD.i de veaeurJ, p. _,8)


1
13 august 1595
- ..

MARETE FAPTE- LA ·cALUGARENI

,Sinan pa�a... dldu poruncl sl se adune o Paglni de glorfe a lstorief romAneftl, exem­
oaste mare ca sl vie cu ea asupra mea, in plarl pentru curaj uJ, vltejia �� splritul de sacrf�
Tara RomAneasci. Ajungind Ia Ruscluc se flclu cu care poporul romAn fl-a aplrat 11-
apucl sl facl un pod peste Dunlre, pe care sl bertatea �� neatirnarea, victoria doninitor,&iuf
poatl trece cu oamenll sll Ia Giurglu �� sf romAn a fost prlmiti cu admlrafle de cor.tern­
lntre in Tara Rom lneasci. Dupi ce fu ficut 'poranf1, avind, totodati, �� o ne�tlrbltl :-ezo­
podul, veni insu�i in Tara Romineascl �� nanti peste 'ffrnp. ln�i�i crdnlcarif fl lstorlcli
tlblri Ia un sat zls Clluglrenl. Atuncl, dupi otomanl au lost nevoltf si recunoasci infrin­
ce mi s� acluse ve�tea, p�e�•• i"im�s s��l tn� gerea suferfti de Sfnan pa,aa.
tilnesc cu acei ptJtinJ o�menl ee-l aveam, �1, cind In Jstorlografia noastri, faptele viteje�tl ale
ajunsei Ia Clluglrenl, aflal ci totl sint gata lui Mihal Viteazul s-au bucurat de o constantl .
de lupti; decl, eu, chernind numele lui DumM atentle �� pre1ulre, de Ia cronfcari Ia N. 811-
nezeu, mi incilerai cu el intrMo bltllie in a�a cescu, A.D. Xenopol, N. lorga, 1. Slrbu �1,
fel cl tinu toati zlua, uncle flcul mare pagubl apoJ, pinl in anU no�tri. Prfntre lstorlcll care,
turcllot, spre ru�fnea lui Sfnan pa�a, clef in Ia inceputul acestui secol, s-au ocupat de cer­
lupta aceea insu�l Slnan pa�a se prlvlll de cetarea desfi�urlril bltillel de Ia Cilugireni
pe. cal intrMo mla�tlni foarte intlnsi, de uncle s-au aflat �� Nicolae Densu�lanu �� Constantin
cu mare greutate fu scos; a�a ci in acea bitiM 1. Britlanu, in doui studlf - inedite -
lie au fost omorifi patru pa�l �� �apte sangeaci aflate Ia cablnetul de. manuscrlse al Bibliotecll
Acadernfei R. S. R.
fl am clftlgat 15 tunurl �� un steag verde al
profetulul lor, Mohamed, mult pretult de Daci numele lui Nlcolae Densu,lanu este
cunoscut cltltorilor no,tri, fllnd prezent de
din,u ,1 loarte respedat•••"
mai multe orl in paglnfle revlstef3, eel al lui
Astfel relata Mihal Vlteazul, intr-un docuM
C.l. Britlanu necesftl citeva predzlrl biogra­
ment redactat Ia inceputul anului 1601, vic­ flce. S-a nlscut in 1844, fUnd vir cu Dlmltrie
toria sa de Ia Cllugirenl din 13 august 1595, fl I.e. Brltianu. A avut o striluciti carierl
bitilie desfl,uratl, decl, acum 390 ani, cind rnilftar4, ajungind pini Ia gradul de general.
se confruntase cu o puternici armati oto­ Speclalizindu-se in cartografie, a lucrat Ia
manl ce trecuse Dunlrea, mutt superfoari Observatorul din Paris, Ia serviduf cadastral
numeric o�tfl de care dfspunea in aceJ moment al Frantef, Ia serviclul cartograllc at armatel
Tara Romlneascl. franceze, apol Ia eel al armateJ belgie.te, �i,
ulterior, Ia Institutul geografic din Vfena. A
tn imagini: Jupta de 1a Clllu@�reni tn stampe rom�nesti fosi directorul lnstitutuluf geografic al �rmatef
din sec. XIX (pp. 2-5) $i gravuri germaoe din i596 romune. In 1889 a lost ales membru cores-
te})l'C2enttnd construlrca. sub ·supravegberea lui Sinan
p�a. a podulul peste Dunlrc (p. 6) $i blt�Jia de la
podul Glu�ului din 1595 (p. 7). din lucrarea Panoni�
Historiae Chronologica. Francrort. i 596; reproducer1 1-� Maga-zin istoric. or. 4/1979. 4/1980; 10/1974;
din colee�Ule BlbliotecU Academtei R.S. RomAnia. 10!1980, 3/1981, 9(1984.
'
pondent at Ac:ademlei Romine. Jmpreuni c:u
G. loan Lahovarl ,t. Grlgore Toc:ilescu a pu­
bllc:at Marele dicponar geografic al Hom!­
0 biruin\i unici
niei, In elnel volume (1898-1902), luerare
monumealtall, c:u bogate referlnfe Ia trec:utul
loca11tltilor romln�tf. In paglnlle Analclor
In analele
Academiei Rom!ne a tJplrlt, de asemenea,
mal multe c:omunfeiii, prlntre ure Insemna­
tatea hartei tarii pentru apararea naponala,
secolajui XVI
lmemnAtatea istoriei naponale din pnnctul
de vedeTe militar, Insemnatatea hartei �rii NICOLAE
pentrn istoria patriei � a neamului. S..a stlns
din vlafi fn 1910.
·

DENSU$1ANU
La 6 lanuarle t 902, ceneralul C.l. BrttJanu
1-a trlmls lui Gr. Toellescu, Ia solldtarea aces­
tala� an stadia - publleat aeum de Magazin
istoric pentru prima oarl - asupra stratecfel
lal Mlbal tn bltiiJa de Ia Clluglrenf. StudluJ · Chestiunile principale ce ni se prezinta tn
a lost lnterc:alat de Toellesc:u tntr-o conlerlo.1l studiul aceste1 batalii stnt nrm.atoarele:
a sa despre Clluclrenl. 1) Care este, tn general, caracterul istori�
CelllaH stadlu - din care publlclm citeva a1 luptelor ce le-an purta� domnii romADI
fracmente sau, mal blne zls, avtntl in vedere - cu tu:cii, lnceptnd de la Mncea. eel Mare.
strudura textulul, ctteva dlia idelle sale_- a 2) Care era organizathmea pnterii armate a
lost alcltult de Nlcolae DenSUflanu in aucust �arilor romane la finele secolnlui al 1 6-lea, cu
t M4 fl eonliltule', de fapt, an referat al slu deosebire lnsa cum erau compuse fortele de
llllfta anor lucrlrl 'rlvlnd Ba.talia de la razboi ale lui Mihai Viteazul tn lupta de la
Ciluglreni, 'rezentate Ia coneursul pe aeeutl Cilugareni.
tellll oraanlzat de revlsta Romania militara 3) Care era pe Ia finele seco�ului_ al_ 16-lea
capnne tntre GJUrgm �� Bncu­
•• acel aa. .Deplflnd eadrele unul referat linia de comuni
....

re�ti pe care tnaintase trupele lui Sinan �


"''rlu-zls, N. Densuflana se aapjeazl el
catre catugareni.
l•llfl ta aaaHza eeleltrel ltltllll, evlden!Und
4) care eran pozifiunile ocupate d� �i doi
lacenlozltatea domnltonlul romln tn adop­ adversari tnainte de tnceperea lupte1 ��. tn­
flrea: anor solutll care sl-1 aslcare victoria, deosebi nnde s e aflau taberele lor.

In ,oflda sa,erlorltlfll lnamlculul. El anaU­


5) Cum s-au desf�rat �i cum au decux:s


zeazi, de asemenea, caraderul luptelor pur- diforitele faze ale luptei de la Cllugarem.
tate de domnHorU romlnl ca Poarta, arltfnd
6) -ln fine, care a fost, dupa documente
el acestea n-au lost rlscoale ale unor fl.rl
fi dupa mi�arile ce le-a:u executat trupele ro­
IUfase efedlv otomanllor, d rlzltoaie duse de
m!ne, planul de· bataie al lui Mihai.
ltate suverane, neatimate.
1. Luptel� rom!nilor cu turcii s-ar put�
Am transcrla cele doul texte inedite con­ numi, tntr-un studiu istoric. rascoale numa1
form normelor orlocraflce adualt', ,lstrtnd ctnd turcii ar fi avut o domnie legi tima �i
iasl ••rtleularltltlle stilistlce ale autorllor. constituita asupra jarilor romane. Aceasta
Peatra curslvltatea ledurll, nu am mal marcat tnsa turcii n-au avut niciodata. Din punct de
prln ,aade Jntreruperlle •In text. TitJurlle ne vedere al dreptului international, suverani­
••arfla. tatea. attt interioari ctt �i exterioari, a
Joan LACUSTA pirilor romane, nu a fost niciodata nimicita
de turci. Tractatele sau capitulatiunilt ce le Mai avem tn aceasta privinfa inca un aft
au t�cheiat domnii romani cu turcii nu au document foarte pretios - scrisoarea colone­
. fost numai simple tractate de alianta inegala: lului Albert Kiraly2 trimisa a dou� zi dupa
Turda sa apere tarile romane dnd vor fi bataia de la Calugareni principelui Sigismund
Bathory din Transilvania. Avem aici un ra­
atacate, iar jarile· romane sa plateasca Port:ii
port militar oficial de pe teatrul de razboi.
otomane un tribut sau dare anuala. tndeo­
Textul acestui important document este ur­
sebi tarile romane nu au fost niciodata pro­ matorul: ,Am crezut ca•e necesar sa comunic
vincii turce�ti, cum au fost Bulgaria, Serbia. Ilustrita.pi Voastre urmatoarele: Cu ajutorul
Grecia, Bosnia �i M untenegrul. lui D�zeu am avut ieri tn ziua de marti Iupta
Ce e drept. orientalistul austriac Hammer ln cu Sman pa�. care a tinut de dimineata
ptna seara. o lupta de ctt care mai tnver�u­
istori.a imperiului otoman consider! pe Mihai
nata eu nici nu am a:uzit, dar nici nu am
Viteazul ca pe un principe rebel fat! de
vazut sa se tnttmple. De ctte ori noi am fuga­
Turcia. lnsa Ha�mer, care scrisese tn prima
rit pe inamic ptna tn castrele sale, unde adu­
jumatate a secolului trecut, nu cuno�tea isto­ ntndu-�i iara puterile ne au respins � i ei pe
ria rapoartelor internajionale dintre tarile·ro­ noi, iar noi avtnd credinfa tn ajutorul nostru
mane �i' Imperiul otoman. reciproc i-am tntors de ctteva oi'i tnapoi tn
3:Este tn afara de orice tndoiala ca drumul fuga, a�a ca pe multi i-am persecutat ptna tn
pe care a tnaintat Sinan p� catre C3.luga­ corturile lor �i am ucis chiar �i pe cttiva din­
reni a fost tntre dealul Uzun �i dealul Manas­ tre turci. tn urma trei p�ii [p�le] conduse­
tirei sau Dadilov, fiindca aici ni se prezinta sera tn persoana trupele lor asupra noastra
acee�i strtmtoare formata de tnaltimi �j pa­ ptna tn castrele noastre, unde, ajuttndu-ne
duri pe care Thuan1 o nume�te angustiae � unii pe altii, i-am respins �i i-am urmarit
fjjndca pe aici a fost tn vechime linia cea mai iar�i, !nett de abia au putut sa scape chiar
importanta de comunicatiune tntre Giurgiu !ji p�ii ace�tia. A11ume umll din prizonieri,
�i Bucure�ti. care era mai mare peste artileria turceasca,
Istoricul Hammer, pe baza ftnttnelor (iz­ ne relateaaa ca fapt sigur ca cei trei p�ii au
voarelorJ turce�ti ne spune ca armata lui Si­ fost �i ei mtnjiti cu noroi �i lut �i numai �
nan s-a tnttlnit cu trupele lui Mihai la defi­ au putut scapa tn castre, iar Sinan pa� ar
leul de la C3.1ugareni. acoperit de poduri �i fi zis ca nu �tie ce fel de oameni slntem noi.
m�tini, iar tn descrierea ce o face colonelul ca. dam navala asupra l�r cu attta tndrazneala.
Gio Mar,co !solano se spune expres ca Mihai fiindca nimeni n-a �uzit ptna acum ca ni�te
s-a opus Ia pasul de I a C!lugareni.' ln fine. tn trupe a� de mici sa tndrazneasca sa mearga
A ntdele lui Fugger aceasta strtmtoare este asupra puterii de razboi a tmparatului tur­
numita ,calea lunga adtncita". cesc �i sa puna In fuga pe trei p�ii..."
5 . Adevaratul teatru de lupta de la C!lu· Din aceasta scrisoare rezulta. unnatoarele
gareni nu a fost tn strfmtoarea celor doua fapte pozitive:
de�luri, nici la caput podului de peste Neajlov ca. lupta. de la Cllugateni a fost una din
�i castrele (taberele] cre�tinilor, dupa cum cele mai $ingulare lupte In analele militare
accasta se constat! prin un raport din 19 ale secolului al XVI-lea.
septembrie 1595 adresat Senatului din
ca trupele celor doi adversari s-au respins
tn mai multe rlnduri unele pe altele ptna !n
Venetia.
castre. sau. cu alte cuvinte. ca. aUt romAnii
1 Ja�quP.s Augustin de Thou (Thouanus), istortc ��
f1iplornat rrancez
Hfstorio.rum aui
· CfS53·1617),
temporft, tn care
autorul unel scrfert,
deserle eventmentele
•Albert Kral � eomanda det&$Am�tuJ de tranaO•l·
nent trtml.a tn a utor ..-olevodulut 1'lr11 Romtn�ti de
dtn tre t 546 Si t 607. prtnctpele Tran nntet.
eft � turcii au trecut tn repetate r!nduri peste departar-e de 7 (�i] 1/2 kilometri de CopJ.ceni;
podul de la Neajlov fad sa-l distruga. de aceea vedern ca trupcle lui Mihai tn cursul
ca. romanii au avut cele mai multe pierderi zilei ataca �i resping tn diferite rtnduri pe
fn cai, prin urmare ca arma (folia) principat.a. turci ptna dincolo de pod �i apoi i�i se re­
a lui Mihai Jn Iupta de la C3.lugareni a fost trag ln ordine, gata tntotdea�na a relua atacuJ
ravaleria �i nu infanteria. ofensiv; ca. tn fine, tn momentul decisiv, ctnd
ln aceasta privinta mai a.vem �i un alt pre­ partea cea mai mare din turci, dimpreuna cu
tios document, raportul legiunii italiene tri­ Sinan. se aflau dincoace de pod, trupele lui
misa de Ducele din Toscana Jn ajutorul prin­ Mihai fac sfortari e:xtraordinare, lmping tru­
cipelui Sigismund &thory, �i tn care se spune pele turc�ti tn mase spre pod �i le arunca tn
cl Mihai avusese tn lupta cu Sinan p � m�tini.
8 000 oameni cavalerie (4 000 din Muntenia Fara Jndoiala ca. planul acesta al lui Mihai
�i 4 000 din Moldova), 5 000 sec:ui �i 3 000 are un caracter particular de tnddzneala, tnsa
unguri, adica tn total 16 000 oameni. aceasta este partea esentiala tn geniul sau
6. Venim acum Ia partea strategica. la una militar. Aceste acte de tnddzneata extra­
din cele mai importante chestiuni tn ce pri­ ordinara ale ,sale au adus totdeauna ln con­
v�te istoria bataliei de Ia O.lugareni. �i fuziune pe adversarii sai. A� s-a tnttrnplat
anume care a fost aici· planul de lupta al lui Ia Cllugareni, la �limbru [�limbar] � la
Mihai, fiindca desigur ca a trebuit sa aiba un �roslau.
plan de bataie bine calcuJat, ctnd a deds sa Avea, �dar, dreptate vistierul Stavrinosl
se dimita (avtnte] la aceasta Iupta fad forte c!nd, vorbind despre lupta de Ia Cilugareni,
materiale suficiente. ne spune ca Mihai urzise fata de Sinan rnari
Care a fost intentiunea strategic! a lui stratageme �i planuri de razboi. De aJtmin­
Mihai, care a dominat toate mi�rile trope­ terea nici nu se putea ca. fata de superiori­
lor sale4 de ce dtnsul urmarea pe turci ptna tatea numerica. a armatei lui Sinan, planul
dincolo de Neajlov �i iara�i t�i tragea tnapoi de bataie allui Mihai sa nu fie tntemeiat pe o
trupele sale, fara sa distruga podul ? stratagema.
Acest fapt ca Mihai nu clistruge podul de Stratagema pe care Mihai a lntrebuintat-o
peste Neajlov nici la sosirea sa aici, nici chiar Ja Cllugareni, ce e drept, djn punct de vedere
Jn cursul Iuptei din ziua de J 3 august, ne istoric nu este noua. Ea �te veche �i noi o
arata tndeajuns ca intentiunea strategic! a vedem practicata !ji !n epoca roman! tot In
lui Mihai era sa nu Jmpiedice trecerea vreunei partile de dsarit ale Europei, tn Mesia
pat1i di� armata turceasca dincoace de pod. [Moesia]. lrnparatuJ Deciu, la anul 251 dupa
Din contra, pentru dtnsul podul acesta servea Christos, urrnarind pe gotii care devastau
numai ca un mijloc foarte burt tntru realiza­ Moesia �i Tracia, pe ctnd ace�tia se retrageau
rea planului sau de bataie. catre Dunare. fu atras de ei tn ni�te rnla.5tini
Intentiunea sa, dupa cum rezulta din ale­ de Itnga satul Abrut tn Mesia inferioara unde
gerea terenului �i din toate•mi�rile trupelor a �i ,pierit. Tot astfel �i �tefan eel Mare, la
sale. era ca dupa ce turcii vor trece tn numar anul 1475, distfuge tntreaga armata a lui
considerabil dincoace de pod sa-i respinga Snleiman p� Jnectnd-o parte tn apele Birla­
deodata pe toti tn mase �i sa-i cufunde Jn dului, parte tn undele Siretului.
ml�tini. A� a condus �i � a executat tn toate luptele sale .Mihai ne apare ca eel

dtnsul �i atacurile �i retragerile trupelor sale �ai genial strateg aJ timpur!lor sale. El con­
tn cursul zilei de 13 august. cepe �i executa planurile sale cu o vie patnm­
dere �i cu o forta de vointa tntru adevar uimi­

De aceea vedem ca Mihai nu cearcl a se


opune lui Sinan p� tn strtmtoarea dintre toare:
Uzun �i Dadilov. ca lupta se desf�oara pe 1Autor at unci cronici cootcmpotanc dcsprc faptcle
ctmpia· Cilugarenilor, dincoace de pod. la o lui Mihal Vltcuul. · .
Strategia
·�me strategice ce putea comite Sinan p�
cu tnaintarea sa tn tara. De aici prima tnda­
torire pentru voievodul roman ca. retdgtn�

biruintei
du-se de 1& Dunare, s� �tepte tn lini�te de­
mascarea plaliului de navalire ce U avea tn
vedere Sinan p�.
Acum, daca privim bine figura topografica
General
a �ichieruJui strategic, cu o�u1 Giurgiu ca
punct de pornire �i Bucur�ti - capitala
CONSTANTIN tarii - ca obiectiv ee-l aveau tn vedere nava­
litorii. relieful terenului care nu este simp­
I. BRATIANU bil schimbat lasa sa se vada ca turcii puteau
utiliza cu avantagii .ca linii de operapuni
strategice trei cai largi aproape paralele �i
nu departe tntre ele, care de la Giurgiu du-
Cronicile timpului ne spun ca ·tncerclrile . ceau la Bucur�ti �i anume: Drumul Olacu­
romanilor de a opri pe turci de a trece Dunirea lui, cu defileul la calugareni. (adica drumul
Ja Giurgiu zadarni cindu-se prin . faptul ca ei principal). Pe dreapta acestuia. drumul de
se gaseau amenintati de a fi Juap pe la spate carute cu defileul la Dadilov �. la st�a.
de un corp de turci ce trecuse Dun�rea mai drumul de carute cu defileul Ia Valea Dracei
la vale de Giurgiu. Mihai s-a retras cu �irile (spre Stdmba).
sale de la Du�re �i a I�at pe vizirul Sinan Zic ca Sinan putea utiHza cu avantagiu
s� treaca fluviul In voia sa. aceste trei drumuri. caci cii toate obstacolcle
De alta parte, moralul oastei. dar mai cu naturale interpuse pe oarecare puncte. mica
seama prestigiul autoriU.pi lui Mibai pentru departare ce despartea aceste drumuri facea
ai sai �i pentru striinatatea care avea ochii ca tn aceasta regiune accidentaU. armata
aputip asupra sa, li ." impuneau voievodului turceascl sa nu tnceteze de a se g3..c;i. fata
roman tndatorirea ca, parasind Du�rea, s� de orice eveniment tactic, pe un front stra­
nu se retraga numaidectt Ia munti. pentru a tegic nu mai mare dectt 8 km.
�tepta aici tn sig¥ranta ajutoarele promise De alta parte, starea cea rea a acestor dru­
din Ardeal �i Moldova, ci mai tntli sa tncerce muri �i pustiirea cu desavt�ire tn care se
nQrocul cu propriile sale forte. daca nu cu gaseau localitatile, precum �i regu!ile strate­
speranta de o nimicire completa a vraj ma­ gj.ce cele mai elementare, impuneau lui Sinan
�ului, dar cu siguranta de a arunca dezordinea p� tndatorirea de a nu se angaja cu nume­
�i spaima tn oardele musulmane. roasa sa oaste - de peste 200 000 oameni,
De altfel. ace-asta nazuinta a lui Mihai se plus un numeros material de rizboi - numai
explica �i prin faptul cl domnii romAni, pre­ pe o singurl cale, ci a se tndruma In tara daca
cum f�cuse �i Mihai, niciodata n-au ezitat de nu utiliztnd cele. trei drumuri ce se deschi­
a lncerca sa opreasca pe navalitori cbiar la deau In calea sa, dar eel pupn doua din ele.

grani?-. Aceste probabilitlp strategice lnvederate
De asta data tnsa marea disproporpune de situapunea punctelor strategice �i a li­
tntre foqeJe beligerante, 8 000, fie chiar niilor de� operatiune cuprinse pe �ichieruJ
16 000 romani fata de 200 ()()() musulmani. strat�c de navalire a turc�lor spre Bucure�ti
excludea de mai tnainte pentru romani pro­ mai impuneau voievodului romAn o a doua
babilitatea , vreunui succes tactic decisiv tn­ . lndatorire: ca in �teptarea sa �ntru a vedea
tr-o batalie reguJata data pe un teren de
desfa�urtndu-se planuJ turcilor de patrun­
lupU. inttmplator sau pregatit de tnainte.
Voievodul roman. tn hotartrea sa de a se dere tn tara sa caute a ocupa t n acest e�ichier
lovi cu turcii, nu put.ea ambipona de clt strategic ce se avea tn vedere o pozitiune de
perspectiva de a se folosi cu succes......
de gre- utide sa se poata arunca cu tnlesnire ca un
torent mai tntii asupra coloanei tn care s-ar tarea turcilor In defileu. Din contra, martori
gasi vizirul Sinan, ln trecerea sa tn unul din oculari pQ¥estesc ca Ia Calugareni toiul luptei
cele trei defileuri ale e�ichierului strategic. a fost chiar pe podul de pe Neajlov.
Mihai, ca mare capitan cum era, cuno�tea Mihai n-a tngreuiat trecerea pe nici unul
efectul moral asupra celorlalte coloane vraj­ din cele trei defilee, probabil pentru a nu-�i
m�e de tndata ce el ar fi reu¥t chiar numai crea sie�i greutlti tn diversiunile ce avea
sa arunce de2JOrdinea �i spaima tn coloana intentiunea sa le execute tn cazul ctnd armata
principal! condusa de generalisimul, armatei turceasca s-ar fi lndrumat tn tarl pe mai
otomane. $i el, marinimosul Mihai Viteazul, multe coloan.e. •

n-� ezitat de a face aceasta, adica de a ataca Staptnirea aceasta aUt de temeinica pe
cu energie pe Sinan p� tn detileul de la e�ichierul strategic tn care Sinan p�a avea
Cilugareni, chiar atunci ctnd el se gasea aici sa conduca operatiunile sale strategice de
tn fruntea tntregii sale �ti. navalire asupra Bucure�tHor. �ingura - chiar
Acestea stnt considerafiunile strategice care de nu s-ar considera nirnic din greaua situ�­
au tndreptatit pe Mihai ca, retragtndu-se de tiune tn care se gasea tara �i chiar de nu s-ar
Ja Dunare, sa se �eze calare pe cele trei linii considera nici una din marejele fapte cu cate
de operatiuni ce stateau deschise tnaintea · eroul de la Cal\lgareni a atras admiratiune
turcilor tn navalirea lor spre Bucur�ti. Adica lumii - este tndestulatoare pentru a ne tn­
sa ocupe muchia platoului de la Calugareni, fati�a pe Mihai Viteazul, adevaratul "Atarele
care se gasea aproape la egala departare (cam Beli Duce al acelui timp. cum t1 numeau con­
·ta 6 km) de cele trei defileuri de trecere pro­ temporanii sai.
babile a coloanelor turc�ti tn drumul lor Ungnad �i Szekely, comisarii tmparatului
spre Bucure�til, De altfel, dupa cum am Rudolf, tn raporturile lor din 16 apriiie 1600
vazut, nimic nu tndreptatea pe Mihai sa numesc pe Mihai , General omni exceptione
creada ca vizirul Sinan avea sa patrunda tn maior" [generalul eel mai iscusit tn toate).

tara urmtn.d o singura cale cu toata oastea Iar iezuitul Biselini, conteruporanul lui Mihai
sa, �i mai cu seama ca sa comita marea gre­ Viteazul, zice despre dtnsul: ,ca. foarte bine
�eala de a se v!rl cu o o�tire attt de nurue­ s-ar putea aplica lui Mihai voda vechea ctn­
roasa tntr-un defileu strimt, mocirlos �i pa­ tare de biruinta a bisericii: c U.udaji � prea­
duros, cum era strtmtoarea de Ja catuglreni, marip pe top os�ii lui. tn general. iar mai
Aceasta credinfa a lui Mihai o adever�te presus de toji pe Mihai, ducele oastei tnvin·
·�i faptul ca el, la Calugareni, n-a facut nici gatoare".
o lucrare de arta (genistica) pentru a-�i tntari $i poetul grec Stavrinos, tot contimporanul
pozifiunea ce ocupa, precum nici n-a stricat lui Mihai Viteazul, primind yeste de m�­
nici unul din podurile de pe Neajlov �i con­ leasca asasinare a acestei figure marete, �
fluenta sa, Cilni�tea, pentru a tngreuna tnain- exprima astfel durerea sa: ,Cade-se doarl sa-l
1 tnscmnare a lui Grlgore Tocllescu: .,Aiel, oumal, pltngep avutii �i saracii, pietrele �i lemnele
stntem sill�l a dilert de concluzlunlle d-lui general, se cade sa verse �iroaie de lacrimi ca onoarea
deoarece Mihal n u ta pozl�lune Jn aJun de i 2 august la
vitejilor a pierit. Cuvine-se ca tn toata Tara
C�lutr.lrcnl, ci el se an� 15 km mal spre'nord, la Copllceni,
pe malul Arg�ulul, de unde tncll �I mal blne putca sll RomAneasca mici §li mari sa se tmbrace tn
observe cc d r um avea sll apucc lnamlcul. Dar consldera­
haine negre �i sa pltnga pe Mihai, caci au
tiunile generate ale emtnentului nostru st.rateg rllmtn tn
picioare $1-1 fac deosebttll o noare". pierdut pe Domnul lor, pe acel mare viteaz".
·cANCELARIA DOMNEASCA -

A LUI MIHAl VITEAZUL ·

TRAIAN· IONESCU;.NI$COV
,

I
I '

In vtafa poUttcl a firilor romlne, cance­ zolvarea pridnll era dupi aceea discutati in
larh- reprezenta una din cele mal compl�xe sfatul domnesc, tn prezenta domnltorului,
�� fmportante lnstHufll ale domnlei -... local care 'ronunta hotlrirea.
in care se elaborau toate documentele ofldale Urma redadarea ffnall a adului, scrlerea
Interne (danll, intirlrl de mofll, relafli fami­ sa de citre un grlmitlc, revederea textului,
Uale, judecitl -etc.) fl adele prlvind relafil fl, tn cele din .urmi, semnarea de cltre domn
externe (legituii fl privilegll comerclale, . fl autentiflcarea 'rln apllcarea pecetel vole­
allanfe, tratate f·•·>· vodale (termenul hrlsov venea de Ia bfzantl­
lntreaga struduri fl organlzar.e a cance­ nul chrysobul = slgJJat cu bula de aur), uneori
larlel era astfel conceputi incit sl creeze un fl ale marilor boferi, care tntlreau, eu seninl­
cadru solemn procesulul de elaborare a docu­ turlle fl parafele lor, dedzfa domnltorulul.
mentelor, de naturi sl lmpresloneze pe soli­ Astfel . tntocmtt, cu fDururlle de mltase
citant fl sa...J convlngi de caraderul ofldal al multlcolorl, de care atlma pecetea domneasci
adulul ce I se inmtna. Sugestlve in acest sens In ceari rotle, lnconjuratl uneori de slgllllle
-
sint etapele care trebulau parcurse In elabo- · mal mlcf fl tn cearl verde ale dregltorilor
rarea actulul de cancelarle. Mal lntil, trebula din statui · domnese, documental era lnmlnat
ca adul sl fie sollcltat de eel In folosul clrula solfdtantuluf. §I 'entru ca solemnltatea acte­
lor si fie fl mal evfdentl, textul era redactat
urma sl fie dat. PetJfla o susflnea eel In cauzl,
tn llmba slavonl (tntr-o efoci.. .p�aJ tlrzle fl
daci era boler, ·sau un Clregltor de Ia curte, In IImba greacl). CoreSfondeJJta· p . rt�c'ulari
i.n cazul tlranllor. Domnltorul lncredlnfa fl unele documente mal fufln t . nsenntafe erau
apol unul lspravnfc cercetarea cazuluf. Re- alcitulte tn romlnl.

rigida fi tncorsetata de o for­ obifnuite fi care consemnead.


� Domn al pirlilor mularistica ce se repeta, a­ numele unui mare numir de
proape invariabil, de zeci � persoane. Astfel, .Ja 4 august
sute de ani, de 1a .domn 1a 1599. Mibai Viteazul dadea un
de peste munti domn §i de Ia document Ia hrisov (77 x 65 em) tn care·

document. tncepe treptat.trep.. lntarea boierului. Stoica, mare


Pornind de 1a acea.sta reali­ tat sl capete noi forme de vis�ier, achi%ipa ociuilor de la . .
tate evidenta. istoriografia expresie fi, totodata, sl oglin­ 440 oameni.. pentru caJ;e pli.­
noastra a considerat. multa deascl mai pregnant evolupa tise 521 300 aspri. Relevant
vreme, ca la curlea domneascl petrecuta tn stnul societlpi In acest document este faptul
• ar fi existat o cancelarie ce se
romln�i a vremii. Aceastl cl hi formula titlului domnu­
ocupa cu traducetea �i re4ac­ . teridintl este evidenta, mai cu lui.. Mihai apare ca. ,.stlptnind
tarea In slavona a hrisoavelor seama. tn cancelaria domneas ­ p domnind peste· toatl tara
solemne �i. paralel cu ea. o ci din vremea lui :Mibai Vi­ Ungrovlabiei. b);cl p al pir­
cancelarie tn care se tncheiau teazul, spint j>olitic � diplo­ tilor de peste munp, A�ui
tnscrisurile tn limba romana. matic ce s-a ridicat deasupra §i Faga�ui hert:eg". Dupa
ln · realitate avern de-a· face epocii sale � care a lncercat o perioadl tndelungatl tn care
cu o singura instituti.e feudala ca �i prin intermediul actu­ menponarea ,pirplor de peste
- cancelaria romaneasca - lui de cancelarie sa reflec­ munp" lipsise din documente,
ce emitea acte tn Jimbile te ·tendintele politice ce se formula reaparea - � nu tn­
romana. slavona. latina. grea.. faceau tot mai evidente tn ttmp�tor - ln formuJaristica
ca � unde existau. de a.seme­
nea, servicii destinate purtarii
slnul societapi din vremea sa. actelor domne§ti ti o �:
"
. Printre documentele ce s-au­ constata ti tn actele simi
corespondentei �i tncheierii ac­ plstrat de Ia m�le voievod din sec. XVU. Mai lntli e de
telor tn polona,. maghiara et'C. se afla � ctteya hrisoave JDo­ semnalat faptul cl a.c.eutl •
La sft�itul secolului . XVI, numentale. acte scrise pe per­ titulatura, d�i nu reflecta o
instituj:ia cancelariei, destul de gamente de dimensiuni. ne- situape reala la acea datl,

8
.

subliniaza adt ..:om;tiinta a­ Tara Ardeatutui [s.n.l" ( 15 apoi)a 13 aprilie, a lui Oprea
parte.u.entei lui J\lihai Ia o mai 1600). de Cordun �i Undreia� de Cor­
glodoasa tradttie voicvcdaHi., Ace�ta ultima formula re­ cova (jud. Mehedinti). Alte
ctt �i pe aceea de a ur�a leva, fie �i tntr-o maniera in­ documente amintesc de jude­
liniile politice directoare ale direct!, caracterul actiunii lui cati tn legatur2. cu satele Grop­
predecesorilor sai, care prin �Mihai in Transilvania, faptul �ni (jud. Olt) �i Fure�ti (jud.
posesiunile de peste munti ca el actiona acolo nu tn in-. Arge�). Novaci �i Suseni (jurl.
staplnisera �i tn tara roma­ teresul Habsburgilor, ci ur­ Gorj). Urnirea dincolo,tn Tran­
neasca a Transilvaniei. Dupa mtnd idealul major al unirii. silvania, a unor sa.te din Tara
cum sublinia P.P. Panaitescu Este de sublinjat continutul Romaneasca. tn diutarea lui
tntr-o comunicare reprodusa �i pe care tl avea no�iunea de Mihai. spre a 1i se face drep­
tn Atfaxazin istoric (nr. 3/1984), domn, tn sensul ca staptnirea tate, conc;tituie l?i o dovada
staptnirea dommlor romani tn lui Mihai Vitea7.n1 tn Transilva­ elocventa a sentimentului co­
,o mare parte a Ardealului" nia nu era dependenta de nici lectivitatii unice romane�ti la
a introdus .. viata Jibera roma­ o putere straina, ci avea un 1ocuitorii de-o parte l?i de alta
neasca tn aceleal?i forme poli­ caracter deplin. a Carpatilor. '

tice �i sociale ca la ei tn tara". Noul statut politic tn care Actele emise de Mihai tn
Pe de alta parte tnsa pas­ se gasea Transilvania a capa­ Moldova - cu exceptia unei
trarea acestei formule a pose­ tat consacrarea tn documente scrisori redactata tn tabara de
siunilor de peste munti tn �i prin modul tn care se con­ la Hotin ( 10 mai 1600) tn
titulatura domnului - tntr-o stituiau ma.rtorii la tntocmirea Jimba polona ·�i adresata boie­
vreme ctnd nu mai exprima actelor respective. De obkei, rilor din cetate - n-au mai
o realitate istoPica �i nu mai ace�tia erau boieri, membri ai tinut seama de tiparul formu­
Era tn u z - ni se pare deo­ Divanului domnesc. t n actele larului de cancelarie. Sub pre­
sebit de semnificativa, martu­ emise tn Transilvania. com­ siunea evenimentelor. au fost
risind �i despre gtndul voievo­ ponenta reflecta noua realitate redact�te acte foarte laconice.
dului de-a aduce sub sceptrul istorica: alaturi de dregatorii 0 particularitate a lor consta
sau Transilvania, fapt de:attfel din suita voievodului figurea­ tn aceea ca pastreaza formula
implinit tn domnia sa stra­ za. §i demnitari transilvaneni cu titulatura domnu1ui a�a
lucita.. - Comi� Ga,war, Sechel Moi­ cum apare ea tn documentele
je�. ,mare ghenarar�", $tefan muntene �i formu!�. de inche­
Ciaky sau ·Dimetar Napr�hi, iere din cele moldovene�ti.
·satele urmeaza
.u .,mare catelare�".
·

liT' perioa<ia ctnd Mihai Vi­


Aces'te documente, origina!e.
atesta l?i ele existenta unci
teazul se afla tn Transilvania, cancelarii unice, romane�ti. a
pe Mihai . numero�i locuitori din Tara
Romaneasca, mtnati de diferite
lui Mihai Viteazul. De altfel,
la redactarea actelor au fost
nevoi �i pricini, au trecut mun­ folosit� attt dieci din cancela­
U nirea celor trei tari ro­ tii spre a solicita interventia ria Moldovei ctt �i din Tara
m�ne sub sceptrul lu1 Mihai domnitorului, d�i tn Tara Ro­ Romaneasca, aflati tn suitcl.
Viteazul a creat momente cu maneasca ramasesera - cum domnului, ceea ce da caract�r
totul noi l?i tn activitatea can­ am vazut - instantc care sa de 'universalitate romaneasca
celariei domne��. tmparta dre.ptatea. Trebuie acestei cancelarii. Dintre pisa­
Ctnd a trecut muntii tn sa vedem �i tn aceasta pte- rii moldoveni' s-au af!at alaturi
Transilvania. Mihai voda a care uneori a �ate tn- . de voievodul unificator de ta.ra
lasat tn competenta mari�or tregi - o expresie a prestigiu­ Arsenie Nebojatco �i Negila$,
dregatori solutionarea unor lui de care se bucura tn rtn­ renumiti In v�emea lor. pre­
probleme de cancelarie mai dul maselor dreptatea voievo­ cum �i altii. de mai pt.fina
putin importante. $tim aceas­ dala. Astfel, la 21 martie faima: un Ion�co, un GligoriE'.
ta �i dintr-o ,carte" redactata 1600. la Alba lulia, Mihai ju- Rusul, Tabuci �i Cdiciun, cu-
In romane�te �i data de marele deca o priciua � locuitorilor
logofat Teodosie, aflat la Alba din Mor�·ti (jud. Arg�) �i
lulia, neme�ului Olasi lano� tot aici. la 12 martie, a satu­
,ca sa fie tri' pace pentru ca 1-a lui Dobriceani (jud. Vtlcea),
fost mlnat nemi�ii sa mearga
cu turcii solie. Iar eu l-am .
ertat de cesta cale ca sa se
duca sa-l?i aduca juptneasa-�
de.la Logoj. $i nime sa nu-J
_ btntueasca preste carte mea".
Alte acte au fost emise de
Nicolae Patr�u. care semna
,lo Necula voevod §i domnu a •

toata Tara Romaneasca, fiul


marelui §i preabunului Mihail
voevod" (4 mai 1600), sau ,Io
N iculae voievod §i domnu a
toata tara Ung rovlahiei, fiul
marelui §i preabunuJui Io Mi­
hall voievod, domn a toata

'

noscut Inca din cancelaria lui limba romfma stnt �i tnsemna­ tea, �i,sa nu tmble mariia lui
Mihnea Turcitul. rile marginate facute de domn In aceasta cu teara. sa rldice
Mohilitatea cancelariei dom­ pe marginea actelor diploma­ sabiia In aleanul no5tru. fiindu
n�ti este ilustrata �i de faptul tice ce i-au fost prezentate. noi slugile cre�tin�ti � un
ca tn nici o alta domnie din ,De la solul Spaniei carele stnge cu cr�tinii noi stntem
•..

Tara Romaneasca nu s-au �de ltnga tmparatu1 nem­ gata a sluji cu mare pace ml­
emis acte de cancelarie tn tescu" a scris el pe un docu­ riei lui � terti mariei lui, �i
atttea locul'i ca tn timpul lui ment. Pe un act maghiar de la acum tnca nu ne lepadam de
Mihai Viteazul. tn afara de Andrei Bathory. Mihai nota : aceasta, numai ce vom sa tn­
Bucure�ti �i Ttrgovi�te, o serie ,.Ce-au trimis batar Andreiu� teleagem voia mariei lui mai
de localitati din M untenia, · l a paratul turcescu pantru deschis �i mai luminat".
Transilvania sau Moldova - pacea". Pe un altul - juri.­ Dintre aceste documente di­
�i anume Arge�. Cepturoaia. mlntul de credinta al lui plomatice. deosebit de impor7
Caracal. Craiova, Dobrotei, Kaptury Ianos. numit coman­ tant este eel din 11-26 iulie
Gherghita, Gradi�te, Gura Te­ dant al cetatii Suceava - 1600, dat la Alba Julia. �i In
leajenului·, Pit�ti, Ploie�ti, domnul a tnsemnat : ,.A lui care stnt cuprinse doleanjele
Streje.-,ti, Alba-Iulia, Fagar�. capturi pantru .i_uramlntu". lui Mihai Yiteazul ca raspuns
la�i, Hotin, unde s-a aflat c<tn­ Aidom.a voievodului, curte­ Ia mesajul adus de un trimis
celaria domneasca - au de- nii �i sfetnicii din cancelaria al tmparatului Austriei, Ru­
\
. venit, eel putin pentru o zi, domneasca �i-au scris lnsem­ dolf II. ln acest document.
re:?edinta de sca:un a tarilor narile pe diferi te acte tn roma­ voievodul roman.. t�i exprima
rom!De. n�te: ,Eu banul Mihalcea am crezul sau politic: mentinerea
scris", nota acesta pe o scri­ sub un singur sceptru, al sau
soare tn maghiard. adresata �j al urma�ilor sai, ,fir pre firu1
In frumoasa bistritenilor. Calota, banul Cra­ lui. �i pre feciori �i pre feate".
iovei, se adresa primarului Si­ a celor trei tari romAn�ti,
limbi romaneasca ciului, Lucas Engeter. de a.c:e­
menea. In romane�te: ,Multa
Transilvania. Muntenia �i Mol­
dova pe care Je unise tntr-o
viiata �i sanatate tremetu dom­ singuri. tara.
Transformarile petrecute tn niavoastri. ca la ai miei dragi
cancelaria domneasca tn tim­ Limba romAna a fost folo­
frat]. $i dupa aceea. de .veti sita. de asemenea. �i de mem­
put lui Mihai Viteazu1 stnt de­ tntreba domniavoastra de ast!
osebit de semnificative �i tn brii familiei voievodului. lntre
parte de locu de tncoace sa ei, Nicolae Patfa¥-U, fiul sau.
cua ce prive�te folosirea lim­ �ip domnia•Teastra ca e biue
bii romane tn redactarea docu­ � llinca, fiica acestuia �i ue­
� pace". Aceluia�i Lucas En­ poata lui Mihai Viteazul, de Ja
mentelor. Acest fenomen poate geter i se adresa · �i Nica Vis­
fi unnarit tndeosebi la actele care ne-au ramas ctteva tn­
tierul. cerlndu-i sa-� respecte semnari tn romane�te cu li tere
din afara cancelariei propriu­ juramtntul de credinta dat lui
zise - care pastra traditia Mihai Viteazul. ,.Au pare-vi 1atine, printre primele de acest
hmbii slavone. Astfel, tn timp fel din cultura romlneasci.
domniia voastra - scria Nica
ce cu aprox1mativ doua decenii Se cuvine, totodata, a fi
- ca domnu nost� iaste flra
tnaintea lui Mihai Viteazul, de o�ti �i fara de oameni ? menjionatl �i acuratetea limhii
�ub M,bnea Turcitul �i Petru Nu chl p zuireti acea. ca In folosite. ca tn acest document
Cercel , lntr-un interval de 14 de�rt chibzuit". din 13 aprilie 1600, tn care
am . rtumai doua acte au fost Mihai judeca pricina unui bir
redactate tn limba roman!, tn ln acel�i timp. documen­ nedrept pus de .,Nica V1Stia­
timpul domniei Jui �1ihai Vi­ tele redactate tn slavona con­ rul" : .,Deci, de va jura cum
teazul (care a masurat 8 ani), pn traduceri marginate !n ro­ nu 1-a pus el acel bir, el sl-fi
numa.rut documcntelor redac- man�te. Dar cele mai sem­ tiie ocina iar de nu va jura,
, tate In romane�te se ridica la nificative pentru caracterul ro­ sa faceti cartea acestui om,
40. Doua dintre ele (13 iunie manesc al cancelariei marelui sa-�i tie el a lui mo�ie. Acei�i
�i 15 septembrie 1600) �tnt v.oievod stnt, desigur. docu­ lti gri.iescu, tntr-alt chip sl nu
acte solemne, redactate tn mentele diplomatice redactate fie".
cadrul cancelariei domne�ti. tn limba romana �i care contin
I..imba romana In timpul lui
In slavona slnt doar formulele instructiunile lui Mihai Vitea­ Mihai Viteazul a c�tigat, &¥-­
de tnceput �i de sftr�it ale do­ zul catre ambasadorii sai, ori
sJnt rapoarte primite sau tri­ dar, un toe important tn tre­
cumentelor. burile oficiale ale statului, rna­
mise de domnu] roman1. lntre
De asemenea. multe din no­ tmputernicirile date de voie­ rete voievod evidentiind, �i
tatiile voievodului au fost fa­ vod solilor sai trimi�i la Sigis­ prin aceasta, caracterul romA­
cute tn limba romana. cum mund III. regele Poloniei, ci­ nesc al tnaltei sale actiuni po­
este 'cunoscuta tnsemnarel prin tim �i aceasta asigurare de litice. El a deschis, totodat l,
care Mihai, tntr-o clipa de pace a lui Mihai Viteazul ca­ drumul patrunderii scrisului ro­
adtnca meditatie politica la tre vecinul sau Ce sa nu va
. •.
mA.nesc tn cancelaria domneas­
destinele neamului �i tarilor . pornit pre cuvintele altora ca, fapt tnlesnit apoi de pre·
romane. t�i marturisea gtndul carei tmbla sa faca vrajba �i facerile social-economice. din
�au tnalt: ..�i hotaru Ardea-

sfada tntru toata cre�tinata- primele decenii ale sec. XVII.
. lului, Pohta ce-am pohtit, Mol­ care au dus la utilizarea pre­
dova, Tara Romaneasca''. tn ponderenta a limbii romAne tn
---

• Ele au rost publlcate tn votumul


Documente fi fnsemnclri roml!ntt�ti
documentele emise de succa­
1 MCQa:in iatoric, nr. t0/t975. din �c. XVI, Bucuze,stf , 19-79.
'

sorii lui Mihai.

10
'
' .

NEGRI
\
Prof. univ. EMIL BOLDAN •

,lnalt, frumos, elecant, sedueltor tn toate ehlpurlle, pe atit de dlstlns tn inflfl�area sa,
pe dt de nobll in slmflri" ; ,Frumos, inalt, lat in spate, cu capul '' barba i Ia Henrie IV,
eu care semina ; dlstlns, bun fl blind, poet uneorl '' intotdeauna fllozof". Prln cuvlnte� de
mal sus, G. Bencescu fl Maria G. Bocdan, fUca lui V. Alecsandri, schlfau portretul flilc ,1
moral al celul care -.rost Costache Necri, un mare patriot fl om de stat, unul din reprezentanfll
acelel admtrablle ceneratll de clrturari fl oamenf politld care, prln revolufla din 1848, Unlrea
din 1859 fl rlzb9lul pentru cucerirea tndependenfel, au pus bazele statulul modern RomAnia.
In flrul lunc de cenerafll al famlllel sale, Costache Ne gri a fost flgura cea mal reprezenta­
tlvl, dar - in aHe eondlfll lstorice fl eu alte mljloaee - inalntafll sll �1-au flcut fl el slm-
11tl prezenta in istorie fl eronlca 1-a inreJistrat incl din veacurile evulul medlu.
,

Ro�ie (petrecut prin 1500), 1-ar include �i


Oameni de tara, pe stramo�ul sau Ionild Negre, clci acesta
,.murise �i fusese tngropat In 1471, tn pamtn­
dregitori, diplomati turile sale de Ia Negre�ti, aproape de Vaslui".
Ionila Negre, scria mai departe Negri, fu­
sese ,paharnic al lui $tefan Voda (�i] a fost
Unele date despre· tndepartatii sai stramo�i
ni le ofera Negri tnsu�i. tntr-o scrisoare expe­
descapa flnat de catre acest erou [�tefan:
tn 1471' pentru ca s-ar fi opus actiunii dom­
diata la 29 februarie 1872, din Ttrgu Ocna,
1

nului de tnlaturare a lui Radu eel Frumos,


prie.tenuJui sau Vasile Alecsandri. Poetul l1 sub cuvtnt ca muntenii ,erau de acee�i na­
anuntase ca Iuera la amplul poem istoric
Dumlwava Ro#e pe care intenliona sa i-1 de­ tie �i credint;a cu noi". $i. mtndru de acest stra·
mo� a1 sau, tntr-un fel precursor al ideii uni­
dice - cum a � facut-o - cu prilejul tmplinirii
rii celor din dreapta �i stinga MilcOVlt lui.
de catre Negri a vtrstei de 60 ani. Comunictn­
adauga: , Strabunul rneu, fostUl paharnic.
du-i ctt a fost de ernoponat de aceasta veste,
avea inima deasupra capului", adica era do­
!'legri i-a atras atentia poetului ca ar comite rninat de ideile morale, nu de cele materiale
o eroare cronologica daca, printre vitejii
�i ,urm�ii lui, ptna la mine inclusiv, s-au
participanti la episodul de Ja Durnbrava !ncapattnat sa urrneze aceasta pilda".
tn imagini: Costache Negri $l surorlle sale Catinca. Cobortnd pe firul vremii, Negri amintea
Elena �� Zulola. apoi despre un alt stramo� al sau, ,om a�za t

11
,

.
�i practic". · pe nume tt:,Negre vornioul, sfetnic Constantinopol"; o fAcea, p robabil, pentru
credmcios # prevazator timp de 24 de ani tn a justi{ica numele familiei Mavrodi, caci tn
�ir al lui Alexandru eel Bun, de Ia 1402 ptna grece�te mavro Jnseamna, lntr-adf"vlr, ne­
tn 1426. li g!:i�ti numele scris printre cei 12 gro.
boieri tn doua crisobule (hrisoave] ale aces­ Revenind la Costin N�grea, �tim despre el
tui domnitor, care se af13. tn uricariul lui ca fusese tnaltat Ia dregatoria de ,.ban" �i
Codreanu (de fapt. Teodor Codrescu, edi­ murise tn Bas arabia, . tn 1824, Ia adtnci ba­
torul colecpei de documente Uricariu]. In trlnete. Sotia lui, fiica vornicului loan Luca, se
alte cinci, traduse � tiparite de Hasdeu. �i • tragea dintr-o familie boiereasca amintita
intr-unul pe care-1 avem tn familie, datat, de NeculCE} tn letopisetul sau, atunci ctnd
acesta, de Ia 1414 �i care se afla 1a min�". vorbe�te despre un ,$tefan Luca vistiernic:ul",
Un alt strimo� evocat de Negri tn amintita trimis de Dimitrie Cantemir la Petru eel
scrjsoare era ,,un soi de cavaler, nu un aven­ Mare, pentru a stabili, tn numele domri'l.tlui,
turier, <'um din capul locului ai fi ispitit s-o principalele condipi ale tratatului de aliantl
crezi, ci unul ratacitor. care, dupa ce-�i pa-: · tncheiat la 3/13 aprilie 1 7 1 1 tntre Rusia �i
rasise tara Ct• !o:OCru-sau, (Petru) voda. $chio­ Moldova•. Din casltoria lui Costin Negrea cu
puJ1 �i izhubse sa fie trecut tn cartea Qe aur fiica vornicului loan Luca s-au nascut cinci
a Venepei. a murit la Barcelona. l-am gasit copii: doua fete �i · trei bc'iieti - Petra&he.
urmele tn arhivele Vienei". Mihala&he � Constantin. Mihalache a aj uns �i
ln sft�t. tn afa.ra celor mentionap mai sus. el ,ban", ca �i tatal sau, �i mem bru tn Ob�teasca
t�i mai descoperea printre descendenti �i un Adunare a Moldovei ; a fost tatal a trei
tnain� care fusese decapitat ,,la Hotin de fete �i al unui baiat - Ion'i/4 - care, dupa
catre leremia Movila" ; acest tnainta� a1 lui studii de medicina tncepute Ia Paris, unde
Negri fusese ,.unul din cei patru [dregatori} 1-a avut coleg pe viitorul medic �i om pqlitic
care conduceau Moldova pt;ntru Mihai Vi­ roman Ludovic Steege, a murit, tn 1841.
teazul. din vremea dnd �-t domnitor ha­ bol_nav de tubercuJoza. ·
.

razea a.ceasta tara fiuJui sau P3.tra.5CU-Vodi •.• Dintre cei trei frati. Petrache, eel maj mare,
lata, �dar - t�i tncheia el enumerarea stra­ a avut cariera cea mai frumoasa. A ajuns
mo!lilor - at doilea descapatbmt pentru fra­ vornic �i mai apoi aga, fiind !f1ult pretuit
tii de dincolo de Milcov", ceea ce. cu alte cu­ de domnitorul Scarlat Calim�chi (1806; 1807-
vinte, tnsemna ca idealul unirii. pe care n tm­ 1810; 1812-1819). Acesta 1-a �i .numit,
parta�ea � pentru a carui tmplinire luptase �i tmpreunl cu boierul loan Ba�ota �i ttnarul
el, era vechi tn familia lui Negri. pe atunci Gh. Asachi, tn Depattamentul
Dupa cum se vede, Negr�<i.tii erau de stra­ judecatoresc al afacerilor strline ; mai ttr­
veche origine romAneasca. Numele familiei ziu, fiind un 'pravilist cunoscut, a fost tnsar­
era. de fapt. Negre (sau Negrea ). Schimbarea cinat ca, tmpreuna cu Andronache Donici,
hii tn Negri tradeaza, desigur, tendinta oc­ Costache Conac}?.i, Cristian Flechtenmacher
cidentalizant� a vremii, ac'ee�i care a �i ?-ltii, sa redacteze condica de legi care
facut �i ca Alexandru s a devina Alecsandri, a·.,ea sa fie ispravita tn !817.
Rusu + Russo. Milu - Millo �.a. De�i Sotia lui Petrache Negrea. Smaranda. era '
:--.; . Iorga ni-l tnfap�za pe ,.Negri de fiica spatarului !li mai apoi a vornicului Ma­
origine greco-levantini". iar A.D. Xenopol nolache Donici (b�nic: dupa marna, al lui
sustinea originea italiana a acestei' familii, A1ecu Russo)'; mama sa a fost una din ,fru­
ob�ia ei veche romaneasca este de necon­ moasele �i tnteleptele" fete ale logofatul ui
testat•. Neculai Roset Roznoveanu. Ecaterina, ma­
I
tu!13 Smarandei. a devenit sotia primului
\ Cu trup ti suflet dom.n pamtntea�. lonita Sandu Sturdza
(1822·1828). .
In 1821. th timpul Eteriei, de teama ciu·
partizani ai Unirii mei care tncepuse sa btntuie tn Moldova.
familia lui Petrache Negrea s-a refugiat la
Dintre Negre�tii care au trait tn secolul Chi�iniu. Molima de care fugise 1-a ajuns
XVIII retinem pe Costin. primul dintre cei tnsa �i aici �i Petrache i-a cazut victima. tn
doi copii (celalalt se numea Ion) · ai .iicnice· 1823. Dupa moartea sa. vlduva Smaranda
rului Negrea, ,.fost mare capitan aJ pnutului �i cei cinci copii ai sai - Catinca. Costache.
Covurlui" ; jicnicerul era . nepot d'U>a tata. ·

Elena, Maria � Zulnia, ultima nascuta. chiar


al unui Apostol Negrea, care a trait pe la tn 1823 la I�i - s-au stabilit tn capitala
tnceputul veacului XVIII. Pe acest Apostol moldava, fiind adapostiji de matu� lor Eca-
�egrea,· in lucrarea sa Neamurile Mavrodi­ terina, tn palatul domnesc.
nilor din Tara Ronuineasca # MOldova, publi· , ·
tn 1828. Smaranda s-a recasatorit cu poe­
cata tn 1912, C. Gane n considera. fira nici o
tul Costache Conachi1, vecinul de mo�ie al .
dovada, .,coborftor din "Mavrodi Grecul din
Negr�tilor. Poetul o iubea de _ multi vreme
' Jfaga.:iYJ iatoric. or. 7-8/1982: �i o ctntase · tn versurile sale, dar aceasta
• cu acest prileJ, nu--l de prisos, poate, sl ne oprim fiind maritata �i· �ama a mai multor copii,
putin � asupra pronuntJel aeestor nume proprtl bl�la­ se resemnase. De�i dragostea era tmparta­
bicc. UntJ, tentatt de pronrmtla trantuzeaad, Yorbesc
de Russ6, Nearf apt, pronuntla acestor nume
. clnd, de t �ita. de ambele parti. casatoria nu s-a putut
nu poate fi d eclt cu accen tul pe prima allabl: Rlisso, realiza dectt la cinci ani dupa rnoartea lui
N�m.• ca $1 $Ufan. l\6gdan - �.a. Cine ar pronunta
Mill6, numele Yestltuluf actor. ,..ovenit dtntr--un MiJu,
sau Mill� ID Joe de JfOle? . ,,. Magazin istone. nr. . i0/f973; 3/1979; 2!t979.

12 .
'
v

pc
-

Petrache. din cauza opozitiei Caterinei, ,olio­ din aceste bucati· lntr-un calendar
ra�ani'fa", sora mult mai virstnica a poetului, 1843 -scria Alecsandri - dadu loc unui marc
care n-o voia pe vaduva, fiind saradt �i cu numar de critici. til saloanele lumii bune li
multi copii. �e zicea « poezii de cohba ·•. 0 sit·,g�ra persoa­
t n 1828. dupa moartea surorii sale, poetul, na care abia ma cun�tea si care mai apoi a
in v1rsta de 50 ani, s-a putut casatori cu c�a exercitat o indurire dumnezeiasca .asupra ti-.
draga . Fericirea le-a fost de scurta durata, ' nerefei mele tmi scrisese de departe o scri­
dici, dupa ce; la 17 august 1828. a nascut-o _soare tnclntatoare, tn care imi spunea; «Con­
pe Cocufu sau Catrina, la 12 octombrie 1831, tinua cum ai tnccput ; eel mai frumos titlu de
Smarauda s-a stins pe ne�teptate din viaja. glorie la care trebuie sa rivneasca un poet
Catinca, cea mai virstnica rlintre copi ii lui este acela de poet national · �i popular�... Ei
Petrache Negrea, s-a nascut \n 1810. A fost ti datoresc tot ce am mai bun, �i. dadi n-a� fi
casatorita cu Vasile Ro setti-Pribea g ul, caruia · avut nenorocirea s-o pierd, a� fi reaJizat
i-a daruit un copil SmanlndiJa. In 1850, a
-
capodopere".
divortat de barbatul sau �i ..-pina la adinci
• Revederea lor, in 1845, a fost hotarUoarc,
batrlnete. a trait Ia Tirgu Ocna, unde a �i cum rezulta �i �in poezia 8 .�l'art, scrisa in
murit, in 1903. acel an la Blinzi -· mo�ia Elen�i - . unde se
Cea de-a treia fata, Eugenia-Maria, nas­ refugiasera cei doi indragostiti. Ea a inspirat
cuta in 1819, s-a dilugarit; alaturi de sora poetului ciclul de poezii din J.acrimioare, in­
ei vi trega. Cocuta Conachi-Vogoride, a con­ cununat cu celebra Stelufa (poezie intitulata
tribuit la dema.scarea alegeril<?r falsificate de ini�ial Dedicafie }, care, pusa pe note, a de­
caimacamul reactionar N. Vogoride1• venit cunoscuta �i cintata de multe generatii
Mezina familiei, Zulnia, a fost casatori ta de indl'4gostip.
cu Vasile Sturza, unul d intre cei trei caima- Ce-a urmat e!>-te tndeob�te cunoscut: bolnava
' cami numiti in fruntea Moldovei tn octom­ de tuberculoza, Elena a plecat, in 1846, tn
brie 1 858. ])in functiile pe care le aveau, el strainata.te. sa-�i tngrijeasca. sanatatea. Poe­
§i Anastasie Panu, adepti ai Unirii, au adus tul a insotit-o; s-au tntilnit cu Balcescu, in
reale servicii partidei unioniste moldovene, l talia., tn iarna 1847; boala s-a agravat �i,
anihiltnd actiunile celui de-al treilea ca.ima­ sfatuiti de medici,. au pornit spre tara. La
can, ce se opunea curentului .unionist. 4 mai 1847, in Cornu! de Aur, Elena s-a stins
·
din viata. sub privirile deznadajduite ale lui
Alecsandri, ale lui Costache �i Zulniei Negri;
Cuvint de-mbirbitare '

ale prietenilor I. Balaceanu �i M . Kogalni­


ceanu, chemap in graba de poet. Au inmor­
'

poetului. -
mintat-o la Pera, sub o lespede de marmura
pe care au sapat cuvintele: Elena Negri,
Elena - cea mai cunoscuta ·dintre surorile • 1l!foldavia, 4 mai ! 847.
.
Negri - s-a nascut tn 1816. In 1837 s-a casa­ Prin mi�catoare scrisari, Balcescu �i Iancu
torit cu Alecu Yirnav-Liteanu, de care a Alecsandri i-au scris poetului, indernnindu-1
d1vortat tnsa i n 1843. Vasile A1ecsandri o sa-si caute alinarea in scris, fransformindu-si
�unoscuse tn 1840, la Pribe�ti, la mo�ia cum­
>

durerea pentru pierderea celei dragi in ,dra-


I •

natului ei, Vasile Rosetti-Pdbeagul �i ti pro­ goste catre . tara".


dusese o impresie extraordinara, cum rezulta
din ,jurnalul" lasat de poet fiicei sale. •
Maria G. Bogdan: ,Elena, un dracu�or pJin
de duh, incintator, iropic, figura malijioasa IMPO.RTANT! ·I
�i plina de gratie, fire bogata, generoasa, sen­
sibila; inima de tnger, inchipuirea arzatoare
�i mobila. Pare a avea placere sa stea de 1- lnceplnd din nr. 9/1985 - <lupa cum
l
vorba c u niine �i sa-mi asculte entuziasmul
pentru Vene1;ia, Roma. 1:'1orenta. . ."
I
cit.ltorii no�tti au remarcat desigur - in
l
Era, tntr-adevar seducatoare, cum ne-o
arata �i tabloul tacut de C. Rosenthal. Dupa
paginile Magazinului istoric un nou con-
curs: Victoria e. 40 intreba.ri, in 4 serii, l
dteva scurte intilniri prin 1842- 1843, pe la
,cut'Surile libere" tinute la Academia Mihai­ Il
in 4 numere de revista e 2 00 importante
premii e Participarea numai pe baza c�or
leana de catrc lon Ghica �i Mihail Kogalni­
ceanu, sau i n cercul unor tinere doamue din
4 taloa"e publicate in nr. 9, 10, 11 �� 12
din' acest an ale revistei .
l
1
tnalta soci ctate moldovenea.sca, AI<. csandri

I
a reinttlnit-o in 1845. la conacul de Ja Min­ lngrijindu-va deci din timp. de procu-
jina. Coresponda.sera sporadic, �a cum re­ rarea numerelor 9, 10, 1 1 �� 12 ale Maga-

l al
zulta din rindurile autobiografice pe care poetul
zinului istoric, va asigurati participare
le-a redactat in 1856, la ccrerea lui Abdolonyme
Honore ] . Ubicini, �i .tn care se refera la ln­ Ia not,�l concurs Victoria, ale carui prime l
curajarile primite ,de departe", de la Elena
Negri , atunci cind poetul fusese inttmpinat llntrebari, impreuna cu primele taloane
�i cu regulamentul de desfa�urare, au l
F 1
c u ostilitate in saloanele boiere�ti, dupa publi- .
aparut in � r. 9/19�5 � i . respectiv, 10/1985
carea primelor sale poezii. ,Publicarca unora _
le revtste t.
1 Magazin istoric. nr. 5/1975. . - ·

'
'

,
13
CE DATORAM
OAM·ENILOR DIN PAlEOLITIC
, MIHAl BRUDIU.
Muzeul Judetean de istorie Gala�i .t

Rap.ortatl Ia tot ce inseamnl patrlmoniul a avea o imagine cit de cit completl a celel
creafiei umane realizat dupl ea, epoca paleo­ dlntii etape istorice a omenirii. In realitate,
Utici - privlti in imensltatea ei, 3 000 000 tGate generafUte care au urmat au 4atorat
ani - ne apare inci drept un pustiu intlns paleoliticului ins�i existenfa lor. Iotti, pen­
cultural, puncfat ic:i-colo -de descoperiri riz­ tru ci in decursul acestei indelungate perioade
lefe, aparent flri legiturl intre ele. a avut Joe procesul antropogenezei, care a
Antlcn au definit epoca de platri drept insemnat un lung lanf al evolufiei din care'
,virsta de aur a omenirii". Ei t�i lmaglnau cl antropologii de-abia au glsit citeva verigi.
vremea in care trliserl strl-strlmo�ii lor Apoi, pentru cl odatl cu ac:eastl evolufie au
nu putea fj dec:it o perioadi fericitl, in care
aplrut �i primii muguri ai gindlrlf umane,
lndivlzii viefulau in deplini armonle �� cl­
rora natura, darnlc:l, Je oferea tot ce le era care au determlnat aparifia procesului mun­
necesar pentru trai. Si fl lost chiar a� a ? Cer­ cH, asc:ufirea splrJtului de observafie �i, apoi,
cetirile �tlinffffc:e din epoc:a noastrl au coree­ . a acelei vocafU de a elabora un concept, un
tat acest peisaj ldilfc:, de�i sintem departe de plan prin c:are natura si fie dep�itl.

S pre sfir�itul perioadei gla­


ciare, etapa nomita tardi­
periglaciara �i, firesc, aceasta
Iargire sau rcstringcre a ariei
dalti de diferite tipuri, r�­
tul fiind razui toare diverse,
glaciara, deci cam acum 16 000 vegeta�iei a determinat o mi­ lame retu�te lateral, vtrfuri.
- 10 000 ani i. e. n. grupurile grajie tn lanj : a turmelor de S-au descoperit, de aseme­
umane paJeolitice duceau un erbivore �i, concomitent cu ele nea - lucru deosebit de im­
.. mod de viata migrator. Migra­ a grupurilor umane care vtnau portant pentru cercetarea is­
jia lor avea un caracter pen­ animalele respec.tive. torica - ateliere de prelucrare
dulatoriu-sezonier: primavara Cercetarile efectuate in ulti­ a oaselor �i coarnelor de ren.
mergeau spre nord. iar toamna mii ani au dus Ia desco�rirea Elastic - � u�r de prelucrat,
coborau spre sud. unei �zari paleolitice la Cotu cornu! de ren a constituit tn
Cum s..a ajuns la acest ritm Miculinji, punctul Gtrla Mare perioada respectiva materialul
de viata �i de ce pe direc�ia - pe cursul mijlociu a1 Pru­ eel mai cautat. 1n general,
nord-sud ? Cau"a au consti­ tului ; aici an fost depistatc uneltele din oase �i coarne de
tuit-o sursele de hrana, re- ptna &cum �pte nivele de lo­ animale n-au rezistat ptna in
·prezentate de turmele de ani­ cuire, care dateaza intre 16 000- zilele noastre. Depozitul de
male salbatice, tn aceasta eta­ 1 1 000 ani i.e.n. Datarea loess !n care se gasesc nive­
pa renii fiind animalele cele acestor nivele a fost facuta lele de locuire-paleolitica de Ja
mai numeroase. Renii nu co­ prin analogie tipologica a ma­ Cotu Miculinti au intnmit
borau tnsa declt ptna la o terialelor ·cu cele de . Ia Mol­ tnsa condi�ii exceptionale pen­
anumita. latitudine sudica, un­ dova V, de pe cursu! mij­ tru conservarea timp de �­
de gaseau hrana preferata.. Jociu al Nistrului, unde au sesprezece milenii a unor ast­
La noi tn tara, ccrcetarile fost efectuate datari cu C14. fel de materiale perisabile,
atheologice i-au descoperit in A�ezarea de Ia Cotu Micu­ care se constituie astfel in
�ezarile paleolitice de Ia Ri­ linti, care se afla pe un pro­ exceptionale marturii mate­
pi<'..eni, tn bazinul mijlociu al montoriu marginit tnb-o par­ riale ale acelor vremi.
Prutului �i Ia Lespezi, tn bc;\­ te de apa Prutului, a fost Coarnele de ren pentru pre­
zinul iuferior a1 Bistritei, con­ intens locuita, fapt ilustrat. Jucrare erau procurate de la
turtnd astfel limita sudica a intre altele, de numeroasele turmele sosite tn zona nor­
migratiei acestei specii de ani­ vetre pentru. foe �i atelierele dica a Moldovei �i nu erau
male. Sursele de hrana ve­ pentru prelucrarea silexului. aduse de Ia departari mari.
getala ale renilor variau tnsa • Din cele peste SOO unelte dm cum se proceda de exemplu
de Ia un sezon la altttl, tu silex descoperite la Cotul Mi­ cu silexul (adus de Ia dis­
cadnll unor latitudini din zona culinti, 60 la suta reprezinta tanta de aproape 5 00 km). Ca
.

14

� stau Jucrurile o dovede�te pentru spargerea ghetii de pe tirr rotunjita, capitul ascutit
faptul ca in fiecare nivel de rtu pentru a face copci de avtnd ctte doi-trei colti dis­
locuire s-au gasit, alaturi de pescuif. 5-au gasit astfel de pu�i cu vtrfurile tndarat. si­
coarne, �i resturi de altt> oase, piese �i tn alte �zari din tuati pe fiecare latura. Aproa­
..

precum �i molari de ren. zona Nistrului mijlociu. pre­ pe de mijlocul piesei se afla
Din analiza marelui numar cum �i in locuri de pe terito­ un orificiu prin care se trecea
de unelte din corn, ca �i riul R.P. Ungare �i. R.S. Ce­ o sfoara sau nojita de piele (la
a pieselor in curs de coniec­ hoslovacia, dar fn numar foar­ unul din harpoane se mai
tionare, reiese priceperea teh­ te redus �i mai ales extrem de poate observa tnca �i acum
nicii. deosebita a oamenilor ce uzate. La Cotn Miculinti au urma Iegaturii !). Cel de-al
.

locuiau in acea vreme pe te­ fost dec;coperi te �pte ciocane­ treilea arata ca o sulita. cu
ritoriul tarii noastre. Mai tntii tirnacop, toate intr-o stare ctte ·doua perechi de colti dis­
cornu! de rcn era supus Ia o de conservare foarte buna, pu�i cu viriurile 'Jndarat.
.
tran�are riguroasa, conceputa ceea ce ne-a perm1s sa punem Practicarea pescuitului, i n
"

economic�. pentru a se con­ tn evidenta aceasta st�veche condi�iile climatului glaciar.


fectiona cit mai multe �i cele inovatie tehnica. nu era �ara. Ctoa apele erau
mai potrivite am1e �i unelte. Ocupatia principala a omu­ tnghetate, oamenii faceau
Astfel, baza cornului era dt>­ Iui pa.leolitic era vinatoarea. copci in crusta ghetii Prutului
ta�ta. pentru a se obtine cio­ De aceea, nu putine au fost ino­ cu aj utorul ciocanelor ttrna­
canul-ttrnacop. Tija cornului se vapile tehnice destinate prac­ cop �i aruncau harpoaoele. Ino­
folosea pentru realizarea, prin ticarii ei. Una dintre aces tea, vatia - attt a uneltei, cit �i a
despicarea cu dalta, de vir­ a fost lancea, obtinuta prin strategiei de pescuit - ne
furi de lance, harpoane sau despicarea tjjei cornului cu vine deci din paleolitic.
vtrfuri de sulite �i strapunga­ ajutorul unei dal�i de silex. 0 alta inovatie tebnica de o
toare. Unele unelte din corn Dupa despicare, bucata de importanta deosebita pentru
erau combinate cu piese din corn era �Jefuita. Partea de pros resul civilizatiei a fost
silex pentru a li se mari efi­ la baza avea un man�n in · pe r
j orarea un�r nzaleriale (oase.
cienta. ceea ce releva un pro­ care intra tija de lem n ; daca coarne �i chiar pietre, acestea
grec; tn gtndirea umana: prin aceasta nu putea fi introdusa, din urma avind duritati con­
acumulare de experienta se se faceau crestaturi pe cele siderabile) groase de 10-
obtinea o unealta rezultata din doui Iaturi pentru a se prin­ 12 em. Perforarea se pornea de
asamblarea mai multor piese de mai bine virful lancei de pe ambele suprafete sub for­
din materiale diferite. tija de lemn. ma a doua conuri ale t;aror
Cerc-etarea uneJtelor de mun­ Inovatia cea mai importanta virfuri se intilneau exact. dupa
ca descoperite tn sapaturiJe imaginata de oa.menii paleoJi- care urma definitivarea orifi­
arheoto�ice din localitatea a­ • ticului a fost tnsa nu Jancea ciului.
mintita neofera posibilitateade propriu-zisa, ci .o canelura sub Perforarea a fost inovatia
a.cuno�te- pentru prima data forma unor incizii adinci exe­ care a generat inventarea rotii.
in tara noastra - uneJe detalii cutate cu dalta �i dispusa tie tn perioada tirzie a eneoli ti­
privind ocupatiile practicate tn interiorul lancei propriu­ cului �i a perioadei de tran­
de oamenii epocii paleolitice. zipe la epoca bronzului, iar

0
zise, fie tn exteriorul ac�teia.
Aceasta aparent neinsemnata prin diferitele ei aplicari in
seric de unelte de care zgirietura aducea un spor practica a determinat ulterior
ne folosim �i astazi t�i imens vtnatorului paleolitic, un la:tt de inovatii care. pu­
au inceputurile in acea peri­ deoarece, dupa a ti ngerea tin­ tem spune, nu s-a tncheiat
oada indeparta ta. tei, lanc.ea raminea tnfipta nici astazi.
Cioca.nut-ttrnacop, de pilda, tn corpul animalului, provoctnd Cit de valoroase stnt toat<'
este o unealta care a traversat o puternica hemoragie, stn­ aceste rea1izari tehnice ne-o
de atunci ptna in zilele noas­ gele scurgtndu-se prin cana­ spune insa�i istoria care dove­
tre toate civilizatiile. Piesa a lul facut tn vtrful Iancei. In de�te ca omenirea n-a renuntat
fost conceputa cu doua ca.­ acest fel, vtnarea animalului nici o clipa la ele, iar Uagelul
pete, unul pentru percutie, era mult u�urati. Canelura a , uzurii morale" nu le-a atacat.
iar celalalt pentru sapat. Era ramas o caracteris�ica ce de­ Descoperirile din �zarea
rea.lizata din partea cea mai fine�te lancea. iar originea ei paleolitica de la Cotu Micu­
rezistenta a cornului de ren: se af1a Ja peste cincis pre�ece Iinti au o dubla semnificatie:
baza acestuia · era utilizata milenii in urma noMtm. pe de 0 parte, prin faptul ca

P ina
ca ciocan; <:apatul opus. re­ atesta radacinile adinci ale
tezat Ia distanta de 15-20 de curtnd. tnceputul civilizafiei pe teritoriul patriei
em de la baza, era gaurit pescuitului tn tara noas­ noastre. participa1·ea activa a
longitudinal, in orificiul re­ tra era atestat arheologic tn vechilor locuitori Ia procesul
zultat introdudndu-se o pies! epoca neolitica. Cercetarile ar­ general de evolutie a societatii
de silex. cu o rezistenta ma.i heologice de la Cotu Miculinti omen�ti; pe de alta parte.
mare. Drept coada a tirna­ au deplasat acest moment in­ inovatnle tehnice imaginate
copului servea prima ramura tr-un timp mult mai indepar­ de oamenii din paleolitic -
a cornului. tat, tn epoca paleolitica, acum evidente in uneltele �i armele
Ciocanul-tirnacop a fost fo­ 12 000 ani. Dovada acestei aUt de bine pastrate din a­
losit de locuitorii �ezarii pa­ ocupatii este atesta1:a de trei cea.-;ta �ezare - sporesc. cu un
leoli tice de I a C'.otu Mic uli nti harpoane confectionate din capitol nou �i nebanuit, cuno�­
pentru extragerea silexului din corn de ren. Doua dintre ele tintele noastre asupra acestei
faleza Prutului �i. probabil, au forma plata, cu baza pu- indepartate perioade istorice.

15
in lumea geto-dacici
'

, , �,oREPTUL POPORULUt· ·oE A CHIBZUI11


'

or. BARBU · B. BERCEANU


(

· Un aspect putin dezbltut statala • bine detenninata �i fat! domn�te peste geti"1-
tn istoriografia noastra l1 con­ li her acceptatl de catre far1 sa-l locali aeae tn timp
stituie organi zarba intern� a membrii societatii, precum �i �i spapu. Ulterior, iavoarele
societA.�ii dacice, raporturile participarea acestora (mai istorice mentioneaza statui
tntre diferitele categorii so­ mult sau mai putin tn con­ lui Dromichete1 localipt tn
ciale �i gradul de participare di�ii egale) Ia viata social-po­ Ctmpia Dunarii. puternicul
. . a oamenilor Ia evenimentele litica. stat independent �i centrali­
politice. Era institutionaliza-. De Ia primele mentionlri zat ..at lui Burebista8, cu re­
ta ln Dacia o conditio ceU.­ tn izvoarole istorice sau lite­ �dinta la Argedava (careia
ten6a5ca ? In lucti.rile scrii­ rare societatea geto-daca ni i s-au. p ropus mai multe iden­
torilor antici nu se fac refe­ se relevl ca o colectivitate tificati) :, �i, tn s!!r�it, statui
riri exp rese la acest aspect, lui Deceba14, cu capitala tn
umani organiza.ta politic�
dar gasim suficient atestate Muntii Ora...,tiei, la Sarmi­
toate elementele care - tn­ te. In Oedip rege, Sofocle (see. zegetusa. A�dar, de-a lun­
t.runite - due la un raspuns V te.n.) pomen�te de ,Char­ gul a �'e-�pte veacuri, tn­
afiPmativ: anume, o formatie nabon, care tn timpurile de tre sec. V t.e.n., ctnd Sofocle
• t�i scria tragedia, �i sec. II
Adunarta poporulu� juca un rol �mportant fn adoptaree deci:Ulor fri lumM Qeto- e.n., geto-dacii au dovedit
dacilor. In ima,iM, grup de dooi, graour4 dup4 o de pe Columna lui TNicm capacitatea de a se organiza
tn formatiuni statale, exis­
ttnd indicii - tntre domnia
lui Burebista �i acooa a lui
Decebal - �i a unei regle­
mentlri a succosiunii la tron.
Istoricul ·Cassius Dio scr.ie
ca Diogis, un trimis a1 lui
Decebal Ja Domitian, a con-
. tinuat sa ti.m!nl credincios
regelui sau, cu toate cl tm­
paratul, pentru a-1 atrage de
partea sa, i-a pus pe cap o
diademl romana de rege. Ati­
·tudinea lui Diegis arata attt
ata�amentul sau fata de re­
gimu1 politic geto-dac, cit fi
loialitate fata de conducato­
rul statului dac.
AlatuPi de monarh, pu­
terea politica la geto-daci era
exercitata de o adunare a
blrbatilor lnarmati. tn tim­
put conflictului dintre Dro-
michete �i Lisimach, de e­
xemplu, aupa ce regele ma­
cedonean a ca�t pri*>nier,
Dromichete a consultat adu­
narea. poporului (II\ fapt a lup-

•-• Magatin istoric, nr. t Tt979;



7/1976; '11970, 7/1980; 9/1976.

. .
� - --
- .

tatorilor) cu privire la atitu- Cultivarea intr-un inalt


dinea ce urma sa o ia fata de grad, tn compara�ie cu cele­
invadator, ,caci spuneau lup- lalte popoare ale antichitatii,
tatqrii, - dupa cum mentio- a demnitatii, respectiv a unei
neaz� Diodor din Sicilia conditii sociale superioare, re­
poporul care luase parte la 3ulta �i din informatia lui
primejdii, trebuie sa ai ba Herodot - retjnuta ca exem­
dreptul de a chibzui cum sa plu de nesupunere fata de •
fie tratati cei prin�i". A fost zei �i de filozoful german He­ Cabrioletele, cohduse de ca-
nevoie ca Dromichete sa-�i gel - ca geto-dacii raspun­ tre posesorii lor, devenisedi.
convinga o�tenii asupra opor- deau cu sageti 3eitatilor adu­ o adevarata moda, pe vremea
tunitatii eliberarii . pri "onie- catoare de fulgere �i tras­ lui Ludovic XV. $i, bine­
rilor, pentru ca in cele din ' nete.
·

inteles: spre a fi in pas cu


urma adunarea poporului sa Un rol important in socie­ moda, toate femeile de vaza
fie de acord cu �1. ..... tatea geto-dacilor 1-au avut din Paris doreau sa-�i condudi,
femeile, ale caror moravuri ,
Adunarea poporulu i tunc- sin:?:ure, vehiculele respective.
tiona cu acelea')i atributii �i au fost tn · ·mod deosebit apre- Cele mai frumoase mtini nu
tn sec. I e.n. �egele Scorilo ciate de romani, a�a cu� se erau h:tsa �i cele mai . . . is­
(28-6S e.n.)l consulta aceas- deduce dintr-o Oda a lui Ho­ cusite; din aceasta pricina,
ta adunare tn legatura cu ati- ratiu. Ele puteau lua parte accidentele de ,circulatie" se
tudinea pe care dacii trebu- l a lupte, a� cum sugeread. · tineau lant. R.egele 1-a chemat,
iau sa o adopte fata de ra:§- unelo scene de pe Columna; la el, pe ministrul _sau d' Ar­
boaiele civile ce aveau Ioc tn femeile ocupau totu�i, ca §i i-a
'genson ( 1 Q96-17 64) �i
- cuprinsul Imperiului roman. la alte popoare din antichi-
cerut sa ia. toate masurile
tn vremea tm,paratului Nero, tate, o pozi�ie sociala infe-
pe.ntru siguran�a trecatorilor.
-4-68 e.n. ) .
( :> :doara.
- Daca tmi da�i voie sa
Ideea de ega1itate socia1" a '

Existenta acestui factor de iau toate masurile -pe care le


nu pare a fi fost �itu!ji de
d�izie politica este raleva.ta consider necesare - -a. ras­
putin straina geto-dacilor. �e­
!-ii de re�ulta.tele arheologice. puns ace.<>ta - , voi face ca
ferindu-se Ia esenieni - a­
tn .a�enrea geto-dacica de la deptii unei filozofii · ascete ca­ accidentele de circulatie sa
Brad. u nde · se crade ca ar ii re propagau egalitatea, nu­ dispara c'u desavir�ire.
existaf. zargidava2 - cetate marindu-se printre pre�urso­ - Aveti toata libertatea,
mentionata de Ptolemeu in rii cre�tinismului (ne-au la­ 1-a spus regele. ·
Geof?Ya]ia sa - a fost desco- sat mo�tenire o bogata cre:�.tie A doua zi, o dispozitie
perita o piata de genul ago- culturala, Mant'Sorisele de scrisa interzicea c.onducerea ca­
rei grece5ti, loc de de1b.?.teri la Marea Moarta) - scrii- brioletelor de catre femeil<:>
pentru adunar.:�a popo :.-ului. torul �i istoricul evrau J 056- care n-au implinit, inca, vtrsta
Societatea geto-da.cica a. cu- p hus Flavius arata, tn Anti­ de 30 de,, ani lmediat dupa
. chitali indaice, . ca ,;socotind

noscut sh·a.tificar ea, in �in.ul


.

pubhcarea dispozitiei, pe stra­


ei existtnd deosebiri intre o ca robia duce la netlreptato, zile Capitalei n-a mai aparut .
pa'f;ura. bogata ce se distin- iar pe de alta dindu-�i sea­ nici o cabrioleta condusa d" o
gea prin purtarea unci ca- rna ca. se ive�te astfel prilej femeie. Nu s-a gasit, in tot
ciuli (pilous), posesorii ei fiind de razvratire", esenienii i�i Parisul, o singura femeie din·
numiti pileati, in contrast cu tineau bunurile in devalma­ tre cele atit de curajoa.Se in a
comaf;i.i, cei ce umbla.u cu ca.- �ie, acf'.st fel de trai semanind struni cai , caxe sa aiba cura-
pul d?.scoperit. Deosebirile din- ,,'cu eel al a5a.-numitilor polis- j ul de a rnarturisi ca a impli-
tro a.ceste categori i de ceta- tai, de la daci". Aceasta pre-, ni t . . . 30 ani.
·

teni nu erau tnsa atit de mari, ciz l.re arai;a ca pe atunci po- •

incit De�ebal sa nu-�i tnga- listaii erau tot atit de cu- ..



duie, de pilda, sa trimita la noscuti, daca nu mai cunos- Pe vremuri, �i la ;,The
roma.ni o delegatie compusa cuti dectt esenienii �i ca in Globe" - · al lui Shakespeare
nu din pileati, ci din coma#, acela�i timp. societatea geto­ - �i la teatrul lui Moliere,
des1gur �i in intentia de a-�i da.ca avea institutii spe�ifice spectatorii de\, buna conditie"
sfida inamicul. Cit. prive�te de organi.iOare. obi�nuiau sa mearga insotiti
sclavii, de�i nu stnt mentio- Imbracind o forma aparte, de ·, servi tpri. Doi spectatori
nati in mod expHcit, este de . s-au luat la cearta. in timpul
ce decux·gea din particulari­
prosupus ca existau. Ei au . unui spectacol, ceea ce, iarasi,
tati le specifice societatii �i
fost insa in numar redus si civiliza.tiei geto-dacice, viata nu era u.n lucru tocmai neo6is- ,
utilizati probabil numai in ac- nuit.
social-politica la geto-daci ne
�ivitati domestice, iar exis- da astfel o puternica moti­ - Daca am fi afara - a
· spus unul dintre ei ��
_

tenta lor nu a determinat - vatie pentru indirji rea cu ca­


ceea ce este deosebit de im- re stramo�ii no�tr� �i-au apa­ rune servitorii mei sa va.
portant pentru a distinge pro- rat nea.mul, glia �i avutul aplice citeva lovitufi de bas-
filul civili zatiei geto-dace - de la lupta impotriva re­ ton. ' .

ra in Imperiul roman, o ortn- gelui P�rsiei Darius I, in sec. - Domnule - i-a raspuns
duire �i un stat sclavagist. VI i.e.n. �i ptna Ja puterni- ceHilalt · - eu n-am servitori
cele tncle�Hb·i de la incepu- pcntru a va putea face aceasta
1 - ' Magazin istoric, nr. 7/1976, tul sec. II e.n: cu Imperiul onoare, dar daca 1rreti sa ·

2tt979; t/1981. roman. ie�iti, va vot bate personal .


'

'\
.I 17

Unitate istorici romineasci

TARA CHIOARULUI
·

' RADU POPA

"

L a fel ca. Maramure�ul sau Fagara.5uJ,


Tara Chioarului a fost una dint.-e zo- .
nele importante de manifestare a micii no­
din cuprinsul tinutului daruit sau poate doar
cele citeva a!jezari de nou venip, intemeiate
in secolul XII Ia marginile ,padurilor". In­
),j timi romanesti • tn Transilvania medievala. diferent de aceste ipoteze, realitatile etno­
!;)i aici, pe grinzile de lemn din case ori tn demogra.fice de la tnceputuriJe evului mediu
sipete se mai pastra.u, ptna tn urma cu doua­ ale tinutului stnt demonstrate, la scurt timp
trei generatii, diplomele pe pergament acor­ dupa aceste informatii, de documente care.
date familiilor romane!jti de principi sau regi, detaliind pe Ia 1400 situatia de pe domeniul
ecouri tndepartate ale unei istorii locale pline cetatii Chioarului, tnregistreaza cu numelc
ue interes. lor cele peste 50 sate romane�ti care, tm­
tn a.nul 1717, cind armata austriaca a tn­
treprins distrugerea sistematica a faimoasei
cetati a Chioarului pentru a face de nefolosit
vite s
regale.
t�tn
preuua cu ctteva sate maghiare, erau aser­
ilor cetapi ca urmare a daniilor
1424 este vorba chiar despre 94
un obiectiv militar care-i crease mari difi­ sate romane!Jti pe domeniul ceU.tii Chioa­
cultati atit in vremea rascoaJei curutilor con­ rului, cre�terea numarului nefiind desigur ur­
duse de Francisc Rakoczi Ill, ctt !ji tn tim­ marea vreunei miraculoase ,explozii demo­
pul ultimei invazii a tatarilor in nordul tran­ grafice" petrecute tn citiva ani, ci consecinta
silvan, se tncheia un capitol de istorie care unei inregistrari mai meticuloase �i mai exac­
durase !n acele locuri aproape cinci seco1e. . te a zecilor de �ezari rasptndi te tn zonele
lntr.:un rastimp care se apropie deci· de 0 ju­ de deal �i de munte ale Tarii Cbioarului.
matate de milenin,\ cetatea de pe malurile
Upu!jului a constituit centrul militar, admi­
nistrativ �i politic a ceea ce riumim noi a&i
Dea fapt. domeniul cetatii Chioarului din
doua jumatate a secolului XIV nu
Tara Chioarului sau ,Tara cetatii de piatra", <'uprindea decit partea apuseana a ba2inului
deoarece Chioar este pronuntia romaneasca riului L3.pu�, in aceea�i vreme existind spre
a numelui Kovar cetate de piatra.
- rasarit, in depresiunea care poarta numele
$i totu!ji, istoria medieval! a acestui tntins riului, �i 0 .tara" romaneasca a llpu�ului.
.

pnut a tnceput abia pe Ia mijlocul seco­ Daca aceasta tmpartire a unui teritoriu re­
lului XIII, ctnd pare sa fi fost ridicata prima lativ unitar tn doua subdiviziuni, amtndoua
cetate de 2id de pe culmea cu versante abrup- foarte intinse, s-a datora.t daniei pomenite �i
. te din bucla Upu!jului, ci cu mult tnainte de aparitiei primilor stapini ai cetatii Chioa­
aceasta. InformatH documentare ce lumineaza rului doar tn .partea apuseana a tinutului,
paJ1ial starile din a doua jumatate a secolului sau daca de la inceput au existat aici doua
XII atesta existenta a doua ,paduri:' tn zona structuri teritoriale social-politice romane!jti,
care se intinde de la sudul Muntilor VuJcanici este o intrebare la care inca nu pot fi date ri.s­
(Tible!j, Gutti) !ji pina la Some!j, deci in bazi­ punsuri certe. Sub aspect etnografic, Tara.
nul rlului Upu!j, ,paduri" desemnate ca fiind Chioarului prezinta anumite particularitati
a Chechi!ju1ui � a Finteu�ului !ji ca fiind in raport cu tnvecinata Tara a Upu�ului,
locuite de ,oameni care se cheama �eyk:us­ dar aceste deosebiri, inregistra.te la nivelul
vend". Acest teritoriu foarte tntins era da­ cronologic al secolului XVIII �i roai ales in
ruit de regele Ungariei unei familii de mari eel urmator, se pot datora, foarte bine, �l_
feudali. condipilor social-politice diferite tn care au
evoluat, de-a lungul mai multor secole, cele
S-au emis diferite ipoteze asupra semnifi­ doua ,tari" romane!jti invecinate.
catiei numelor consemnate tn forme corupte Prima cetate de zid de Ia Cbioar a fost
de primele documente de cancelarie !ji inca construita tntr-un loc azi destul de izolat.
nu este Iamurit daca, vorbind despre ,padu­ departat de marile drumuri din zona. Acea.">­
rile" dintre Muntii Vulcanici �i Some�. pre­ ta s-a datorat faptului ca in evul mediu prin­
cum �i despre locuitorii acestora, diploma re­ cipala cale de legatura dintre Transilvania
ga.la avea in vedere zecile de sate rom!ne�ti propriu-zisa �i partile Baii Mari �i 5atmantlui

• Maga:in istoric, nr. t 0/19?6. nu cohora de-a lungul Some�ului, pe la Ji-


.
.

18
'

bou, pe actualul traseu fero·1iar, �i nici de-a


lungul ·.raii Birsaului, prin Valea Chioarului �i
�omenta Mare, pe unde tece acum �oseaua
nationala, ci urea de la Ileanda pe culmea dea­
lurilor, ducind calatorul singuratic, ca.re-le ne­
gustorilor sau 6�tile pe linga locul ales pen­
tru inaltarea. zidurilor cetatii. Harti �i pla­
nuri din secolele XVI-XVIII consemneaza,
de altfel, ca drumul dintre Dej �i Baia Mare
trecea pe linga cetatea Chioarului, incit aceas­
ta din urma se afla la o distanta de numai 30
km de Baia Mare.

C u toate acestea., sintem foarte putin


informati asupra rosturilor acestei ce­
tati din primul ei secol de existent!, ca forti:
ficatie ca,;e controla drumul pomenit sau,
in primul rind, ca centru de staplnire �i
administrare a lntinsului tinut de sate ro­
mane�ti devenite parti componente. dar �i
baza economica, militara �i umana a dome­
niului cetati i. I n primii ani ai secolului XIV,
Tara Chioarului a devenit domeniu regal.
iar ulterior a trecut, pentru o durata de doua
secole, din stapinirea coroanei in aceea a Dra­
go�e�tilor maramure�eni. , ·
Voievozii Maramure�ului Bale �i Drag,
Vesligiile celdtii ChioaruluL
tmpreuna cu fratele lor loan, fiii fostului voie­
·,od moldovean Sas �i nepotii lui Drago� din
Bedeu, origina.r de pe malul de nord al Tisei acest sens, urbariile cetatii Cbioar ne permit
(faimosul ,descalecator" al Moldovei cu amin­ reconstituiri �i priviri semnificative in trecut.
tirea pastrata de traditiile istorice romane�ti, La fel ca �i in alte regiuni de autonomie ro­
dar "Consemnat �i in documentele vremii), maneasca din cuprinsul Transilvaniei (Ma­
au aparut la Chioar in a doua jumatate a ramure�, Fagara� sau Hateg, de pilda). in
secoJului XIV. La scurta vreme dupa reve­ Tara Chioarului s-a mentinut de-a lungul
nirea lor din Moldova, de unde au fost alun­ evului mediu o patura sociala destul de nu-
.
gati de oamenii devotati lui Bogdan I, �i meroasa de mica nobilime �i taranime roma­
beneficiind de sprijinul regelui, Drago�e�tii neasca Iibera, djspuntnd de privilegii, in
si-au constituit in nord-vestul transilvan o
'
schimbul unor indatoriri militare. Sinteti­
staptnire uri�. o structura militara �i sp- zind aceste stari de lucruri, un privilegiu acor­
cial-politica dependenta de coroana maghiara, dat la 1 6 1 5 de principele Gabriel Bethlen
dar bazata pe importantele resurs� � .le dtor­ voievozilor romini din Tara Chioarului pre­
va sute de sate romanesti, structura ce tre-

cizeaza ca .. �u fost de la inceput in tinutul
buia. sa tnlocuiasca �i sa conkacareze des- Chioarului mai curtnd boieri din aceia Hicuti
prinderea din sistemul angevin - pe cea­ neme�i tn 'fiecare sat, pe care-i cheama !?i
lalta latura a muntilor �i ca stat de sine: sta­ voievozi", adaugind apoi ca ei ,au privilcgii
tator - a Mo!dovei. Era firesc ca Drago­ de libertate nu numai de Ja domnul tarii �i
��tii sa urmareasca �i sa reu�easca include rea de la staptnii domeniilor, ci �i de la regii �i
Tarii Chioarului in aceasta structura care. principii vechi, avind !?i tndatorirea de a sluji
aco�rind aproape integral cinci comitate-, c�\-:i.ti I".
depa'�ea de citeva ori suprafata �i :r:esursele
Maramure�ului lor originar. A ce�ti voievozi atestati pe domeniul
cetatii, intr-o vreme in numar de 12,
Din vremea Drago�e�tilor �i a descenden­
tilor lor care, dupa ce s-au contopit cu nol>i­ ·,a r mai tirziu ajungind la 1 6. se aflau in frun­

limea regatului, au devenit puternica. �i im­ t<;a c�te unui grup de sate (tntre 4 �i 1 0 sate)
portanta familie Dragffy, dateaz.i o parte reprezenttnd ctte o subdiviziune adminis­
a reconstructiilor �i ·amplificarllor ce au trans­ trativa dar �i teritoriaJa sau militara a Tarii
format Chioarul tntr-una dintre cele mai pu­ Chioarului. Chiar daca unii dintre ei par sa
ternice cetati transilvanene, cheie de bolta fi avut o situatie foarte buna �i mijloace con­
a apararii inspre nord-vest a principatului siderabile, ca acel Gheorghe voievod din
de mai tirziu. Aceasta explica de ce Mihai Copalnic - care Ja mijlocul secolului XVf
Viteazul a fost preocupat tn anii 1599- 1 600 ada uga prin cumparare opt sate ceJor h1
de stapinirea Chioa.rului, instalind aici o im­ fruntea carora se afla de dinainte �i c�re erau
portanta garnizoana, sub comanda lui Aga tot i11, numar de opt - este evident ca ace�ti
Lecca. •
voievozi nu mai exercitau dedt o foarte mid't
Dar ptna la aceste evenimente, prezinta parte din atributiile militare, administrative
cleosebit interes informati iJe documentare diu sau j udeditore�ti pe <·ar<· lc avuseser."l aute-
"ecolele XV-XVI referitoare Ja ob�tile sa­
te�ti ale romanilor din Jara Chioarului ; in ( Conlillttare ;n P. 1 1 J

19
---- ----�--
--.--�----�--��---�-
'

. .

vLAHu iNFRuNrA PE ,KiPCEA���


,
, . "

lnvestigarea documcntelor ac ar­ cienumm, Budai tzsoias preci­ $i vlahii = romdnii) s--o produs
r,ivo, a bibliotecilor $i, 1n general, zeazo: ,Aici Tinul reprezinto Do­ tn onu/ 839•.
o izvoarelor istorice a turnizot ceF­ nul sou Tonoisu/, Atelul este \to/go , Chior doco istoricul ungur nu
cetorii istorice din ultimele douo ior joichul reprezinto riu/ Ural". intra !n detolii privind luptele
decenii tot moi multe $1 moi sto­ Cit prive$te perioodo in core s-o cumonilor cu vlohii - interesin-

ruitoore dovezi privind continuita­ petrecut otocorea amintitelor po­ du-1, fire$te, door ocele elemente
teo de viefuire a poporului romdn poore , istoricul moghior oroto co ce priveou istorio Ungariei - .
1n vatra strabuno. Unele din aceste ,.din ceeo ce scrie Ebii!ga zi e!te referiri!e sole Ia romdni, in ocest
$tiri constituie informofii inedite; limt>e�e ca oce$tia au craie cu context, sint deosebit de importonte.
olcele - nu moi pu�in pretioose - rnult 1nointlo lui Ginghis Hon . . . Pe ae o pbrte, ele pot fi corelate
cont'irm� date existence in aite , cu in,)..>rmofiife din Oguzname rel'c­
izvoare, dindu-le astfel un spor de ritoore lo o taro o romdnilor (Uiak
c�meinicie. • iii) core ou purtat lupte cu cumonii,
in aceastc clin urma coregorie k O Z O N S t G l': S de core fi desporteo o opd more -
. se tnscriu $i informatiile despre Uluk Sawi (opo romdnului), Ia
mai vechea istorie o romc'inilcr H I S T O R I A. , ..
tncepuwl secolului IX; pe . de oltd
cuprinse 1n lstoria general�. ol­ porte, autorul co11stota existenro
cii<uita tn 1805 de BuG'ai tzsoias, • popor;ului romdn tntr-o perioodo
. pro1'esor de istorie . greoco $i Jo,
Ktsz f1'1TT t
anterioord venirii Criburilor de un­
tina Ia Coleglul reformat din TA:ol fTV AlfY I SZA NAR A guri in Ctmpia Pononicd . Se con­
Debretin. Autorul (core a trait B U D .A f
(irma pstlel, prin intermediul a
P "S ,\ I A S
intre 1766 $i 1841 ) . a fost unul din fnco unei scrieri istorice , co vechile
PltiLOSOI'MIA DO<'I:OII .A , .. .. .
reptJta�ii savonti ai forii sale Ia CUt "I IIIP. COLLIGIC'Oja.A•
DUlll· cronici turcice - aparent o fesd­
ai6T6·
s,�irfitui sccclului XVIII $i tnceputul
to
ao.b Aa , coaio
turo de 1egende $i mituri - ,oglin­
........ ., E a , u
celui urmator, membtu of Acode­ DI\AI h1111110 U61.1.Aillu: clesc cu fidelitote - dupo cum
miei ungare; luC/ arile sale s-ou tra­ constatd Mehmed Ali Ekrem -
P R O , I •S S O A A.
dus In Anglia, Franta. !iirile�e )os . relofii/e istorice din Europa rdsari­
Ocuptndu-se, tn volumu! II al •
teono". �; oceste izvoore - intre
lucrorii sole, de origineo $i pere­ core omintim Teva ri h- i al-i Sel�uk
�rinorile ungurilor p!no Ia venirea 1." (lstorio dinostiei Selgiuchide) sot:
·'
lor in Ctmpia Panonico, Budai cronico persona Djami'et Teva­
tzsoias redo un fragment · din .�--�OQ�-.�·aa�--­ 1:, rikh (Sumo istoriilor) , pentru a ne
scriereo istoricului turc Ebiilgozi D�611ECZ�Jr•EJrJI, Iimito Ia i zvoorele orientale - n i -i
Bohodlr Han (1603-1683) $e�e­ ;\"y-oa C S A T H Y G\' OJI
CY. •IOJ.
., l· aroco pe romdni co dispu,.,ind tncff
re-i Terakime (Genealogia tur­ din secolul IX de o forma st<Jcai{J
cilor) unde se evoco o perioodo proprie, copabila sa orgonizeze
istqrico tn care ungurii sold$1uiau , Dupo ce Kipceo k a supus oceste rezistento fmpotrivo unui du$mon
undevo, tntre rluviile Don $i Ural. natiuni (odica pe ru$i, vlahi, mo· numeros, ct:m erou otunci cumonii.
Iota ce scrie Budai tzsoias: , Tot ghiori $i bO$kiri) a dorr.nit acolo A$0 cum oceste frogmente din
cu acest nume [orJ.i'd sub denumireo timp de 300 de ani $i de Ia cl vechile cronici pe care le-om citat
de Modzsor - moghi�ri provip Kipceok.ii [tn sens de familia foe referiri semnificotive Ia dez­
n . A.D.] au fost numiti ungurii $i 1n domnitoore]". voltorea economica, sociold $i poli­
Cronica istoricului mongol Ebal­ Dincolo de loturo norativo a tico a romdnilor, Ia existento lor
gozi Bohadir Han core spune: relatorii lui Ebiilgazi Bahadtr Han stotold 1n sec. I X. olte cercetori
(< unul dintre conducotorii militori
(era in obiceiul popoarelor osiatice ou odus tn ultimele decenii olte $i
principal; in timpul lui Oguz Han, de a identifico diversele triburi sou olte aove zi, privind nu numoi con­
cv2ut 1n ioptele or:estuia , a avut populofii cu numele conducdtorilor tinuitoteo romdnilor 1n votro docico
un fiu ol corui nume �:a Kipceok. lor - Kipceak reprezentlnd evident stramo$eosca, dar $i stodiul de
C1nd copilul a crescut more, Oguz unul din neomurile turcice, tn dezvoltore atins de ei, existenfo
Hc:1 i-o pus Ia dispozifie un nume­ perioado cfe opogeu. a e�nsiunii 1ndelungotCJ a unei organizori po­
ros popor rozboinic, pentru o otoco lor). episodul reprezinto momentul l itico-stotole, core a cunoscut o
cu oostea pe Vrusz (ru$i), Vloh k.ok istoric o l impoctului cumonilor creopta superioora odota cu cen­
(romdni), Mad'sarok. (moghiori) (ei erou desemnoti 1n vechile cro­ trolizoreo In cele trei state feudole
�; 6oskirek (ba$kuri, ba$kiri), nici sub numele de Ktpceo k) cu romdne$ti: Tronsilvanio, !ora Ro­
core locuiesc tn preojma rturilor popoorele mentionote moi sus. mdneosco $i Moldova.
Tin, AteJ $i joik�"l. Pe bozo onali7.ei critice a 've­ Augustin D£AC
1ncerc1nd o localizore a ocestor c..hilor cronici turcice , odunote in­
• Pe Jarg despre aeeastl tdentifl·
tr-un corpus sub numele de Oguz­ care tn Ma�azin ia� nr. 7/1981.
1 ln lucrarea sa Die Grosse Wan­
dl'l.,1� dPr Unga1·n ,-nm Vral nach name, istoricul Mehmed AH E.krem De aseroenea, date se afli1 $i tn lucrar(>a
Pannonim. Budapesta t 98Z, p. 329, a precizot co 1nfruncoreo dintre lui McttmP.d Ali f:krem Citrilizatia .
Istvan Fodor clntirm� cl ptn� la a­ turc4 �I Mentiuni despr� rom4ni 1n
cumoni $i popoorele enumerate
nul 840 . ungurU al�lulau td acest izooare tu�$li preotoman� $i otoma ne
terltorfu. moi sus · (1ntre core se numarou (Anale de istorie. nr. 4{l982>.

20
,
.
--
-
.
!ntrarea trupelor hitleriste tn Jara tn 1940 a tnsemnat tn {apt
ocuparea Romdniri
# subordonarca ei ·ma�inii de 1'azboi naziste,
a dus la jefui1'_ea bogaJiilor larii,
provoc£nd grele suferinJe poporului roman.
NICOLAE CEAU$ESCU

Octombrie 1940:
:WEHRMACHTUL PA TRUNbE iN ROMANIA '

EUGEN PREDA

. ,

De Ia inceputul tranzactlllor zllel, in clldi­ mfsarul general al guvemulul Ia bursa de va­


rea maslvl a bursel din Bucure�tl (azf clldl­ lorl if avertlza ,pe totI deflnltorll de valorl
·

rea, aflati pe strada Jon Ghlca, nr. 4, adlpos­ romlneftl si n u se lase influentatl de �oaptele
tt,te Blblloteca Centrall de Stat) eursul acfiu­ dtorva rluvoltorl", aslgurtnd cl ,nlcl un
psd lnftrn sau extern n u Justlflcl weo de­
nllor a inceput sl scadl vertlgfnos. A doua zf,
pJP�are de cursurl Ia bursl spre scldere•'.
jol t 0 octombrle t 940, Ia bursi - Jocul unde Care ,,oapte" tlcuserl barometrul bursler
in orlce tari eapitallstl se reslmt fmedfat prl­ sl' Indice intunecarea '' mal mare a orizontu­
mele lovfturl din subteranul eeonomlel �� poU­ lul? Ce nol ingrijorlrl cuprlnseseri pe pose­
Ucfl - panlca s-a accentuat. Spre searl, co- sorii de atfluni?

21

r�teana de duminica 13 oc­ gurele care permit stapinirea


Zvonuri fi realiti\i tombrie a publicat un comu­ terenurilor petrolifere roma­
nicat tn. care, pretinzlndu-se ne�ti tn caz de razboi. Aceasta
Dupa pra.bu�irea Frantei,
ca generalul Antonescu ,�i-a [actiunea] se poate limita la
tn tunie 1940, ram�i singuri
insu�it" ideea guvernului an­ folosirea unei presiuni mili­
in razboi cu Germania �i con­
terior de a cere ,concursul tare externe. dar sa se �i treaca
fruntati ziluic cu bombarda­
Germaniei pentru dotarea ar­ la actiune deschisa". Chiar �i
mentele Luftwaffei. in dimi­
matei �i instruirea ei", �i dtnd in acest u.ltim caz, deci al unei
neata de 8 octombrie britanicii
,curs acestui apel, Germania ocupatii militare, O.K.W. for­
au aflat din ziare despre ,so­
a decis trimiterea unei mi­ mula drept premisa luarea
sirea in nu�ar considerabil a
siuni militare", se anunta: masurilor politice care sa ga­
fortelor motoriza.te germane
,Primul e�alon al acestei mi­ ranteze ca industria de ex­
in Romania". $tirea a fost
siuni, sub comanda d-Jor ge­ tractie �i prelucrare a petro­
raspindita de posturile de ra­
nerali de divizie Hauesen [de lului din Romania va fi pre-
dio britanice �i agentiile de
fapt Hansen) �i Speidel, a so­ luata intacta.
presa. Ea a sUmit o deosebita
sit azi [stmbata 12 octombrie] ln aj unul decJan�rii agre­
iritare la Berlin - unde s-a
Ia Bucure�ti". siunii Germaniei tmpotriva Po-
decis sa se elaboreze o ,preci-·
Documente de arhiva care . Joniei, act ce a marcat izbuc­
zare cu privire la trupel� ger­
au putut fi investigate tn ul­ nirea celui de-al doilea razboi
mane din Romania", in care mondial, un alt document in­
timii ani, numeroase fiind
se spunea: ;,Berlin, 9 . oc�om­ tocmit de O.K. W. ( Posibili­
aduse in tara prin grija Di­
brie. tn legatura cu dtfentele
rectiei Generate a Arhivelor tatile unei economii de razboi
zvonuri despre prezenta unor pe spa/ii mari. August 1939)
Statului, precum �i recente
trupe germane in Romania, a­ Iticrari istoriografice �i memo­ relua problema acapararii pe­
gentia << Transkontinent Press >) trolului romanesc, dar �i a
rialistice permit o mai buna
afla din foruri compe­ gazului metan pentru produc­
luminare a tabloului general
tente din 'Vilhelmstra.'ise [se­ tia de cauciuc sintetic, pre­
al evenimenteJor �i aduc do­
diul Ministerului de externe vezi incontestabile ca initia­ cum �i a cromului �i bauxitei
al R�jchului] ca acum nu se din Romania. Dupa prabu�i­
tiva trimiterii trupelor germane
gase�te tn Romania nici un t��. Ro·mania a aparJmut Ger­ rea Poloniei, Germania fiind
singur soldat. german". Dar maniei naziste, care s-a folosit sigma ca i s-a recunoscut, tnca
exact cind ,precizarea" apa­ de toate condit,iile ce i-au tn­ tnainte. Europa rasariteana �i
rea �i tn presa bucure�teana lesnit realizarea acestui obiec­ de sud-est ca ,sfera a sa de
din dimineata de 10 octom­ tiv, recurgtnd �a presiuni poli­ interese", la O.K. \V. se cerea,
brie, primele �oane £n uni­ tico-militare ce ameninjau 1n­ tn noiembrie 1939, nu numai
form4 ale armatei germane, sa�i fiinta statului roman. ,,subordonarea economica a
a.flate, cu concursul Ungariei petrolului romanesc", ci �i
horthyiste, tn extremitatea de pregatiri pentru ,renunjarea
sud-est a teritoriului smuls -In vizorul O.K.W. [de catre] statui roman pe
Romaniei prin Diktatul de timpul razboiului Ia dreptu­
la Vieua, treceau linia de de­ ,Posedarea terenurilor pe­ rile de suveranitate, tn favoa­
marcatie tn Valea Prahovei. trqlifere romane �i, oaata cu rea Germaniei, tn j udejele
Actiunea, pregatita in cea elft, a tntregii zone dunarene", Prahova �i Buzau". La tnce­
mai mare taina fata de po­ ftJsese evaluata de catre tnaltul putul anului 1940, tn legatura
porul roman, �ra totu�i s�ge­ C{omandament . al Wehrmacht­ cu temerile lui Hitler privind
rata public chtar tn ,prectza­ ului (O.K. W.) tnca din aprilie un eventual atac asupra re-
rea" amintita, prin urmatoa­ 1939, imediat dupa dezme.m­ giunii petrolifere romane� }n­
rea formulare : ,Daca sol dati brarea Cehoslovaciei �i ocupa­ deosebi dupa o posibila de­
germani ar merge in Ro!D�nia, rea Boemiei �i Moraviei, ca barcare anglo-franceza la Sa­
ceea ce e5te foarte postbtl, a­ unul dintre obiectivele pri­
ceasta s-ar inttmpla in lega­ Ionic, �ful StatuJui maj or
mordiale al� expansiunii na­
tura cu garan�iile date de ziste. tn docnmentul tntocmit general al armatei de uscat
Germania RomAniei". Si in cu acest prilej ( Memoriu : germane, generalu1 F. Halder,
acela�i stil mistificator se pre­ Aprovizionarea ou petrol a Ger­ a ordonat elaborarea unui stu­
tindea ca ,.ace�ti soldati vor maniei £n timp de razboi) se diu de operatii tn vederea ocu­
merge sa instntiasca armata stabilea: ,Acest scop poate· fi. parii Romaniei. ln conformi­
romana" �i ca ,toate combi­ atins prin mijloace: econo­ tate cu aceasta intentie, gene­
natii1e legate de trimiterea mice, tn vederea instaurarii
ralul Kurt von Tippelskirch1
unor trupe germane tn Roma­ unui monopol german asupra
nia �i care se ocupa de· viito­ petrolului ; de politica externa, 1 Jn uneJe lucriri, tn Jegl1turi cu
rul spatiului sud-estic stnt tn vederea unui tratat de generalul Kurt von Tip'pelsdreh l sc
�ubrede". 1-au mai trebuit alianta necondijionat ; mili­ anrml1. mal ales tn privln� convor­
birllor avute tn septe mbrie 1940 cu
dteva zile guvernului dicta­ tar�. tn vederea unei depline I. .Antonescu la Bucu�tl. eli era
tu!'ii legionaro-antonesciene sU.ptniri teritoriale". O.K.�,. ..�erut cartlerului gene ral IV al Sta­
avea tn vedere faptul ca tn tulul maJor al armatei de uscat ger­
pentru •a c-onfir�a. sub pro­ ·mane". Mllltar de cari�rl1 din 1 908,
prie rac;pundere. ca invadarea
Romania exista ,puternice prizonler tn Fran�a In aproape tntrea­
sentimente antigerrnane. Din ga perloadl1 a prlmulu rlizbol mon­
Romaniei de catre trupele acea.c;ta cauza - se preciza tn dlal, de unde s-a ales cu o perrectl1
cun�tere a limbH rranceze, Tfp­
hitlerbte.fncepuse cu con£ursul document - �i tn continuare pelskireb a actionat, tnceptnd tn­
san nefast. Astfel, presa bucu- mijloacele militare vor fi sin- tteoscbl cu 1924, tn scrviciile de in-

22 ,

1-a tncuno�tiin�at pe �ful Sec­


tiei 2 a Statului major ungar,
se vor pune Ia adapost, Carol J l
�i anturajul sau au intreprin.s
P1anul �ufbau Ost

colonelul Ujszaszy, ca s-ar o mi�are fataUi pentru tara Fara a renunta inca Ia ideea
pu tea sa fie absolut nccesar tn �i, cum s-a dovedit, chiar pen­ invadarii insulelor britanice,
interesul Gennaniei ca Unga­ tru initiatorii ei. Dupa o luna, tn pragul lunii august !940,
ria sa atace Romania, cu spri­ in cadrul unei reorganizari care a reprezentat �i punctul
jinul WehrmachtuluC Regimul guvernamentale, Carol 1-a in­ culminant al ofensivei aeriene
horthyist a vazut in aceasta trodus in guvern pe unul din germane ramasa in istorie suL
oferta o �nsa de a smulge conducatorii legionari, H. Si­ .denumirea de ,Batalia An­
Romaniei Transilvania si, , Ia ma. ca subsecretar de stat Ja gliei", Hitler �i-a cristalizat
sft�itul luuii martie. a ordo­ Ministerul educatiei nationa.le. intentia de a trece Ia prega­
nat mobilizarea a doua cor­ Acesta, dupa ce participase. tir:ea atacului 1mpotriva
·puri de armata, · iar in aprilie in septembrie 1939, Ja organi­ V.R.S.S., idee sugen.ta Ja 29
a comunicat l a Berlin ca va zarea asasinarii premierului iulie generalului A. Jodi, care
permite trecerea trupelor ger­ Armand <:alinescu1, higise la se atla in iruntea Statului
mane spre Romania. La Berlin. de unde revenise tn major general al 0. K. 'V. EJ
8 aprilie 1940, studiul de ope­ mai 1940. In nona sa calitate, i-a cerut lui J odl sa fie pre­
�tii german privind ocuparea Sima a fost folosit de mentorii gatite, pentru orice eyentua­
Romaniei era tncheiat. Con­ sai pentru a se cere sosirea litate. planuri in vederea ata­
ducerea Reichului considera unei misiuni militare germane. carii u�.s.s. pina la sosirt".a
insa ca aplicarea acestui plar. lata ce scria H. Sima: ,La ierni i. J odl i-a raportat aproa­
era subordonata epuizarii ce­ sugestia Legatiei germane, pe imedia.t ca pina la toamna,
!orlalte mijloace rle presiune m-am prezentat regeJui din data fiind !ipsa mijloacelor
ac;upra Romaniei pentru a partea acesteia �i l-am rugat de transport, concentrarea for­
garanta obtinc1 ea· resurselor sa ia in considerare propune­ telor germane nu va fi posi­
de petrol. rea veni ta de la Ber!in, cer1nd bila. 1n consecinta. la 31 i ulie,
l n ajunul prabw;irii Fran­ fara inttrziere trimiterea unei cum �i-a notat generalul F.
tei, ctnd trupele germane atin­ misiuni militare germane in Halder in j urnalul sau cele
sesera Calais si in chiar ziua Romania... Ca urmare a aces­ discutate la consfatuirea miJi­
tei convorbiri, regele Carol 1-a

anuntarii capitulArii Belgiei . tara de Ia Berghof, Hitler se


in conditiile existentei unor chemat pe Fabrici�ts �i a soli­ decisese: , Speranta A ngliei
tngrijorari tot mai mari la citat in mod ofh< a.J, de la stat este Rusia �i America. . . Dadi
Ducure�ti privind statutul te­ Ia stat, tdmiterea accstei mi­ Rusia va fi stri•dta, ultima spe­
ritorial al tarii, Berlinul �i-a siu ni. Fabricius a transmis ranta a Britaniei va fi spul­ ·

atins u h prim obiectiv tn cererea Tegelui Carol la Berlin, berata. Atunci Germania. va
'Romania, prin tncheierea dar raspunsul fl fost negativ, stapini Ru5ia �i Balcanii. Ho­
,.Pactului petroluhii" (27 mai deoarece regele propunea. doua tarire: in cursul acestei Jupte,
Rusia trebuie invim;a: prima­
1940). Bascultnd spre Germa­ lucruri : garantarca froutiere­
vara 1941". Pentru ,a anihila.
nia1, !n iluzia ca in acest fel lor existente. . . , cit �i prezenta energia vitala a Rusiei", Hi­
unei misiuni militare in Roma­ tler preconiza. ca dire,ctiile ofen­
rormatli militare. Clnd. In noicmbric
t 938, noul 3cr a1 Statu1ul major
nia. Reichul nu voia sa-�i lege sivei sa vize7.e Kievul �i ta­
general al annat.cl de uscat. gcneralul miinile cu o gar&.ntie terito­ rilc baltice, spre Moscova, iar
F. Halder, a reo!llanlzat $1 ampliri­ ,in cele din urma convergenta
riala, tnainte de a fi satis{acut
cat serviclilc de intonnatli $1 con­
dinspre nord �i sud; ulterior. o
trainformatll militare. 1-a numtt pe revendicarile Ungariei §i Bul­
Tippelsk1rch cu supraveghcrca $1 operatie 5peciaJa impotriva
coordonarea l or, lncrcdintlndu-1 runc­ gariei". A�adar, conform a­
zonei petrolifere Baku". Prin­
tia nou crtall1 de adjunct al $Cfulul cestei surse, initiathr� cererii
Statulul major ,zcncral pcntro in­
tre masuri, figurau dupa cum
ronnatil. Tlppclsklrch a dcvenlt ast­ de a se trimite ,misitAnea mi­ si-a notat telegrafic Halder:
rcl aJ patrulca adjunct. rune\ iC' ofl­
#

litara gerrnana" a parvenit ,reglementare ungaro-romana.


A

cial denumltl ObCJ"(tnarl if'rmcistcr


IY (0. Qu IV). PhtroJ"('a denumirii chiar de la, Berlin �i, probabil, Apoi garantarea Romaniei".
de Oherquartiermclstcr pC'ntru runc­ a fost unul dintre principale!c Hi tier, considerind Romania
tla de adjunct! ai $Cfuhti �tat ului printre ,dn�manii fundamen­
major, p:lrlnd sll fac3 aluzic Ia atri­
·
. scopuri ale introducerii lui
butiilc Initial� de lntcndentl sta­ tali", cum se exprimase intr-o
H . Sima in guvern. A�a se
billtc In t 882, tlndca sl lc dlslmulezc con'forbire cu miuistruJ de
pc cele rcalc. t n runctla pc care a de­ poate explica evolutia apa­ externe italian. G. Ciano, evo­
tlnut-o ptnl tn 5 ianuarie 1 9 4 t . ge­
rcnt - contradictorie a pozitiei case ambele chestiuni Ia 26 iu­
n«'ralul Kurt von Tlppclsklrch a
r-l!;puns dr scctllle Armate strllne accstuia, care, de!?i la 4 iulie lie, ctnd tl primise pe �eful
v�t, Armate str1ine est. At�atl
devenise titularul Ministern­ guvernului roman I. Gigurtu3
milII a_rl, l.cgllturi cu partldul nazist.

1 tn acest context, guvcmu l cP.­ lni cultelor �i artclor tn noul Primele ordine privind apli··
Jul de-al trPill'a Reir.h se c rcdca tn­ carea deciziilor lui Hitler au
di"('J)tl'tit � . comuntce lui Carol J I ,
cabinet Gigurtu, �i-a dat de­
fost date la 1 august �i, dupa
p rin intcrmediul minlstrulul ger­ misia dupa doua zile.
man Ia Bucu�ti, Wilhelm Fabri­ I

cius. ..sratul" de a accepta ccrcrlle ·(Continuare. �n p. 27)


.
ultimative ale guvcmulul U .R.S.S. �
scrv iului Secret Romc\n, M. �fo­
din 26 !)I 27 tunic t 9te0, d'!mcrs tn­ ruzov. (Accsta din urmii a rost asa­ 3 1.:1 II) iul ie. l.i!!urtu li scrise.;e
tlrit In 27 iunic, tn cursul audlcntci sinat de legionari tn noaptf'a d� 26/�7 lll:trl':)alulu i Cit)riu�. riC C31'C SC ('Uti
pc care a avut-o la rtge minlstrol noicmbric 191,0. Mai alt'S Horta ·
sidl'r:> apruJ)iat. eli ��clc do�t9
pltmipotc ntlar Manfred von Killin­ Sima sc tcmC'a � Moro1.ov ar pu­ trimit c!'f�a une.i ••mi:5iun i milit:l �
ger din ccntrala mlnisternlul de ex­ tca dczvalui colaborarca cc o avusC'­ :;».,·man�.. in v••dt•rt•a. inst ruirii ar­
ser.i. In timpul lui carol J I . l .
terne na'Zist. anat tn capltall In n•alf>i . HPlataffa discutiilor din ��
urma unui aranjamcnt cu $Cful : Maga:in istc;r,c, nr. 7!1957. •uli(', ln Mogazin. istoric. nr. 81:!l!3j
'

.....

30 august 1940 : ministrul S.U.A . . Ia Bucure�ti

Dupa � um ne ar include uu m a t
de1.v� i.luie unele do­ putin de 2 200 000
cumente din Ar­ romani �i c u greu
hivele Nationale doar 1 100 000 ma­
ale S.U.A., infor­ ghiari. Cererea
mati i �i ecouri ale remarca Mott -

imprej urarilor in cste total inat{;ep·


care Romaniei i-a tahila".
fost impus Dikta­ La 30 august
t nl de la Viena. m i nistrul a.meric:a.u
i nformatii care in comunica reacti i If'
� u hstanta lor re­ provocate de situ­
t i ueau mult din

,ROMANIA
atia nou-creata in
dramatismul ace­ urma pronuntarii
·tor zile, a tran­ diktatului. .. Dad\.
smis Ia Washing­ a� cum s-a �i rela­
ton ministrul a­ tat deja in cercu­

FOST FORTATA SA
merican la Bucu- ri1e de presa, regele
re�t i,
Gunther
Franklin
Mott1.
A a decis sa accepte
diktatul conferin­
,Dintr-o recenta tei de Ia Viena �i
�i I unga conver ·

ACC,EPTE DIK.TATUL11
sa predea Unga­
!'!atie cu ministrul riei o bucata de
maghiar (la Bucu­ pamint ecbivalind
re�ti] preciza c u j umatate din
!\1ott tntr-o tele­ Transilvania, in­
gram! din 1 au­
ION STA NC I U
cluztnd Oradea,
gust 1940, expe- Cluj .�i Arad . . . .
diata pe adresa secretarului de stat Cordell situatia sa personala precadi ''a ajunge Ia o
Hull - am ramas c u impresia clara a unei crid categorica. Ati retinut deja din diversele
extreme intransigente �i ca n.. mic tn afara depe� anterioare ca resentimentul .c�ntra re�e­
de cedarea Transilvaniei n u ar satisface". lui a crescut . . . Nu-i mai este pos1b1l sa evtte
Ace�ta pretentie, aprecia ministrul ameri­ blamul personal. El nu poate sa treaca .r�s­
•.

can, ,.ar fi, evident, o nedrepta.te istorica �i ponsabilitatea pe seama celor din Co�I l�u!
ar tntoarce Ja iobag ie barbati �i femei libere, de coroana". Data fiind ostilitatea opuue1
acum proprietari. In� plus, numeroasa mino­ publice fata de monarb, acesta dadus� dispo­
ritate germana [sa�i �i �vabi] n-ar consimti zitii ca ,avionul sau personal sa fie ttnut Ctt
niciodata. Ia dominatia maghiara, iar primul om la bord $i t n orice cJipa gata", pentru a
ministru roman [1. Gigurtu] mi-a spus ca tn parasi tara. La � septembrie, Mott informa
cursu! conversatiilor de la Salzburg (din 26 despre faptul ca la Bucure�ti ,a avut toe o
iulie 1940], Hitler a recunoscut ca se indoie�te demonstratie cetateneasca [de protes� tmpo­
ca (germanii din Romania) ar consimti [l11 triva diktatu]ui] tn piata lui Mibai Vtteazul ,
urma. unui scbimb de populalie) sa-�i para­ pentru tmpra�tierea careia guvernul a trimis
seasca dealurile �i vaile ce le-au fost adapost
un deta�ment special de politie". Totodata.,
de mai multe secole . . ."
mentiona faptul ca ma�ina unor oficiali ger­
Propunerea ungara, sublinia Mott intr-o alta
mani a fost oprita. de populatia din Bra�ov,
telegrama, din 1 9 august, ,implica cedarea
tntregii Transilvanii de nord �i de sud-est, iar ,steagul de Ia ma�ina a fost smuls �i dis­
in afara Banatului Timi�oarei... Aceasta arie trus", i1\ semn de protest fata de Germania
nazista, considerata principala autoare a
Magazin istoric, n r. 41 t 5.
Diktatului de Ia Viena. Referindu-se la situa ·
1 9S

!n imagine: o fotografic p ub)lcaU tn Realitatea ilu�­ tia politica din Romania, ministrul ameri­
lrntd din 1 lunie 1 9 3 8 : F.G. Molt (al doilea de la stln{Za
can mentiona faptul ca generalul Ion AntO­
SJlrC dreapta) tmpreuna. cu {ZCneralul Argcscanu.
Armand ClHinf>SCU si jlCOCralul Victor Domhrovski. nescu par�sise de mai multe zile domicili lll

24
'

fortat de la rnanastirea Bi�trita � ca cercu­


rile politice �i rnilitare pregatea.u, in eel mai TARA , CHIOARULUI
.. .

mare secret, o actiune viz1nd schimbarea gu­


vernului tarii. (Ut'mare din p. 19)
t n zilele urrnatoare, atentia lui Gunther
�{ott a fost captata tot rnai mult de framin-� cesorii lor, la inceputurile institutiei voievoda·
tarile politice interne care au nrmat Dikta­ tului romanesc. Dar chiar faptul ca in Tara
tului de la Viena, dar in telegramele sale
Chioarului, institutia voievodala, de�i mult
�i-au gasit loc �i unele aprecieri �i <..::,mentarii
diminuata in continut, s-a conservat �i ca
tn legatura cu conditiile in care Romania
ea a fost adaptata necesitatilor de organizare
fusese nevoita sa accepte gra.vele cesiuni teri­
�i functionare a mecanismelor social-econo­
toriale impuse de puterile Axei. · Dezapro­ mice �i militare de pe domeniul cetatii. ne
btnd acceptarea diktatului de catre guvernul dau dreptul sa vorbim despre 0 structura sta­
roman, intr-o telegrama din 6 septembrie,
tala de inceput a rornanilor din acest tinut,
diplornatul american arata ca ,un inalt func­
structura ce a precedat dania regala �i apa­
tionar, care a fost in contact perman�nt cu
ritia beneficiarilor acestei danii, stiiptni ai
situatia din Transilvania, mi-a marturisit cii . vii torului domeniu al cetatii.
Romania a fost fortata sa accepte "' diktatul La fe! ca �i in c�lelalte ..tari" romane�t i,
Axei de groaznicele amenintari ale acesteia
a existat desigur �i in Tara Chioaruh1i o feu­
cf. va da sprijin Ungariei . . . Mai sint informat dalitate prestatala forrnata din cnczi staptui
- adauga .Mott - ca t!ngaria nu mai dore�te
ai satelor< l n fruntea cnezilor se afla un voie­
si continue cu principiul schimbului de popu­
vod, ales periodic, cu atributii militare �i po­
latie, � cum se prevazuse in intelegere,
litice � foarte probabil cu tendinta de a-�i
deoarece se teme ca multi maghiari nu vor
transmite ereditar atributiile �i drepturile.
mai opta pentru nationalitatea rnaghiara".
Situatiile pe care le intilnim in documentelE"
Revenind asupra acestei probleme, intr-o din secolele XV-XVI sint forme tirzii, de
telegrama din 26 septembrie, .M.ott relata dis­ disolutie, ale unei institutii politico-militare
cutia pe care o avusese cu W. Fabricius, rni­ romane�ti confruntate - cu tncepPre din se­
nistrul nazist la Bucure�ti, pe care 11 intre­ colul XII - cu feudalismul de tip apusean
base de ce renuntase guvernul ungar la schim;­ care i s-a suprapus prin forta, venind din
bul de populatie. Dupa ce afirmase ca o astfeJ afara. Faptul ca institu�ia voievodala s-a
de actiune ar fi fost deosebit de dificila, multi mentinut totu�i. fie �i numai in forma aces­
dintre ungurii din Romania neacceptind sa-�i tor ,voievozi" ttrzii de pe dorneniul cetatii,
piriseasca locurile natale, Fabricius decla­ reflecta vigoarea societatii romane�ti din
raso cl una dintre ,dificultatile legate , de Tara Chioarului. Autoritatile politice �i so-
aplicarea aranjamentului [diktatului] a fost . ciale stdiine care au reu�it sa se instapineascii
hotlrtrea inflexibila a maghiarilor de a ob­ , asupra tinutului au fost obligate sa tina sea­
tine neaparat pe secui �i teritoriul Jocuit de rna de realitatile gasite aici, realitati pe care
ei". DipJomatul american arata ca nu fusese le-au folosit ptna Ia urma pentru organizat:ea
surprins de acest lucru ,,deoarece l-am ascul- �i functionarea domeniului cetatii. Jar adap­
. tat adesea cu luare-aminte pe ministrul ma­ tarea feudaJitatii prestatale romanP�ti la Con­
ghiar [1a Bucure�ti], dl. Bardossy, vorbiud ditiile ce i-au fost impuse au asigurat aces­
despre acest su biect. Din punct de vedere tei ,tari" conditii sociale �i economice supe­
istoric tnsa - continua Mott - ungllrii nu rioare celor din alte parti a!e Transilvaniei.
au nici o tndreptatire, deoarece tn momentnl Este cunoscut rolul important pe c�re 1-au
primei lor invazii, ei i-au gasit aici [tn Transil­ avut ,pu�a�ii" romani din Tara Ch1oarului
vaniaj pe secui". Noua granita, tnsa lovea tn politica militara a principilor transilvaneni,
puternic tn interesele secuimii, productnd o rolul social-politic al micii nobilimi romane�ti
ruptura tn traditionalele lor legaturi econo­ din Chioar, ca �i faptul ca districtul Chioa.ru­
mice cu centrele romane�ti din Transilvania lui, alaturi de eel al Fagar�ului, a dainuit
�i chiar cu cele din Moldova �i Muntenia. ca district romanesc ptna dupa mijlocul seco­
lului trecut.
,lntr-o hnprejurare - arata ministrul ame­
rican - !n timp ce vizitam ni�te prieteni
_-are aveau acolo o moara, am ajuus la un
P entru reconstituirea realitatilor isto­
rice din Tara Chioarului de dinaintea
grup de secui din regi unea tmpadurita a Car­ daniei regale despre care a fost vorba la in­
patilor �i acei secui mi-au lasat impresia clara ceputul a.cestor pagini, ne lipsesc informatiile
ca erau foarte satisfacuti sub regimul ro- scrise. La fel ca �i in alte ..ta.ri" romane�ti,
'
manesc". sarcina de . a lc reconstitui revine arheologiei .
!nscmnarile �i comentariile diplomatului Pentru cuno�terea inceputurilor medievale
american tntregesc, cum se poate observa, ale Tarii Chioarului exis.ta in tinut destul de
iHiormatiile despre pozitia diferi telor cere uri muTte ruine inca necercetate, ruina de- Ia Be­
politice din strainatate fata de brutala hota­ rinta de pilda, sau fortificati i din pamint�i
rire adoptata la Viena, tn 30 august 1940, lemn, a caror datare �i resturi sint inca incer­
prin care Germania nazista �i Italia fascistii. te. Este in afara oricarei indoieli ca cerceta­
facusera un nou pas in instaurarea domina­ rile viitoare vor prilejui tntregirea istoriei
pei lor economice, militare �i politice in cen­ tarii romane�ti a Chioarului cu pagini im­
trul �i sud-estul Europei. portante �i inca nescrise.

25
.&

HORIA :

Istoricui unu1 original portret


CONSTAN TI N. L O LAR IU
I

..

La ?..7septembrie 1784, - rascoala izbucnita la in­ mi�carea din 1759- 1761 . con­
dupa numeroase stii.ruinte. des­ ceputul lui noiembrie 1784 �i dusa de calugal'ul Sofronie
fa�urate timp de mai bine de intemeierea lac�lui, la 9 no­ din Cioara.
patruzeci de ani pe . linga
iembrie - la jubileul de 150 Amintirea lui Horia, rna­
curtea imperiala din Viena -
ani din anul 1934, priman1l rete capitan aJ. rascoalei de Ia
inclusiv prin calatorii in capi­
tala imperiului - romanii or­ or�ului Oradea. Tiberiu Mo­ 17 84, a dimas mereu vie in
tod�i -din Oradea (e vorba �iu, spunea: ,.Acum cinci­ inimi le romanilor. acest fapt
de Or�l Nou. devenit dupa sprezece rlecenii se aprindea gasindu-�i e"Xpresia intr-o mul­
tnHiturarea dominatiei oto­ aici o lumina firava �i de abia titudin e de forme. Una din
mane centrul intregului com­

ocrotita de vlnturi · protiv- aceste forme este legata � i de


plex municipal) obpneau au­
nice, dar limpede �i tragin­ laca�ul de care am amintit.
torizatia de a-�i ridica un laca�
du-�i stralucirea din acee�i Aici, tn locul unei icoane care,
de cult. Piatra fundamentala
credinta. care tmbraca tot
a cladirii a fost pusa Ja 9 potrivit traditiei, ar trebui sa-l
atunci tn vilvatai muntii lui tnfati�ete pe Isus Hristos. pe
noiembrie 1784. l.Aca.. <>ul
' -
cunoscut ' si sub numele de Horia". Iar Roman Cioroga­ ,.Natrama", se vede un por­
Biserica cu Luna, datorita. riu, primul episcop al retn­ tret lipsit de atributele pictu­
unui mecanism a�t. in fiintatei Episcopii de Oradea rale al� divinitatii (nimbul,
1793, orologiului, · care arata arata. la rtndul sau, ca ,.piatra aureola sau macar acel halo
fundamental! a bisericii astazi gaJbui care apare pe absolut
tn permanenta fazele lunii
jubilant! vofbe�te despre cu­ toate celelalte icoane pictat�
(unul din putinele mecanisme
tremurul acela de pamtnt ar­ de cei ce au zugravit-o: fratii
de acest fel existente tn lume)
delenesc din 1784 sub revo­ Alexandru �i Arsenie Teodo­
- a fost ispri.vit la 1790, iar
lutia lui Horia, Clo�ca �i Cri- rovici. Paul Murgu �i Jacob
pictura prin anii 1830-183 1 ,
·

�n". Gols£). De asemenea, nu apar


inaug urarea oficiala a Iac�u­
lui tmpodobit avtnd loc in Cum se �tie, foarte multi nici initialele traditionale IC­
1832. clerici ortodoc�i romani au XC. Retine aten1;ia �i faptul
Acordarea, tn 1784, a apro­ spriji �it Jupta taranilor �i nu ca tn mod intentionat portretul
,
barii nu era intimplatoare. tntimplator nobilimea ti soco­ (de dimensiuni foarte mici -
Ea consti tuia, de buna searna, tea printre promotori sau atita­ 40 x 30 em) a fost a�ezat nu
una din concesiile (marunte in locul unde se a�aza de obi­
tori ai ,tumultului", certnd sa
cei icoana respectiva, ci sus
de altfel) prin care imparatul fie pedepsiti exemplar, Jaolalta
Iosif J I incerca sa tempereze de tot. la 1 5 m, tntr-un punct
cu capeteniile rasculatilor1• De
valul de nemultumiri ce fra­ care, de�i se aWl. in planul
altfel, printre evenimentele ce
mtnta masele de romani din central, in partea rasariteana
au premers marea ridicare Ia
Imperiul babsburgic, supu�i a edificiului, sa nu ingaduie
unei duble exploatari : sociale lupta din 1784 s-a numarat
descoperirea u�oara a omisiu­
�i nati<;male, �re se rasfringea
1 Sub scmnlltura aceluiel$i autor. nilor mentionate. Toate aceste
�i pe plan confesional, nemul­ !ndrumiHorul pc anul 1985, editat elemente, indus1v asemana­
� umiri ce au culminat cu de Episcopia din Oradea. publicll
un studiu cuprinztnd o listli (lmpre-­ rea portretului cu chipul lm
marea rascoala populara a sionanU. ca numlir �� scmniricatie)
taranilor, condu�i de Horia, a aproape tuturor prcotnor care au Horia, cunoscut din alte pi<.­
participat la evenimentcle din t 784-
Clo�a �i Cri�an. turi de epoca, conduc Ia con­
1785, oglindind clocvent ldenUflcarea
Referindu-se Ia coinci.denta acestor mici ·Jntelectuali at satelor cluzia di. imaginea respectiva
transilvllncne cu masa , de obidlti,
d i ntre cele doua evenimente alllturi de care trlliau !)i ei. - nu poate fi decit a unui per-

26
'

sonaj laic �i c:Lnume a condu­


catorului taranilor romani de
OCTOMBRIE 1940 : .
Ja 1784.
La apus, fata in fata cu
WEHRMACHTUL PATRUNDE IN ROMANIA
portretul amintit, � cum,
de asemenea, cere traditia. ( Urmare din p. 23) �ntre timp, in acee�i zi de
28 august, Hitler conferise din
se afla eel al suzeranului o saptamtna, s-a trecut Ia ela­ nou cu Ribbentrop �i Ciano
vremii, in ca�ul acesta al lui borarea planurilor de desfa­ pentru a-i trimite Ja Viena sa
Iosif JI. Romanii oradeni au surare militara in rasarit, sub forteze cedarea paqii de nord
gasit astfel u n mod subtil �i denumirea codificata' A.ujbau a Transilvaniei, conform unei
,

original de a ciasti memoria Ost. Cind, la 26 august, ma­ harti de a.cum pregatita Ia
marelui conduditor al ras­ re�alul Walther von Brau­ Berlin. El a insistat asupra
chitsch, comandantul sef al anihilarii oridi.rei rezisteute
coale-i de Ia 1784, in care vc­ '

romane�ti, deoarece ,este lim­


armatei de uscat, s-a prezentat
deau tntruchiparea celor mai la Berghof, Hitler i-a ccrut ca., pede ca la prima impu�catura
tnaJte aspiratii ale lor. ... pe-ntru a garanta interesele toa.te transporturiJe de petrol
Cum am aratat, ei au �e­ germane in Romania, tara din Romania catre Germania
zat fata tn fata, portretul lui ,ca inca" sa-i provoace prea �i Italia vor tnceta". Hitler
Iosif II, care octrmuia Impc­ mult pe sovietici, tntpele din �i-a exprimat, de asemenea.
Prusia Orientala �i. tndeosebi, tndoiala ca daca Ungaria ·.ta
riul habsburgic tn 1784, �i in
ceJe din Poloni� ocupata sa decJan�a singura ostilitatile im­
fata sa, Ia r�sarit - acolo potriva Romaniei ar putea fi
fie tntarite imediat cu inca
unde se zugrav.esc de obicei victorioasa. El a atras atentia,
zece divizi i. Doua divizi i blin­
personajele- sacre chipuJ date urmau sa fie concentrate d\. ar fi ,.tn interesul Germa­
eroulni poporului roman, Ho. in extremitatea sud-estid i pen­ nie-i �i ltaliei" ca. odata cu
ria, eel pe care poporul 1-a tru ,cazuJ ca este necesara 0 impunerea cedarii nordului
considerat, tu. creatia s a poe­ rapida interventie �i a pro­ Transi!vaoiei, sa se acordc ,.o
teja districtele petroJifere ro­ �C'rantie" pentru frontierele
t.ica, tn doine �i balade, ca
mane�ti". Romaniei. La 30 august. lrt
,.tmparat": ,.Ctt o fo' Horia-m­ timp ce. dupa consumarea
parat/ Grofii nu s-au descul­ ln acee�i zi �i in cursul celei
urmatoare, ministrol de ex­ Diktatului de la Vitna, Rib­
tat/ $i nici n-au dormit tn pat/ bentrop �i Ciano, pentru a st!
terne Joachim von Ribben­
Numa' pe pamint uscat,/ Nici relaxa, se pregateau sa parti­
trop �i omolog ul sau italian
din blide n-au mtncat"... ,Cind Ciano au discutat telefonic, cipe Ia o vinatoare, Ia Berlin
fu Horia crai in tara,/ Domnii de mai muHe ori, chcstiunea
avea Joe. suh pre�edintia ge­
nu �e descultara,/ Nici Ia masa convoca.ri i repre zentantilor neralului A. J odl, o coJU>fa­
nu mtncara,/ Nici in pat nu se Romaniei �i Ungariei. La271au ­ tuire in care s-au discuta.t
culcara,/ Numa' pe genunti gust, O.K.W. a inceput cau­ masuri militare privind zona
·

dnara". tarea unui loc tn Prusia. Orien­ petrolifera romaneasca, ur­


tala pentru cartierul general mind sa se pregateasca 0 di­
Este un fapt fara precedent, (viitoarea , Vi7.uina lupului")l, rectiva in vederea ocuparii ei.
un adevarat unicat in icono­ tn vederea campaniei tmpo­ ln aceea�i seara. ministnft Fa­
grafia ortorloxa, sa se situeze triva b.R.S.S. tn 28 august, l?ricius a fost expediat de ur­
chipul ..unui laic la rasarit, �i dimineata, s-au dat ordine ca
genta la Ducure�ti, deoarece
acest lucru sa se petreaca toc­ in trei zile sa fie pregatite 4 di­ Ribbentrop se temea ca Roma­
mai tntr-un loc central al Hi.­ vizii blindate �i 2 motori­
/ nia ar mai putea comite o
ca�ului. t n anii 1977-1979, zate, u nita�i de par�uti�ti �i
,,prostie". ArgumentuJ ultim
ctnd s-a executat pictura in trupe aeropurtate, ,pentru a
pus Ja dispozitia lui Fab.ricius
fresca a monumentului, ceJe fi tn stare sa ocupe imediat
spre a impresiona gu·vernuJ
districtele petroliJere roma­
doua portrete pe pinza vechi roman era ca ,.la Viena stnt
ne�ti, in cazul e�ecului noilor
de peste 150 ani au fost scoase concentrate trupe suficiente · ,
tncercari de mediere politica" care s-ar pune in mar� in cazul
de Ia locul lor pentru a fi res- ' (referire la pregatirea Dikta­
taurate de o institutie specia­ ca Romania nu s-ar supune
tuJui de la Viena impus Roma­ ho.taririi sau ar provoca cioc­
lizata. Restaurat, portretul lui niei de guvernefe hitlerist �i
niri armate cu Ungaria".
Horia a fost depus (ptna se mussolinian erijate in arbitri
Oricum desfa�urarea trupe­
afla o modalitate de protejare mediatori). Citeva ore mai
Jor germane ordonata Ja 26 si
tmpotriva condensului) tn no­ tirziu, spre seara, Hitler a
28 august a continuat �i dupi\
icmbrie 1984, la Punctul mu- transmis la O . K . W. ordinuJ ca
Diktatul de la Viena. iar la
de la 1 septem brie sa c;e poa ta
7.eal al mentionatului laca�. 2 septembrie Hitler a Jzotdrit lua­
,incepe mi�carea de proteja.re
cu prilcjul ceremoniilor j1;bi­ rea masurilor in vederea trimi­
a 'districteJor petrolifere ro­
liare de 200 ani, Ia care a Juat manesti".
terii ,misiunii militare gcr·
, mane" in Romii.nia.
parte �i mitropolituJ Ardea­
lulu i. 1 Magazin 'istoric. nr. 6/1980. (Va uym-a)

27
iN LINIA A BASTRA
t

ANNA TIMOFEEVA-EGOROVA,
Erou al Uniunii Sovietice

J n infruntarea pe vlafl �� zile de rlzboi, lmensele efor­ porului sovJetic pentru ap.i­
pe moarte cu ma�ina tie rlz­ turi materiale ilustreazl gr 4- rarea patriel. Competltia pen­
'
bol a. celui de-al trellea Reich, ltor contrlbutia hotlritoare a tru suprematle aerianl intre
Unlunea Sovieticl - forta prin­ Uniunli Sovfetice Ia Vldoria cele -doul armate, sovletlcl ��
dpall a coaliflei antf��tlerfste impotriva fascismulul. hitlerlstl, a fost extrem de vie
- a purtat greul rlzboiului. In luptele contra agresori­ in tot cursul conflagratlel. Nu­
Intreg poporul sQvietic, armata lor hl.leri�ti, au avut Joe cele mlrul aparateJor de zbor ��
sa au rlspuns cHemlrif par­ mal marl operatll mflitare, al pilotllor sovletlcl a crescut
tidului lui Lenin ......, partldul intre care bitllla din fata Mos­ slmtitor de Ia an Ia an. Daci
care a asigurat victoria Marli covei, epopeea Leningradulul, Ia contraofenslva din fata Mos­
Revol&qil Soclaliste din Oc­ nlpraznlca lovlturi dati- inva­ covei a u particlpat t t 70 apa­
tombrie, de Ia a clrel inflp­ datorilor Ia Stallngrad, vas­ rate de zbor sovletice, cea mal
tulre se impllnesc anul acesta tele acfiuni desfi�urate de Ia mare parte tlpuri invechlte',
68 ani -, mlclnind pas cu pas Kursk �� Oriol pini Ia Berlin. Ia contraofens.iva de Ia Kursk,
gros ul trupelor hltleriste. Pe Nl(mai in ofenslva asupra Ber­ ' sovfetlcil au angajat in luptl
frontul de rlslrit, devenit din Hnulul, executatl de fronturlle 2 900 avloane, far in operatla
lunle 1 941 permanent frontul 1 �� 2 bfeloru1e �� 1 ucralnean, Berlh1.- 7 500. Din cele 1 1 0 000
principal at rlzbolulul antl­ sovieticll au aruncat in lupti-
hltlerlst, au fost masate, de Ia 2 500 000 oamenl, 42 000 tu­ 1 Concludcot pcntru starta avia­
�ici !)OVi�ticr. Ja dcclan$are� contla­
inceput pinl Ia sfir�it, 65· 70 nurl �� aruncltoare, 6 200 tan­ gratiei este �� rarJtul ell numai plnli
Ia sutl din efectlvele aruncate curl �� autotunurl �� peste 9 000 la amiaza zilei de 22 iunic 1 941
in Juptl de Hitler; din cele avloane.
(rnzboiul tncepusc In -noa ptca pre­
13,6 milloane de hitleri�tl care cf'.denu, Ia ora 3.20) ror�clc acri�ne.
Jn anfi rizboi-.tlui, avlatla sovieticc au picrd ut t 200 avioane;
au plerlt . pe to ate teatrele de 300 In lupt<', 900 pe acrodromuri.
operatll, aproximativ 1 0 ml­ mllltarl a luptat cu eroism, (Aprccicrea cste �prOdus� de cAtre
alituri de celelalte forte ar­ revista sovieticll Za rubejom. nr.
lloane fl-au glslt sfir�ltul pe f / 1 985 dup� lucrarta unui reputat
frontul de est. Cele 20 mi- mate ale U.R. S.S., dind un spccialist cnglcr. In domcniul avla­
lioane de jertfe umane . -date trlbut de mare importantl in tici mil it are, Robert Jackson. Tlte
Red Falcons C �oimii rosiO, Clifton
de popoarele sovletfce in 1_418 marea epopee r. sacrilicfllor. po- BoCiks. t .ondra. 1970.
'

28
avloane pe care le-a pierdut
Germania pe durata intregulul
rbboi, 77 000 au fost ni­
mlcite pe frontul sovleto-ger­
...

man, dlntre care circa 50 000


in Juptele aeriene (Za. rube­
jom, nr. 1 / 1 985). Num ai in
cursul a doul lunl din tim­
put bltlliel Moscovei (1941-
1942), avioanele de vinltoare
�� artlleria antlileria nl sovie­
tlcl au dlstrus 1 400 apara1e de
zbor germane.
In 1 944, in urma pierde­
rilor suferite �� nerecuperate,
numlr ul avlatorilor din ar­
mata germanl angajatl Jn
lupta contra u.R.S. S. a scl­
zut Ia mal putin de jum4tate
(de Ia 45 000 oamenl la 21 000)1•
Odat4 cu victoria de Ia Kursk,
din Julie-august 1 943, rapor­
tul de forte s-a incUnat defi�
nltiv in favoarea aviatiel $0-
vietic:e. Parcul de avioane al
fortelo
,
r armate sovietice a cres-
cut: de Ia 4 500 aparate Ia

sfir�itul lui 1942, Ia 15 000


in ianuarie 1 945.
In tlmpul Marelui r4zbol pen­
tru aplrarea patriei, aviatia
sovietic:l a intreprins · peste

3 808 000 zborurl de luptl, ilus­


trindu-se nu numai prin a�i
ai aerului ca A.l. Pokri�kin
(560 misiunl de luptl, 156
lupte aeriene �i 59 avioane
inamic:e doborite) sau I.N. Ko­
jedub (330 misiuni de lupt4,
120 lupte aeriene �� 62 aparate
germane doborite), ci 'i prin mil
de pllotl anonlm l, care �1-au
vlrsat singele cu acela�i eroism
in infruntlrile d e pe cerul
patriei. Aviatoarea Anna Tl­
mofeeva-Egorova, prlntre pu-
•tfnele femel-pilot din aviatia
sovietlcl a celui de-al dollea rlz- '

boi mondial, luptltoare umlr


l(l umlr pe un 11-2, cu ca­
marazii el de regiment, inde­
pllnlnd cele mal dlflcile mi­
siunl, se numlrl �� ea prlntre
ace�tia2•
Florentfna DOLGHIN

1 Istoria -velihoi ote-;estvennoi ooint


50t-etshogo Soiuza JUJ-1 91.5, vol
VI. pp. 209-2i 0 .
• TcliCtul de mal Jos este rcprodus ­

cu titlul $i subtitlurile redac�icl noas­


tre - din rcvlsta sovictic� Voenno­
istoriceshi jurnal, nr. 3/t 983. cat'(l
prezinU. un fragment din \"olumul
de amintiri al aviatoarel. .

Bombardier hitlenst dohorit


in cursul luptelor de PP. Nipru
MultutneJte a�ioanelor totii foarte emo�ionati, �i bo­
bocii, �i veteranii, nici unul
selile mele. ln iucheiere, 1mi
' spune dojenitor:
nu lasa sa i se ci teasca incor­ - Multu�e�te a.v i.oanelor <1<>
de vinatoare
. darea pe fafc\ . ·;iuatoare !
- Sokolov, Egorova, Ya.h­
L3. sfir�itul . lunii martie ramov, Taset, Rjevski, Ia co­
mandant ! a ordonat �efui
Fii tare, surioara !
1943, dupa ce au .sosit �a _,

. de stat major, ie�ind din ada­


Knibi�ev av10ane n01 de tlp
post. Zbnram spre .\1alaia Zero­
11-2, noi, pilotii Regimentului
lea:. Atadim pozitiile d e pe
805 aviatie de asalt, ne-am Ce ginduri m-au framiutat
,.Linia aibastra", bomban.Him
luat zborul spra frontul nord­ inaintea primului meu zbor navele inamic e afJate In mare.
caucazian. . Punctul final al de lupta pe un avion de
efectuam atacuri as upra no­
itinerarului - aerodromnl de a.Salt ?. . . Greu de spus. Teama
durilor de cale ferata �i aero­
campanie de la �uban . . .tn n-aveam. 0 invinsese bucuria
. dromurilor. Fara sa Juam in
scurt timp, am pr� m1 t m1s� u­ de a fi strigata in prima grupa.
seam� oboseala, pierderil<>
nite am studiat ra10nul actt u­ N u trebuia sa ma fac d"-· ris,
o'
nil r de lupta, am obt;inut asta �tiam. bine. Eram · <:'- r� camarazilor . . .
. Odata a.m decolat pentru a
informatii dcspre inamic �i singura femeie prmtre at1t1a
apoi am trecut Ja tre.aha. barbati. executa o misiune de lupt�
ca.pitanul L.A. Ia�km, �eh�l obisnuita. l n apropiere de
Sintem in cabine. A�teptam
de stat major al regtme)ttulut, �fa�ea�de Azov, ne-a intimpi -
comanda de decolare. De­ .
ne-a convocat i n adapostu.l nat de pe literal uu putermc
asupra punctului de comanda
de campanie al statului major . a pare racheta ve rde... Deco­ roc de a rt ile rie antiacriana .
pe tot i pilotii �i nc-a informat Citeva avioane de "ina toare
Jam. Caut sa rna t in cit mat
despre situafia din sectorul n.le inami<'ului ne-au i u terccp­
aproape de Karev, caput for­
nostru. tat �i ele. Sase a pa rate de-ale
matiei
. de teama sa nu ramin
- Nemtii sint inca in doliu ' noastre, de tip LAG C , s -au
in urma. El executa o mane-
dupa cei ram�i sub zid11ri�e angaj at intr-o h�pta in�gala
vra impotriva focului antiae,:­
Staliogradului, n�-a spus .e� cu dusmanul. A m conbnuat
riaul fac �i eu Ja fel, zbo�ra.
�a. zburam fara acopcnre ae-

¥ •

iar armata noastra, tnsuflet1ta in picaj, �i eu Ia fel, desclude


de aceasta victorie, love�te riana.
focul deschid �i eu focul.
hoardele fasciste pe toate fron­ Lans�z Dupa o v reme, a� aj uns

a1�oi bombele, imediat


turile, de la Leningrad pina dupa ce le la�eaza el. exact deasupra unu1 aero­
tn Caucaz. Temtndu-se ca tru­ drom dusman. M-am uitat
Cind ies din atac, dupa al
pele sovietice sa nu strapu �ga spre pamtnt �i am inle!'flni t :
patrulea asa.lt asup�a tintei, jos stationau . pentru al tmen�
fr ontu!, inamicul a amenaJat
m a pierd de formatte. Acum .
un aliniament. de aparare pu­ tare vreo 30, poate �� mat
zhor singura, prin pinza deasa multe avioane de bombarda­
ternic tntre Novorossiisk �i
Temriuk. l n conceptia du�ma­
de explozii ale proiec il�lor� '
ment bimotor. Jar in intimpi­
antiaeriene. Cant cu pnv1rea
nului acest aliniament tre­ narea noastra, de pe pista de
grupa �i... nu o �ad. Doua
buie s a opreasca tna�n area
I ! .
avioane ca d01 ereft, se reped
decolare-aterizare se ridicau
trupelor noastre. Datonta nu­ in aer Messerschmitturi . Capul
meroaselor cursuri de apa exis­

spre m i e. La tnceput, le i�u
formatiei, capitanul Usov, far �
drept avioanele noastre, de bp sa stea prea/mult pe gmd ...
tente, Se paPe ca h itleri�tii a� � n,
. . IAK-1, dar cind u n !'nop de
a deschis focu1 asupra aviOa­
denumit acest ahmament ,Li­
gloante de mitraliera se abate nelor de vtnatoare. Noi. cei
nia albastra".
asupra drfptei m �le. lji apara­
l n adapost era o l i ni�te de din formatie, l-am sustinut.
tele vireaza, pregatmdu-se sa A m tras cu tunurile �i cu mi­
mormint. 11 ascultam pe 1�­ rna atace din nou, in�leg :
kin Jtumai ochi �i urechi. tralierele. Usov a scos din
inamicul ! Avionul de asalt Iupta. doua Messerc;c�mittu.ri
- Vom ajuta trupele noa.c;­ zboara cu o viteza mai mica ,.
care nu · au mai avut bmp mc1
tre terestre sa atace ,l.inia decit Messerschmittul. A�a ca sa decoleze. E u am continuat
albastra" �i sa nimiceasca ast­ dupa ce trag cu mitraliera �i sa trag serii Jungi de mitra:­
fel hoardele fasciste din pe­ cu tunul, cele doua aparate liera asupra avioanelor de bom­
ninsula Taman. tree iu fata mea, exact . tn
bardament aflate la sol. Dupa
l n· acel moment, a intrat dreptul liniei mele de ochtre. ce am depa�it aerodromul,
comandantul regimentului, lo­ Apas pe toate butoanele, dar
ne-am tntors �i am executat
cotenent-colonelul M.N. Ko- fad. rezultat. A m epuizat tn­ din nou u n atac c u bombe,
. treaga rezerva de munitii asu­
zm : dupa care ne-am indreptat
pra tintei, ceea ce n-aveam spre casa. t n �ce� 2i r:tu �u re­
- S-a primit misi: mea d� .
" · voie.
lupta. Rog si. ramina . numa1 ven it lA sol cwc1 echlpaJe.
comandantii de escadnle. Ma salveaza avioaneie de
Am ie�it din cabiua �i. fara
vinatoare, care doboara 1ltl
A m ie�it, dar n u ne-am tm­ sa-mi scot para�uta �i casca,
avion inamic. A�a ajung cu
pra�tiat. A�teptam sa aflam bine Ia aerodrorn. Ctnd se m-am indepartat de avion.
cine va zbura. Poate, de data !ace analiza zborului, capita­ Nu rna mai puteam stapini.
asta, voi fi �i eu inclusa tn nul Karev ma critica sever Am cazut in genunchi �i am
echipajul de lupta. Era nn ca am ramas in urma grupei, jzbucnit in pUns. Mecanicii
vis nutrit c u sfiala. De� c u explicind cu amanunte gee- stringeau in tacere prelate!<>

30

av ioauelor care nu se hator­ Ve�inin. Cum -.,erleti di eel


sesera, iar eu pltogeam, avtnd Cine este gata pentru din f�ta a lansat fum, la ma­
proaspete pe retina momen­ ximum trei secunde apasa�i
tele tn care camarazii mei de o misiune speciala ? �i voi pe tragaci. Retineti ca
lupta cadeau ca ni�te pasari veti zbura prin foe. Nu-mi
atinse mortal, se prabu�eau in ramtne dedt sa va urez succes
mare sau pe pamtnt, Ia ina- in misiune � sa va tntoarccp
La sfi�itul lunii mai 1943,
sanato�i. Daca cineva s-a raz­

IDIC.
comandantu1 regimentului, lo­
- E�ti tare obosi ta. Ego­ gindit... sa spuna. Nu va
cotcncnt-colonelul M.N. Ko­
rova, nu-i a�?, aud glasuJ jenati. e .dreptul vostnt sa
-'in, ne-a adunat pe toti pe ·
comandantului de regiment. renuntati.
aerodrom �i ne-a spus :
Odihne�tc-te �i lini!?te�te-te, 26 m�i 1943. Ch:d am pornit
n-o sa te mai includ t n grupa - Tovara�i piloti ! Cine este
cu ma�1na spre aerodrom. abia
care urmea7.3. sa piece i n gata sa execute o misiune spc­
mijea de ziua. Mihail Niko­
misiune. ciala sa iasa din rind.
laevici Kozin, intotdeauna ve­
Toti ca unul am facut un
- Ba nu, vreau sa zbor ! sel �i comunicativ, era mai
pas inainte.
am sari t ca arsa. Va rog sa nu intunecat ·decit un nor. Poate
faceti exceptii. nu rna jigniti. - Nu. �a nu merge ! - a era supar�t ca nu f usese se­
2.tmbit Kozin. 0 sa �electio- lectat sa zboare, poate ue
A�a ca avionuJ Jmi este din '
nez eu. pvrta de grija noua . . . Deodata,
nou alimentat, ti stnt acro�te
- Maior Kerov, trei Pa!?i cineva a izbit puternic in ca-
bombele �i proiectilele reac­ '

inainte. . . bina �oferului �i citeva voci au


tive, verificat� tunurile �i mi­
strigat in cor: ,Opr�te ! 0-
tralierele. Vad tn aer racheta Pavel Kerov, comandantul
�tergin­ primei escadrile, veteranul re­ pr�te !". $ofer;u1 a pus frina.
de semna!iza.re �i.
gimentului, maestrul Io·1i turi­ Imediat. altcineva a spus :
du-mi din mers lacrimile, rna
,Da inapoi !". Ce se intim­
urc repede in cabina. Caput lor de asalt.
plase ? Ne traversase drumul o
formaiiei este Piotr Timo­ - Egorova - mi-am auzit
�isi�. Pilotii nu erau supersti­
feevic i Rare·"· lmi place sa numele, Strahov, Tiscenko,
t•o�•. dar o anumita incordarc
zbor cu el. Un altu] mai bun Grudi!eak... ln acest grup au
n�rvoasa in fata pericolului
nu exista in tot regimentul. intrat trei . comandanti de es­
��� spunea cuvintul. S-au facut
Pe deasupra, cu el nu ai nici cadrila; toti comandantii de
fel �! fel de glum e. pe un fond
0 �nsa sa atipc:-�ti in timpul
patruJe, pilotii principali c u
de veselie generala. incit dadi
mare experienta d e 1 upta -
zborului : spune mereu o gJu­ ci neva ar fi trecut pe linga
in total 19 oameni.
ma sau o vorba de duh care ma�ina noastra ar fi c•-e•ut
ln ajunul decolarii� grupul Ca Di�te tineri veseli, U¥'r
te dispune. N ici nu iei seama
a fost primit de comandantul bauti, se intorceau de la o
dnd ai executat trei-patru ata­ frontului, genE-ralul I.E. Pe­ petrecere. Or numai asa nu
curi asupra jintei. l n momen­ tFov, �i de comandantul Ar­
·

stateau lucrurile...
tele foarte grele, Karev rna matei 4 aeriene, generalul
p· . ... " lata �i aerodromul. Perso­
incuraJa : , u tare, sunoara I. . K.A. Versinin.
. .

nalul tehnic, mecanicii �i aJti


Executase zboruri extrem de - Tovara�i, din punct de


speciali�ti se precipi tau pe
indd i znete, dar sparta il cru­ vedere al conceptiei, misiunea
Jinga avioane.
t>ase. voastra este simpla, din eel al
executiei insa este foarte grea Primul a decolat maiorul
Dupa ce am tncheiat asal­ Kerov. Pilotii s-au grupat re+
- ne-a spus I.E. Petrov, po­
tul, ne-am tndreptat spre mare. pede dupa capul formatiei.
trivindu-si
. ochelarii si bilbiin-
J os, sub noi, p1uteau, ca
'

du-se u�or. Trupele noastre incadrlndu-se in dispozitivul


ni!}te \lri�e ciuperci, cupole' . trebuie sa strapunga ,Linia de lupta.
albe : par�uteJe pilotilor de_ albastra". Dar mai tnainte,
pe avioanele dobortte. Aveam· le . vom masca. Vom crea o
tnca doua bombe nelansate. perdea de fum. Ceea ce �i Primul echipaj de femei
constituie sarcina voastra.
l n spatele meu doua
Messerschmitturi. tn fa�i. pe Apoi generalul Ye!1iinin ne-a ,Ijnia albastra" ne-a intim­
explicat cum trebuie sa inde­ pinat cu un foe puternic de
directia mP,a de �bor - un
plini� misiunea. , Urma sa artilerie antiaeriana. Trageau
�Jep tncarcat : tentatie mare.
zburam la Jnaltime mica, fara aruncatoare de mine inamice
N-am rezistat. Am tras de bombe, fara proiectile reac­ �i mitraJiere de mare calibru.
maneta �i am lansat bombele. tive, fara munitie, fara tra-· Zburam printr-un adevarat
Inca tnainte sa aterizez pe gatori �i fara mitraliere. Cu iad. Nu puteam schimba nici
aerodrom, di.pitanul Karev �i cit zburam mai jos, cu atit direqia, nici inalfimea. Tre­
avioanele de Jnsofire raporta­ era mai bine. t n locul bom­ buia sa me�em numai in
sera prin radio ca scufunda­
belor, pe dispozitivele de acro­ I
linie dreapta. n jur - o mare
�t born be, aveam �atate de foe. Involuntar, m-am spri­
sem 0 nava de transport ger­
baloane grele cu ga2, care in jini t tare pe speteaza blin­
mana . Curind, pe bluza mea, contact cu aerul produceau data. Secundele pareau o ve�
aH\turi de ordi nul ,Drapelul fum. nicie. lmi venea sa inchid
ro�u14, straJucea medalia ,Pen­ - Veti actiona in felul ur­ ochii, numai sa nu mal va<.l
tru curaj". mator - a continuat generalu! iadul din jur.

31
Deodata, de sub fuz�lajuJ simpatizau pc armuricrc' i. X u
avionului care zbura tn fata intelegeam ce i se intimplase.
mea a aparut fum. ,Douazeci Emotionata, Dusea mi-a po­
�i unu, douaz.eci �i doi, doua­ vestit despre marea · ei dra­
zeci �i trei", - la maximum goste penhu Serioja Bonda­
trei secunde. . . Tare lungi mi rev, mecanic de avion, care
s-au parut aC'este trei secunde. zbnras.e in Iocul unui tdigator
ln -sUJlit, am apasat pe tra­ aerian ·�i nu se mai intorsese

gaci..: din misiune. lncet, incet, Du­


Capul !ormatiei �i, dupa el, sea s-a lini�tit, apoi a inceput
�i celelalte avioane de asalt sa ma roage :
au virat in dreapta, spre rasa­ - Tovara�e locotenent l
rit �i au inceput sa ia inal­ Anna Aleksandrovna! Va I'Og
time. Misiunea a fost inde­ luati-ma cu dumneavoastri. ca
plinita. tragator. Cunosc toate pro­
Sufletul ne era plin de cedeele �i calculele de ochire,
bucuric. Toti cei nouasprezece toate siluetele avioanelor iua­
emu teferi. Mai ti.rziu am mice, �tiu sa trag bine. Lua­
aflat ca lansarea perdelei de ti-ma ! Vreau sa-l razbun pe
fum in fata limitei dinainte.a Serioj a. . .
constituit 0 noutate tactica �i
- Dar am tragator, Dusea,
�i-a justificat pe dep1 in rostu1.
pe Makosov - i-am raspuns.
Hitleri�tii, neavind posibili­
surprinsa de cc1·erca ei.
'

tatea sa vada ce se petre<'c


in spatele perdelei dense de
fum, au parasit in panica li­
- Este rauit, cum o sa
traga el ? Are m'ina dreapta Cucutefti �. 5 000
mita dinainte. Jar trupele so­ lovita.
Cum se !Jfle fn 1984, a fost mar"'tl
vietice, dezvolttnd succesul. Am incercat sa o convi ng
tmpllnfrt>a unuf secol de Ja eele dlnttf
au inaintat timp de �ase ore, sa renuf!te. i-am povestit cit cereetArl1 care au pus tn evldentll o
pe o adincime de la trei la de greu este sa zbori ca tra­ eulturl eneolltfei de exeeptlon�tli
cinci kilometri. gator pe un avion de asalt �i tnsemnitate pent ru studJerea elvJU­
lata �i aerodromul nostru. dt de multi dintre ei mor. zatfel omenlrll, euJtura Cucutenl,
Ca intotdeauna, primul la ate­ eunoaeuti ea una din eele mal veatu.­
- Totu�i. luati-ma cu dum­
rizare este eel cu avionul eel dln htme, flfnd eompara&i, tnei de Ia&
neavoastra, sllstineti cererea
mai avariat. A m aterizat �i eu. . evldentlerea el, eu clvJIIza�Ue dezvol­
mea la .. conducerea regimen­ tate tn podttul Anatollel tl In Meao­
Am oprit motorul �i abia dupa
tului. Raportul t1 scriu �i potamla. Dar nu numa t neoUUeul el
aceea am simtit obbseala. Ca
acum. tt alte epoel tstorlce tl-au · �lalt o
albinele, mecanicul, motoris­
Peste vreo doua saptamtni, striluoft,i refleetare tu veatfgfl lstorlee
tnl, pilotii care nu participa­ deseoperfte pe meleagurfle eomune I
sera la misiune mi-au incon­ Nazarkina a fost ·numita tra­
ee poartA numele acestel oulturl,
j urat cabina. ' gator aerian pe avionul meu.
r.omuna Cueutenl; Judetu' last. La
- Sinteti ranita, tovara�e A�a. s-a constitui' t in regimen­ doar etteva sute de metrt de loeul unlfe
locotenent ? mi-a. strigat tul nostru primul echipaj for­ Teodor Burada a rult splendldelf'
armuriera Dusea Nazarkina. mat din femei. lntr-unul din­ vase eu omamente pollerome, a foat

Aveti singe pe fata! tre zboruri, Dusea a observat deseoperl' aeum cttlva anJ un exe�p·
prima u n Messerschmitt, carE' ttonal mormtnt prtne,.lar ge&toa (amf'­
- Nu; mi-au crapat buzele
executa u n atac tn picaj a.'iu­ naJat tn pre.zent ea un punet muzeal
!;il singereaza. de mare atraetlvttato) ; pe raza aatu­
Mecanicul mi-a aratat o pra grupei noastre. Imediat. a
lul Rileenl, apartfnlnd comunef, a
lansat o racheta de semnali­
gaura mare in aripa sttnga a rost glatt un fastuos wzaur ou po­
a.vionului. A m zburat �i habar zare tn directia. acestuia, in- . doabe din aur', daUnd dJn see. IV·
n-am avut ca ,.lliu�" al meu �tiintind pe · toti pilotii des­ I l l t.e.n. In sftr,l&. ..-urea medte­
t:ra grav ranit. Viteazul ! pre pericolul iminent. · Toto­ ,·all Cueutenl tl-a sirbitorft tf ea o
Primul meu tragator a !ost data, a deschis focul asupra Jumitate de mflenlu de atestare do ·.
inamicului cu atita eficacitate. r umt>otari.
sergentul Makosov, u n baiat
incit acesta a virat intr-o 1-'lre!Jte ei not, loeul&orU comunel,
. de 1 8 ani. N-avea deloc aspect ne mtnd.rlm cu locurlle noast� attt
I

de militar, dar in aer se dove­ parte, invaluit de fum .


(1.- tnelreate de vestlgll ale treeutulul.
dise un adevarat luptator. Cu Na:zarkina am gustat ,\ nh·ersarea eentenarulul deacoperfrllor
Din pacate, n u mi-a fost dat bucuria multor victorii. lu ­ p eneolltlee a eotncls cu antvenarea a
sa 21bor de multe ori E:u eJ. tind tn spatiul aerian de de�· rlncl mllenll de exlsten� a eulturfl
Fusese ranit in timpul unei asupra peninsulelor Taman �� ('urutt>nl. Pentru marcarea aeestel
duble drbitorl. tn elllp omaglal a tost
misiuni de lupta. Cind m-am I<crci . ln5a cea mai mare
bltuti o n1edaUe anlversatlvi, a rArel
dus sa-l vizitez la infirmerie, bucurie pentru toti cei di�
fma21ne o tnf-ill�dm eftJtorJlor re,·fstrl
am auzit pe .cineva plingind regiment a fos� �tirea despre l\lagazin istoric.
inabu�it tn spatele meu. M-am strapungerea deplina a ,. Liniei
apropiat. Era Du.c;ea Nazar­ albastre". Trupele noastre au
kina. Statea pe o lada de mu- trecut la ofensiva spre vest, Mihal TUN,
uitii �i plingea. · eliberind noi �i noi raioane primarut comunel Cucutenl
ln regiment, Dusea era foar­ ale patriei.
tc iubiti'i.. Plina de elan, vesela ln romlne�te -de: .., Magarin istoric. nr. 12/1984;
:-_;i foarte . muncitoare. tQti o Victor · BOLDESCU 5{1982; 5/t 976. . .

32

'
...

Printre pasageril care de ofiteri de cavalerie de re militare, cit indeplini­


intr-una din zilele de Ia Ia Ypres (Belgia). Dupa rea dorintei de a caliitori,
inceputul anului 1898 se un an, dornic sa-�i satis­ in �frica.
imbarcau pe vasul ,Leo­ faca una din marile sale lrnediat dupa sosirea
poJdvHie" se afla �i tina­ pasiuni - calatoriile -, sa Ia Leopoldville a sem­
ruJ roman Sever Pleni­ s-a angajat ca ofifer in nat un contract cu ad­
ceanu. Se nascuse I a Ple­ cadrul trupelor belgiene ministrafia I ocala, in baza
nifa, Ia 8 aprilie 1 867. din Congo. Nu urmarea caruia a efectuat pina Ia
In 1897 absoJvise �coala atit realizarea unei carle- inceputul anului 1899 o

serie de misuritori
grafice ,1 top.ometrlce.
aceste operatll a fost
tat de indigenf, care
condus prin regiuni
cunoscute de
Mulfumlte de activit
tea sa, autorititUe d
Leopoldville i-au inc
dlnfat conducerea u
expedifU de-a lungul
viuluf Congo �� a afJuan...
filor sal din nord.

,pe cii de ape fl prin
simea pidurJior ecu
riale", cum scria Val T

beica intr-o evocare
care i-a consacrat·o
volumuJ Romani pe �apt
continente. Sever Plen
ceanu a parcurs
3 000 kilometrf,
cum prec iza acel&fl
tor, ,ptimul roman
strabate Africa pe o
menea distanta ,1 un
dintre primil cilatori IE:U'!'I
ropenl ajunfi in regiunil
ecuatoriale locuite de ntu.;;
mei". .
In timpul ceJor trei a
de �edere in Africa,
Pleniceanu a ficut nu
roase cercetiri 'i
vafii privind
geogra
clima, refeaua hidrn nr.-·a�
fica �� starca drumuril
din zonele cutreierate,
cules date etnografice, i
torice �� folclorice
triburile intilnite. Mu
din acestea se regisesc
comunicarea pe care
tinut-o Ia 15 martie 1 ,, .. ....
I

cadrul Societafii Geo­


fice Romine, al c2rtf
ru era.
Prin observatiile sale
com plexe vizind o multi­
tudine de aspecte ale
,Contfnentulu i negru" ne­
cercetate pina Ia el, Sever
Pleniceanu poate fi con­
slderat unul dintre eel
mai de seama exploratori
Afrlcii Centrale de Ia
: &fir:�itul secolului irecut,
umele sau stind cu cinste
iturl de cele ale cele­
D. Livingstone,
org Schweinfurth sau
M •. Stanley.
Viafa �� activitatea lui
er Pleniceanu (decedat
1 927) sint astazi bine·
.. ".... oscute, gratie unor
pe care i le-au
consacrat V. Hilt, V. Te­
beica �� Mircea Angeltscu
fl care au aparut in
1 972, 1975 �1, respectiv,
1983. lata de ce nu
am intrat in prea multe
am anunte biografice, re­
tinind doar citeva care
pot servl ca repere in in-
1elegerea imaginllor ala­
·turate. Valoroase docu-
mente istorice despre A­
frica de Ia sfir�itul veacu­
lui trecut sint � � fotogra­
flile realizate de St.ver
Pleniceanu �� publicate
de e1, in 1 902, la Craiova,
impreuna cu comunica­
amintiti mai sus.

B. VALENTIN
-



....

PE . URMELE .STRAM0$1LOR (Vl


(

ION POPESCU-PUTURI

'

Pe eflgllle unor monede emlse de suveranil spaflul dunlreano-pontlc. Aiel, pe locurile


arsaclzf,, .ca fl in. scene infifl,tnd zelflcarea stlpinfte de strlmofil nottri, a apirut - dupi
regllor dad europenl (vezl descrlerea mormin­ cum apreclazi profesorul unlversftar Louis
tulul regelul get de Ia Svettarft din Bulgaria, de Ia Val�ie Poussln, in lucrarea sa lntitulatl
recent descoperlt), conducitorll respectlvelor Indo-europenii �i indo-iranienii. India pina
state sint infiflfafl cilirl pe cal. In tlmp ce spre anul 300 t.e.n. publlcatl Ia Paris in 1 936
regele regllor prlmea coroana de zelflcare de - c u .mil, poate cu zecl d e mil de ani in. urmi
Ia zelta Vlctorlel, in prezenta zelfel drept�fll, - nu numal prlmul hominid fl cea mal veche
calul ficea fl el un gest de inchlnare ridlcind Umbi vorblti de &fa-zJfll lndo-europenl, dar
plclorul sting fl apleeindu-fl capul pentru a fi '' anlmalele domestlce, . prlntre care Ia Joe de

zelflcat impreuni cu stiptnul. Numa� astfel frunte se sltueazl calul.
calul, devenlt fl el nemurltor, _putea duce p e Savantul francez, bazindu-se pe o seami de
splnarea lui u n rege nemurltor. ·referlri ale istorlcllor� apreclazi ci locul de
Stipinul, regele regllor, era inmormintat aparlfle al calulul n u putea fl altul decit spa­
impreuni cu calul slu - fapt llustrat de mor­ flul carpato-dunlreano-pontic. ,Nicl u n aft
mintul prlnelar cu tumul de Ia Aglghlol (Jude­ relief - apreclazl el - n u prezlntl o atare
tul Tulcea) , unde s-au glslt osemlntele a tref varletate de caraderistlcl geograflce" ca spa­
cal, lngropafl oclati cu Cotlso, regele gefllor, flu! locult de geto-dacl, ,farl - dupl cum
care domnea in secolul V i.e.n. remarea el - tnchlsl Ia rislrit de Carpafi,
In intreaga arti a antlchltifll este des in­ ,1 Ia sud de Balcanl; Este o fari fertill". ,Calul
- contlnui Vallie Poussln - es(e u n copil
tllnltl lmagfnea C!laretului tra�. de fapt dac,
al, cimplel deschlse, minzul incl de Ia na,tere
reprezentare indeobfte recunoscuti ca apar­

este capabll si salte ltngi mama sa �I s-o in­


tlnind traco-daco-gefilor fl care constitute o
sofeascl totdeauna in pleclrlle �� soslrlle sale".
trlslturi ee-l lndlvtdualluazl in raport de
Daela strlveche, este. prln urmare, una din
celelalte popoare. Pretutlndenf, in cultura nea­
zonele de orlglne a acestet specli. 'Nu este in­
murflor geto-daclce, calul este prezent. Des­
tlmplitor, dupl cum se evldentlazi in o seaml
coperfrlle arheologlce din spaflul carpato­
de documente, cl in urml cu secole pe terl­
dunlreano-pontlc evldenflazi o boglfle ��
torlul strivechfl Dacfl se giseau cal deoseblt
fragmente de ceramlcl pfctafl (a,a cum sint
de prefuitl pentru calltlflle lor. Faptul cl oto­
cele de Ia Grldlftea Muncelulul, capltala pu­
manll cereau, .in dar, anual un numlr din
ternlculul regat dac), in care calul flgureazi
Ia Joe central. Pe reversul monedelor dadce, ace�tl cal este, deslgur, o conflrmare a valorJI
lor deoseblte.
calul apare, de asemenea, foarte des.
Calul .- care se bucura de multi grlji din
Jstorlcll fl arheologJI sint unanlml in .a apre­ partea strlmotnor noftrJ - 1-a purtat pe dacil
cia cl reprezentlrlle zoomorfe, in special ale europenl in roirea lor ptnl in cele mal indeplr­
callor, stnt sp.eclffce geto-dacllor. Defl, ince­ tate tlnuturl ale lumil, pinl la fluvlul Galben, in
pind cu autorll antlcf, scrlerlle a u evocat de­ rlslrltul Aslei. Cu ajutorul lor, sttlmo�ii no�trl
seorl lscuslnfa cillrefllor geto-dacl fl valoa­ s-au luptat vlteje�te in nenumlrate bitiiU cu co­
rea callor acestora totufl rolul deoseblt al ­
tropltorll. Rlsptndlt in toate colturlle lumll,
callor in fstorla strlmofllor no,trl n-a fost calul a devenlt u n bun al oamenflor �� se poate
incl evldenflat tn reala sa lumlni. Geto-dacll spune cl, pinl Ia aparltla maflnlsmului, a ,cal­
prefulau mutt call, intrueit aceastl specie de lor-putere" din epoca modernl, a dus pe spa­
anlmale a apirut fl a fost domestlciti in tele lui civlllzatia lumll.

LABIE NUs estc trimis Ia regcl� LAODICE, sotia lui Antlochus Zeul, LOLLIUS cstc f�cut de Augu�t
partllor de uclgil.$fl lui cesar, pentru tl otr!v�te 61 pune f.c tron pe fiul mentorul lui catus Cesar ( Germanicus l•
a-t cere ajutor. I I . t20; r!mtne la s4u Seleucos II, vol. . 295; ea uclde I, 1 54.
curtea lui Orodes �I tl o!cra. cucerirea pe Berenice, sora �elul Eglptului, LUCILIU S. loctUtor al lui Lucullus,
Slricl, II, t 2 1 ; succcsele lui, II, t 2 1 . tmpreun! cu copllul ei, ibid. LAO DICE, I . 74.
fllca lul Antfocbus Eplphancs. con­ LUCULLUS trfmite pe Lucmus Ia
122, 123, t 2 4 ; fa titlul de Po.rthicu$
spirt cu Heracllde tmpotriva lui De­ regcle partllor pentru a-1 propunc o
Tm�,.o.to,., II, t 24; este tnvlns de metrius Soter, I , 346. allant! cu romanII, I. 74; II, 97; sol­
Vcnttdlus 1$l trece In insula Clpru. datU slU 11 forteaz! sl rldfce asedlul
LEPONES. popor ..puternic. supus
unde cste ucls, I , 88; II, 126. f27. ora!)ului Artaxate, I , 97; lnving!tor
Arsacizilor. II, 273.
asupra lui Tigran, el este tnlocult d('
LESGHIS, vezt KHOUNSAG si Pompei din �onducerea armatci ro­
1 Mo.oazin iatoric, nr. 3/1985. AVARI. maoe, I. 72

33
-

LYCU s. astllzi mare le Zab, II, MAZA RAS. vczi AB GA itt ' S. rachrnc. I I . 80: cp_oca r�ndlirii .�ccs_­
22. 23. MAZK'HOUTH, Jtumc dat de tui rcgat, I I , 80; �� a dtstrugcru lUI,
L YSANIAS. regc al ItureeI tn- armcni massagctilor. l , 2 1 . I I. 8 t
- dcamnl pe Barzapharne (Parzap'hran) M E SENIENJ, se r3scoalll lmpo­
• •

MEBARSAPE regc al Addiabenei,


sl punl pe Antigone pe tronul se preface.. ell sc supunc lui Traian triva tiranici guvcrnatorului Himc­
Iudcei, II. 122. . $i apol 11 trlidcazli. I . 160. rus. IT, 78; ei obligll pc p artI sl lc
L YSIAS. tutore al lu_i Ant1ochus MEDALII PARTE sau �R�A­ rccunoascli. indcpcnctcnta. II, 78.
Y. regele Siriei, est.e uc1s de Deme­ CIDE. Dintrc accstc n1cdalu, ccle l\I ESOP01'AMIA. locuitl dC 0
trius Soter, .1. 342. cu lcgcnde grcc�ti. unde s�nt tn­ populatie toartc am<>st� c::atli. I , �5;
MAANU. rortcazl pe Baltrou. rc­ scrise tiUurilc dc rege al reQtlor_ sa� numc dat de armrni .P Mtll septentrio­
gele Edesscl, sl tmpartll puterca cu mare-rege. stnt posterioarc lut 1\ftthrt­ nale a accstei tAr!, I , 96 ; partii ap�rl
el, I, t07; n u domn�tc dectt patru date I. vol. 1 . 185. 439; II, 101 ; do­ cu tndtrjirc Mesopotamia tmpolrtva
l unt ; ibid.; numele de Maanu est,e vadli a accstci asertiun i, I . t 85. 190. lui Antonius. I. 99; ca a rost sc pare
comun mai multor regl ai Edesset ; 41,0 41,8 · unde �� pcntru cine au rost unltl Ia rcgatul Armeniei d�.la ron­
estc alterat 1n Mannos sau Manus de bl!.tute aceste medalii, I, 190, . 200, darca ei, I. 1. 00. t 0 I ; romanu . rcru�ll
cUre roman!, I. 108; Maano�. COJ.l­ 207, 208; monedcle de aramll sau de sli o dea partilor. I. 1 0 I ; mat t trzm
temporan cu Bakrou. pare tdC!'�'c bronz. Clirll lcgcndc grec�tl. dar c� acC$tia o supun. I. J 1 3- t t 4 ; _ In . cc
cu .Monobaze sau Manovaz. tbtd. date In caractere grcc�ti, au aeeea.51 cpocll s�a dcta$(lt de Armema $1 a
MAANOU. supranumit zeul, rcgc al originc. I, 200, 202; monedelc cu format un stat independent, I. i 56;
Edessei; durata domniei, I. 109, 439; adevllrat arsacide. I. 202. 2�3; de <'stc cedatll romanilor de Erovant, I.
trlldeazl J)e crassus. I, 109; vez1_ no­ unde provin cele mal multe; Jmpor­ 1 6 7 · Mesopotamia sc supunc lui Tra­
tete editorului, I I. 3 1 8 $1 319. 1\IAA­ tanta poporului part. J, 203, 205; ian ' I 168· cste reuniUl cu Impcriul
NOU supranumit sareloul sau Sa­ medallilc arsacide stnt tn . n�Jf.lll� rc­ roman, ibid.; romani_i . nu au dCpOSC­
phCloul. rege at Edessei; durata dom­ strlns. ca �� ccle ale Baetr•amct $t Ar­ dat v.c prinlii Arsactzt ca� domn�u
niei sate. I, t 1 1 ; acest print estc pro­ mcnlei I, 205, 206; la ce ern sc ra­ acolo. I. t69; Mesopotamta estc tn­
babfl accl�i cu Arscham. I. 1 12. portea�l datele tnscrisc pc ele, I. vadatli de Mithridate I . rcgcle par-
MAANOU . rege at Edcs s�i riul pre­

206 209 · eroare a eelor care adml t �ilor. I. 4 1 4 .
.
ccdentului; durata dommet sale, I. o ern speciallt a Ar MlNNAGAR, bogaU cetatc dm
.

sacizi lor, 1, _209


t t 5. MAANOU, rege al Edessel, rml . India, pe malul sUng al lndului, I .
.

$i urm.; I I . 225. 231 ; inccrutudmca


lui Izate, durata domnlei sale. I . 1 4 4 , asupra epocH reate ctnd a tn�cput 39 3.
1 57. 160; este constrlns sl se .reru­ era scleucizilor race ca savant 11 . sll MlRKHOND. lstoria lui un Ive�-
gieze Ja romani. I. 160; identic cu aibll plireri dltcritc privind elastfl­ salli intitulaU. Rouzat-1!88a{a estc CI­
Abgare. l . 158. MA ANO U . rege al carea medalillor arsacide, I . 2eo. 28t ; tatA cu ocazia lui Aschek sau Arsa­
Edessei, Ciul lui Abga,rc. acel3$i cu motivelc cc ne rae sl credem <l _toate ccs I . 287-289; vozi notele editoru-
Anani sau Ananoun. I. 1 4 7 ; durata �medalllle blltute de grecii supu$t Im­ lui.- II. 345 si 346.
domniei sale, I. 1 4 8 ; identic cu Mo­ MITH RIDATF.. comandant al lbC­
.

periulut paftilor se rererl Ia era se­


nobaze II. vol. I. 1 4 8 ; vezi notele leucizilor tnccptnd din luna octom­ rici, sc clslito�te cu Ardaschnlf.l3:•
editorului. I I . 319. MAANOU, rege brie a anulul S i t t.c.n., I. 281, 282; mca lui Ardaschcs, regele Armcmct,
al Edessel. Crate al precCdentuJut; titlurl atribultc pc medalii regllor I 62 · depindea de Mithridate, s�­
durata domnici, I, 148. arsacizl, I, 4 36, 4 38; ele nu pot scrvt trapui lui Darius. ibid. : . cstc nunut
.

MACCABEI (l<'ratii). Eroare rc­ la nxarca cronologiei; pentru ce? II. guvernator al Pontulut. tbid. : cu aju­
a doua Carte a ltfaca
beilor.
.

lcvaU tn 223 · vczl notele edltorului, II, 320- torul rcgelui ArmcnleJ. cuc�te Cap­
II, 40-42.
MACORUS. vczl ABGARUS.
:
322 329, 353. 360, 361 �� 365. ME­ padochia $1 cea mai marc parte dm
Asia Micll. I. 6 7 ; 11 9 t . 1 7 7 ; alungli
DALII BACTRlENE. vezl notelc edl­ •

MADAlM. ved CTESIPHON. torulu l, II. 310-315. 320-328. 355- pe romani din Asia �· invadeazli Gre-
.

MAHOUI-SOURY. rege 1n l\lerou. 358. MEDALII GREC O-I NDIENE . . cia, pe care o supunc rlrll re'listcntli.
trldead pe allatul sllu Iezdedjerd, vezi notelc edltorulut. ibid. M E DA l..II I 68 · cstc constrlns de Sylla sl racll
ll. 2�6.
.

INDO-S'CITICE. vezi notcle cdito­ o'pace ru�inoasa. I. 69; supunc po­


M ALC H U s. rege al nabatcen, 11or. rulul, ibid. �IEDIA. Acest regat de�ine poarelc din caucaz �1 �att�l Bosro­
Ventidius Ji impune u n mare trtbut. al dollea rang tn Imperiul pa.rt. I. rului. I. 70; reiJ.l�PC �z�oml tmpo­
ll, 1 2 8 . 91 1 7 9 ; Marca Medie. a cllre• capl­ trlva romanilo.r. tbtd.: 1a tttlul d� t:Cgc
MAMIGONEENI. nume a1 unei tal! . cra Ecbatana, a Cllcut totdeauna al regilor �� devine indepcnden�. tbtd.:

. .

Camilli armene care s� stab1ht to II 280 · lnvins de Lucullus. •mplorl


parte din domeniul regal al partllor.
Grecia. I I . 291 . . I 178 · ea nu trebule conrundat� cu accsta auittnd
protecti' Jui Tigran. I, 7 1 ; n. 2�9_;
MANNU s. prin� arab, sustme pe
Mebarsape. regcte Addiabenel. tm­
.A tropatbene. pe care istoricii grecl '
vechile nemultumtrt,
reruzl sli-1 prcdca romanllor, I, 72;
sau latini o numesc Media, I. 178.
potrtva romanUor. I, t 60; este PI."':" 352 · aceasta d'evine mai ttrziu apa­ Mithridate protitli dC dC1binlirilc ro­
babil identic cu Maanou. fiul lut naJ�l m�tenitorilor prezumptivl ai manilor. pentru a ocupa_ Pontul:
Abgare. I. 160. . . . coroanel, I, 1 7 8 ; I I , i 96; cuccritl d e Mica Armenie $1 Cappadochta, I. 72,
�lANOVAZ. nume dat de strtent
parti � � reluatll de Antlochus eel Mare. scrie regelui par�ilor pcntru a-1 tn­
lui .A.rScham, I, 93; identic cu Mannos. ' I, 316; singura reglune stliptntta de ibid., demna sli se alliture lui �� lui Tigran.
Maanou �� Monobaze, I. 1 �8. 1 12; Seleucizi tn Asta . lnterioarll. I, 350 ; 7 3 ; II, 97, 99-102; tnvi ns. se,
generic al printilor din Addtabene. I. _ retrage din colo de caucaz. I, 7 5 ; vezt
supusll de Mlthirdate I. rcgele part J­
J 24 · numcle $efului ramiliei armene lor, I,- 352; cere ajutoare lui Pom pei notcle edltorului, II . S t 6 , 3 1 7 ��
a Manovueanilor. I. 125. tmpotriva partilor. I, 77. 1 7 6 ; II, 318. MlTHRIDATE I , rege al par­
MANTIANU S (lac), vezi Lacul tilor. Ciul lui Priapatius. urmeazl
103. .
Ourmiah. rratelui sAu Phraate I, care n prcCerll .
MEHERDATE I, fful lui Vonones I.
MARCUS-ANTO NIU S. vezi · AN- copillor slll, I , 330; 332, 335, 4 2 5 ; trc­
este cerut ca rcge pentru o �rtc a
TO NI U S buie privit ca adcvliratul Condator al
partilor I I . 193. 1 9 8 ; Claudtus or­
.

MAR-IBAS-CADINA. autor al puterii Arsacizilor, I , 335; clogiul sliu,


don! guvernatorulul Siriei sll-1 con­
unei istorli din care Movscs � hOr
enatl
ducll ptnl Ia Eufrat. II, 198; Meh�r­
I 336·' raptcle sale, I, 36, 337, 338,
eiteazl multe tragmente ctudatc. I. Ji. 304 ; tntlndcrea lmperiului sliu,
datc. tnsotit de carrhCne, ocupl Nl­
237. . nive $1 Arbeles, 11, 199; trldat de

l. 36, 364, 365; II. 3�4; data p I !DU ­
MARZII popor scttic rlisptnd'tt tn lui sllu rllzboi tmpotrtva Seleuctztlor.
partlzanii lui, tlnllrul prin� cste tn• 1
Persia. I. 3s2; tnvins de Pbraate 1. I . 339. 34 t ; cucCtC$te Babilonu�; tn
vins �� predat lui Ootarzcs. care 11
regele partUor. I. 3 3 1 ; un mare nu­ ce epocll. I, 31,5, 346; atad Medta, I .
tale urecbile, II, 199, 200. MEHER­
mlir de marzi slnt transportat•. Jn 352 · �� o supunc dupli u n rlizbol tn­
DATE II. domnia lui �te pl�sata.
Parthyenc. I . 333; marzii ataeA. pe delungat, I, 355; data acest.ei cuceriri,
Corbulon, II. 210. rlirli datli precisli. tntre domnta lui
I, 355, 356; atad Hyrcania $1 Ely­
Chosroes $i cea a lui San!ltrlccs. V�z!
MAROCHUS. vez1 ABGARUS. maida' ale carcl temple le jetui�te,
Jista cronolog icl a regtlor Arsac•z•
)fASOUDY. scriitor a�b; ex:ac­ I. 356, 357, 3 6 t , 362_; Ia Seleucia $�
din Persia, I I, Tabclul nr. L .
tilatea calculului sAu r<'Certtor Ia du­ ocupli Susiana. Persta, Carmama St
rata dinastiei Arsacizilor. II. 236. MEHREHM. general persan. alun­ Armenia, I. 363, 364; pune pe r�­
· )fASSAGEl'I, nume dat de greci gat de KeCcnd. cautll azil Ia scitl. I . tele sllu Valarsace pc tronul Armeme1,
popoarelor care locuiau tn nordul $i 388. I. 54, 4 J 9 ; II. 275; ti ccdeazl � ce�
­
estul Mlirti Casplce. I. 1 1 ; acest num� MENANDROS. rcge a1 B actrta- . tuia Atr opatenc. I. 56; constttute
s-a conservat mult timp la Orienta�•· nici ajunge cu cuccririle plnll Ia gu­ derinitiv Impcriul par1ilor, I , 364;
ilnd'·. rlizboiul massagetllor cu pCf$ti , rile ·I ndulul, I, 389; vezi notele cdi­ armenii n numesc Arsaces eel Marc.
I. t 4 ; stnt num!ti to vechile poeme torulul, II, 356-358. 1 . 368; razboaiele lui tmpotriva bac­
pl'rsant• turanient, I. 1 5 ; au rust llU­ MESENTA, descrlcrea acestel tlri, tricnilor. I , 384; de Ia care ocupli ct­
vcrnati de printi arsaclzi, 1,. 21-25; I I, 78, 80; clircl provincli dlldC�u teva provincil, I , 384, 385; ajunge
Jntlnderca dominattci lor. 1, 273- anticii acest nume. II, 80; alclltula cu armatele tn India, I. 389; II, 275,
:l i l a. un singur regat tmpreuna cu Cba- 3 0 4 ; data acestei e:xpCditii, I. 390,

34

3 9 1; atacat de Demetrius Nlcator intr-u- a doua tntllnlrc. este tnfrt nt, care s'e bucura Istoria sa tn Armenia.
tl tnvinge �l U la prlzonicr. I , 407; II. 1 1 . 1 74 . 'tiTHRT DATE, regcle Ar­ T, 2361 tmo�rtirea ac.stci
r istorii. f .
'27 5 : pnrtarra ratl df' captlvul sliu, meniei, rratclc lui Pharasmane. cstc 237; lzvoare rolosite d e autor. I , 23i-
1 . t,{J7. '• 08: li d:l acnstuia In clisli to­ const rtns de Tlberius sl cucer<'aseli 241.
rie pc ri ica sa Rodo�unc $i promitc Armenia, II. 183, 18"7: cl intrli tn Ar­ NEF.RDA sau NAARDA. capitali\
1'1 11 va rcpunc pe tron. I. 408. 4 t 7 ; menia $i o supune, IJ, 183. t 84 : cstc a evrcilor din '1esopot amia. cclrbri\
r·roarca lui Appian rclativli la aceasu. alunaat de Artaban. II. 1 87 : Clau­ prin $coala el, I , 1 2 1 : I I , 1 7 2 .
clislitoric. I. 4 08 $i urm.; Mithridate dius 11 repune pe tron, II. 192, 194, NERO. tmpllrat roman (54-fiR)
i"i restabilestc autoritatea a supr a a:re­ 1 95 ; t n ce cpod, II, 1 9 5 ; primC$te dl ajutoare armenilor tmpotriva par­
cilor d i n Asia de sus. I. 4 1 4 ; II, 275; . pe Rhadamiste $i ti dl pc fiica lui tilor, I I . 207; pune pc Tigran pe t ro­
romanii li notiricli alianta lor cu evreii, Zenl)bia tn cll"ltorie, I I , 2 0 4 ; atacat nul Armeniei, II. 2 t t : rcruzll sl dC'a
I, H6. 4 1 7 ; conrundat d� Movses de Pharasmane. el se rerugiazl\ tn coroana Armeniei lui Tiridate. .rra­
K horenati cu fiul slu Phraatc II. rortllrcata Gorneae. unde estc silit tclc lui Volo�cse I. vol. II, 2 1 4 , 2 1 6 ,
vol. I. 4 17. t tl 8; pe care tl asociase ta de Caelius Pollio sli tratezc cu Rha­ 2 1 7 ; mai ttrziu, pune el t n ·u$1. la
coroanl, I , 80, 4 37; tn ce scop. I , damiste. ginerelc slht, care n ucidc. Roma, accastli coroanl pc capul lui
4 3 8 ; moare probabil otrllvit, II, 2 : tn ll, 205; tn ce epocll. II. 206. MITHR I­ Tlridatc, I, 1 50, 1 6 2 .
cc an. I, 369, 370, 4 1 7 , 4 1 9 , 420; diri­ DATE V, cucCrC$tC Mesop otam ia ,
E . resedintl' a regilor Ar­
N I Sl �
cultatea cronologicl a stabllirii du­
ratci domnici lui, I. 4 1 9, 422, 42'• ;
II, 28�. MITHJU DATE SINNACES.
general part. merge tn ajutorul luiPhi­
mcniri, r.
1�1. 398; accst ora$ nu a
rost nic'odatll luat de Tiaran d<' Ia
rroarea comisl de M ovses 1\.horenat i liooos. $1 tnvin�e pe Demetrius. II. 86.
parti. l , 1 0 1 ; cste cuccrit de Artahan
tn aceasu. privintl. I , 370, 373; data MNASCYRES sau 1\JNASCT RES. de la armeni �� dat lui I zat c, rcgeJc
nasterii sate, I, 4 3 5 ; cpoca tn care l a vtrstll roarte tnaintaHI urmrazli lui
AddiabCnci, I . HY2; mot ivclc care au
domncst� singur. ibid.: cxccptionalcle M i t hridat e U. vol. II, 91, : arc un con­
detcrminat pe rcgii Armcnici slH�i
�ale caliUI.ti au flcut sl fie pr cfer at curent fn Sanatraces, TI, 94 : <'ra pro­ flxeze acolo te$Cdinta. r . I 0 2 : )ti­
fratelui slu Phraate I, vol. I, 424 ; bahil fiul lui Phraatc T , vol. I T . 9 5 :
thridat e I n dli rratclu i sliu Valarsacc,
prime.c;tc dcnumirca de 'fheos (Zeu ,) , moartra l ui , U , 9 6 : c htrata liomnif'l I, 4 1 4 .
I , 422, 436. 4 3 8 ; t i t lurl pe care I Je .;atr, I T , 91,, 1 0 1 ; vezl notelc Cdito­
NUMENIUS. trimis tn misi n n e Ia
conrcrll medaliilc cu tegendc grecesti, l'Ului, TT. :lR4.
Roma. de marcle pr cot gimon. I , 4 1 5 ,
1 . 4'•0 si urm.; tn ce epoc!l a luat ti­ M O D J MF.L-AT.-TF. WARTCH. lu-
$i t .t 6 . NU ME NIU S. am ira! al lu i
tlol de �ge al regilor sau mare rege, I , erare oersanll. anonim�. citat!i, T,
•, 4 'l, '•' 3; se pare c:i estc acelasi cu Antiochus Sideu•.s $1 al!vernator at
::\4 $1 to alt c locuri; vezi notelc Cdl­
:;\t esen er, tnvina:e tlota persanl $1 cl$­
Arlaxerxes, rcge al p�rsilor, itat de ton•hti. n . 309.
tigli o victorie asupra caval<lriei parte,
t.ucian ca u n exemplu de longevitat�. l'tfOT.ON, auvf'rnator al Me<1iP.i, se
rt'volt�. tmprcunl\ cu fratele � l·t A­
IT. 27, 28.
1 . 425-435; vezi notele edit orulu•.
OBOLAR, altcrare a num<>lui Ba­
U, 349-352, 362 $f 363, MITHRI­ le"C:andru. tmpotrlva lui Ant lochuR
lasch. I . 254 ; .vezi notclc edit orulu i,
OATE II. regele partilor, a�elasi ('PI Mare: dar ri stnt tnrrtnti tn cele
II, 3�5.
cu ARSCHAGAN I, 373, II, 2, 3 ; din urm� !'i se sinueid. T. !ll 6 .
O K E sau OCF.. sora r<'�<'l u i )Jo­
lhtl lui Artaban I J . el sustinc p� ta­ MOLOUR-AL-THEWATF. vezl nobaze I, era probabil mama lui hat e,
t!l sliu to pt('tentlile acest uia Ia co­ MOULOUK-AJ..-TH'EWATF. I, 1 4 0 .
roanl. II, 2, 88; urm<>.azl lui Artaban MOK'ES.F.S. tf'mtnrln-se de cnt­ OLOPHENU g, ve1.i OROPHER�F..
II. vol. II, 82; rlzbunll tnfrlngcrea lui zimrn lui 'Phr:latr TV. se rcruaiazl OPPIUS STJ\.TIANUS, tns�rcinat
Phraatc n. vol . II, 72, 73. 83. 276; pc Hn!.'li Antonius. IT, 1 3 4 : a rost de A n t onius cu tranS{)Or t u l cxp<'ditif'i
direrendcle cu rcgele Arrnenicl, Ardas­ confunctat <'u � urrna. II, 134; sale, este tnvins de parti, II. 1 3 7 , 1 38
chcs. I, 379. For�at sl-1 cedeze titlul Ant nniu!\ ti orom ite coroana par-
.

'de rcge aJ regilor. el 1$1 atribuie mal


ORNADAPANTES, satrap part.
1 i1 or �� 1i crtl ra1.l conduMr<'a 11 nei race ca Pacorus sll dcvinl suspect
tiniu titlul pe care II pierduse, II. 9 0 ; c�oNiitii 1mflolriva acestora. II. i 3 5 :
tatlllui sli.u Orodes, I I , 1 1 8.
data aeestui eveniment. ibid.: a lost ch�'mat de Phraatc, se tntoarce Ia . '

conrundat cu Mithridate I, cuceri­ cltrtf', cu con�imtl\m1ntul luf Antonius. ORDOSPADE, guvcrnator. al Mt'­
torul Armenicl I, 82; $1 eu Mitbri­ H . 1 1 � . 1 :lfl. MON£SE, loctiitor al sopotamiei, trcce de partca lui Tiri­
dat e III, tnving:itorul lui Ortoadlste, lui VolO!!CSf', rnenze cu Tlrirlate tm­ date, II, 1 85.
I , 82, 83. 93; numcroasclc l u i rllz­ ootrlva lu1 Ti�ran. reqele Armeniel, OROBAZE, trirnis de Mithrldnt"
boaie, II, 85. 86; cste prlmul dintre IT. ? f 2 : asPI1ta7.l1 Thrranocerte f�rl\. II pe llngl Sylla, este ucis, I J , 9·!,
r<'gli par�l care a tntretinut rclatil su �. II. 'lf � : este rechemat de 93 .
eu ?omanii, I I . 9 1 ; dup� ce a propus o Voloa.-se. TT. 21:l. ORODES I, fiul lui Phraatc Ill,
aliantli lui Sylla, el rupe neg ocierile, 'MONORASF., nume gen�'rlc al rc­ uclde pc tatll sliu, I , 7 8 ; I I , 95: ::r
J J , 92, 93; durata domnici lui, II. gilor rlin Adcliabene, I, 127. rcvoltll tmpot riva frat elu i sliu ;\1 i­
86. 87, 9 1 : croarca lui Movscs Kho­ MONORA�E T, reae al AddiaMnP.f,
·

thrldate si cste obligat sl ruiZll. T. 8'l.


renati tn accas U . prlyintll. I . 370. identic cu Abaare I , 1 29 ; Sf' clslt o­ 8 1 ; I I , 1 0 8 ; ma i marii statului il pun
rec;tP cu so� lui. Helena, $1 are ·dol pe tron. I, 8 1 ; II. I 0 8 ; t nrrt nge P<'
37 3 sl urm.; II. 3. 87; M i thridate I I nu ,
lasl mostenttor direct. I. 379; moartea ·r;l, M onobase $i T1.ate, ibitf. . trcce Ia fratcle lui, I , 81 : tl siiC5te pc acrsta
lui cste urmatl de mari tulburllri. de c�tln ism I . 1 31 ; a avut numero$1 sll sc prcdca s i tl masacrcazll, I T . I t t ,
care profitll Tigran, I'Cf'ele ArmcniC'i,
.

urma$1, I, 1 :l9 ; preff'rinta lui pentru 1 1 2 ; t.rimitc ambasadori Ia Crassus,


p�'ntru a urea Ia primul rang, I I . hate st1rne!;te invidla l u i Monobaze, II, 1 1 3 ; vli7.lnl1 eli n u poatc evita
9 1 . 9 6 ; vezi notele Cditorului, II, ihid.: trhnit<> pe hat«> Ia Abcnne­ rllzboiut, sc hotlirn5t c sl 11 sustinll cu
353, 363 $i 364; MITHRI DATE III, rleus, re2e al Spaslni-charax, ibid. : tliric, I I , 1 1 4 : tnslircincazl pc �urcna
fiul lui Phraate III, uclde pe tat:ll tl d ll provincia carrhes, I , 1 2 8 : tn­ $1 smacos sl oprcascl tnaintarca lui
sAu $i urcl pc tron, I, 78; II, 94, 107, tlnderca st atelor sate, T. 1 4 7 : duol Crassus to Mesopotamia Si atacl per­
1 09 ; poartll rllzboi cu Armenia, pen­ moartea lui. vliduva lui oune sll fie sonal Armenia, II. 1 1 4 . 1 1 5 ; sc tm­
tru a pune pe tron pe Unllrul Tigran, tncoronat Monohaze. fratcte lui Izate, pacli cu Artavasde. I I , t i 6 ; invidlos
I . 80: 1 1 , 1 0 8 ; forteazll pc fratele slu I , 128. 1 4 8 , 1 4. 9 ; MONOBAZE I I , pc gloria lu• Surena. n ucidc, ibid.:
Orodes. care se revol t ase, sl tugli $1 fiul lui Monobaze I sau Abgare, pare rechcamli. pe Pacorus d i n Slria, I I .
t i masacrcaz1 cornpllcil. I. 8 1 ; II, 1 0 8 ; sli fi sclpat de furia l u i Sanadru�t sau 1 1 8 ; reruzl sl dca ajut oare lui Pom­
cruzimile lui iriU pc mal marfi statu­ Tzate, clod acesta a ucls pe copiil lui pei , ibid.; durerea Ia st lrca mortil rtu­
lui, care se ridid lmpotriva lui, I , Abgare, I. 1 4 1 ; Sanad rug II alege lu l sllu Pacorus. care trebuia slH ur­
6 1 ; II. fQ8, dctronat d e Orodes, este de succesor. I . 146, 1 55 : Monobaze meze la domnie, II, 1 3 0 , 1 3 t , 1:\2;
constrtns sl se mt.l:umeascli cu Me­ tndeamnll pe rea:cle partllor sll facli desemncazll ca succcsor pe fiul sliu
dia, I , - 8 1 ; II, 1 0 8 ; reia armele, este r:lzboi tmpotriva romanllor $1 ase­ mezln Phraate $1 11 tncred inteazli
tnvins. se rcrugiazli t n Sirla, I . 8 1 ; diazli flrll succcs Ti�ranocerte, I . frticte conducerii, I I , ' 1 32; moare
I f , 1 0 7 , 1 09 ; confundat cu Mithridate f 4 7 , t 5 t ; I I . 2 1 2 ; asistli la o tntrc­ otrllvit de Phraat e. I I . 88, 1 32. 1 33 ;
II. vol. I J . 82. 83, 9:l; tndcamnli pe vedere a lui Volo�esc cu Corhulon. I , durata domniei lui, II, 1 33 ; accst
Gabinius sl-1 repunl pe tron, II. 1 0 9 ; t 5 t ; durata domnief lui. I , 1 9 0 , 1 52 ; print este numit de M ovscss Kho­
p�rllsi t d e guvernat orul roman. cere fiil sli, luati d e Titus, stnt du$1 Ia renati. ArscMz. II. 1 3 3 , 134, 162.
ajutor arabilor. care n ajuU. s� ocupe Roma. I. 1 52, roman II t l rcpun pe ORODES II este ales rege al partilor
!-\eleucla $i Babilonul. I I , 1 1 0 ; Surena
.

tronul tatlllul lor. I , 1 58. II, t 63 , 1 6 4 ; ruzimea l u i revoltli. pc


li ia Seleucia, II, t 1 0 ; asndiat I n Ba­ supusii sli. care tl ucid. II. 1 6 4 ; du­
MOULOUK-AL THEWAIF. nume
bilon. el este rortat. prin roamete, sl rat.a domniei sale. ibid. ORODES.
dat de scriitorli oricntati rcgilor par·
!'C predea lui Orodes. care 11 masa­
�ilor: semnificatia accstul nume, I . fiul lui Artaban III. rea:e al partllor.
<·r<>azll. TI, 1 1 2 ; data mortll sale, II , 34, 4 4 � 4 5 , 1 8 0 ; II, 231 : acC$ti printi estc pus de taUt sau pc tronul Ar­
1 1 2 : ve1l notele Cditorului. II. 353 stnt priviti de Orientali ca succcsorli meniei $i alungat de Germanicus. J I .
;\JITHRl DATE. varul lui Moneses lmediati a i lui Alcxandru I, 2 1 6 ; II. 1 6 9 : t atal sau tl trimite t n Armenia
d;i sratu ri utile lui Antonius, II. 1 39 . 233. cu o puternicli armat a, II. 1 8 3 ; sol­
M ITHRI DATE. ginercle rc�eJu l Ar­ i\IOVSES KHORENATI, i-;toric datil slli n silcsc sl lupte; este tuvins
t aban III. cste tnvins de AnHee care, armean; viata lui. I . 235; stlma de si ucis, II, 1 84, 187.

35
UN ROMAN LA WATERLOO
lOAN POPOVICI,

'

Arhivele Statului Arad

'

I
18 iunie 1815. Batalia de la ordin aducea Ia cuno�tinta adu­ dea cu acte. !n continuarea
Waterloo dintre �rmatele fran­ narii nobililor comitatului Araa raportului, functionarul comi­
ceze �i armatele aliate anglo­ tnceperea actiunii de conscrie­ tatens t1 considera pe Mihai
prusace a luat sft�it, p untnd re (tnscriere) a militarilor care Groza ca fiind tn drept sa pri­
capat iluziei lui Napoleon I fusesera raniti sau murisera measca recompen<>a anuntata
Bonaparte ca. ar putea sa resta­ la Waterloo, slujind !n armata· prin ordinul circular� de altfel,
bileasca imperiul �i suprema­ engleza sau prusaca. Conscrie­ Groza tnsu�i demonstra cu
pa Pranjei !n Europa. Defi­ rea se facea tn vederea recom­ acte ca fusese acceptat ca pen­
nitiv tnfrlnt, tmparatul ia dru­ pensarii bane�ti a celor raniti sionar de catre autoritatile
mul exilului, tn insula Sftnta (ori a vaduvelor �i orfanilor engleze Inca din 8 noiembrie
Elena, tn vreme ce. o�tile coa­ celorcazuti pe ctmpul de lupta), 1816, dar ca, !ntre timp, schim­
lijiei biruitoare reimpun pe recompensa pentru a carei ob­ btndu-�i domiciliul, solicita sa
Bourboni In Franta. tinere solicitantii trebuiau sa i se trimita pensia cuvenita la
De�i tncheiata, batalia con­ !nainteze documentele dovedi­ Moneasa.
tinua sa aiba un mare ecou In toare. La 4 septembrie 1820. adu­
jarile Europei, ecou menjinut Ordinul circular avea toate narea par.ticulara a nobililor
viu ani de zile mai ttrziu. Prin �ele sa fie dat uitarii. lata din Arad a tnaintat Consiliului
intermediul unor documente tnsa ca aproape doi ani mai locotenential raportul prim­
de arhiva, ea nu !nceteaza sa ttrziu, la 28 august 1820, prim­ pretorului, tmpreuna cu docu­
ne furnizeze �oi amanunte � pretorul din Sebi� raporta mentele doveditoare. Peste un
informajii necunoscute �i as­ primvicecomitelui din Arad ca an �i jumatate, la 19 februarie
tazi, la 170 ani de la desta�u- !n acea � s-a prezentat tnain­ 1822, consiliul restituia aceste
rare..• _ tea sa numitul Mihai Crossa acte (aflate tn prezent tn
Printre actele inedi te exis­ (pretorul preciza ca, de fapt, acel�i fond arhivistic Ia Arad)
tente tn fondurile filialei Arad numele se scrie corect Groza), care �testau participarea lui
a Arhivelor Statului se afla �i de fel din Moneasa, soldat la­ Groza la batalia de Ja vv·a­
ordinul circular cu numarul sat la vatra, care afirma ca t�i terloo. Dintre ele, eel mai im­
33 957, emis la 1 decembrie facuse serviciul militar tn· le­ portant, prin valoarea infor­
1818 de Consiliul locotenen­ giunea germanica a regelui matiilor pe care le contine,
tial regal din Buda. Acest Angliei, fapt pe care t1 dove- este certificatul de pensionare
emis de catre comisia spitalu­ mai · mult credit primului do­ Gro'za (ne�tiind trl ele ·se aflau
l u i regal din Chel'iea (cartier cument, alcatui.t in J S L6, cind, atit�de' a.proape de meleagurile
al Londrej) la 9 noiembrie �esigur, amintirea locurilor parinte�ti, Ia Arhi·.,ele Statului
1816, cu o zi �ai tirziu dupa strabatute era mai proaspata din Arad). N u se cunosc rezul­
ce medicii n examinasera pe i n memoria lui Groza). IJa data tatele cercetarilor sale, sc.uJpto­
Groza. tn act ·se preciza ca intocmirii certificatului medi­ rul dece<;iind prematur in hJ30,
Groza (numit i n documentul cal in baza diruia comisia in etate de 31 ani.
englez Crossa) a servit timp dispunea sa i se aloce 0 pensie Desigur, in'forma�iile furni­
de trei ani �i unsprezece luni de 6 pence pe zi, Groza locuia zate de documentele inedite
ca soldat in legiunea gertna­ la Hanovra, ora� in care a ra­ din fondurile filialei aradene a
nica a regelui, comandata de mas ptna in 1820. La 4 august, Arhivelor Statului i�i au im­
ducele de �ambridge. facindu-i-se dor de meleagurile portanta lor, prin reJevarea
Documentul cuprindea, in­ natale, a solicitat un pa�aport unei 'situa�ii insolite (partici­
tre altele, �i datele personate in care se mentioneaza di ayea parea unui roman in tabara
ale lui Gro?.a. Aflam ca se 38 ani (etate ce ar contJ;a­ engleza, la una din cele roo.i
nascuse Ia Moneasa �i avea veni cu cea precizata in certi­ memorabile batalii din istoria.
30 ani (fiind deci nascut in ficatul londonez). Dupa re­ omenirii). Din statisticiJe iu­
1786), era inalt de cinci pi­ t ntoarcerea in satul sau natal, tocmite de exegetii perioadei
cioare, avea parul castaniu, Groza nu a mai ·plecat nidi­ napoleoneene �tim ca putin
ochii cenu$ii, tenul inchis la ieri. Ultima mentiune despre inaintea bata.liei, la 14 iunie
C\,\loare. Era de profesie lu­ el dateaza din 2 septembrie 1 8 1 5, armata aliatilor, coman­
cratox:. t n urma participarii la 1828, cind consiliul locotenen­ data de ducele 'de '\'\'ellington,
ra7.boaiele imp•triva lui Na­ tial dispunea trimiterea a doua dispunea de un efectiv de
poleon, fusese ranit de doua 1 04 QOO luptatori, dintre care
· \formulare cu pensia ce i se
ori : mai intii la umarul sting - 37 000 englezi, 42 ooo·' ger­
CUVP-11�4.
rana capatata. la Bayonne (iOl'­ mani, 2 5 200 olandezi :o;i bel­
tareaia i n Pirineii de jos). La Amintirea acestei partici­ gieni. lntre cei 4� 000 ger­
�"aterloo, unde s-a distins pe pari a lui Mihai Groza la rna­ mani, 32 000 erau infanteri�ti
cimpul de lupta, Gro7.a a fost tea batalie din 1 8 1 5 a staruit (16 000 hanovrieni, 6 Q00 din
ranit t n trei locuri : in partea multa vreme tn memoria sate­ legiunea germanica, 4 000 din
dreapta a pieptului, la coapsa nilor �i' indeosebi a familiei Nassau �i 6 000 din Brun­
�i la piciorul sting. (1ntr-u n svick}. 6 000 erau cavaleri�ti,
document' ulterior, intocmit la sale. Astfel. dupa relatarea
colonelului .Pel!§ionar Florian iar alti 3 200 alcatuiau artile­
28 august 1820 de prim
Groza, doinict liat in prezent ria, trupele de geniu �i echipa- ·
pretorul din Sebi�. Iosif Nal}­
jele militare.
dori, se arata ca rana de la i n Arad, dar originar din Mo­
' umarul sttng ar £[ fost dipa­ neasa, acesta auzise, de la bu­ Este probabil ca intre osta�ii
tata la \Vaterloo �i ca in urma nicul sau, ca unur din neamul din legiunea germanic! sa se
ei, Groza a primi t ingrij iri Groze�tilor a luptat la Water­ f i aflat �i alti romani transil­
mai tntii Ia Bruxelles, apoi la loo. De altfel, fratele colone­ vaneni, plecati de-acasa pentru
Colchester. tnclinam sa dam lului Groza, sculptor cu studii a scapa de exploatarea apasa­
artistice facut_e 1� Paris, a toare §i pentru a obtine, pe
!nt•ingi1.torii lui Napoleon la Waterloo: calatorit la Waterloo, pentru ca1ea armelor, venituri mai
Wellington �i Blilc/ler pe cimpul· de
a cauta date despre l\1ihai mari �i mai sigure. De altfel,
luptd.
·

ddcumente aflate, de asemenea,


lt:l fondurile aradene ne lnga­
duie identificarea a inca doi
�i\
� . .

romani care au ser;vi t in arma­


� ta bri tanica, fara sa. �tim daca
i'- . '

au participat �i ei la batalia
fina.la, din 18 iunie 1815.
Unul din ei era Todor (Toa­
der) $odinca, iobag din Buteni,
care �i-a petrecut nu mai putin
de22 ani sub arme tn armatele
din diferite tari: initial a fost
iurolat in Regimentul ,Man­
yassy", fiind Iuat prizonier de
francezi. Ulterior a.. cazut, in
lmprej urari ce nu le putem
elucida, priz.on\e-r la. englezi.
Aici, pentru a scapa de viata .
grea de prizonierat, s-a tnrolat
i n armata engleza, slujind timp
de 1 2 ani �i 7 luni in lndiile de
Vest.

37
'

Devenit invalid. a obtinut


documente doveditoare. elibe­
rate de englezi. tntorctndu-s�
tn Buteniul natal. unde a mat
trait un an. La data de 12
septembrie 1818 a murit. fi nd �
tnscris t n registrul decedatllor ,.

de rit' greco-neunit din Buteni :


.. au ri.posat $odinca Todor UN NAI DE ACUM 2 400 ANI ?
op�itariu. De la Angles (en­ -

glezi] tnca au avut hop�it"1• -

AI treilea Os� romAn aj uns ..

tn armata engleza se numea


George Tabar �i era de fel din lnventorul descoperit In mormtntuf prinfu/ui y, of statului Zeng, scos
Cladova. comitatul Arad. ln lo iveo/0 tn /uno septembrie 1977, o uimit prin bogciTio so pe orheofogi �;
i-o tncintat pe iubitorii de ortd $i de istorie. Cefe 7 000 obiecte confec:�ionate
1797. Austria a trimis trupe
din bronz. jad. our, foe, bambus, $i lemn stnt tot odteo f!IOrturii ale i!cu­
proprii, auxiliare, tn Anglia
sinfei, rofinomentului $i grodului de civilizotie atins de societatea chinezd
pentru a o ajuta tn fata pri­ cu 2 400 ani tn urmd.
mejdiei napoleoneene. Printre
&gatul material documentor scris, care tnsumecizd peste 10 000 semne
soldati s-a aflat �i Tabar. care hierogli(if_e , constituie o mdrturie din S'Urso primoro cu privire to vioto
�-a efectuat serviciul militar sociold # culturold o Chinei ontice. lnstrumentele muzicole au o importonfd
la englezi, pe mare �i pe uscat,
covtf1it()(1re pentru studiereo trecutu/ui $i e'IOiutiei muzicii fn Chino onticd.
vreme de 18 ani �i 2 Juni. La
·

Pentru prima oord, s-ou gdsit tn store de funcfionore instrumente de per­


data de 27 februarie 1817 a


cupe (din bronz), de suflot $i cu corzi, necunoscute sou tnttlnite door tn
fost pensionat. la Londra, de
picturi murole $i sculpturi moi ttrzii. Acesteo ou oferit multe r6spunsurl
_

catre Directia suprema a ar­


to tot ottteo fntretxJri ole muzicologilor chinezi cu privire lo structuro pie­
matelor regale �i. deoarece do­
sefor muzicole, lo gomele (ofosite, �oncepfio cu privire lo sunete tn ontichi­
rea sa se tntoarca tn satul na­
tote etc.
tal. i s-a platit anticipat suma
Dar, tn ocela$i timp, ele ou pus cercetdtorii tn fato unor enigme care
de 57 lire sterline, reprezen­
O$teoptd sd fie dezlegote. Uno dintre oceste enigme este generotd de doud
t!nd pen'iia cuvenita , pe trei
noiuri cu o (ormd ...netnttlnit<J tnc<J tn Chino .
ani.
ln studiul scm consocrot instrumentelor muzicole descoperite, muzico­
La 13 · august 1825. George
logul Huang Xiongpeng mentionedzd: .. Deoorece instrumentele muzicofe
Tabar scria din Cladova adu­
din bombus stnt extrem de perisobile, (oorte pufine s-ou pdstrot ptnd tn
narii nobitilor comitatului Arad
zifele noostre. De oceeo, este foarte greu de stobilit o corespondenfd tntre
certndu-i sa intervina la en­
denumireo lor din documente �; obiectele reol-e. Naiul reprezentot fn piccu­
glezi pentru plata restului de
rile murofe $i sculpturile din epoco premergdtoare dinostiifor Wei, )in �i
pensie. I..a 31 ianuarie 1826,
c�lor din nordul $i sudul Chinei {2207581 1 aveo fluierele oronjote descres­
ConsiJiul locotenential a ras­
ctnd. fn timp ce fluierele noiului folosit tn timpul dinostiei Qing (1644-
puns ca �u mai putea sa-l re­
1911 1, pentru interpretoreo muzicii de curte, erou fungi. descresctnd spre
cunoasca drept pensionar, tn­
mijloc, tn ordineo tndlfimii sunetelor. Relat<Jrile din documente nu eroc.
tructt i s-ar fi pJatit anticipat
tndeojuns de omdnunfite , a� cd. pentru o rdspunde to tntrebdrile existente,
tntreaga pensie.
o trebuit so O$teptdm descoperireo obiectului reo/.
Printre participantii la rna­
Cele doud noiuri din mormtnwl printului Yi of stotului Zeng ou stat
rile Jupte �i evenimente de 1a
tn opd tn tofi oce$ti ani. Totu$i, Ia unuf dintre ele. �pte-opt tuburi produc
sft�itul sec. XVIII �i tncepu­
tul celui urmator, evenimente tncd sunete,· structurote pe o gomcJ sextotonicd. Putem a(irmo, de osemenea,
consecutive revolutiei fran­ cd noiul de oceostd structurd este identic cu cele tn(cJfi�te tn picturile
ceze, s-au nuinarat, �dar, �i murole $i scufpturile ontice $i cu cefe tnttlnite ozi pe scenefe E.uropei
romani transilvaneni, aflaji In rdsdritene. lnstrumentele muzicafe multitubulore, osemeneo noiufui din
acea vreme sub staptnirea aus­ epoco premergdtoore dinastiei Qin {221-207 t.e.n.1, se numeau lai, ceea
triaca. Interesant este faptul, ce, probobil, nu este lipsit de legdturd cu denumireo nai. folositd ptnd
ca, de�i tnttmplarile viejii i-au ozi tn Romdnio pentru ocest instrument muzico/1• Se impune constotoreo
aruncat pe meleaguri tndepar­
co descoperireo unor obie�te din epoco premergdtoo_re dinostiei Qln. ose·
tate, tn toate trei cazurile
meneo naiu/ui antic, vo (i de mare ojutor pentru elucidoreo problemelor
evocate, eroii tnttmp.tarilor au
simtit nevoia sufleteasca sa di(icife $i complicate, co ceo de moi sus.. .
revina pe plaiurile natale. Ana BUOURA

Tcrroenul de hOp'Jitariu (o�ita­


1 1 Este poslbil ca ln llmba eblnezl veche, euvtntul lai sll. ae t1 pronunta t
riu) era utlllzat In popor p entru nat da� tuam tn considerare taptul ca t n d lalectul folostt tn reglunea tf)
a dcsemna milltarll pensionatl... tlisati care a tost ttcutA descopenrea. oonsoana ,Jl . la tnceputul cuvtntelor, se
vronunta
..

deflllltlv Ia vatn. .. r-.

'

38
/

·.

iNSEMNARILE LUI
GRIGORE GAFENCU
(V)

'

. In leglturl cu fragmentele pu,bllcate in acest Europa, in legituri cu urmltoarea situafie


numlr sint d e ficut doul comentaril. care se crease. Cererea lui 1. V. Stalin privi­
Prlmul se referl Ia faptul ci in august­ toare la deschiderea unui al doilea front in
septembrle 1 942 pentru Grigore Gafencu in­ · Europa divizase pe oamenU pollticl fl strategU
fringerea Germanlel hltlerlste devenlse o cer­ americanl. Unll conslderau poslblll o debar­
tltudlne, despre care diplomatul romAn nu care rapldl, eel pufin prin stablllrea unul cap
mal vorbefte Ia viitor, cl Ia prezent. La 30 au­ de pod pe continent. Alfll, dlmpotrlvl, soco­
gust: ,Germanla, oricare ar . fl situatla el teau necesarl, in prealabil, o debarcare in
mllitarl, nu poate invinge . Soarta lui Hitler
.. Afrlea de Nord, ceea ce amina, evident, ,cru-
este pecetluitl''. 0 luni mal tirzlu, comentind ciada ellberlrll" in Europa. /

un dlscurs al Jul Hitler, noteazl ci acesta nu C u prllejul vlzltei ficuti de V.M. Molotov
s-a mal referlt Ia prolectele de organlzare a •

Ia Washington, in iunle 1942, prlmul punct


Europel: ,Nu fllndcl nu ar vrea si vorbeasci: de vedere dobindlse dftig de cauzi sub lmpul­
fiindci n u poate... FJlndcl in vlltor pentru sul lui Roosevelt fl· al conslllerllor sli de Ia
el - o slmte, poate, cu puternlca-1 lntuifle Casa Albl, in frunte cu H. Hopkins. Ca atare,
- nu este decit golul". (30 septembrle-l oc- ·

in comunicatul final s-a consem·nat angaja­


tombrle 1 942). mentul de deschidere a celui de-al dollea front
Este vorba de o demonstratle de lucldltate in Europa in cursul anului 1 942, in poflda
pollticl, cu atit mal remarcabill cu cit era oblectlllor speclall�tilor de I a Departamentul
ficuti intr-un moment in care trupele hltle­ de stat care socoteau cl era vorba ,nu numal
riste se aflau in plinl ofenslvi spre Stallngrad de un supra-angajament, dar despre un supra­
�� Caucaz, ceea ce Iicea pe unJI ohservatori angajament fals''.
sl se indoiasci de victoria finali a AJJafUor �� In cursul opriril lui V. M. Molotov Ia Londra,
si creadi in ipoteza finali a unel . pici de in drumul de intoarcere spre tara, acelafl an­
,compromis11• Nimenl n u ffla, in septembrle
gajament a lost confirmat fl in comunicatul
1942, ci - in timp ce trupele sovletice duceau
anglo-sovietic.
lupte de intirziere, hlf1uire fl istovire a ata­
cantulul - Ia Marele earlier general, mare­ Or, vlzita ficuta de W. Churchill Ia Moscova
·

,alil G. jukov �� A.M. Vasilevski prezentau era Jegata fl de nevoia ca acesta sa arate lui
lui 1. V. Stalin ptanul marll contraofensive · 1. V. Stalin ca angajamentul lust de cele doul
care, abla peste citeva lunl, avea si schlmbe mari puteri aliate cu numai doua luni inainte
'"Soarta rlzbolulul. Acest plan era atit d e strict nu va putea fi respectat, far debarcarea in
secret incit, d!JPI cum mirturise,te jukov, Europa va avea Joe abla dupi dol ani. (Charles
nu putea vorbl despre el nlcl chiar generalilor A. Bohlen, Witness to History. 1929- 1969,
angajafl in luptele de apirare a Stalingradulw. New York, 1973, pp. 123-1 24).
AI dollea comentariu se referi Ia vizita Pentru 1942,: anglo-americanil se obllgau
ficuti de W. Churchill Ia Moscova cu ince­ doar Ia o debarcare in Africa de Nord, care a
pere din 1 2 august, menflonati '' in jurnalul fl inceput Ia 8 nolembrie acelafi an.
lui Gafencu o siptiminl mal tirzlu, Ia 1 9 au­ I n preluarea textelor s·a r.espectat origins­
gust. Gafencu nu avea deslgur cum sl cu­ lui, cu excepfla unor mici intervenfU impuse
noascl in acel moment toate semnificafUie de normeJe ortografJce in vigoare. J ntreru­
vizltei. perile au fost marcate prin tref puncte, far
Una din temele convorbirflor ce au avut Joe completlrile noastre prln paranteze drepte ;
privea deschiderea celul de-al doilea front in sublinierile apaf1in autorului.

-
39
/Geneva] 7 august [1942] mult. Numaidecit nenz!ii agltd tinent, toate si·nt ciilcat� in
spectrul unei noi echipe. . . picioat-e. Alina de barbat-i care
George CrU/escu este pentru Printre generalii ,demni", au pus stap£nire pe Germanta
cUe1M ztle Ia GenetJa. Vine... din . care indrdznesc sd-§i . spuna $i-a intins, p1'in �zbinzile Ger­
,marele Retch" ! E turburat §i parerea, §i care sint in stat-e maniei, stapinirea asupra po­
indurerat. Chipul Germaniei e sa aiba o Ptlrere, se citeaza nu-. poarelor europene. Ace§ti bar­
crud )I� ialunecat. Prietenul mele lui 1acobici2• A cest gene­ bari nu .au nici voinJa, nici
mett a fost martor la acte de ral, care dupa intrarea trupe­ putinla sa rinduiasca Europa,
uespusri· bar�arie, �mplinite _im­ lor noastre la Odesa, trecea altjel decit au rinduit Germa­
pouivu. ceMlor §� a evre:lor. drept eel mai destoinic §i mai nia. Ei se tem de razvratit-ea
1n numele ,.ordinei noi", nemfii cuminte militar al tl<lSt1'U, a europenilor, cum se tem de
curd.Ja", adica alunga $i ucid jost tt-ecut la pensie, in virtu­ razvratirea nenzJil01', # teama
; · eci de mii de cehoslovaci, in­ tea unei noi legi. . . Lui Iaco­ lor ii impinge sa ia masuri ,,de
telectuali, in mare - parte din bi"ci nu i se iarta, in speJa, un aparat-e" tot mai crude, tot mai
Boemia $i Polonia. Cruzimea memDt'iu prin care s-a ppus nesocotite, marind mereu ne­
metodica, sistematica, perver­ inaintat-ii noastre spre Caucaz. mulfumirea, neastimparul � ura
sitatea birocratica, polilieneas­ popoarelor stapinite deci
ca, rinduiala $i sadismul cu
•-

19 august ,aliate", ocup.ate sau i�lrinte.


care sint infapt?4ite aceste crime, A cestt: Japte sint at£t de ade­
intrec orice inchipuit-e. Oamenii . . . Churchill e la .�."vtoscova. vdrate, incit vedem chiar acum
dispar Jara urma, pritttt-e ei Englezii jac ,.repetiJii de de­ ca regimul ,partidului nazist"
copii §i feme;. Sate, ora$ele barcare", ta D1-eppe3• Ru$ii se inasprefte pretutindeni : in
tntt-egi sint distruse cu tot ce lupta din greu �n Caucaz. . . Norvegia, unde execuJiile se Jin
vieJuie$te in ele, peste morma­ lanJ ,· in Olanda, unde toate
,zele lor de ruina se a§terne 23· cugust nazt�oinJele de viaJa libet-a sint
pamint $i t,-ece plugul. Nea- ... Razboitu bintuie, mai gro­ dispretuite •· in Polonia, care
"muri inlt-egi iniosite, .ie.fuite, zav ca niciodata, intre Don # nu mai e dedt un uriQ$ cimi­
olzinuite #JJt osindite sa piat-4 Volga. Stalin,.t-adul e in pt-i- tir; in Boemia, unde dainuiesc
ca. sa se poatd intinde §i ca sa . me.fdie. Nemt.�i se caJara, rin
poata stdpini poporut ,al�s"
f cele ma� saJbatice represiuni;
Caucaz, §i infig draj>el-u pe �i chiar in Get-man.ia, unde
de brute mecamzate, care /t.ne Erzerum. A mericani� iau o poliJia e inalJata la t-angul
sub ameninlarea mitt-alierelor parte din ce in ce mai activa celei mai £n.alte instituJii de
intt-eg conti1untul european. ·

la lupta... Brazilia a intrat in stat, unde Jiecat-e f runla$ are


Germania ins(4i e chinuita 1'azboi poliJia sa, unde poiilii speciale
C01'�troleaza armata, burghezia,
•..

$i ,-upta in doua - de o pa,-te


sittt generaJiile ,.trecute", ca­ 30 august proletat-iatul, §i u1t.de noul mi­


re-# amintesc �i se caiesc, care nistru ,.de .iustilie", nu,nit din
sint chinuite de remU$ciJri, de ... Primesc vizita mai multor rindurile partidului, a primiI
groaza $i de rU$ine. care simt tineri diplomali romdni : Bu­ £na1ta tnsarcinare sa s�abileas­
cum clocotesc pretutindeni pa­ Ze§ti, A nastasit.f, Pogoneanu ca normele de drept lin£nd seama
timi potrzvnice poporului ger­ $1- Nicu Hiott. Anastasiu e se­ de ,p1'incipiile partidului11 $i
man $i cum o ut-a neimpacata cretar al legaJiei din Vichy. in aj:Lra . n01'melor de drept
se ridicd, tn lumea int1'eaga. CeilalJi au unnat cura la Vichy. obi�nuite.
impotriva acestor asupritori # Tofi patru sint convin§i de vic­
Aceasta exaltare a spiritului
calai: iar . . Pe. de al!a parte, toria anglo-saxonilot- $i adinc
de partid, care prin doctrina
sint... calan §"' asupntont, ne­ ingr#oraJi de soarta Jdrii. Se
# prin metodele sale este anti­
ispavifii, cu patime descdttf.­ intereseaza de pdt-et-ile $i acfiu­
european, duce la inteJirea pa­
$ale, prin$i in mre.fele unor 01'­ nea mea. Le spun cd convin­
timilor, la exasperarea urii
"MZ.izalii cat-e nu le impun gerile mele se intemeiaza mai
impotriva regimului get-man.
disciplina decit pentru a--i im­ mult pe date politice # . . . jilo­
Prapastia intre Germania $i
pinge mai 1'epede - bine h1'd­ zo.fice, declt pe considerulii mi­
tarile dimpre.fur se adince$tC,
nili, bine inarmati, $i bine litare. Din punct de vedere
zi de zi. Daca ar fi cu putinld
ptatili - spre postu-ri ,de t-as­ militat- nemJii s£nt inca foat-te
ca Europa sa se u1uasca, ea
pund�re", unde le este inga­ tari. Au un ,.av·ans" JaJa de
s-ar uni impot1'iva lui Hitler
duit sa domneasca, jara .fr£u anglo-saxoni, avans pe cat-e nu
- cum s-au unit popoarele
$i fat-a lege, stapini nevrednici sint dis�# sa-l piat-da. A t.f
europene, la Leipzift, impo­
ai unor t'1'emi de nespusa £n­ izbutit stl puna mtna pe tntreg
triva lui Napoleon Toate po­
.10S!re continentul eut-oPean $i sa-l
.•.

poat-ele 8Ut-(J.pene, # chiar po­


Iina sub deplina lor stap£nire ...
. • •

porul germatJ, af>!oape tn in­


Firea regimult•i ei [al Ger­


14 august tregime poporul Jtalian, doresc
maniei] de azi, nelegitim, ba­
cu nerabdare §i patimd prabu­
. . .]ertjele militare nu ne scu­ nuit01', irascibil $i pdtitna$. se
$irea puterii germans. $i nu
tesc de }ertje economice. C!o­ lupttl acum, chiar dupa ce
mai este cu putinla ca acest
diusl da neconknit ttrcoale at!tea operalii militare s-au in­
divorJ cumplit, intre cuce,-itori
gospodariilor noastre # cautd deiat ou bine, cu su:fletul $i
*i invin§i, sa poata duce la 0
sa culeagd ce mai poate j-t de fiinta popoarel01' europene.
cules. Cei doi A nl()nqti ruisld SimJirile, gindurile, tradiliile, • Aluzle Ja bltl.lla de la J,eipzlg.
cit pot - adica nw pot prea dreptul, oultura vuhiului con- din 16-t9 octombrte t 8 t 3, soldat�
- cu tnrrtngerea lui Napoleon I Bona­
•Karl Clodhas. �etul mlslunU ecooo­ u MC1f1a%'ita "tone. nr. 3/i967. parte de cttre fortele coalizate ruso­
mlce germane In Romlnla. ' 6/1984; l t/tt68. 2/1978 . pruso-austrtece.
..
-

40 •
.,.
'

.,Stalingradtd insd nu a .'ost cucerit..." datoritd spiritului c!e jert{d $i eroismului apdrdtorilor scli, care s-au bdtut·, cum sc
vede $i in aceastd imngine, penlriL fieco:re stradd, ventru liecare clddire, pentru fiecare melru de pdmlnt

in{elegere; de o parte por·nirea Iattl situafia� a$a cum o vdd fie, dar nu va putea fi dec.,lt
e prea mare, de alta parte ura eu, §i pe care noile §i straluci­ dupa prtlbU§irea gorilei . . .
prea adtnc.a, prapastia se va tele victorii militare germane nu Este �i teza mea.
I

ad£tzci tot mai mult. o pot schimba. Germania a pier­ .

1n asemenea condiJii, Ger­ dut1 .incd de pe acum, ,rd.zboiul 8-14 septembrie


mania, oricare ar Ji situajia ei sujletesc". Nu numui omenirea
militaril, nu poate tnvinge. i12.treaga1 dar tot ce e omenesc e Lupta pentru Stalingrad ia
1 n timp ce i$i irose#e pttterile impotriva ei. Restul va reveni proporJii tot mai uria�e. Rr­
£n R11s ia luptele dintre Don de la sine.. . Soarta l-z'i Hitler zistenta sovietictl e inver§unalt'i.
Nemtii nu mai pot tnainta de­
-

§i Volga s£nt cele mai . si?Zge­ e pecetluita...


roase care au fost vreodata in ott pas cu pas. Pierderile sint
Europa - , anglo-saxonii se 6 septembrie injriCO§dtoare. . .
pregatesc. Lipsa lor de expe­ Primesc vizita lui Cantemir3
rienfa militard � compensata . P1-ind la radio,, din intimpla­ care vine de la Helsinki. ln
prin capacitatea lor tehnica, re, un ,mesaj" din A merica al Finlanda, nemJii nu se simt
pritl resursele lor industriale, lui Thomas Mann� ctltre po­ la ei acasa. Guve1'nul finlandez
prin dirzenia cara-eterului lor. porul german. Regele Midas2 nu crede £n victoria germantl.
A nglia nu a fost niciodatd in� - spune scriitorul neamr - Pastreaztl contactul cu america­
vi1tsa ; Statefe Unite au eel prej tlcea £n aur lucrurile pe nii (chiar §i legaturde diPlo­
dint£i prile.f, in istoria lor, !a care punea mina. National­ matice ; ministrul Statelor 0ni­
sa invinga # sa spr�iine auto­ social�smul le schimba £n te la Helsinki e un mare prie­
ritatea lor de mare putere pe o noroi . . . A�a, de pildtl, std.m §i ten al Finlandei4• Nu joactl pe
izbinda militara. $i A nglia, cu ideea europeand.. Europa lui doud tabkJuri : s£nt instl attt
decil §i Statele Unite au hota­ Hitle1' I Un continent (n care de demni finlandezii1 de con­
rirea neinduplecata de a merge unii se £ntind peste mtlsurd iar 1 §tienJi de neatirnarea lo,-, incit
p£na la capat. Ele au putinJa alJii mor. 0 concepfie de gorild.. nu se wnfunda cu cauza alia­
de a se pregati tn tihn4: Rusia 0 Germanie nazista umflatd, lilor lor §i nu dispar ca staI
atrage spre ea $i d4r£md. trei iar de jur-£mprejur1 cadatwe. §i ca neam1 pe tabloul pe care
s.ferturi din puterea ae lupt41 au jucat.
Europa. va mai fi trebuie sd.
de viaJa a Germaniei. Uria$Ul . . . Englezii nu pot trata Ctf
I

num4r de luptatori $i uneltele Hitler §i -nici nu trebuie sd.


de lupt4 din A pus vor intra 1 Maga:in. ittoric, nr. i/1 972.
• Mlt ologla �acl vorb�te des­ trateze. Asta nu £nseamnd. ca
atunct. £n luptd., Iar Germania pre
'
Midas, retrele Frl�tlel, cJruta pacea trebuie sd. duca la distru­
nu va putea rezista dectt pe U1t Dyonlsos 1-a !ndeplfnlt dorinta de a
gerea .Germaniei sau la ciof>£rli­
pdmint ca,·e se cutremura # ti transrorma tot ce atfnge Jn aur. fn­
tr-o !ntrecere muzlcaJI Jntre Pan ol rea e�.
fuge de sub picioare, printre ApoJo. regele trfglan, fUnd desemnat
fld.cd.rile mistuitoare ale- ne£m­ ca arbltru, 1-a preterat pe Pan, attr-­ • Secretar al Jegatlel romlne din

pacatei 1�ri a popoarelor euro­ nlnd mJnla lui ApoJo, care. ap re a Flnlanda. .
ae rlizbuna, a tllcut al-l creaacA ure­ • Flnlanda se atla In rll4bol nede·
pene. cbl de mllgar. clarat cu S.U.A.

41
,

18 septembrie �i in ianta trecuta, Hitler pure mira de cele cuprinse in scri­


stl se fi £necat ca /iganul la soarea Fuhrerului, deoarece ni­
Gasesc tn librtJrie cartea en­ mal. . . meni altul decit el, �eful Sta­
glezit Conditions of P�ace, tului Major, nu avea cJreptul
[Condifiile pacit], scrisa de 12 octombrie sa ofere trupe roman��ti. Dacd
profesorul E.H. Carr. Fire�te,
nu poate fi vorba decft de un Primesc vizita lui Cancicov' tot�i s-ar fi ftJcut o asemenea
eseu. 0 pace nu se intemeiaza 1mi istorise�te amtJnunte, oferta, adinc piigf4.bitoare petttru.
pe ideile care jr4m£ntit mintea dovedind o memori.e de uimitoa- �nteresek tarii. atunci Iacobici
ginditorilor politici, la incepu­ 1'e precizie, desf�uraYea unor
propune un plan, ca sa i se
tul unui razboi, ci pe acelea evenimente, pentru. mine, a­
proape cu destlvirpre necunos­ faca fa/4. fara a turbura in­
care se impun la sfirptul sfor- struirea p refacerea trupelor ro­
fdrii ritzboinice. . .
·
cute. ( Ma asigurtl ca eu sint
....
singurul rom4n din straintJta­ mane�ti, aflate in tara : se vor
.
te, ctlruia el i-a facut aceste considera ca puse la dispozitia
21 septembrie destainuiri. ) 1ncerc sa le tn­ fr�titului diviziile romane�ti, in
A cum trei ani, A rmand semn aci : parte decimate, care se mai
Citlinescu era r4pus de gloantele La intoarceYea lui Cancicov afla dincolo de Nistru.
unei battde de legionaril. Se in tara (duptJ intrevederea noas­
24 de ore mai t£rziu, Iacobici
spune ca Sima, care ptltYunsese, tra de la Zurich) , in maYtie
· trecut, a primit vizita generalu­ prime1te, din partea lui A nto-
cu sau ftlrtl invoiala nemfilor, . .
in fara, a pregtJtit lovitura. . . lui Iacobici, care i-a a1'tltat nescu, o scnsoare �n care t se
"'

Printre datele eare au in­ ,,dosarul stlu" - o colectie de spune ctl numai printr-o
semnat pra bup rea Romtiniei, documente dintre cele mai ,coincidenta(' aceasta sCJisoare
aeeasttJ zi de 21 septembrie imi interesante, care arunctl o lu­ vine dupa raportul generalului.
pare eea mai insemnattl. . . 1n mind� vie asupra tarii �i sttJrii Mare�alul a hotarit stl ridice
acea zi, a cazut un vajnic de spiYit a · conducatorului ei.
pe Iacobici din comandamenttd
aptlrtltor al rezistenfei rom4- Tensiunea A ntonescu-Iacobici
ne�ti... sau p sa-i retraga delegatia de
e veche. . . 1n caliiate de 1ef de
·

�ef de stat major. .


stat major, Iacobici a negociat,
.

29 septembr£e pe atunci (noiembrie-decem­ In ce _prive�te ,situaJia'' lui


brie 1941), o intelegere cu Cancicov, ea nu mai e ce-a
. . . Duptl mastJ, primesc vu•­
ta familiei Petrescu-Comnen2• comandamentul german, in ur­ fost in primavaYa trecuttl. A ­
S-a intors din fartl, unde p-a ma careia armata romtintl tre­ tunci, mar�alul �-a chemat sd-i
insurat un fiu, �i se indreapta buia Sa fie YetrasiJ, din lupta ojere un post de ,supraminis­
spre . Florenta, unde 1i-a ales §i refacuttJ in tara. . . tru", pentru coor®narea �i st•­
re�edtnta. . . pravegherea depMtamentelor e-
·

Comnen mi-a vorbit, la !n februarie, pe ctnd lacobici . I


reorganiza armata, potrivit a­ conomtce
rindul sau, de Italia. Nu crede
. . •

in revolutie, atita vreme cit cordului cu comandamentul ger­ Cancicov a cerut �i a oblinut
traie�te Mus�olini. (De�i ni­ man, a primit un mesaj scris ca to/i mini�trii departamente­
ment nu mat are tncred ,. ere in lor economice stl-i factl un
din partea mare�alului. Era
el.) 1n cazul dispari/iei Du-celui, copia de pe o scrisoare a lui rapor:t oral, despre situafie. Fie­
tara �i-ar putea pune nadejdea Hitler. catre A ntonescu, in care care i s-p, plins de dezordinea �i
intr-un guvern militar, condus lipsa de unitate care dainuie�te
Fuhrerul mulJumea pentru spri­
de Badoglio*, sub indrumarea la conducere, de fanteziile �i
regelui. . . jinul militar rontanesc Caf'e £i
fusese din nou oje1'it §i cerea de arbitrarul care, de la prezi­
11 octombrie trimiterea imediatit· a 15 divizii denJie, se intinde tn JaYa in­
romane�ti pe front. Pe aceasta t,eagtl. Cancicov a Jacut atunci
.Nemtii declara ctl �i-au a­ un raport U4ng �i amanuntit,
copie, mare�alul scrisese ,re­
tins toate scopurile la est �i !ntrebuipt£nd j<Wmule d1'astice
ctl, de acum inainte, se vor zolutia" sa : ,Dl. general Iaco­
pune pe treabil : vor exploata bici va face cele necesare". �i cuvinte tari, ca stl ara!e cit
uria�ele tinuturi cucerite. Iacobici, fire�te, a sdrit itt. st•s. de atltnc a jJ.tJtruns rdul in
Stalingradul insa nu a jost Noile dispozilii dtJdeau planu­ intYegul mecanism administra­
cucerit. Ofensiva germantJ ,p-a­ rile sale peste cap �i £i pa,.eau tiv �i a sttJruit indeosebi asupr�
atins scopurile", inainte..tta stJ-p lipsei de autoritate �i de ras­
adinc pagubitoaf'e pent1'u tara.
fi atins obiectivul principal, ptmdere a diferitelor departa­
pentru care sute de mii de .vieti A ceyut prin te.lefon, apoi in
scris, o audienla la maf'e§al. mente ministe1'iale ....
au jost jertjite. Din nou, ca
1n zadar. A a§teptat 10 zile, A uymat o convoYbire (sau un
1-1
Magazin istoric, nr. 7/1967; fara nici un raspuns de la schimb de scrisori) cu mare­
4-5/1980. .
conducdtor. S-a hotarit atunci �alul, din care nu s-a ales
• Pietro Badogllo (f87i-1956),
ma�al $l om politic, comandant stJ faca un raport scris, in care nimic. ln schimb, lea nelini§­
al trupclor ltaHcoe Jn tim ul a gpre­
artlta, cu mult curaj. cd se tit, a izbutit sa puna bele in
slunll lmpotriva Abisinte (t 93�-
1936). Tntr-adevlir. tn septembrie roate. Cancicov a fost £nvinuit
t 94 3, s-a aflat In fruntea guvcrnului ' )I ircea Can<'lcov. om poll tic cd aY complota cu generalii
care a semnat armlstttfu1 cu A·liatii liberal. ministru tn mal multe gu­
{Magazin iatoric, nr. 2/1980).
"' verne� tn perioada 193/a-19:39. Iacobici �i Tatiirant•. pentru

42
YastuYnaYea regimului. De�i s-a
desvinovatit (fata de Flondor I ) .
tot�i a ramas btlnuit. I .s-a
• t 4 . , • •
refuzat viza de plecare din faYd.
Doar cu greu a obfinut-o . Scapat
din taYa, se teme, dupa cum
am �nteles, de a se �ntoarce. t \ I I

I s-a dat de veste ca ar face


bine sa mai rtlmtna tn straind­ . WP 31Mlt)Nt·
tate. . . .

Sullivan imi trimite, prin e Eu&en Bantea - OPERATIA ROM.l.NA D E ACOPERIRE.


secretara sa, ma.i multe mesaje. Editura mil itar!, Bucure�ti, 1 985, 288
pp., 1 4 lei: octiunile militore
Foreign 0ffice cere urmarea desfd�urate de armata romc1nd tn periooda 4-20 septembrie 1944 core ou
lucrarii mele1• Promit partea ovut o pondere tnsemnatd tn evolutio situatiei mili�are din tntreg sud-estul
privitoare la Romdnia, peste european , tn defovoarea Reichului nazist �; au creat premise favorobile
pentru continuorea efortului militar romc1nesc ptnd Ia victoria Notiunifor
citeva zile. . .
Unite tmpotriva Germaniei hitleriste din mai 1945.
, •

4, 5 # 6 noiembrie
.

• Alexandru Du�u - cALATORII, IMAGINI. CONSTANTE. .

A f'mata a 8-a b1'itanic4, (ge­ Editura Eminescu, Bucurefti, 1985, 326 pp. , 15,50 lei: eseuri de is­
torie a culturii �i ·civilizatiei tntemeiate pe cercetarea comparatd a mento­
neralii Alexander �i Montgo'­
litdtilor.
mery) au atacat pe jf'ontul
El A lamein1• Duptl patru zile e Crlclun lonescu - FURTUNA DEASUPRA ORIENTULUI.
tk lupte gf'ele pe ptlmtnt, tn Editura polfticl, Bu cu re�ti , 1985, 303 pp., 19 lei: pogini din istoria
aef' �i pe maf'e, af'matele aliate _politico-diplomatic� �; militard din acest secol a lumii arabe, 1f1tr·o pasio­
nanti1 reconstituire reportericeascd.
au stf'apuns jf'ontul gef'mano­
italian. Rommel se 1'et1'age. Sub e Vasile Cirlbl' - BADEA CARTAN.
focul aviafiei anglo-americane, 1 1 2 pp.,
Editura �tiin�lficl �i enciclopedirl, Bucure�ti, 1985, 3,25 l e i :
care sttlpine�te - vtlzduhul, re­ viata �� faptele tdranului luminat, !uptdtor �; mesager al unitdtii.
trageYea se tf'ansforma intf'-o Vasile V. Muntean - ORGANIZAREA MANASTIRILOR RO­
e
fuga dezoydonata pe alocuri. MAN E�TI fN COMPARATIE CU C E L E BIZANTIN E . (Pfnl Ia 1 600).
Englezii fac mii de prizonieri. Bucurefti , 1984, 154 pp. , : cercetare de istorie comporatd.
Pief'derile germano-italiene
• Col. dr. ·crlstache Gheorghe, lonel BataiU - ANSAMBLUL
sint dintre cele mai grele. Lupta MONUM ENTAL DE LA VALEA MARE - MATEIA�.
de ,m'f.§care" a Yeinceput, dar
Editura militarl, Bucure�ti, 1985, 176 pp . , 7,50 lei:
mausoleul ridicat
in ciutla £nsu�irilor lui Rom­ Tn omintirea osta�i/or romc1ni cdzuri tn luptele din primul rdzboi mondial
mel, superioritatea englezilor e din zona Dragoslovele - Ctmpulung.
atit de mare, incit succesul lor·
e cu attt mai desavir�t cu cit • Victor Neuman - VAS I L E MANIU (prefotd de Paul Cornea) .
frontul se tntinde mai mult. Editura Facia, Timi�oara, 1984, 212 pp., 11 le i : monografie istorica
consacrati1 unui luptator pa�optist bt'Jnt'Jfeon .
E un eveniment care poate
hotdr£ soarta razboiului. Con­ MEMORIILE SECTIEI D E $TIINTE ISTORICE. S E R IA IV. TO·

secintele lui politice, in Orit>u­ M U L VII.
tul Apropiat §i in Bazinui · Editura Academiei, Bucure�ti, 1984, 1 60pp . • 1 4 1ei: activitoteq des­
Mediteranean, pot fi tot alit �$urota tn anul 1982 In cadrul acestei sectii a tnaltului 'for $tiinfific.
de insemnate ca §i cele milfta. • lonl�l Olteanu - JN CAUTAREA VIITORULUI.
re. Italia �ovaie. Turcia prinde Editura politicl, Bucure�ti, 1984, 378 pp., 1 5 lei: convorbiri cu per­
cuf'aj. E cea dintti licarire de sonalitdti politice $i �tiintifice pe teme privind crearea unei lumi moi drepte
libertate in lume . . . �; mai bune.
DESPRE PA€E $1 RAZBOI IN ERA NUCLEAR! (coordonotor
e
Cuvtnt introductiv: Vasile SedriJ).
·

Costin M U R GESCU Editura politicl, B ucureft i 1985, 300 pp. , 1 6 1ei : studii publicote sub
,

egida lnstitutului de $tiin¢ politice din codrul Academiei .. $tefan


Selecfia textelor fl prezentarea
Gheorghiu".
ftlinflfld
$ttfan LACHE e C U LTURE AND SOCI ETY (coordonator AI. Zub).
Editura Academiei, la�i, 1985, 224 pp., 25 lei: culegere de .studii
1 Este vorba despre Preliminairt3
de la guemJ a l' E.st, dlruzat� pe dt­ publicatd sub egida lnstitutu/ui de istorie �i arheologie .. A.D. Xenopol"
rerite c�t de c�tre autorul ei, deoa­ din lo�i, cu prilejul celul de-al XVI-leo Congres international de �tiinte
rece cenzura elvetlan� n-a aprobat Istorice (Stuttgart, 1985).

tlpll.rirea oi difuzarea ei dcctt to 1944.


• Reterlre Ia orensiva britanic:l e Pop Slmton - ORA$� INFIDELE, VOL. I.
declan$aU la 23 octombrie �� t n­
cMiata. Ia 3 noiembrte t 94 2 cu tn­ Editura Sport -Turi sm , Bucure$ti, 1985, 264 pp., 25 l e i : pe urmele
frln�tf'rea rortelor germano-ita licnf'. lstorie i prin metropolele lumii.

43
Cronici mirunti
L a 1 1 noiembrie se implinesc doi ani de la aparitia pri­
mului numar din cea de-a treia serie a revistei Cuv£ntul liber,
publicatie de orientare democratica, influenjata de concepjia �i
• Jubltorii foothalulul s!nt ,.t•t ideologia P.C.R., · cu un rol de seama in ofensiva desf�urata de
llirbltoan-" aerie zlarul J.upta,
datorltA .,vlc:torlel asupra Polonlel ,
fortele revolutionare, de stinga, democratice din tara noastra impo­
- 4-l tl 3-l - eare a fnAem· triva fascismului . Consemnind momentul, ziarul Dimineaja scrie
n at o frumoat�l satlsfactre pentru urmatoarele: .,Cuvbt.tul liber a implinit doi ani de lupta; dot ani de
"�Portul romlnese tl un sueee>s
d�oseblt". ( l) nolembrJt")
aparare dirza a democraP,ei, a liberta.tilor cetatene�ti, doi ani tn
• Cu prftcj ul hnpllnlrll a ,.2:') care op:nitia sttngii �i-a gasit in Cumntul liber tribuna cea mai
de ani de Ia rnoartea luf Gh. curajoasa de raspuns reacjionarilor de dreapta.
Paou - profeosor !Jf avoc:at, lla·
l':e,ar, publicist, luptator politic, Cuv£ntul liber - continua Dimineata - 1�i face datoria de con­
om de $tllntA ", Diminc>.a� rt'­ �tiinja; a unei con�tiint� integre, luminate �i atit de necesare in
lateazA o sulfA de lntfmpiArl,
tntre eare $1 aeeasta : .,Pe seena
actualele imprejurari. De aceea a reu�it sa grupeze in jurul sau cei
Teatrulul SldoH - dupl ardf'rea mai multi cititori de reviste saptaminale. E
o elita de con�tiinte,
Teatrulnl Naponal de Ia Copou o armata solidara ·�i credincioasa de ideologi, care au ,urmari t-oon­
U1.41J tl tnalnte de lnaunrarea
aetualulul Teatru National- rna·
stant cele 104 caiete �in cei doi ani. de aparipe. Exi �tenta ei e o
. .
rt'le trastedlao Ernesio Rossi, eu neceSitate, un· tmperahv, un factor tmportant in notanul de pro­
ansamblul KAn, Juea tra�edla bleme �ctuale ce cople�e�te pe fiecare, azi. lata pentru ce cei doi
Othello. fn seena tn eart' RoAtsl
ani de aparitie a . Cu,vintului liber pot fi numiti doi ani de lupta, doi
o uolcto pe Dejjdetnona •• eare
era do \In eovtr�ltor erect dra. ani de rezistenta dirza impotriva dreptei, impotriva reactiunii"1•
matte, Gh. Panu, care t�e afla tn
saiA, rAmbese attt de hnprestonat
lnett. Ia un moment ctat, ultfnd
el-l Ia W>atru. s·a rfdleat J m·olun·
S ub titlul Eroism, A devdrul din 17 noiembrie publica, sub
semnatura lui Petre Pandrea, un semnificativ articol in care
tar do pe fotollul sin, exehamtod autorul reliefe�za intre altele : .,Care este forma actuala a eroismu­
tn au7.UI spt'etatorllor:
- Dotlftocule! Ce tacH" (7 lui din Romania ? Eroismul s-a refugiat in lagarul muncitorimii
n olembrte) anonime. A acelei mase terorizata de spectrul �majului in fata �i
·

• $titl de ct11d datead df'prfn· avind represiunea in spate . Eroism - mai intii - pe frontul mun­
derea attt de ri.<lptnditA In unele
tlrl a cealulul dto Ia ora 6 llau,
cii, in uzine, in mine, pe ogoare �i in ateliere. Un eroism cotidian,
�urn spun englezll, Five o'clock fara gesturi �i fara retorica. lar de tndata ce exponenjii clasei mun�
thea? nupA eum aerie Dimineata.
,.din 1842, ctnd duces& de Bed·
citoare tnccarca sa ridice fruntea din pulbere �i obida, protestul

rord . al eilret salon era punetul pentru o viata noua se transforma in martiraj individual.
de tnttlnlre al elltel lnteJeetuale
loodnneze, avu ldeea ai Invite Adevaratii martiri ai timpurilor noastre se recruteaza din laga­
�tttva prletenl lnttml Ia o c:eatei rul muncitorimii �i din rindurile celor care s-au irtrolat sub stin-
de o'al, Ia care ae sen·eau felloare •

subJirl de ptlne albA eu unt ��


marmeladi. Ptni atunel nu se
cunottean dec:tt lnvlta1 llle Ia ma�A. 1 Peotru a U$Ura lcctura , nu am mai mnrc.'lt cu puncte de suspcnsic tntrcrupc­
Prlmf'le eealnle4) era u roarte rile de text la cxtrasclc preluate din ziare $1 cclclaltc �urse. Preclz�m. de asr­
orl�nale,: �vea� o formA drep� mcnea, � tn redarca accstor cxtrasc am pl\strat. cu unele exccptii cerute de
uogblulari, ('& nl,te lidl1e mlel. normcle ortogrartcc actuate, scricrea .din original .

44

dardele ei. Doftana, Vacare�ti, Jilava, Sproc�. Aiud, Galata �i alte
inchisori sint morminte de oameni in viata". •

P resa bucure�teana marcheaza implinirea a ,optsprezece ani


de la revolupa rusa", cum scrie Facla. , A fost - subliniaza
1ia rul amintit - eel mai hotaritor eveniment ip mersul omenirii,
cte la 1789 tncoace'�.
Ziarele informeaza �i despre receppa oferita cu acest prilej la
Legatia sovietica, de catre ministrul U.R.S.S. la Bucure�ti, Ostrov­
ski. Guvernul roman a fost repre zentat prin N. Titulescu, ministrul
afacerilor straine, I. Inculet, ministrul de interne, R. Franasovici,
ministrul comunicatiilor �i de lucrari publice, General Angelescu,
ministrul armamentului, aghiotant regal etc. Lumea politica a fost
reprezentata �i de alte personalitati de seama, printre care N. Lupu,
V. Madgearu, Grigore Iunian, Gr. Filipescu �.a.
Numeroa.c;e publicatii bucure�tene reproduc �i informatii din pre­
s a �ovietica despre atmosfera de mare entuziasm tn care a fost sar­
batorita la Moscova a 18-a aniversare a revolutiei din octombrie.
,Ziarele sovietice - consemneaza, de exemplu Dimineala -au
consacrat evenimentului numere tntregi, pline de o bogata docu­
mentare asupra progreselor realizate in toate domeniile de activi­
tate". .

Aniversarea este marcata �i pe plan editorial. ln editura ,Ra­


muri" apare reportaj ul U.R.S.S. azi, de Ale.xandru Sabia. ,Volu­
mul d-lui Al. �ahia e tnUia marturie a unui calator roman pr!n
Rusia Sovietica - releva Adevart.Z. Autorul a colindat mai bine
de trei luni �i a,. privit toate tnfati�rile ei cu un ochi atent".

A devarul din 16 noiembrie publica o nota in care anunta ca,


,in seara zilei de 12 noiembrie s-au operat la domiciliul d:-lui
profesor dr. Gerota descinderi efectuate de organele j ustitiei mili­
tare. I n acee�i seara, d-1 prof. dr. Gerota a fost depus Ia Consiliul
de razboi al Corpului I I armata". $tirea se raspind�te repede,
c�i restul presei 0 trece sub tacere, dat· fiind - cum mentioneaza


Nicolae Iorga, in memoriile sale - ca ,ziarele n-au voie sa pome­
Cronici mirunti ne�ca de arestari, dar le �tie toata Iumea".
tnttlnlre en eleganta neprewfJ&­ Masura. impotriva profe..•wrului Gerota a fost luata - dupa cum
fltA, o sail. In eare tehnlea ,.,.
derni l!fl apune cuTtntul. �t.!Ja, aflam tot din metnoriile lui Iorga - pentru o bro�ura ,contra re­
de exemplu, Ia ,Seala" ata& ln­ gelui « cu capul prea slab pentru povara Coroanei»". Gerota ,acu­
stalate aparate pentnl prlmenJnoa
za pe rege de risipa �i nematuritate".
aerulul. Sala euprlnde 2 000 ro­
tolll de plut, de un rO!fU cArlml­ De fapt - cum rezulta din documentele vremii - Gerota ti­
zlu, lar peretll nonlul clnemato· parise un articol intitulat Monarhie ct' camarila sau republica?
grar stnt tapetatl eu plut de cu·
loarea floarel de tel. ( 14 nolem­ pe care neputindu-1 publica in presa, il trimisese prin po�ta diver­
brle) �ilor intelectuali din 1:adi. �i in care cerea abdicarea lui Carol I I
• Duminlcl, 1 7 nolembrle, Ia �i ·trecerea neinttrziata la forma de stat repub!icana. ,Ne-am fi
orele 18.4:) se lnau!fUreazl leg"" a.5teptat ca eel putin dupa suirea pe tron - scria doctorul Gerota
tura radlofonlel dlreetl Rombla
in articolul sau - �i dupa ce a j urat pe Constitutie, regele Carol II
- America, prln tran11mlterea
din partea soeletltll noaatre de sa aiba o atitudine de demnitate �i conforma acelui juramint.
radlodlfuzlune cltre aaeultltorll Dar r�litatea. a iost alta: regele Carol II a dovedit §i de asta data
amerleanl a unuJ program de mu­
ca nici virsta, nici rolul de rege nu 1-au schimbat; el a ramas ace­
zleA rom&nea1el. Featlvltat.ea se
delfl!foari tn prezenta mlnldtulul l�i om, cum a fost printul Carol : legile tarii pent ru el n-au valoare ;
afaeerllor es:t.eme NJeolae Tltuleseu interesele tarii sint subordonate intereselor �i ambitiilor sale per­
tl a lui Leland IJarrJson, mlnlatrul
sonale; morala. �i etica sint fleacuri bune pentru altii ; juramint,
Statelor Unite Ia Bueurettl.
cuvtnt de onoare, adevar, ru!jine pretuiesc pentru regele Carol
• Companfa Swoe tl Vasllaebe tot aUt cit istoria documentata ne spune ca pretuiau pentru prin-
prezlntl prlmul apeetaeol pen­
tru eopJI, tn 2 act.e, � tabloarJ, tur Car?l, Romani�l. .
de P. Maximilian, Stroe, Vasl­ Cel mai just raspuns pe care poporul roman trebuie sa-l dea. ar fi
laebe tl Rio Rae, lnterpretat de
ln&ft«ul anaamblu a l teatruluL proclamarea Republicii. Republica intr-un stat democrat este sta­
(18 nolembrle) rea superioara a dezvoltarii politice, este negatiunea monarhis­
• Tradltla .,mlnutelor de "'" muJui �i a absolutismului"Z.
eere" dateazl - aerie alarul Lup­
ta - "din 10 mal 1t10, etnd, tn
plln Ocean Atlantic, pe un '\'as
C a �i in lunile precedente, presa publica numeroase comen­
tarii pe marginea disputelor dintre guvern �i opozitie. Gu­
·�lea, s-a retpeetat o ellpl de
tleere In memoria regelul Eduard vernul repro�ea7.i opozitiei Jipsa de colabora.re, in vreme ce aceasta
VII. Apol, In anul 1919, aenatul din urma invinui�te cabinetul de incapacitate ln rezolvarea mul­
portugbez a Jnstltult zeee minute
de tlcere In olnstea prefedJnteluJ tiplelor probleme cu care este confruntata "tara. Referindu-se la o
Brazlllel, Rio Branco, eare a cuvintare rostita de Gheorghe Tatarescu, Lupta din 2 noiembrie,
murlt sublf'. (20 nolembrle)

• La 1 t nolembrie ae tmpii­
1 Alu zie Ia perioada tn care carol, ocupat cu aventurile amoroasc, tsi do­
Dfltle 1 6 ani de Ia semn•rea armls­
tl�ulul care a pu1 eaa»lt prlmel vedise totalul dczinteres ra�ll de marilc probleme ale tlirii, ajunglnd pfnll Ia
eonflagra U mondlale. In A�lla, rcnuntarea Ia calilatea de m�t enit or al tronului. Vczi $1 Magatin istoric.
momentu J est. mareat tl prln nr. I f /1 971.
.. Ziua maeulul", elnd - rell- • Ma!7atin istoric, nr. 4 !1979.

, 46
..
de exempJu, scrie ca primul mi nistru ar fi declarat : ,.Eu dadi a�
_fi in opozitie � da concurs guvernului ! Fata de declaratia d-lui (roaid llifiDti
Tatare.scu, continua ziarul, dl. Mihalache declara ca « este dispus sa
faca totul spre a tnlesni d-lui Tatarescu realizarea acestei dorinte ». " &eaxi stand Dlmlneata - " rae
ellele pe .arbl pealra vletlaaele
Despre guvernul Tatarescu, 1ndreptarea, oficiosul averescan scrie: .........., .. ......... -·· llorl
,.Guvernul neputincios va trebui sa cede7.e frinele conducerii. Toa­ . .. .... artllldale. 1Jd11at1Ya ....
ta lumea, con�tienta de gravitatea momentului, t�i da seama ca ••• ,.nea eipttu .nt Wtaeb.
eaN a IDeeJa& ae1a.. l aetiYitate
succesiunea nu poate fi incredintata decU mare�a.lului Averescu". n 1-t aal ID ai'DII. Ia aaedltl,
Nu mai p utin nerabdatori de a ajunge la putere sint national­ .... taea•t& Ia ae•a.. l a:l e ·
tarani�tii. I n campania antiguvernamentala, P.N.T. se pregat�te .. Jaw'tate •IUn UN s&erHae.
AaDI aen&a ..... tbih& 4e ml·
sa organizeze in Capitala ,o mare demonstratie" - cum scriu zia­ Heaae .. fieri .. dire .. ...
rele - in ziua de 14 noiembrie, c�iar in aj unnl deschiderii sesiunii le..r. 'l'eate llerlle 11M eeldee­
parlamentare �i in aceea�i zi in care este preconizata �i o alta adu­ tl...w lldr-e falllrld namlt&
.._ R;lell••nt, eaN U ..U•I
nare hotarita de Partidul National Cre�tin. Coincidenta este fo­ .. . ....... .. ... ..... ...... ..
losita de autoritati pentru a tn�tiinta conducerile celor doua par­ Ia ttl � Jaatiterl ,. freat •
tide - pe I. Mihalache �. respectiv, 0. Goga - ca nu pot incu­ ...._ liHUe M JUe YIHate
� · t t· aeleillllrte al •••••• an
viinta tinerea adunarilor prevazute Ja data anuntata. ln legatura ..... ,........... " .... mi·
cu aceasta, la 2 noiembrie Armand C3.linescu noteaza tn paginile &ale arflllelall. 80 •lie tee�tarl
sale memorialistice: .,Tatarescu adreseaza o scrisoare lui Miha­ .. ' ..... 10 --- natvt ••
...... n •If ....,. .. MrUe
Jache �i Goga, tn care le spune ca aproba principia! adunarile de la ...,eaat& ,.... t l •• fed felo­
Bucure�ti, dar nu admite data de 14 august, fiindca este tn ajunul il., 710 I8G eaUI de aaetal pen­
deschiderii Camerei �i nu pot fi doua adunari tn acee�i zi. Miha­ an ......,.._ ....... (ft no­

lache raspunde ca nu poate primi amtnarea ; C:r<>ga. printr-o lunga


.......)
·e tn palatttl AeaH• Iel eo­
scrisoare, spune ca el a ronvocat tntrunirea spre a apara ... Coroana awdale • tleMbt• ex,ozlfla
�i spre a dovedi ca tara nu e cu national-tadini�tii ; daca guvernul .. l•tetraftl ••• llarea Brl&aale,
il?i ia raspunderea mentinerii ordinei, renunta la tntrunire" . .,....uti tie Seeletatea a..,rlo­
NDIIai. Cflle J8'te II .. laaaclnl
Dispntele se intetesc. Coru.emntndu-le, ziarele nu scapa prilejul ex,_ fae parte •ta eoleefja
de a publica �i comentarii malitioase. Lupta, de exemplu, tn numaf\11 aaa.._ ..ar Tbe Times •• au·
c u data de 5 noiembrie scrie: .,In scrisoarea sa - ca. raspuns la r.- .-. Ia •pozltle de .,Conal·
cea a lui Tatarascu - d. Mihalachc spune pre�edintelui Consiliului
de Mini�tri di in urma pregatirilor facute nu mai poate da indarat
= .
11111 WHaale patra relatJI «'11
.adlae" Expozltla e11te
N .. t-Ra Eeaterlna Tltu­
lllea. prewe•aa-. Soeletitll anglo­
�i trebuie sa tie tntrunirea. Exista totu�i o solutie: �i liberalii -
,....,, Ill prezeata lui Sir
acum doi ani - anuntasera o mare manifestare la 1 5 octombrie, � N Beare, mlnlstral An·
data deschiderii Parlamentului. Demoustratia insa n-a mai avut · lla.l 11 Baeanttl• (il noJemlwle)
Joe, fiindca inainte de 1 5 "octombrie 1 i s-a dat guvcrnul". e leri a lost Ia Bae.,...U •
al trumoaai tl eaNI .. wa••l.
Rubrici de: Valeriu BUDURU , Ohaerva&onal Pliant a llmfrl•·
Joana URSU, loan LACUSTA trat, ,. ..... ........ ..... 1 0
grade •• 101. ta weaeral, lnaeu­
Selectfa fotogratiilor: re,tenll s-au boeurai •• o pn­
Radu Jon POPESCU lun_.lre a toamnel. (21 aoleaabrle)

47
1792-1807 :· LA CUMPANA DE VEACURI

M IHAl MAXIM, ION FLORESCU I

lntilnim deseori expresiile ,a fi de pe timpul lui Pazvante", locufiune �tribuit4, in mod ,


obi�nuit, unui om anacronic, dEmodat, de pe alte vremuri, demult apuse, �� ,a te crede pe
timpul lui Pazvante", adic4 a proceda arbitrar, dup4 bunul plac, comifind, de obfcei, acte
impotriva legfi, samavolnfcU. Dar ce a fost, de fapt, ,timpul lui Pazvante"?
Pentru a infelege semnifica!ia corectl a acestei sintagme, e necesar s4 intoarcem filele
calendarulut cu aproepe doui veacuri in urmi �I si incercim a reconstitul, dupJ izvoare
· de epocl, tabloul lmperiului otoman Ia cumpina veacurllor XVIII-XIX, cadrul in care
s-au petrecut intimplirile ce au in centru figura deveniU proverbial! a Pasvantului. ,

in mai 1799 la Akka ( Saint­ . Fortele conservatoare -:_ ie­


Un sultan reformator Jean-d' Acre), unde armata o­ nicerii (soldati din corpul de
tomana' 1-a obligat pe. nein­ elita al infanteriei)l, cercurile
l(rintr-o simpHi coincidenta, vinsul pina atunci Bonaparte cl_ericale, autoritatile separa­
anul 1789, cind a izbucnit sa �e retraga. . t.iste din provincii, marile fa­
l(evolutia franceza. a adus o milii princiare �i p�alele re­
Comenzile pentru armata au
:-chi mbare, cu deosebite im­ bele neinfrinte, dispunind de
dus la tnviorarea unor exploa­
plicati i, �i pe tronul de la imense paminturi �i de armatc
ta.ri miniere (de plumb, car­
Istanbul : la cirma imperiului proprii, ayanii (notabili ale�i
bune, salpetru etc.) �i la in­
<L venit Selim III (1789-1807), de populatia locala ca inter­
fiintarea unor noi manufacturi
!\ ultan cu idei reformatoare, a
(de pulbere, de textile etc.). mediari intre aceasta �i auto­
carui domnie reprezinta Ull ritati. dar,· de fapt, adev�ratii
I n aparatul administrativ al
moment important in procesuJ conducatori ai provinciilo!) -
Portii s-a introdus principiul
de modernizare, in sens euro­ au reactionat puternic �i vio­
desfi i ntarii posturilor fara sluj­
pean, a Imperiului otoman. lent la masurile Juate de sulta­
ba efectiva, s-a urmarit lichi­
Intre anii 1792 �i 1807, su­ darea coruptiei �i a nepotismu­ nul reformator. Ace�ti adver­
veranul a introdus u n an­ lui, s-au luat masuri pentru sari au speculat �i au folosit
sam blu de masuri reformatoa­ cre�terea stabilitatii in functii in interesul propriu nemultumi­
re de ordin economic, social. �.a. l n marile capitale euro­ rea maselor cle contribuabili,
politico-administrativ, dar mai pene s-au instituit in ace�ti ani aflati sub povara noilor impo­
ales militar, dupa modelul Oc­ ambasade permanente, la Is­ zite instituite de sultan, in
cidentului european, masuri tanbul au fost invitati, pe Un­ vederea finantarii reformelor,
numite ,.noul sistem" (nizam-i ga ofiteri �i tehnicieni, arti�ti in special a celor militare. Pe
cedid). A organizat u n corp plac;tici, d\rora le poza insu�i de alta parte, Selim III hota­
special de infanterie, instruit sultanul, desi, · formal, Islamul rise o descongestionare a mari­
de catre ofiteri adu�i din Fran­ lor ora;;e, in special a Istanbu­
. -

interzicea reprezentarea chi-


ta, Anglia �i Germania, �i a pului uman. luhii, trimitind indarat, in sa­
instituit o vistierie speciala tele lor de ba;;tina, . pe cei ve­
pentru finantarea acestor tru­ Dar mai importanta decU niti in ultimii ani, multi din­
pe. Sub conducerea unor ex­ toate aceste masuri �i decit .
tre ei fara slujba, traind din
peJii francczi, s-a trecut · la unele idei europene - care, expediente. In fine, in urma:
reorganizarea �i modernizarea cum arata turcologul american demobilizarii armatei, mii de
flotei de ra2.boi, construin­ Stanford Shaw, ,.n-au prins tarani rui nati �i deposedati de
du-se 15 noi §antiere navale. radacini in timpul lui Selim I I I , paminturile lor, care avusesera
Spre sft�itul domniei lui Se­ dar a u aruncat saminta. , ce existenta asigurata etta vreme
li m III, flota otomana de raz­ a.vea sa dea roade reale mai
fusesera sub arme, nu mai
boi avea nave comparabile cu tirziu" - �i. dincolo de efi­
aveau acum unde sa se in­
cele mai bune din lume Ia cienta lor, a ramas marea des­
toarca. A�a a aparut fenome­
acea data. Severa ordine �i chidere a imperiului catre Oc­
nul cu noscut in Rumelia s u b
d isciplina introduse de Selim cident, devenita de-a.cum tna­
tn rindul trupelor s-au verificat inte adevarata politica de stat. 1 Maan:in istorir. nr. 3/1 9i:\.
numele de kir.fali forma.rea
- niceriJor din garnizoana Vjdi­ blocat in palatul sau, Pasvan·
a numeroase banqe de jefuitori nului, cu numele ,de ,aga al t�lu · devine adevaratul sta­
la drumul mare sau de anga­ ienicerilor". Scopurile urmari­ ptn a1 ,cetapi· Diiului" (Vfdi­
jati in serviciul personal at te de rebel devin astfel clare: nului). $i unul �i altul se apu­
cutarui p� sau ayan. Kir­ sa ia conducerea tuturor ce­ ca sa scrie Ia Poarta, plingtn­
jaliii au devenit repede un lor care se opuneau reformelor du-se de faptele rele ale celui- ,
instrument foarte eficace �i de sultanului Selim III. lalt. lnsa Pazvante, ,trimi­
temut tn mtinile foqelor reac­ Avind. de partea sa �i pe ttnd �i 0 suma de pungi de bani,
tionare. ieniceri, Pasvantoglu cere pa­ la oarecare din rigiale mari
�i. numit de la Istanbul, sa-l [mari dregatori) sa puie cuvint
consulte �i pe el tn problemele bun la imparatul pentru dtn­
,,Rebelul'' din Vidin de guvernare, ,ca este ceta­ sul" - scrie D,.ionisie Eclesi­
teanu vechiu de mo�ie �i este arhul -, obtine numirea de
ln rtndul adversarilor lui aga cinstit de toate agalele", ayan, prin firmanul sultanului.
Selim III �i ai ,noului sistem", cum scrie Dionisie Eclesiarhul ln 1795, bandele lui Pas­
tn rtndul fot1elor centrifuge �i - contemporan c·u evenimen­ vantoglu jefuiesc aproape toata
reactionare enumerate mai sus, tele - tn Chronograful 1'arii Bulgaria nordica �i teritoriile
un loc de seama, cu nota sa Romane$ti2. P�a tncearca de romane�ti de la nordul Dunarii.
spccifica, U ocupa Osman Pas- mai multe ori sa-l omoare pe Puterea rebelului se intinde
, vantoglu, t fiul unui ayan bo­ ,Pasvandu", dar acesta t�i in­ asupra san�eacurilor de Vidin,
gat, proprietar de intinse pa­ tare�te garzile, ,dtndu-le lefi Cladova �i, partial, Nikopol,
miuturi ltnga Vidin care, catre bune"; mai angajeaza tnca unde se afla �i o populatie com­
1790, fiind declarat ·Tebel a 1 500 o�teni, pune pe· fuga pe pact romaneasca (zona Timo­
fost executat din porunca ma­ ..p�alii" (oameni trimi�i de cului). tn rasarit tnsa ten­
relui vizir. Dupa moartea ta­ pa¥). se intare�te cu metereze din�ele expansioniste ale Paz­
talui sau, ttnarul Osman fuge in casa lui din Vidin, dupa care vantului se lovesc de rivalita­
tn Albania, apoi se tnroleaza trece sa-l asedieze el pe pa¥-, tea puternicului aya1;1 de Rus­
cu solda tn corpul de oaste al in seraiul sau. Prietenii Paz­ ciuk, Terseniklioglu.
lui Nicolae Mavrogheni, dom­ vantului scriu iari.�i la tmpara­
nul Tarii Romane�ti ( 1786- tie sa Ie fie numit ayan de
1790), participtnd la luptele
tmpotriva imperialilor tn
Vidin. ln timp ce p� ramtn�
Soarta expeditiei
1 Clllugar, ca.Jigraf �� cronicar din
ri.zboiul din 1787-1791. lntors Tara Romc1neascl. Dlonlsle Eclesl­
Ia Vidin, Pasvantoglu este
iertat pentru pacatele parinte­
arbul (1759-c. 1820) prezlntll., tn
Chronograful sau lstoria 'fll.rft Ro­
lui Alo Pata
·

mAnesu tntre t7M $1 1 8 t 5 .


lui �i numit colector de im­ Pentru a lichida cuibul de
pozite tn sangeacul (garni­ razmerita de Ia Vidin. sultanul

un de
zoana.) Vidinului. Un post care Pasvantoglu, personaj
amintii'e
tmt4
trimite acolo, in aceta¥ au
se dovede�te tnsa extrem de 1795, pe beilerbeiul Rumelici.
modest pentru ambitiile sale cu cca, 20 000 oameni. Pasvan· ,
nemasurate. t�lu t�i concediaza atunci <•
ln consecinta. Osman recru­ parte din bandele de ktrjali t
teaza pe cont propriu ktrjalii �i se tnchide cu 10 000-22 000
dintre fo�tii o�teni rama�i fara �teni de elita (izvoarel6 in­
rost �i incepe sa prade regiu- dica cifre contradictor ii; in­
- nile vecine din Tara Rom!­ clinam totusi catre ceie mini­
neasdi �i din Serbia. Cu a.verile me). tn cetatea solid fortifica.ta
astfel adunatc �i cu noi bande a Vidinului.
de kirjalii, fortifica o serie de Dionisie Eclesiarhul noteaza
sate de Unga Vidin. tn Chronograful sau ca ,Pas­
Pe la finele anului 1792 •s i vandu scris-au �i ispravnicilor
tnceputnl celui urmator, Poar- din tara sa-i dea zaherea (pro­
ta tncepe sa trimita. firmane -vizii) pentru askerlii [o�teni) .
de prindere, ucidere �i con­ griu, orz, unt �i i-au tngrozi t
fiscare a averilor ,rebeJului ca de nu-i va da, va trimitt> Ia
Pasvanto�lu". Dar, la cererea. ei, · de-i va pune la pedeapsa tn \
notabililor din Vidin -- ademe- singir [lauturi] �i i-a'U �i dat .
. niti sau amenintati de Pas­ inca si sare multa i-au dat ...
vant�lu - �i mai ales pentru fost-au cerutu �i de la Moruz•
a evita complicatiile, in de­ voda[domnul Tarii Romane�ti.
ccmbrie 1793, sultanul acorda 1793-l :]96] bani sa-i dea...
ierta.re rebelului. $i peste nici �i i-au �i datu vrtnd nevrtnd".
un an, a.cei�i notabili ai Vidi­ Informat despre prE"gatirile
nului comunica Portii ca 1-au de · dizboi ale rebelului,
proclamat oficial pe Osman Selim III trimite Ja Vidin un
Pasvantoglu comandant al ie- capugiu cu un firman, tn care i
se cere ayanuluf ,sa arate supu­
1 Pasvantogtu (din tcnncnut p� nere imparatului". Pasvanto-
san pasban, past:ant, pa:�and paz­
ole) .fnscamna .,rtuJ lul Pasvant". - glu t1 prim�te cu cinste pe
-


ca.pugiu, dar ctnd a.fta con?:­ AJo P�. ti trimite raspuns de statura mijlocie. fata pa.lida
nutul firmanului ..s-au . mtniat cedndu-i un soroc de trei �i alungita, trupul excesiv de
.
foarte" �i arunca in tnchisoare saptamtni, prelungit apoi de slab. Scuipa stnge �i nu-�i mai
pe trimisul sultanului. lndata citeva ori. In acest timp, p� . datorea.za putina sanatate care
dupa acest incident, Pazvante prime�te de la el armasari de o . mai are (totu�i, avea sa mai
trimite un curier rapid la prie­ soi, tmpodobip cu ha.rna�a­ traia.c;ca tnca noua ani] decit
tenii lui de la Tarigrad, mari mente de aur· �i argint, blanuri deselor exercitii de dilarie.
deninitari, ..�i cu dteva pungi de samur, ,cafea multi �i orez, Nimeni nu se apropie de el
• de bani, ca sa mijloceasca vutca, ucharu �i alte zahari­ dedt pina Ia o a.numita dis­
la tmparatul de a-1 face p�ia cale". La rindul sau, rebelul tanta. singura mama sa 1i
Diiului", noteaza . acel�i Dio­ folose�te amtnarea pentru a pregate�te masa. El tine sub
nisie Eclesia.rhul. ,.Regia.lele stringe tn juru-i noi forte. teroare pe toti cei care-i stnt
au statu la tmparatu mijloci­ Expediti� lui Alo Pa�a e�u­ s·ubalterni. . . Are caracter �i o
tori, Snsa tmparatul ,mai tir­ eaza ; Ia venirea iernii 1797. mare 1ncredere in steaua sa...
ziu i-au scrisu ferma.nu,. sa fie beilerbeiul se retrage. Este propriul sau sfatuitor;
supusu poruncilor tmpar-lt�ti Pazvante pune pe notabilii nu prim�te sfaturi de la ni­
�i cu vremea-1 va face �i din Vidin sa solicite din nou meni".
p�ia". �i pe noul capugiu, Porti i sa-l numeasca p�; ln Sultanul, vazind aceasta si­
venit cu acest firman. ayanul acel�i timp, propune Amba­ tuajie �i avtnd nevoie de ser­
de Vidin tl prime�te cu pompa sadei franceze din Istanbul sa viciile kapudanului tu luptele
� mare ceremonie, tn sala cea negocieze o tmpacare cu Poarta, cu Napoleon Bonaparte, care
n1are a divanului, unde rebelul care sa-i acorde titlul de p� debarca.se in Egipt �i ocupase
t�i etaleaza tot luxul �i boga· cu trei tuiuri ; el ofera fran­ Alexandria, porunce�te retra­
tia. El raspunde Portii ·ca ce�ilor 0 importanta suma de gerea armatei de la Vidin.
,,este supus tmparajiei �i ha­ bani, pentru osteneala. Poarta Rebelul triumfa : In august
raciul raialelor tl trimite �i nu accepta tnsa o atare me­ 1799, Poarta este nevoita sa,l
cetatea o pa�e�te, ci sa-i tri­ diere, considerind ca e vorba ierte �i sa-l recunoasca o.ficial
mita tuiu (steag] �i fermanu de de... o chestiune strict interna, p� cu trei tuiuri. Ceea ce nu
p�ialtc, ca au fost credincios pe care o poate rezolva �i sin­ rcprezinta dectt progran\ul mi·
�i au savtllit slujJ,>e mari tm­ gura. ln consecinta. tn prima­ nimal al lui Pazvante: el are
parat�ti. �i cetatea o au pa­ vara anului 1798, tmpotriva de gtnd sa-�i Iargeasca pose­
zitu cu var:Sare de slnge prin lui Pa.zvante este pornita o siunile, lntre care vizeaza �i
razboaie". Dar nici scrisoarea mare expedijie, ca tmpotriva Tara Romaneasdi., sa tnteme­
a.Ceasta, continua cronicarul, unei puteri straine. La condu­ iezc ,un principat al sau",
nu-i aduce numirea de p�� de cerea ei se afla kapudanul (ma­ ·apoi sa ocupe tronul otornan
Vidin. Dimpotriva, sultanul. re1e amiral) Kii�iik Hiiseyin �i sa iru;ta1e2:e a.colo propria sa
iritat de lndrazneala lui Paz­ �. favoritul sultanului. A­ dinastie...
vante, trimite pe altcineva 1� provizionarea tntregii expeditii
Vidin ln functia de p�. ceea se face iar diD Tara Roma­
ce tl tnfurie �i mai tare pe am­
bitiosul rebel. .
neasca �i se desf�oara avtn­ 0 pacoste pentru
du-1 tn frunte pe Hangerli, fa­ r
Selim Ill, care se convinge voritul kapudanului.
astfel definitiv ca Pasvanto­ Lipsita de tunuri mari de
Tara Romaneasci •

glu ,s-au facut hainu, foarte asediu �i de tunari priceputi.


riu s-au mtniat". ln 1797, eJ neaprov�onata suficient (tn Revolta lui Pazvante aduoe
trimite tmpotriva sa cu oaste ciuda sacrificiilor facute de dupa· sine profunde suferinte
pe Alo P�. beilerbeiul A1la­ Tara Romaneasca), blntuiU popula�iei din Tara Roma­
toliei. Acesta scrie noului domn de boli, cuprinsa de nelnfele­ neasci, prin necontenite ja­
al Tirii Romane�ti, Constan­ geri tntre .p�e, pe de o parte. furi, stoarceri de bani �i pro­
tin Hangerli (1797-1799), ca­ tntre acestea IJi comandantul vizii, tn primul d.nd din pa.rtea
ruia ti cere ca .. ispravnicii tarii suprem, pe de alta, �i de un rebelului, dar �i din partea
de prin j udete sa ne tndestu­ �ir de tra<lari, armata marelui trupelor sultanului, venite lm­
leze cu zaherele, faina, orz, oi. �ira! ramtne tn zadar tn fa�a potriva lui, tntr·o perioada
vaci, unt, sare �i orice ar tre­ Vidinului mai bine de un an dintre cele mai dramatice din
bui sa nu Unjeasca o�tile ..• 0, de zi�e. !n tot acest timp. lntreaga istorie a tlrii. Ace­
vai de tara - comenteazi Pazvante, tnchis cu 15 000- �� Dionisie Eclesiarhul de­
cronicarul muntean - ce ne­ 20 000 �teni tn cetatea st� scrie astfel momentul asedi'Ului
voie i s-au pusu fn spinare, ca nic tntarita, respinge, cu pu- Vidinului de catre Kii�iik Hii­
slujb�ii ti silea de tmpJinea
. ternica sa artilerie, orice atac. seyin P�: ,.Deci �ia tre •

ma.i mult declt avea porunca


Din c!nd tn c!nd, iese fulgera­ ctndu u� an �i mai bine... tiara
�i se prada locuitOiji".
tor cu mici de�amente �i lo­ [Tara. RomAneasca] se pri.pa.
Pe scurt, �i Pazvante, �i
ve�to prin surprindere, factnd dea, dtnd oi, vaci �i unt �i
o�tile tt'imise tmpotriva lui se
aprovi?.ionau tot din Tara Ro­ mari ravagii tn rtndul asedia­ faina � cad eu boi la slujba
maneasca l torilor. lata cum n descrie pe �tiJor". Dupa ce. ln ajunul
Soma.t de beilerbei sa se pre­ rebel, ln acole zile, medicul expedipei, Pazvante jefuieJte
dea, Pa.zvante ,.au T.tm,hit a sau personal, un grec din sisterna.tic judefele din Oltenia,
rlde putintelu"· �i, prop,'lmtn­ Corfu, consulului Frantei Ia iar fn toti anii tncaseaza un
du-�j sa testeze mintea lui Bucure�ti: .,Are 36 ani .. este veritabil tribut tn bani de Ia
domnii Tarii Romaue�ti, vine �i zugravi, de-i zugravia sera­ siderabile", scria coloneluJ Me­
rtndul oficialilor sa stoa.rca tara iurile, �i le poleia cU' aur �i riage� agent al lui Napoleon,
de bani �i provizii, De ajuns argintu, apoi cerea iar de la sosit la Vidin la o luna dupa
sa spunem, dupa in(orma.tia voda bani sa plateasca locui­ moartea lui Pasvantoglu.
consulului Frantei la Bucu­ torilor. Voda-i da �i de nevoie". Prin urmare, acesta a 'fost,
re�ti, din iunie 1798, clnd ex­ La pltngerea lui Moruzi la in liuii mari, ,timpul lui Pa2.­
peditia era tn toi, ca, ,genera­ Poarta, ,Pasvandu ca un ciine vante" I $i acesta a fost Paz­
lissimul" otoman cerea din . numai rau s-au tntarltat �i vante, mort cam la 45 ani,
Tara Romaneasca 14 ooo ca­ s-au mtniatu", trimittn<\_ pe dupa ce a umilit �i tnfrint
rute cu ctte 2 oameni �i 12 omul sau, Kara Mustafa, cu puterea sultanului, a lasat o
boi fiecare, ceea ce ne duce oaste ln Tara Romaneasca, cumplita amintire in istoria
Ia m1 to�al de 28 000 oameni �i unde a fost groaznic arsa �i Tarii Romane$ti, in special a
168 000 vite, cifre nemaitntn­ pradata Craiova (din 7 000 judetelor ·de peste Olt, �i a
nite pentru astfel de sareini case ar mai fi ramas tn picioare facut sa tremure tntreaga Bul­
tn relatiile cu Poarta! Tot­ numai 300), a fost complet garie de nord-vest �i Serbia!
odata, aflam din alt raport prefacut tn cenu� ttrgul Clea­
Un moment intunecat tn
diplomatic ca, tn iulie 1798, novo (din· judetul Mehedinti)
raporturile romano-otomane,
tn cursul unui atac a.supra �i au mai fost crunt lovite �i
,timpul lui Pazvante" este,
cetatii Vidiuului, doua pa�le prad.ate ora�ele Cernet. Ttrgu
totodata, semtiificativ pentru
,plasara tntre ele �i inamic J
iu, manastirea. Polovragi etc.
ilustra.rea declinului la care
2 000 nenorociti tarani valahi, Timp de doua saptamtni, paz­ ajunsese puterea otomana :
slab tnarmati". vangiii jefuiesc judetele de
sultanatul nu mai avea, nici
$i totu�i. maxele amiral ra­ peste Ott, tnctt fiecare dintre
pe departe, forta �i presti­
mtne nemultumit de serviciile ,hotii de ctrjalii" poate lua cu
giul din perioada clasica (1300-
lui Hangerl i, fostul sau favo­ sine ,ctte doi sau trei cai tn­
1600} ; tnsu�i padil]&hul nu mai
rit, �i, tn febntarie 1799, acesta carcati· cu prazi". $i daca
" particip� personal la campanii,
este executat din ordinul sau, s-au tndestulatu s-au ridicatu
ca odinioara, marii sultani,
tn plin Bueure�i. Jafurilor cu toti �i. �rectnd Dunarea,
Bayazid I, Mehmed II, Selim I,
pazvangiilor li se adauga acum s-au. dus Ia Diiu �i multa bo­
Siileyman Legiuitorul, �i atl­
jafurile o�tenilor Poqii. ,Ali ga:tie au dus �a Pasvandu". La tia altii ; fata de aceasta pu­
Pa� din lanina, de pilda, cu rindul lor, det�'\amentele tri­
tere central!, exista acum o
o parte din armata sa, a pus­ mise de Poarta tn ajutontl
puternica opozitie l]i adevarate
domnului, care nu dispunea
tiit cea mai frumoasa parte a ,state tn stat" tn Egipt, in
Tarii RomAn�ti", spune un dectt de 7 000-9 000 o�teni
Siria �i Irak, in Anatolia ;;i tn
izvor. (din care o buna parte stnt
Balcani. ln timpul Magnificu·
musulmani, tntele�i cu Pazvan­ lui, aceasta putere dispunea
Foarte plastic surprinde
te), se prefac ca tl' urmaresc.
acest trist moment din istoria de cca. 87 Ia suta din pamtntu­
pe Kara Mustafa, ctnd acesta rile statului. controUnd �i im·
Ta rii Rom!ne�ti, care coincide
a trecut deja Dunarea, apoi puntnd ordinea cu fermitate.
cu ,timpuJ lui Pazvante", un
om simplu, me�te�ugarul loan ,s-au intors Ia or�iu (Ia Bucu­ Coruptia, favoritismul, incom­
Dobrcscu, in CYot,ica sa, re­ re$ti): certndu-�i lefi de Ia petenta. ignoranta - toatc
dactata chiar tn acei ani: ,.Deci boieri, ca au gonit pe vraj­ t�i puneau· acum amprenta
fiindca tnrcii margi�i din m�i. o vai de tiara" - excla­ asupra functionarii armatei,
Ibraila ptna tn Diiu era toti ma cu obida Dionisie Ecle- flotei, institutiilor politico-ad­
tmparecbieti ca sa (se] mtnce ministrative, tn timp ce marile
siarhul.
dupa obiceiu lor ca ctinii unii puteri se amestecau direct tn

Dar silniciile nu se opresc


cu altii �i beJeaua lor o tragea afacerile Poqii, sustintnd opo- .
aici: noi cereri de provizii �i
J
ticaloasa ln sens de sarmana] zanti ca Pazvante �i tntreti­

noastra e tara cu dari de bani tn anii urmatori, din par­


ntnd relatii tainice cu mari
bani �i cu zaherele daca lua tea ,.sangeacbeiului de Vidin",
unii, apoi cerea � i ceilalti, tn dregatori otomani. Re.actia. la
noi pradaciuni �i pustiiri tn
cuvtntu «cum, aceluia ai dat, aceste stari de lucruri, inau­
Oltenia (tnsu�i noul domn Mi­
dar noaa de ce nu ne dati ?•"· gurata cu sacrificiul propriei
hai Sutu este nevoit sa se
R.ezul tatu l : tara sarl\ce�te, vieti de �atre Selim III, va
refugieze ... Ia Br�ov}, tntr-o
multi boieri se retrag spre culmina cu revolufia ,j unilor
avalan� cumplita, care va.
munti, de unde pot fugi mai turci" din 1908-1909. Dar
dura ani de-a rtndul, ptna tn
Ul]Or tn Ardeal. Dar paharul ianuarie 1807, Ia moartca lui numai revolutia burghezo-na­
suferintelor nu este tnca plin: Pazvante. De Ia 1ncepntul re­ tionala din 1 9 18� 1923, de sub
nenorocirea cea mai mare avea beliunii, tn 1792, �i ptna catre conducerea mareluj om de stat
sa vina abia dupa ' retragerea 1807, deci vreme de -- circa 1 5 Mustafa Kemal Ataturkl, avea
lui Hiiseyin P�a �i izbtnda lui ani, Pa.zvante este o pacoste
·
sa adud. tnsanato�irea ,omu­
Pazvante, care, tntre timp, pentru Tara Romaneasca, pra­ lui bolf\av" al Europei, prin
a adunat tn j urul sau noi trupe. dtnd, jefuind, certad �i actio­ crearea unui stat national turc
l n ctteva rtnduri, rebelul cere ntnd dupa bunul sau plac ! modern, tntemeiat pe principii
lui Moru.zi voda bani �i pro­ ,Cupiditatea �i avarifia au fost republicane.
·.rizii. , $ i dulgheri, �i lemnari, viciile sale principale, care 1-au
1 Magazin istoric. nr. 6/1972, t f /
�i me�teri de fier tigani.. . tnca facut sa strtnga comori con- 1981,. 2/1982, 10/1 983.
Cd/dtor tn prima jumotote a secolului XVII prin torile romdne ,· Piedro
Deodoto 6oksic, episop de Morcionopolis, a ovut prilejul so cunoosco
tndeoproope org_onizoreo interno a principotelor extrocorpotice, pe core
a consemnot-o in scrierile sale. Un element pe core 1-o retinut tn mod
deosebit colotorul - originor din Bulgaria , unde se of/a �i diocezo osupro
cdreio t�i exercito outoritoteo - era largo outonomie a principotelor,
diferenfO /impede de stotut politic dintre acesteo �� teritoriile de Ia sud de
Dunore, tncorporote lmperiului otomon: • . Turcii - scrio
. el - nu se Simonide din Keos (556-467
omestecd deloc tn conducereo forii. domnul este liber so focd tn �ro so
t.e.n.} marele poet �i ctn­
Hiret al a ntichitatii i-a cerut
orlee, nestingherit: sa judece , sa comonde , so ostndeosco Ia moorte chior lui Themistocle sa-i satisfaca o
$i pe boierii soi, sou sa-i s/obozeosco, tnt r-un cuvtnt este liber so faco tot cerere care tncalca legea.
ee-l place . . . co �� domnul Torii Romdne$ti". - Daca eu ti-� cere s a
Remorcoto de numero$i oomeni oi timpului. aceosto outonomie a ·tori­ ctnti fats, tn fata unui tntreg
teatru care te asculta., ce-ai
lor romdne era o consecinfa a relotiilor speciole stotornicite tntre lmperiul
'
avea de spus ?, 1-a tntrebat
otomon $i principote prin trototele . cunoscute sub numele de .. Copitulofii " , Temistocle.
ocordote de-a lungul timpului de diferiti sui toni: tn virtuteo ,Copitulo­

fiilor" - torile romdne se bucurou de deplino outonomie interna $i de lorgi
otributii tn politteo externo . Fire�te 1nso co, tn . proctico relotiilor dintre - La ce serve�te balonul
torile romdne $i imperiu , putereo suzerono tncerco so limiteze aceste aerostatic ?, }.�a tntrebat cineva
libertoti $i so impuno permanent conditii tot moi grele tori/or romdne , pe marele savant l1i om politic
american, Benjamin Franklin.
In vreme ce princjpotele purtou o greo lupto pentru tnloturoreo dominotiei
- La ce serve�te un copil
otomone �i dobtndireo libertotii. Corocterizind ocest fel de relotii, Mihoi care abia s-a nascut ? i-a ras­
Kogolniceonu oroto in memorobilo cuvintore rostito Ia 9 moi 1877 co lego­ puns Franklin.
turile noostre cu Poorto .,erou ni$te legoturi sui generis, ni$te legoturi
core erou slobe cind romdnii erou tori : ni$te legoturi core erou tori, cind •

romdnii erou slobi". Sub titlul ,Am vazut.", in


0 ostfel de situotie s-o petrecut in veacul fonoriot, moi cu seomo in Pranta cuno�teau o mare ras­
plndire mici poeme satirice,
ultimul deceniu of sec. XVIII $i primele douo decenii ole celui urmotor.
care criticau, vehement, rega·
Couzele au fost multiple: pe de o porte, numeroosele rozbooie ruso-oustro­ litatea. Banuielile au cazut asu­
turce (1716-1718; 1735-1739: 1 768-1774: 1 787-1792: 1806-1812). ole pra unui tinar �i talentat lite­
coror ostilitati s-ou purtot tn ceo moi more porte pe pomtntul principotelor rat, Fran�ois-Marie Arouet.
$i core au provocot grove distrugeri moteriole
. $i mori pogube locuitorilor. tntr-o zi, dnd ducele d'Or­
'
leans (regentul lui Ludovic XV,
Pe de 't11to porte, fiscolitoteo excesivo pe core unii dintre voievozii veniti
pe care necrutatoarele pam­
din Fonor (Constantin Hongerli, Alexandru Moruzi, Alexandru $i Mihoil flete U vi zau direct) t�i H icea
Sufu, /on Gheorghe Corogeo) o impuneou tori/or romdne, pentru o-�i plimbarea prin gradina pala­
recupero sumele imense cheltuite pentru tnvestire $i, fire$te, pentru a tului sau, i-a fost adus presu­
pusul autor. Fadndu-i semn
oduno cit moi multe averi. Tn sfiqit , decodereo continuo a lmperiului oto­
sa se apropie, ducele i-a spus:
mon, core, indeosebi dupo infringereo de Ia Vieno din onul 1683, i�i vodeo
- Domnule Arouet, p<>­
pretutindeni slabiciunile, efect a I unui sistem social onocronic $i of unei •
riez ca va voi face sa ,vedeti"
puteri militore ce-$i tncercose exponsiuneo Ia scoro europeono. 0 decodere ceea ce n-ati ,,.vazut" niciodata:
pe cor� nici mosurile de modernizore preconizote de Selim Ill (1 789-1807) Ba.stilia!
- un suveron cu vederi lorii -, mosuri inspirote tn onumito mosuro din - Tineam s-o vad, a dis­
puns plin de indrazneala eel
iluminismul european, nu o puteou impiedico . Dimpotrivo, pe fondul
care, mai tirziu, t�i va semna
..noului sistem" initiot de ,.1nolto Poorto au oparut $i s-ou monifestot forte scrierile folosind un singur
dintre cele moi retrograde ole imperiului, dornice so relnvie onii in core nume (dar ilustru) - Voltaire.
otomonii stirneou spoimo 1n Europa , e vorbo in primul rtnd de ktrjoliii lui

Posvontoglu .
Posvontoglu, sou - cum ' i-o spus poporul nostru - Pozvonte, P0$0 Policratides, trimis de ·greci
de Vidin, nume de teroore $i de tristd amintire din vremeo cind principotele, la regele Persiei, a fost intrehat
daca. vine dirr proprie i nitia­
cotropite $i explootote de imperii/e lumii, conduse de domni nesatiO$i, inte­
tiva sal:\ este un trimis al po­
resoti door de tmbogotire $i lipsite ae c armata proprie . pentru a se puteo porului ?
opdro - se goseou. potrivit expresiei lui Anton Mario del Chiaro .. co douo - Daca voi oh1;ine ceea
corobii pe o more furtunoasd , t:r.d� roreori se bucuro cinevo de /ini$te $i ce am venit sa va cer, consi­
,

odihno".
derati-ma un trimis al po­
porului, daca nu, socotiti-ma
G. D. vt.nit din pro"Qrie initiativa.

52

VICTORIA �
.
...
.

..

.
.

A treia serie de intrebiri


1.
lntr-un reportaj consa­ 4. ReAimentul 2 care de zdrobitoare tnfrtngere Ger­
crat marilor demonstra�ii anti­ lupta romAn �i-a adus o im­ maniei naziste.
hitleriste ;ti antirazboinice or­ portanta contributie in lup­ La eit se c:ifrau plerderlle
ganizate de Partidul Comunist tele pentru eliberarea Aus­ nazfstef (mortl, rlnltl fl pri­
Roman Ia Mai1 in 1939, i triei� actiontnd tn zona p6tro­ zonlerl)? ( 1 984)
cAror pregatire �i desfa�urare lifera a acestei tari. Pentru a) 1 500 000
un rol botarttor 1-a avut eroismul dovedit tn lupta, b) 1 275 000
tovara�ul Nicolae Ceau�cu, aceasta unitate romaneasd\. a c) 1 350 000
�nul din ziarele bucur�tene fost citata prin ordin de zi de
sublinia ca , 1 Mai 1939
a ara­ catre Comandante Iul suprem 1. Vorbind la studiouriJo en­
tat o data mai mult ca. mun­ sovietic. gleze ale B.B.C.-ului tn ziua
citorimea este. . . temeiul, paza de. . . , genera1ul de Gaulle a
Pentru ellberarea clref lo- Iansat, Apeltll la organizarea
�i substanja nafiunii, cheza�ia calltltif ( 1 985) ·
prosperitafii e i tn pace �i RezistenJei antilzilleriste a Fran­
a) Klagenfurt ·

fei, moment memorabil ln des­


aparatoarea ei atunci dnd b) Hohenruppersdorf
patria o cere". f�nrarea celui de-al doilea mz­
c) Zlsterdorf boi mondiaJ.
Reportajul a fost publleat 5.Secventa din timpul lup­ In te zit (1 984)
in t ( 1 979)
•••
telor armatei americane pen­ ·a) 18 luale HMO
a) Universul tru alungarea japonezilor din­ b) 1 2 &UJUst 1948
b) Timpul tr-un arbipelag din Pacific. e) 1 7 martle 1 941
c) Lumea noua ..

2.
Exprimindu-�i indigna­
rea �i protestul impotriva odio­
sului Diktat fascist de la
Viena, masele populare au
organizat puternice demon­
stratii, tn a caror initiere �i
desfa�urare un rot hotarttor
1-au avut comuni�tii romani.
Pozitia P.C.R . a fost clar
exprimati · in docurncntul in­
titulat Punctul nostru de ve­
dere.
Dat publicltitii Ia data de
. f
•••

(1 980)
a) 15 septembrle 1 940
b) tO septembrle 1940
c) 1 8 septembrJe 1 940
3.
Acfiunea rapida �i fermi
a fortelor insurectionale ro­
mane�ti a dat 0 puternica lovi­
tura m�inii de razboi hitle­
riste. fn numai opt zile de
Denumlrea fnsulef este
r - - - - - - - - .-
lupte tndirjite, o important!
•••

( 1 984)
suprafata din teritoriul tarii
a) Mariane •
a fost curatita de tmpele b) Samoa
hi tleriste. I
c) Marchlze
Ea misura ( J 981) I
6. Batalia Stalingradului a t
•••

a) 89 000 km2 reprezeutat o cotitura decisiva


b) 150 000 km2 tn evofutia celui de-al doilea I c:
·-

c) 137 000 km2 razboi mondiat, . provoctnd o I N


I m
I m

�------�---------------- -
I
· L------------ e

,

'

Luclovic XVII - o enigma


cleilegata ?

Copilul de zei:e ani mort 1n 1n·


chisoareo poriziona Temple, to
8 wme 1795 , o fost sou nu
Ludovic XVII, mo�tenitorul tronu·
lui Frontei? Sou odevarotul mo$te·
8. !n im"ine, drapole cap­ Namele localltltH ( 1 985)
turato de 1a tnamic pre�tate a) Tl,s6szentm6 rtoa nitor o evodot din prizonierot ojutot
ost&fii sovietici In cursul b) ....., de regoli$ti $i tot ce s-o spus tn
�i p arade a victoriei des­ c) Nqylliaalzsa legatura cu decesul sou . sa nu
flfuratl Ia Moscova. Ja 24 fi fost dedt zvonuri false?
iunie 1945. lt. Acponlnd eu vigoare.


Sub/ectul, plin de mister $i de
Ia eare latorlcl platlt (I 185) C..ttt In cadrul guvernului din
care membri ai sli flceau oceeo extrem de controversot , a
a) Pla a UnlnfalfiJII
parte, ctt p In rtndurile ma..e­ generot un voluminos dosor, core
•) Pia a ROfle
c) Pia a Teatralal lor muncitoare sub lozinca
, a facut deliciul omotorilor de
Totul f>ettlf'tl /f'Mil, lottll P,.­ enigme istorice. Revisto Magazin
1. Lupte de stradi purtate trv viclO..u l P.C.R. a avut un istoric o gazduit $i eo doua ortico·
de osta,ii romAni pentru eli­ rol de prim ordin In concen­ le (nr. 7/1975 $i 1/1984) consocrate
berarea. unei localitlti ungare. trarea eforturilor lntreguJui
ocestei teme. Astdzi s·or puteo
imortalizap de pictorul i\1. po�r pentru ·sustinerea riz­ decloro tnchis dowrul .. Ludovic
Tipoia, aflat, tmpreunl c� boaului antihitlerist.
XVII"?
Tntr-un numar recent, revisto
froncezd L 'h isto ire 1$i informeozd
cititorii cd doctorul Pierre- L�on
Thilloud a publicot tn Cahiers de
Ia Rotonde (nr. 6/1983) trei studii
de· poleopotologie, core or puteo
reprezento ultimul cuvtnt tn oceosta
enigma. Pornind de lo procesul·
verbal de outopsie, semnot de
potru medici, de Ia marturiile fo·
miliei, ole suproveghetorilor $i
medicilor copilului, doctorul Thil­
toud o stobilit un diagnostic re·
trospectiv. Antecedentele (omitiole ,
storeo sdndtdtii Del(inului. tn
timpul detentiei sole. $i, tn s(ir$it,
exominoreo simptomelor clinice re·
tevote tn momentul decesului nu
losa /oc nici ce)ei moi mici 1ndoieli
alp arti�ti plastici romAni. Concomitent cu jertfa uma­ lui Pierre- L�on Thilloud. Del(inul
pe frontul antihitlerist. na adusa pe ctmpul de lupta, era otins de o forma foorte grova
- - - - - -- - - - -. lntr

egul potential economic al de tuberculoza, tuberculoza dise­
' Rominiei a fost canalizat tn minota cronicd, ce se troduceo
vederea tnfrtngerii nazismului.
taJon de I prin trecereo microbilor tn singe,
La cit s-a rldlcat, In valuta
taloil • anulul 1 938, efortul economic
proces generator de diverse a(ecfiu- .
uni: pleurezie, orterita, peritonita.
I al poporulul romAn In riz­
talon I bolul antlhJtlel'lst! ( 1 985)
Tn fino/, s·o produs o peritonitd
ulceroosd, cu core Del(inul
a) 500 000 000 dolarl
I b) 1 120 000 000 dolarl Ludovic·Cor'JI nu o putut otinge

talon de partici1wre. I
I
c) 675 300 000 dolarl dedt virsto de 10 oni $i doua luni.

de par.tlcq•re I
I
..
.

D e cind au exlstat sclavl in Grecla ?1 In tarea domenlulul, alituri de muncltorii agri�


textele scrlse de green mlcenlenl (sec. XVI­ coil, th�tes, evocafl intr-u,_ �eJebru pasaj at
XII i.e.n.), unil membrl al socletitU slnt call� Odiseei: Este vorba de scena in care Ulfse
ticafl do-e-ro, denumire in care filologil lden­ recheami pe plmint sufletele mortllor, pen�
tlflcl cuvintul doulos (Ia femlnln, doun), in tru a-1 pune intreblri prorocului Tlresias.
greaca claslcl, ,o persoanl de condlfie aservi� Printre altele, ii apare �� fantoma lui Achile,
tl". Ceea ce nu ne prea ajutl sl ne edlflclm, care il spune lui Ulise: ,Mal bine a� vrea si
c:lcl cuboa�tem foarte pufln realitlflle socle� flu argat Ia tarA/ Sau un slrac cu prea putini
tltil micenlene. Doul puncte par totu�i ci�tl� stare/ Decit aici in lad si flu mal mare" :.
gate. Mal intii, do-e-ro sint sclavl, deoarece Prin urmare, sclavla nu era neapirat cea mai
Ia numele lor este adesea adlugat numele rea condlfle umani. Condi"fia de argat, thete,
stipinului lor: Dar nu totdeauna dlstlnctla este chiar dacl omul era considerat tiber, era cea
u�or de stabilit intre ace�tl ,sclavl" �� ,oamenll care il pirea lui Achile cea mal dureroasl,
llberl": se pot clsltorl intre el, au aceea�i ca �� poetului care vorbe�te prin gura lui.
apartenentl rellgloasl, pot define bunurl . �� in epopeea greaci Odiseea se afli mal multe
pot exercita o profeslune. Ac:eastl asemlnare menfluni despre sclavle decit in cealalti,
de statut social se explicl prin faptul cl in lliada, fie pentru ci prima este mutt mal
societatea mlcenianl, ca �� in c:ele orientale, recentl, fie, mal curind, pentru ci descrie o
populafla, in intregimea ei, se glsea in stare societate aflati in tlmp de pace, nu un cimp
de dependenfl fatl de palat. de bitllle. Dol sclavi joaci aiel un rot impor­
Poemele homerice, de Ia sfir�itul sec. VIII tant: Eumeu, eel mal mare peste porcarll lui
i.e.n., relevl �� ele prezenta sclavilor, dar ma­ Ulise, �� Melantiu, mal marele peste ciprari.
rele numlr at termenilor care-1 desemneazl Povestindu-�i vlafa, Eumeu ne spune cum se
stl mlrturie a dlversitifil conditlJlor lor de procurau sclavil: prin razli. A�adar, sc:lavia
viafl �� a statut�tui tor social. Totodatl, ace�ti exista in lurnea greacl din cele mal vechi
termeni se aptlcl atit celor aservifl, cit �� oa� timpuri. Dar impreciznte vocabularului ��
menilor Uberi, ceea ce dovede�te cl statutele numlrul mic al exemplelor nu permit deter�
nu erau incA cfar definite din punct de vedere minarea locului ce revenea acestora in so�
juridic. Astfel, termenul oikeus it desemna cietate.
pe tofl cei care trilau in sinul unui oikos, o Si facem un salt peste trei secole, pentru a
unltate domeniali depinzind de caput faml­ urmlrl realitatea ateniani a epoclf clasfce in
liel. Printre sclavi, Iemelie erau net majori­ sec.- V 11 I V i.e.n. Ce distanti fati de societates
tare, pradl de rlzboi sau servltoare care o homerlcl! De acum inainte sclavii sint prezenti
inconjurau pe stipina _easel. pretutindeni. In ultimul sfert al veacului V,
Despre blrbafU sclavJ n u se �tie mare lucru. comediile lui Aristofan (c. 446-c:. 386 i.e.n.)
Exfstau, cu slguranfa, fUnd folosifl Ia exploa- sint un bun lndiciu pentru rolul jucat de sclavi.
1 Reproduccm accst articol, cu subtitlurile rodac�lci
tn vremea lui ii intilnim pe sclavi in ate­
noastrc. din rcvlsta rrancc-t.li Uhistoire. nr. 64 (februaric, liere, unde constituie c:vasitotalltatea miiniJ
1 98!1). de lucru ; in micile privllil, el lucreazl ala-
s Odiseea, Edilura Clc stat pentru litcratut'U sl art:J,
In imaoinea de 4ut: sclavl fntr-o cartera de argiHL edltia 19M\, "traducere de G. )furnu .


turi de stip1n ; in manufaduri, sint condu�l sclavi domesticl, eel foloslfi in treburile gos­
de un maistr!J, �� el sclav, a,a cum se intimpli podiriel: servitoare, doicl, · bucitari, pedagogi :
in ,fabrics" de cutite �� in c�a d e paturi ale chiar fl sclavl polififti - arca,n sclfi, originari
tatllut oratorului Demostene, care aveau im­ din U cralna de azl1 care menjineau ordlnea
preunl vreo 50 sclavi. in adunirile JOpulare -, sclavi grefieri ti
Yn mtnele d e argJnt din sud-estul Aticei, arhlvari. Cu tofli, constitulau ptoprietatea
numlrul sclavllor era foarte mare. ExJstau cetifil. Daci e si-1 cltim pe autorll comicf,
proprietari de sclavi ca Nicias, om politic ,1 curtezanele �� prostltuatele, recrutate din
general, extrem d e bogat, care pos·eda, dupi rindul sclavelor, erau deosebit d e rentabile,
Xenofon, l 000 sclavi. Existau, d e asemenea, pentru cei in stipinirea cirora se aflau.

pilda, calcullnd cit ti datp­ cietatii ateniene. Ace�ti cer­


1· 000 o�oli pe zi rau tutorii care �i girasera cetatori ii citeaza pe sclavii
cele doua ateliere ale tatalui bogati care girau o banca, t�i
"
beneficiu sau, a evaluat suma tn functie reprezentau sta.ptnii pe pietele
de numaru1 sclavilor, nu de de afaceri sau comandau nave
Poate fi evaluat numarul munca indepl inita sau de- pro­ comerciale. Dar argumentuJ
�clavilor tn Grecia antica ? La este lipsit de valoare, dupa
dusele acestei munci. Ceea ce
acest punct. cercetatori i mo­ cum remarca un fin observa­
nu presupunea, defel, ca sclavii tor al realitatii ateniene, au­
<Jerni s-au dedat la tot fe1ul
nu puteau fi o sursa de veni­ toru1 unui pamflet, scris la
de ca1cu1e. EstirrUndu-se nu­
turi. Nidas ii tnchiria pe ai tnceputul razboiului pe1opo­
mirul tn eel mai corect mod,
sclavia a fost considerata. un sai ca mineri �i scotea un bene- neziac (dupa 431 te.n.) : ,Stn-
fenomen marginal· �i secun­
dar. · Unica indicatie cifrica
provine dintr-un recensamtnt,
tntocmit, se pare. la sfi�itul
sec. IV t.e.n.: 400 000 sclavi
in peninsula Atica:. De a1tfel,
numaml este mai putin impor­
tant; esential este locul pe
care-1 detineau ei tn viata eco­
nomica. precum �i modul de
exploatare la care ti supuneau
staptnii. Cu siguranta tnsa.
munca lor nu era singura care
asigura viata comunitafii.
Idealul omului de rind - scriu
filozofii atenieni ai sec. IV
i.e.n. -· U constituia timpul
liher. eel care-ti permite sa te
consacri singurelor activi tati
demne de un om liber: educa­
tia proprie, adunarile poli­
tice etc. Totodata tnsa multi
atenieni arau ei t�i�i ogorul,
Sclatti d.omutici ...
�i ingrijea.u viile. lucrau in
ateliere sau pe �tierele de ·
coustructii publice. faceau co- ficiu de 1 000 oholi pe Zl tern mirati ca-i vedem pe
r.,(. q: tn agora (piata publica). adica peste 165 drahme. atenieni admitincl ca sclavi i
Evidentele tntocmite cu pri- Alti sclavi. choris oikountes lor sa duca o existenta con­
lejul diferitelor lucrari pnblice (,cei ce locuiesc de . o parte"), fortabila, pe care unii dintre
mentioneaza ca oamenii liberi t�i exercitau activitatea in ei chiar o traiesc din plin ...
�i sclavi i lucrau cot Ia cot �i afara casei staplnului �i puteau Dar, . pe de alta parte, tntr-o
cu acel�i salariu. Totulji. di- gira ei tn�i�i . o pravalie, un tara a carei putere este mari­
ferenta consta in aceea ca atelier, chiar o banca. Varsau tima, pentru a dispune de
omul liber i�i pastra salariul o redeventa stapinului �i se bani e nevoie sa fii sclavul
tn intregime, in timp ce sda- bucurau de o anume inde­ sclavilor tai (ca ei sa ct�tige
vul dadea o parte, stapinului. pendenta. b!}.ni �i sa-�i poata plati astfel
Oricare ar fi fost modul tn Este de la sine tnteles ca datoriile ditre tine) �i sa le
care era folosit, sclavul repre- diversitatea activita.tilor tn­ dai deplina l i bertate".
zenta pentru staptn o sursa deplinite de sclavi, ca �i dife­ Asemenea afirmatii confin.
de profituri, nu totdeauna ritele moduri de exploatare a tn mar� parte. un adevar.
l·alcnlabile. lor se traduceau prin foarte Ace�ti ,sclavi bogat�i" fuse­
Mnnca nu era conceputa mari diferente in conditiile sera, fara tndoiala, cumparati
drCiJt 0 cantitate masurabila, elective de viata. Diferente scump de staptnul lor, care
ea nu permitea staptnului sa-i relevat� cu precadere de is­ scotea de pe urina lor profi­
cifreze rentabilitatea. .� a- torici i care neaga caractentl turi substantiate. tn C!§tigu-,
t:eea, oratorul Demostene. de funciarmente sclavagist al so- rile, Xenofon da ctteva pre-

56
tu ri de sclavi: un sclav mino�
obi�nuit- valora tntre 150 ��
300 drahme, dar un intendent
calificat putea sa coste ptna
Ja un talant (6 000 drahme).
Ar fi interesant de �tiut Ia ce
pret a fost c� mparat �leb�
bancher Pas1on, ultertor eh­
berat de staptnul lui. El a
rnostenit banca sta.ptnului �i
a p rimit ceta�eni_a a�eniana.
Dar acestea stnt cazun excep­
tionale, dupa cum exceptio­
nata era �j,. valoarea unor
curtezane de clasa: celebra
Neera a fost rascumparata de
catre doi dintre pretendentii
c;ai, cu 3 000 drahrne. ...� cei foloAili la muncile cfmptAlui
Desigur, puteau exista re­
(detalii de pe 11QSe ptcta� ortcqti J
lati i amicale tntre staptn �i
servitorii sai, afectuoase chiar:
cu pedagogul (sclavul care
ducea baietii Ia �coala). cu mai Ia Atena, ci �i in ceta.ti tonoma. La sftr.;itul sec. VII
doica etc. Ceea ce nu afec­ ca Milet, Corint, Samos, te.n. �i tnceputul sec. VI f.e.n. .
teaza. cu nimic '"ela�fa esen­ Rhodos, Chios, Egina etc., Atena trece printr-o criza.
tiala. Sclavul era obiect de a diror putere consta In fo1ta cunoscuta din trei surse prin­
proprietate : putea fi europa­ lor navala. Ac�te cetati par­ cipale: descrierea car� d�­
rat, vtndut, dat zalog, ceea ticipau la rnarile schimburi chide Ponda.rea Atmes. atn­
ce-i interzicea orice viata de comerciale diu Mediterana. buita lui Aristotel, Via/a lui
farnilie. In Ec;onomul, Xeno­ Alte paqi ale lurnii grece�ti Solon de Plutarh �i Poemele
fon recomanda separarea lo­ practicau tnsa forme de aser­ lui Solon, citate � de unul �i
cuintei sclavilor barbati de vire calificate de antici cu de ceHHalt dintre ac�ti autori.
cea a sluj nicclor; urmarea a . acela�i termen de douleia, dar Punctul comun al celor trei
fost ca Ia Atena populatia deosebindu-se de sclavia cu­ texte este existenta tJ.mnilor
aservi ta. nu se reproducea tn noscuta Ia Atena. Cel mai atenioni constdn� la var­
mod natural �i ca singurul bine �tim cum funqionau a- sarea unei dijme �i a cliror
rnijloc de aprovizionare cu
ceste sisterne de dependenta ,robie" era lnfati�ta prin­
sdavi era cumpararea.

Ja Sparta �i hi Creta.
Greu de imaginat tnsa ca tr-un · semn. Dar concordant a
Spre deosebire de sclavii
legaturile tntre sclavi s-au se opre�te aici. Cici pentru
utilizati Ja Atena, ilotii, de­
putut trnpiedica la modul ab­ Aristotel neplata dijrnei estt'
pendentii din S�arta, �rau
solut sau ca tofi copiii nascuti cea care antreneaza tndatora­
greci care fusesera redu�n Ja
din aceste legaturi sau din cea rea �i robia, fn vreme ct
scJavie din motive necunos­
dintre o persoana Iibera �i un
cute de noi. Porrnau o cornu­ Plutarh distinge tarani tribu­
!;clav au fost abandona�i. Dar,
nitate omogena in sinul sta­ tari �i tarani tndatorap, ame­
fara indoiaHi, costa rnai scurnp
tului lacedernonian. Erau a­ ninta�i a fi facuti sclavi pe loc
sa cre�ti un copil sclav decit
proape exclusiv tarani. care sau vtnduti tn strainatate:
sa plate�ti un adult deja for­
mat, iar cumpararea, fie pe lucrau pe loturile cetatenilor Solon mentionea2.3. pe cei care
pietele egeene, fie chiar Ia spartani, carora le dadeau o fusesera vtnduti tn afarl �i pe
Atena, era rnijlocul eel rnai contributie proportionala sau cei ce fusesera facuti scJavi pe
rasptndit de procurare � scla­ fixa. Aceasta redeventa era loc, dar nu spune nimic des­
vilor, pe Jtnga praztle de destinata asigurarii tntreti­ pre originea acestei robii, ci
ra zboi . neri i cetateanului spartan �i ,. nurnai ca ea era rnarcata prin­
a familiei sale �i descarcarii tr-nn strip tnfipt tn parnlntul
lui de orice activitate, alta celor care-i cadeau victima.
Robie marcati P.rin stilp dectt .cea miJitara sau politica. A�dar, cum scria celebruJ
Odata achitata contributia, istoric Moses Finley, specia­
Atena, tn sec. V � i IV t.e.n. ilotul putea dispune in mod list tn istoria Greciei antice.
?
prez!nta ta loul unei. soci�­ liber de surplus, bucurtn­ ,un aspect specific al istoriei
tati sclavagtste. Dar atunc1, du-se si de o oarecare securi-
• grec�ti este progresul rntna
se pune o dubla fntrebare: a tate: ilotii nu puteau fi vtn- in rnina al scJaviei �i al liber­
existat acel�i tip de depen­ dup in exterior, caci se pare tatii", Grecia fiind deopotriva
denta pretutindeni tn lurnea ca. apat1ineau cornunitatii societate sclavagista �i pamint
greaca �i. daca nu, de ce s-a
spartane �i nu cutarui sau al liberta.ti i.
dezvoitat el aici rnai repede
decit tn alta parte ? ln epoca cutarui individ, care nu putea
decit sa beneficieze de ei. Ei In romlne,te de:
clasica, tipul de sclavie-marfa,
descris rnai sue;, nu exista nu- duceau o viata de familic au- Marla BERCEANtJ


tnchelnd splculrlle din eartea lui A. Cecil ferial hiformatlv a fost perfeet adeevat eerJn­
Hampshire The Secret Navies (Magazi n isto­ telor marll ofenslve allate.
ric, nr. 7,9,10/1985), observlm cl ffecare forma· Principals trlalturl comunl a tuturor a­
1iune navall speclall deserfsl �f·a vidJt utilf­ cestor aqlunl temerare. a fost, pe lingl Jnge­
tatea intr-o anumtti fazi a rizboiulul. Dupi nlozltatea solutlllor fl condltla flzlcl a luptl­
cum am vizut in numerele anterfoare ale re- . torflor, profll&d moral d.eoseblt al celor care,
vlstel, in perfoada cind Franta fl cea mal mare de bunlvole fl asumtndu-fl toate rfscurfle,
parte a Europel se aflau sub oeupatle nazfsti s-au angajat sl le aducA Ia indepllnlre: o
fl era nevole de un mljloc de comunicafle mini de oamenl, ctteva zecl, poate citeva sute,
cu fortele patrfotlce antlfasciste de pe conti­ JJO JUI.,�r lnffm in raport cu urfa,efe efectlve
nent, deosebit de folosltoare s-au dovedit tran­ care au luptat pe fronturlle celul de-al doilea
sporturlle clandestine efectuate in nave deghl­
rixbol mondlal. Dedlcindu-le o carte, A. Cecil
zate in vase pescire,tt. Mal tirziu, excentrfcul
marf fortat al echipelor de ,jefuitori", ficut Hampshire, cronlcar al marilor bltllll navale
pet:Jtru a da buzna, aproape odati cu avangir­ �� al celel mal importante flote a timpurflor
zlle, in ora,ele ellberate sau pe cafe de a fl eli­ moderne, a adus un omagfu meritat unor erol
berate, fl pentru a captura cit mal mutt ma- aproape lnvizibJU.

- Jefuitori cu autorizatie in operatia ,Huskyil


In ianuarie 19431,
coman­ uu deta._c;ament format din J 4 1 ul ui. tinea morli� sa i se
dantul fot1elor navalc brita­ p u�c�i marini. Lordu1 Mount­ dca prilejut sa.�i dernonstreze
nice din Africa de Nord, ami­ batten a cerut ca aceasta uni­ utilitatea.
ralul Sir Andrew B. Cunnin­ tate sa fie plasata in prima. Bone era nu numai cel .rnai
gham, a fost i nformat de co­ linie, !a orice atac. avansat punct aflat tn miinile
mandantul Opera.tiilor com­ Dar Cunningham nu era Aliatilor, ci �i principalul port
binate, lordul Mountbatten, ca dispus sa·�i piarda vremea de aprovizionare al Armatei 1.
o unitate a Cornandoului 30, , cu armate sau flotc ,neofici­ lnamicul i�i dadea perfect sea­
comandata de locotenent-co­ ale", atitudinc !mparta�ita, de rna de tnsemnatatea lui si ' n
mandorul Curtis, va fi trimisa altfel, �i de a.lti comandanti bombarda zi �i noapte din
in subordinea lui. Misiunea aliati. Obiecttnd ca nu are Sicilia, in timp <'e nave por­
ci : sa captureze material in­ nevoie de o unitate care .,sa nite de pe o i11sula apropiata.
forrnativ. Curtis era insotit se tina .scai de el la Alger, in Galita, se strecurau pe furi�
de George McFee, de capita­ speranta ca va pica ceva". a noaptea pentru a pune mine.
nul Huntington·Whiteley �i de trimis-o mai departe, spre ra­ Comandorul Geoffrey Oliver,
sarit, la Bone. Exact ceea cEO. comandantul portului, deti­
1 Tillul $l �uhtltlurile apartin rc­
i�i dorea �i Curtis, care. foarte nea �i titlul de C'omandant al
dactiel Maga=in iatoric. indignat de aprecierea amira- cscadronului de coasta dc5;i •
·

58
..escadronul" lui nu consta Doua zile mai ttrziu, ctnd urmatoare., ln total straba­
atunci dectt din vreo �e au retnceput luptele, unita­ tuse"' aproape 2 000
km Lara
traulere curatitoare de mine tea a fost at�c:;a.ta Cartierului nici o pana de motor, de�i
:;;i ctteva canoniere. A fost general al Dtvi�iei 5 1 sco­ toata lumea jura ca e 0 ne­
primul ofiter superior tnttlnit tiene. Din momentul acela, bunic sa tncerci sa parcurgi
de Curtis realmente interesat lui Curtis �i oamenilor sai pe motocicleta o asemeuea
tn a-1 ajuta. li s-a dat ,carte blanche" sa ruta.
Curtis �i-a tmpartit unitatea tnainteze liber tn zona din Prada a constat mai ales
tn doua formatii: prima, sub fata. Ei s-au aflat tot timpul din hafti, registre, jurnale de
comanda lui Huntington-Whi­ fie alaturi de trupele de asalt, bord �i material de propa­
teley, a doua, sub cea a lui fie imediat tn urma lor, pe ganda. In plus, ,jefuitorii" au
McFee, care urma a avea baza post de ,jefuitori cu autori­ aflat de la locuitori ca ger­
la Bone. El intentiona sa zatie". manii �i italienii se pregateau
piece impreuna cu formatia Prima captura a unitatii pentru evacuare de trei sap­
nr. ' 2 mai departe, spre sud, a constat tntr-un far �i o tarmni $i avusesera la dispo­
unde sa �tepte prilej ul de a pozitie inamica pe coasta de zifie trei zile pentru a o exe­
se alatura Armatei 8, de in­ la Skira, mic port situat Ia cuta. Ca atare, nu era de mi­
data ce ar fi ajuns la Gabes. jumatatea drumului dintre Ga­ rare ca gasisera rt>Jativ putiu
Dar chiar ctnd erau pe bes si Sfa..x, urmatorol obiec­ material. Atit germanii dt �i
punctul de a porni, s-a aflat tiv al armatei. Acolo a luat i talienii t�i golisera cu extrem
ca tortele terestre capturasera prizonieri mai multi italieHi, de multa grija birourile �i .
un grup de sabotori inamici, tntre care � pe un functionar cantonamentele. Numai la Car­
care incercase sa debarce tn­ al. unei companii, care tinea tiet'lll general naval din Sfax
.
tr-un sat situat la cttiva kilo­ strtns tn mtna o servieta pli­ au mai descoperit cite cev�
metri spre est. lnsotit de trei na cu lire. A doua zi, Curtis ,important: o harta Ia zi a
pu�c�i marini, Curtis s-a dus �i colaboratorii sai s-au po­ dmpurilor de mine �i a li­
�\-i ia tn primire. menit atit de departe tn fata niilor de aparare inamice de
Prizonierii erau italieni : un ""'trupelor britanice de avangar­ pe coasta Siciliei, harta care
ofiter din trupele de para.�m­ dA, tncit au ajuns sub iucul tan­ avea sa se dovedeasca extrem
ti�ti �i patru scldati . La intero­ curilor germane �i Curtis a de utila.
v
gatoriu au declarat ca fuse­ fost ranit u�or Ja un picior.
sera debarcati de pe un sub­ In timpul absentei lor de la
Erau atit de grabiti sa ajun­
marin Ja cca. 15 km -de coasta Bone, sectia nr. 2, comandata de·
ga tnaintea altora la ori'c.e
�i -de acolo pornisera spre McFee, luase Jfarte la un atac
pozitie capturata, inctt i�i asu­
tarm in doua barci de cauciuc. �uat tmpotriva micii insul�
mau riscuri enorme. Astfel,
Vremea proasta �i curentii Galita, din apropierea coastCl
gonind pe drumuri despre care
ti epuizasera tn �a hal, tunisiene, ocupata. de italieni.
se credea ca stnt minate, de­
tncit, tndata ce au ajuns la Sttncoasa �i cu maluri abmpte,
pa�au adesea pe irtfa:nteri�tii
tarm, s-au predat. insula fusese locuiU. tnainte
britanici, care i�i inftgeau cu
de rl:z.boi de cttiva pescari
precautie baionetele, din Joe
sardinieni, cu familiile lor. Ctnd
in Joe, �i ti · priveau uluiti,
armatele Axei, comandate de
,Nebuni de legat11 mormaind dezaprobator : .,ne­
buni de legat".
geheralul Hans- Jiirgen von Ar-.
nim, au invadat Tunisia, tn
. Intrtnd tn or�ul tunisian noiembrie 1942, fort:ele navale
Dupa ce, la 2 1 martie, Sfax, imediat dupa primele
pierduse Tripoli, Rommel a italiene au luat tn stlptnire
trupe britanice. unitatea s-a Galita �i au transformat-o
decis sa opuna rezistenta ho­ tmpaqit tn doua grupuri. Unul tntr-un avanpost strategic. Ope­
tartta adversarului sau pe s-a tndreptat catre Cartierul
linia Mareth, o pozitie defen­ ra�ia (atiatl] tmpotriva insu­
general naval italian, ceH Ualt Iei a fost comandata de colo­
siva puternica in valea tn­ catre Cartierul general at ar­ nelul Sterling, planul fiind ca
gusta dintre �unti �i .co�ta, matei terestre germane. Ma­
Ia frontiera dmtre Trtpohta­
pu��ii marini sa debarce
terialul gasit a fost predat din canoniere, sa atace sema­
nia �i Tunisia. ln mai putin birourilor direct interesate.
de zece zile tnsa printr-o forul �i statiile de emisie­
stdi.Jucita mi�care de tnva­ J..a 12 aprilie, unitatea a receptie �i sa ocupe satul.
luire pe flancuri, Montgomery intrat tn portul Sousse, tn Debarcarea a reu�it, dar ata­
timp ce Divizia neozeelandeza cantii au dat peste o linie de
a reu�it sa strapunga aceasta
se mai lupta tnca Ia periferia posturi de aparare la care nu
linie �i, ·Ia 29 ale lunii, trupele
sale au capturat ora.�ul Ga­ or�ului. �i de data aceasta, se �eptau �i au trebui t sa
oos. echipa lui Curtis s-a tmplrt;it se tntoarca tnapoi, pentru a
Cind vestea victoriei a ajuns tn doua, un grup pornind spre reveni tntr-o alta noapte. Vre­
la Cartierul general al Gru­ comanrlamentul german, ce­ mea rea i-a tmpiedicat tnsa
pului 18 de armata. tn veci­ lllalt spre comanrlalQentul �a­ �i operatia s-a amtnat. Galita
natatea caruia t�i instalase val italian. situate la ctttva a iost eliberata abia dupa
Curtis tabara, Jocoteuent-co­ kilometri sud de or�. capitularea trupelor Axei in
Curtis s-a decis apoi sa se Afric;a de Nord, dar, intre
mandorul �i trupa lui au por­
tntoarca la Bone. A plecat timp. tntreaga garnizoana ina­
nil tn mare viteza prin de­
�ertul accidentat �i lipsit de din Sousse la 13 aprilie, la mica fusese evacuatl.
drumuri, ajungtnd la Gabes ora prtn zului, �i a ajuns t!la: ln accste conditii, amtndoua
.
tn seara zilei de 4 aprilie. poi tn tabara. tp seara zrlet secti ile a u plecat mai dep<1 rl c,

59
\

..

pentru a se alatura clemente­ dar-ocazia se pierduse �i Pan­ marini �-au continuat cer.,
lor tnaintate ale Armatei 1 tellaria ramasese ca un ghimJ)e cetarea �i au gasit numeroase
britanice, Ia Medjez-el-Bab. tn fla.ncul aliat, tn toata pe­ documente utile. $i-au petre­
Batalia finala a tnceput la 19 rioada dificila a asedierii cut noaptea intr-un adapost
apiilie. De�i . pozitiile inamice Maltei. Acum era imperios ne­ subteran ; a doua zi dimineata,
erau puternice �i dirz apa­ cesar ca insula sa fie nu nu­ un ofiter al politiei de secu­
rate, strapungerea s-a pro­ mai· luata sub· control, dar ·lji ritate i-a comunicat lui Hun­
dus in 'prima saptamtna din folosita ca. baza suplimentara tington-Whiteley . ca s-a des-
mai, ctnd a.mericanii au ocupat pentru fort:ele aeriene care . coperit un carber general na­
·Mateurul, iar , Armata -1 , in­ aveau sa sprijine invazia tn Sici­ val, pe care tl scotocise el
tarita. cu divizii ale Armatei 8, lia. Zile �i nopti tn ljir, ea a fost ·tnsu�i. puntnd deoparte toate
a ajuns pe ctmpia Tunisu- s.upusa unor bombarda.mente documentele ce urmau a fi
lui. \
Huntington-'\Vhiteley �i 9e­
t�mentul lui de pu�c�i ma­
rini au fost trimi�i tnainte, in
recuno�tere, qar . ajunginq tn
imprej urimjle Tunisului 1-au
gasit deja capturat. Cucerirea
lui a. fost urmata de tnfdn-
" gerea totala a foqelor Axei. �

Pantellaria -
,

un ghimpe scos
'

Campania aliata din Africa


de Nord odata terminata, Curtis
s-a inapoiat Ia. Alger, unde
a fost primit de amiralul
. Cunningham �i , de �eful de
stat It:lajor al acestuia. Cunnin­
gham :]i.-a exprimat s·atisfac­
tia pentm activitatea grupului
de comando, iar Curtis a
aflat ca urmatorul obiectiv
aliat tn Medit'erana era captu­
rarea Siciliei. Operatia avea
numele de cod ,Husky" [Voi­ La 13 lulu 1913, printre ovongdni.le Dirnzi" Sl •cot�� car& au intrat tn
or�ul sicilian Augusta u a!lau � onmeni din Comandotd J {)
niculj1. $eful de stat major al
Jui Cunningham · i-a ordonat
lui Curtis sa piece imediat cu navale �i aeriene intense, pen­ predate pu��Uor marini. Pen­
aviouul tn tara �i sa solicite tru a-i -slabi. capacitatea de tru mai multa siguranta. Hun­
ca. doua sectii ale comando­ aparare. Forta de asalt a sosit tington-Whiteley �i-a trimis �i
ului sa ia parte la operatia tn dimineata zilei de 10 iunie, el un subqfiter la cartierul
,Husky", iar o a treia sa fie dar garnizoana ita.Uana s-a general, cu o malJina avariata
deta�ata pentru operatiile care predat tn timp ce soldatii de boml>e, pe care reuljise sa
av.eau sa urmeze in Mediterana ' aliati tnca nu coborisera din o repuna tn fun�iune. Apoi ,
rasariteana. ambarcatiunile de desant. deoarece transportul auto era
La inceputul lunii iulie, in­ Puljca;;ii marinari aveau in­ practic inexistent, a obtinut
cluderea comandoului tn ope­ forma�ii foarte su�are des­ de · Ia locuitori citiva cattri
raf.ia. ,Husky" era gata. In­ pre instalati�le militare de pe �i cttiva cai, �i-a tmpaqit
tre timp, Huntington- Whiteley insula. Singurele obiective cu­ sectia In doua �i a tnceput sa
�i �n mic �
eta�a.ment de pu�:­ noscute anticipat de Hunting­ cerceteze sistematic . bateriile
. ton-Whitelev erau cele mar­ de coasta. tn timpul acestei
c�l marm1 au plecat 9-e Ia
Bone, pentru a participa la o cate pe o "fotografie de re­ actiuni, au avut loc citeva
cunoastere aeriana. Primul din- raiduri aeriene inamice. Car­
acti une importanta, progra­ ,

mata tnaipte de ,Husky''. tre ele, despre care i se spusese tieful general al unitatii a
Avea numele de cod ,Corks­ di ar putea fi cartierul gene­ fost · Iovit de bombele arun­
crew" [Tirl>u;;on] �1 consta in ral naval, fusese lovit recent cate de un ,Focke Wnlf",
ocuparea insulei Pantellaria, de citeva bombe. ln plus, care �bura la mica inal�i me,
cladirea nu parea sa fi fost dar in afara oitorva zgirie­
situata." tn canalul dintre Tunis
folosita in ultima vreme. Co­ turi �i vinatai produse de
. �i Sicilia, care ser.rise ca ba7.3.
pentru aviatia lji flota inamica. mandool s-a indreptat apoi schije, nimeni n-a fost ranit.
Chur\:hill ceruse sa fie captu­
spre o baterie na.vaHi care ln cinci zile, echipa a iden­
ra ta tnca din ianuarie 1 94 1 ,
arborase steagul alb lji a luat 35
tificat �i ·scotocit de obiec­
••
• 400 de prizonieri . Dupa ce tive de pe insula. Pantellaria
i-au predat armatei, pulj�ii este o insula vulcanica ; solul
..

1 Magazin istoric. nr. 3/1974. ·

60
el este format din poVtrni­ mar{' de radar �i un post de ac�tuia i-a spus lui Glanville,
�uri repe�i de c�nu�a vulca­ paza � coa<stei. coma.ndantul grupului, ca uni­
nidi. Pu�c�ii marini au con­ ln ciuda vremii proaste �i a ta.file' sale avansate erau lip­
statat ca un drum de pe:;te e�cului partial al desantului site de alimente �i apa �i i-a
un kilometru �i jumatate pe aerian, asaltul pe mare, tn­ cerut ajutorul. Comandoul dis­
jos dureaza foarte mult. Chiar ceput la 10 iulie, putin dupa punea de o putere de foe con­
�i transportul cu cattri · era miezul nopfii, a fost tncununat siderabila - pu�ti, carabine,
foarte dificil �i oamenii abia pretutindeni de succes. Attt automate, pistoale Bren, re­
daca apucau sa doarma. ln la statia rada1·, ctt �i la postul volvere �i grenade - �i de re­
total, au cautat materiale in de paza, grupqrile au gasit zerve alimentare substantiale,
patru , sta�ii radar, o sta�ie multe materiale scrise, dar raportat la numarul mic al
de setnafor, o staf.ie de teJe­ echipamentul n-a putut fi cap­ componentilor lui. De aceea.
grafie, un depo�it de munitii. turat, dat fiind ca tnainte cu imediat, ei au cedat solda­
un far �i 23 baterii. Au gasit ctteva minute de sosirea tnt­ tilor aflati la ananghie hra­
resturile multor focnri, dar pelor, italienii t1 aruncasera na �i apa �i au ramas tm­
nici urma de cod sau de vreo tn aer. preuna cu ace�tia, in tran�e.
m�ina de descifrat . Terenul
Armata 8 a ocupat rapid 16 ore, ptna ctnd unitatea a
fusese bine pregatit pentru a
.:::_Siracusa, mijloacele de tran­ fost tnlocuita.
fi pari.sit. Au luat. totu�i
.cu ei o .mare cantitate de -tiocu• . sport ale comando�ui a.u sosit, l.a 5 august, clnd germani i
insa • cu tnttuiere �i acesta s-au retras din Catania, doua
mente capturate. l n cadrul
·

n-a reu�it sa intre tn ora� odata


operatiei ,Corkscrew" au fost sectii ale cnmandoului au in­
cu trupele de avangarda.
ocupate �i ins'llitele Linosa �i trat tn Ofru?, la 0 ora dupa
Obiectivul urmator era impor­
I..ampedusa, prea neinsemnate tn�pele brita.nice de avangar­
tanta baza na-raJa de la Au­
tnsa pentru a oferi .documente
gusta, la aproximativ 25 de ki­ da, dar au constatat ca el
militare valoroase.
lometri spre nord. Comandoul fusese evacuat cu trei sapta­
a intrat tn or� tmpreuna cu mtni tn urma, in timp ce ina­
trupele Divi�iei 5 1 scotiene
Accesele de vanitate ·
�i s-a pus imediat pe treaba,
micul t�i mentinu.se cercul de­
fensiv Ja sud de or�. Ca
perchezitiontnd birourile �i
ale !ul Patton atelierele de . la baza navala
atare, · du�man_u l distrusese te­
meinic �i metkulos documen­
�i de · la.. statia de aviatie . de
coasta. Acum, Arm"-ta 8 a tele �i echipamentul. $i a�a.
tntre timp. pregatirea ope­ tnttmpinat tnsa o rezistenta comandoul tot · a mai gasi t
ratiei ,Husky" se apropia de puternica. Montgomery a tn­ citcva harfi �i alte documente
sftr�it. Avea sa fie cea mai ceput sa pregateasca tntariri utile.
mare invazie de ptna atunci, pentru a trimite o coloana
<:u partciparea a circa 2 500 lntre timp, un alt grup de
de 'tncercuire.
nave �i a unei forte aeriene­ pu�c�i manm, condu�i de
imense. Veneau convoaie de
. rntre timp, ctti:va'- pu�ca�i
McFee, caruia, la tnceput, ame­
marini s-au alaturat america­
trupe din Anglia �i din Ame­ ricanii din Armata 7 ii faci­
nilor, care se rasptndisera ra­
rica prin Oran, Alger, Bi zerta, pid tn perimetrul vestic al Si­ Iitasera activitatea, s-a izbit
Tunis, Port Said, Alexandria �i ciliei �i se tndreptau spre Pa­ de o atitudine obstructiva.
Sfax. Statui majo� aliat fusese lermo. Fusese strtnsa o foarte ln vreme ce germanii, care
stabilit tn M;alta. Comanda mare cantitate de material. se a�teptasera ca principala
suprema e.ra detinuta tn con­ Dupa sortare �i clasificare, debarcare aliata sa aiba loc
tinuare de Eisenhower, cu circa o tona de documente in vestul insulei, i�i regrupau
genera.lul Alexander, in functia a parvenit comandantului su­ rapi d foqele, pentru a impie­
de comandant al fortelor te­ prem al sectorului· meditera­ dica tnaintarea lui .Montgo­
restre, �i amiralul Cunningham, neean, iar alte materiale de mery spre strtmtoarea Mes­
in cea de comandaut al tQr­ jmportanta milita.ra au fost sina, coloane:W
. ..
motorizate

ale
telor navale. predate organizatiilor de in­ geueralului Patton' au avan-
Debarcarile urmau sa aiha formatii ale armatei �i ale sat in viteza. �i au intrat tn
loc de ambele paqi ale. Capului altor servicii. Palermo, la 1 2 ?.ile de la de­
Pas.sero: Armata 7
americana, La j umatatea lunii iulie, s-a barcarea initiala. Flancul drept
comandata de generalul George primit informatia dove­ al lui Patton a inceput atunci
Patton, spre- vest, �i Armata dita ,ulyel'ior a fi incorecta - sa se lanseze asupra parti i
S britanica; tmpreuna cu Di­ .ca. ora�ul Catania este pe punc­ centrale_a insulei.
vi zia 1 canadiana, spre est. tul cle a cadea. Citiva pu�­ Ctnd cartierul general al
lmpreuna, aceste forte con­ .c�i au fost trimi�i tn graba Armatei 7 s-a deplasat. McFee
stituiau Grupul 1 5 armata . in aceasta directie. Fara sa-�;i s-a prezentat pentru ,a-�i face
Primele grupuri ale Coman­ dea seama, grupul a trecut numarul": a cerut permisi­
doului 30 urmau sa . debarce linia frontului. Cea mai apro­ unea r.a o mica unitate a

la est de Capul Passero, unde, piata unitate aliata, n n bata­ coma:lldoului sa fie atasata

chiar in apropiere, se aflau..._ �i lion de i nfanterie usoara, su-


'
trupelor de avangarda c�.r0 . ·

primele i'gi obiective : o � tatie ferise pierderi grele. Colonelul, inaintau spre Milazz.o �i Mes-

61
'

sina. Colonelul Oscar Koch,


ofiterul de stat major pentru
informatii al lui Patton, i-a
r�'Puns ca, fara 0 scrisoare
semnata de generalul Alex­
ander, nu poate ramine im­ IN
AMINTIREA 0 tnsemnare se referl Ia blserlea dl n
aeeaati loealltate. 0 alta eontJne
preuna cu ei. McFee s-a gra­ LUI ette·va lnformatll referltoare Ia celfl
bit sa se 1ntoarca la Syracusa, $TEFAN CEL MARE doui fllce ale sate. ,La leatul tsa:;
mal U... am eipita' prunoa Zlnea
pentru a-1 informa pe loco­ botezati de soacri-mca Aneuta Gill•
tenent-comandorul Riley: co­ M. PIETRARU, din Pite$ti tl t eaeu. Spre t�llntl elnd a-a niacu& fl
J. LUPU, penslonar, din F�n�. ne
fllca noaavl M.arlta Ia leatu 1830
mandantul intregitlui coman­ august 10". Pe o altA fill a eil111
tntreabl In leglt.ul'i eu medal Ia $tefan
do, care a fost foarte indig­ eel Mare repTOduai de no lin n.r. 8/1986, se afll 11 aemn"ura haJduculuJ.

nat, deoarece permisele nece­ dael atunol, In 18M, a-au bltut mal
multe medal l l la lmpllnlrea a 400 ani
sare fusesera obtinute. Se pare 4e Ia moartea volevodulul, eorespon· PORTUL CONSTANTA
insa ca ele nu aveau destula 4entll nol)trl aemnal!ndu·ne alte doul
dlntre ele. LUCIAN SOTA, din Bucur�tl :
autoritate tn ochii lui Koch. · l_ntr·adevi1', tn 18M, au rost emlse tn nr. t / 1 976, atJ publlcat o evocare
a viclii $1 actlvltl�ii lui Anghel Sa­
De altfel, �ful lui avea sa se mal multe me4alll eomemorattve,
Jigny, constructorul podului de Ia.
�teran eel Mare, de dlferlte dlmenslunl
plinga mai tlr�iu de ,banda de unele eu 'oartl, cu ertgla domn&toJ'Uiul
gangsteri in�rmati" care �i-a tl lnserlp*la comemoratlvi. 1 ntre
aeestea, eea bltutl de SoeJetatea
facut meandrele in zona lui, Numlsmatlel RomAni, eonfeetlonati •
fara sa-i primeasca acordul. An­ din arglnt tl din bron��:, cu dlametrul
de 50 mm. Ea a foa' exeeutati de
terior, tn timpul campaniei din Wllbelm Mayer tl Frantz Wilhelm
Africa de Nord, suscepti-hilul tlln Stuttgart. Pe o parte a medallel
este flgura' bustu.l domnltorulul, eu
Patton .a avut un acces de eoroana ..omneasel tl lnserl ptla:
mtnie dnd a aflat di micul . .$tetan eel Mare $1 Sftnt. U. 57-t 50.\".
Pe eealalti parte, pecetea domneasei
grup de pu�ca�i marini al lui tl Jegenda "Marelui stremO$ $teran
Vodl, Ia lmpltnlrea a patru sute dP.
Curtis tFecuse prin defileul ani de Ia slvlrtirea lui dfn V-iall ca
Kasserine, tn timp ce fortele semn al recunOI}tintet ueamuJul slu.
i50,-1904u.
sale respingeau un atac prin •

surprinder.e- a1 germanilor, in •

aceea$i zo'na a frontului.


Riley a, adus aceasta pro­ 0 Zl = U N AN •

blema . la cuno�tinta Cartie­


rului general . al Grupului 15
BIANCA tl MARIA·VIOLETA CAN·
armata �i. totodata, i-a cerut TILl, din Rlmnicu Vtlcea. ne IDtreabi
direct lui Koch sa permita dael In artleolul Cur� l �i re�JP.dln�
domne�t.l - Roman (nr. 4l/lt8i) 1lu
unui mi€ detasament
,
al co- a•a atrecura' o gre,eall, tntruelt In
manualele ecolare Alexandru eel Bun
mandoului sa opereze in sec­
figureazl ca dom ..tnd tn tre uoo et
torul american. Nu s-a primit U32?
nici un dispuns timp de 'citeva lntr-adevir, aeestea alnt 4atele
4omnlel lui Alexandra eel Bun.
zi1e. Asa
,
incU Messina a cazut Numal ci marele Tolevol aJ Mol4ovei
fara ca vreun repre.oontant al .,a nina din .,.••*' In zlua de 1 1anuarle
1482, deel eblar In prima zl a anulul
coma.ndoul ui 30 sa fie la fata 1431. Din aeeasti prletnl o parte a
locului. Primele detasamente lstortellor Rocotetle- a•o reeunoa,tem

eu a�ente tn4lreptitlte -el lnelu·
care au intra� in Messina apar- 4erea anului 1411 1Dtre ani Ide domnle
tineau Diviziei 3 americane, allul Alexandra eel Bun este lncoreeti
urma.te, tn cudnd, de un de­ tl ci,- de 'rapt, domnla s·a lnebela' o
dati cu sfll11tul anulul 1481.
tasament al Armatei S brita-
, �

nice. ln Messina nu se mai


Cernavoda. fnaugurat In t895, ·des.
...

aflau elemente inamice. Eva­


pre care amlnte$te $1 Gh. D. Palade
cuarea a.rmatelor Axei se in­ SEMNlnJRA In lnsemnlrlle sale (nr. 4/1 984). ln
cheiase cu 24 ore tnainte. HAIDUCULUI completarea acestora. prec1zez ca
Ia 1 6 octombrte i896 au lnceput lu·
De altfel , situatia din Italia crlrlle de conatructfe a portului
Prof. P.AUL LIC.l, de Ia Kuzeul Constanta care au fost executate.
1nsa�i se modificase. Mussolini In cea mal mare parte, de acelqi e­

�enesc din caraca•. ae .....aalea·


fusese arestat �i se forma.-,e minent constructor, Angbel Sail­
zi o Upirlluri tin 1784, anaa rn
goy. Ele au rost tncbelate Ia 27 aep­
un nou guvern, condus de colectflle mazeulul fl care piak'eaai tembrle t909, ctnd a plecat In cursl
mare�alul Badogliol. elteva adnotirl au&o«rafe ale hal· vaporul rom4nesc .,lqi.. dlo ooul

dueulttl Ianeu Jlanu (detpre care port, modem, al CoDAtaotel.
am serfs In nr. 8/1987 al reTIItel). cu Pl'ilejul restl.. tltllor din t896.
lntroducere �� adaptare: clod la baza dlltulul mare dlnspre
Felicia ANTIP
Luorarea - o Psalllre Upldti Ia
Rlmnleu Vlleea - a-a aDa& Ia lallcu
l
lar a rost pus( platra fundamcn-·
tal a J)Ottului Constanta. a rost
Jlanu elnd aeesta loeula bl com. bltutl. el aceastl medalle (pe eare o
' M agazin istoric, nr. 2/1980-: Fileolu din foa&ul Judef Roma�a11. reprodu.cem tl Dol mal 111,11).

62
I

'

COMPLETARI 'I PRECIZARI


J.IUA.NDRU•CJOOILIU POPESCU,
din Bucurel)tl : tn artlcolut Plefo­
leniJ (nr. t2/t984), autorul men­
ttoneazll o etttorle a tratnor Rada
fl Dumltra$Cu Plef(>tanu. construitll
tn anuJ t1S4, tn satul PJetotu. Jud .
R oman atl. AJ. L Odobescu (An,lchl·
tltlle Jud. Romanatl, Bucureotl. t878,
p. t29) am intel)te o ctltorle 'I mai
vecbe, tn aceJa.C)l sat, dattnd din t6.t6
a Ju t nte Pletotan� .
Cotonelul Ntcotae Ple30fanu, revo­
luttonaruJ de Ja t 8�8 menttonat 1n ·
arttcol, este fiul serdlri'ulul Ntcotae
Pletolanu, din Cralova oqul lul ,

Eugenfu carada, prlmul director at


Blncll Natlonale a �omtnlel (ct.
H. Theodortan-carada, Earenl• Ca­
rada, BUC:\lre$tl, t 922, pp, 5, 38).
Sotta lui -a fost sora lui Cezar Bolllae.
tn Jerlturi eu vune
anloolul
P&rvan protesorul meu aemnat In
nr. 6/1986 al revlstel cle prof. 4r. Ion
-

Coman, eoreapondentul noatru preel•


zeazl el N. Iorsa a fost ales membru
corespondent at Academlel Romtne
Ia 9 aprllte f897, tar membru actlv
l t..AtCU - i912 ralt (nr. 81197'1) de Ia Brebu, Jud. la 26 mat t9t0, rostlnd dls cursul de
Prabova, unde volevodul a tnlltat receptle Ja 1 7 mai i9tt. Vasile PArvan
EMIL LAUllEN'fiU, doctor fa 1111 paJat volevodal tl o bl terlcl, tm· a tost ales membru corespondent Ja
clrept, 4bl Bucureotl, ne trlmlte etten prejmulte eu puternlee ztdurl . Ele 18 mal t9tt, tar membru acttv Ja
note refeYJtoare Ia pYoeesul hal Horoa ae pl.s1read tl attlzl ln lonna pe ear<'
(teml d espre eare am p ublteat tl no l au avut-o olnd au lost eonatrult•,
t8 mal t 9t s. cu trel ani tn urma lui
un anleolIn nr. 1/1986), preeam tl o In a dona Jumltate a tee. XVII. lol'f{a.
lo&otnfle din 1912 a lui Aurel Vlaleu. Aiel ...a aOat r efedln� de varl a (Cf. Barbu Tbeodoreaeu, NtcoJae
Potorratla (In 1m11111ea de mal tus) a domnltorulut. Conttl'Ue�la blserlcll a Iorga, Rloblbl lograti e Daeurettl, 1976,
lost ficuti Ia Dumbrivent, Jucl. lost eontlnua$6 de Constantin Brbleo· pp. 28, 63, 65 fl, re11peotlv, AI. Zub,
,

81blu, loealltate uncle1 Ia 11 tettembrle nanu. Anaam.blul a suterl t mal multe


1912, Vlafeu a efeot uat un zbor eu restaunrl, reapeettndu·se tnsl planul Vasile P4rvan, Bloblblfografle. Bueu•
aparatul du. Initial din aeo. XVD. Btaerlca a fost re¥tl, 1976, pp. XLVII. Ll). •

replotatl In anll 1887·18U de


bUcu"fteanul Toma Elladl ••� apol

NU LA NOI CERERI ,. OFER'IE


lA 1901·1902 de plotorul Sava Bentla.

NtCBITA PAVEL GR. VA81LE. C08TIOl IONA!50U, str. Izvoru­


din eom. Rt$Ca. Jud. Suceava, MJBAl CJTJTORI·ELEVI lul, nr. t, Scgareea, ju d . DolJ . aoUeltf.
8EREAN, din Hunedoara, lOAN eoleotfa completA
LUPU, d in Suceava, VASILE DOBRE, Alte frqmente din scrlllorlle unor
. •

din Galali : LuerlTile prezentate In NICOLA. MARC, alcea Polcnt�el,


elevl, paslona�l de lat.orle, e l&ltor t al
oaclrul rubrlelt CArtl sosl te Ja redactle or. 7, bl. A t, se. c. ap. 20, Tlmisoara
Je putetl pl'oeura prln lntermecl lul revlstel noastre, In 0011tlnuarea eelor
sollo ltl : ur. 8·12/197'1; 1-3/1975 ;
l l brlrlef ,.Carte& prln � , str. publtoate In namerele p't'eeeclente.
..
1·6/1983.
serr. Pltar Mot. nr. 6, BttcurettJ. CORNELIU OORBANESCU, anul
NICOLAE ARCAN, str. Rachmani­
tv. Lleeul lna.atrlal nr. 2 din Boto­ nov, nr. 2, sc. A, ap. 5, Buc�tl,
�nf: Stnt un pastonat de Jstorle, aoUclti: nr. 11/1983.
'

tublnd-o tnel din clasele mlcl. Am


PETRU PLESCA, Republlcii,
str.
UNGURENI c:lutat sl-t p!\trund tainele nu numat Dr. 5, bl. c 5, sc. c. ap. 13, 1�1.
din manual, cl �� din aJte Jue�rl de sollelti: ur. 3·6/1967: 7,8/1969 ; ofe..
N.A. DESPOIU, din com. BAbenl, speclaJitate, din vlzlte Ia muzee. tn
sat RomAni , jud. VUcea, statornlo ace.st drum de descoperlre a frurnuse­
rl: nr. 9/196'1 ; 1, 10/1968; 4, 9, 11,
ettltor tl eoluorator al revfs1el noat· tiJor �� talnelor istoriei, am R!sft tn
12!1970; 1·3, 6, 8/1971 ; 10/1972 ;
tre, ne tdmlte etteva t
naemulrlprlvlnd o/1978; 3, 4/1974; 12/1980; 11/1981 ;
loo&lltatea Blb enl·Un� enf d e Ia a revtsta dv. o surs:l de lnrorrn are 6, 7. 9/1982; 1/1983.
dl'el lnfllntare a-au tmpllnlt 226 ani. tnepuizabl11, de mare valoare. .
Atezarea a ron tntemelati oa e l DORINEL SAVA, sat ctnde�u.
DAN•IOAN MURE$AN, Clln ZatAu :
Dumbrlivenl, Jud. Vrancea,
-

aJte looatltA*t- cle romAnl t nn11tlvl· N-am avut prlleJul de a m!t tl abonat
com.
nenl care an treout fn Tara nomA·
Ia revlsta dv. de Ia tnceput. Caut
solloltA : nr. 14/1967; 1-2/1968 ;
noasel, stablllndu•se lntre tratll de 4/1970; 2/1971 ; 7/1980.
alol. La Blben f a-au 11tablllt tn 1760 tnsl �-mt tmbogltesc cole ctta. lmi
famllll de elobanl din Jlna (jud. place Jstorla Gl citesc rcvlsta dv. cu LEONID -"VLAD, str. ObQrulul/
Slblu), eare au cumpl\rat terenu'fl de multi pJl.cere. nr. 1 , bl. Ab 3, sc. s. ap. 60. Bnila.
casl tte la mlnlstlrea Ho.,ezu. MIOARA DUMITRESCU, din laGI : sollelti : nr. 1, 4, 6/1967; 11!1M8 ;
Clttnd Mapzlnul lstorlc, mt-am com­ orerA: nr. 6, 12/1968 ; 1, S, 6, 9}1969 ;
pletat Gl tmboglltlt mult cun�tlntcle 1, 2, 'l/1970; 9/1971 ; 7, 8/1972;
DE LA BREBU dobtnrllte ta cJasl1. Am tnvltat tot­ 12/1981, 11/1982, 6/1988.
DUMITRU STOE.'lESCU, din Bucu­ octaU multe alte lucrurt prlvlnd attt ALEXANI>IW SOCACI, str. Vic­
reGti, ne trlmlte o "oe
clntA prezent.r
e lstorla poporulul nostru ctt el a celor­ toricl, nr. 124, Tlrgu Jiu, oferA
a eomplexulul arbUeetural Ma
te I Ban· Jalte popoare. eoJeetta 1975·1�lS.1.

63
'
.
. '


I•
.

I· ; .
.
CONTENTS (Roman.lan History) N. Denau,lanu,
C. BrlUanu The Battle of Clluglreni ( 1 3 August 1595)
,
• • E. Boldan The Neg
T. Ionesou·NJ,cov ThC Princely Chancellery of Michael the Brave ri Family • M. Jh'adlu
' Discoveries rrom the Palaeolithic • B. Bereeanu Citizens' Rights In Dacia • R. Popa Early Romanian Middle
A�f'..S : Tara Cbloarulul e A. Deao New Evidence about the Romanians,. Wars with the Cumans (9th cent.)
• E. Pffda October 1940: The Wehrmacht Marches Into Romania • I. Stanciu The U S Envoy to Romania
about tbe VIenna Dictate • C.I. Olarlu a Portrait of Horta e I. . Popescu·Pulurl The Arsacids (V) • I. Popovlei
. Romaufans at Waterloo • c. Murgesca, �t. Laobe Grlgore Gafencu (t892-t957): Memoirs • In Bucharest,
5Q Years Ago
'

. SOMMAIRE (HJstolre roumalne) - N . Dellllt


l lanu, C. Brltlanu La bataille d e Clluglreni (13 aodt 1595)
• T. lonf'Scu·NI<�eov La chancellerie prlnci�re de Michel le Brave • E. Boldan Les Negri • M. lh'adlu D�cou-
1tertes pal�ollthlques • B. Berceanu Le droit de cit� en Dacie • R. Popa L'aube du Moyen A..te roumaln -
Tara Chioarului • A. Deac Nouvelles donnees sur les luttes des Roumalns avec tes Coumans (IX e s.) • E. Preda
Octobrc 1940: La Wehrmacht entre en Roumanfe • I. Stanciu Le Ministre des �tats Unis A propos du Diktat
d e Vienne • C. J. Olarlu Un portrait de Horta • I. Popeseu·Pu�J'I Les Arsacides (V) • I. Popovlcl Des
Roomalns A Waterloo • C. Murgeacu, �'- Lache, Grtgore Garencu (1892-1957): M�moires- • A Bucarest, il y a
5 0 ans
·

.
cOllEfmAHHE (PY�tbiBcJCaa BCTO»an) H. J:teue)'lllaay, K. BpnaB:Y BRTBa npa l<3J1Yrapesb ( 1 3 asryCTa 1 5 9 5 r.)
e T. Bouee&y-IIBJD&OB l<BRH<CCKaJI KaBUCJJRpRR MBXaJI XpaOporo e .E. �au CeMbR Herpa e M. BPJAIO
·

OncphiTHR aa nan:eonaTa • :s. :Bepuuy rpaamaucKoe npaso B .UaJ<HH • p. nona Pauuee pyv�o�scKoe cpen­
BeseKoeae - Uapa l<aoapynya • A. nu H0'8bl6 UOKa8aRBR 0 OORX J>YMbiH c J<yMamm (9-a Bel<) • E. Upena
0KTR0pb 1940 r. - BepMaXT DPOHBKae'f B Py)(biHHIO e B. CTaJl111 IIocnaaBBK C.ID.A. B PyM!.lBBR 0 BCD­
cHOM llJiiKTaTC. e K. H. ()Jral)LIO IIopTJ>CT XOJ)JiiB e H. Uonee•y-fi)l()p!. ApmaKIIJU>l (V) e H. UODOBII'I
P'JMt.rBbl DJ>B BarepJIO • K. Hypnaeoy, m. Jlue rpurope racf>CBK¥ (1892-1957) BOCDOMHRaRBR • B :Syxa­
pecre, 50 JICT TOMY uaaan
I
.

INHALT (Ruminlsche Geiiehlcbte) N. Densu�Ianu, c. Brltlanu Die Schlacht von ClUug�ni (13. August 1595)
!.. • T. loneseu·NifcO'Y Die FOrstentanzlei von Michael dem Tapreren • E. Boldan Die Famille Negri • M.
Brudlu: PalAoHthiscbe Entdcckungen • B. Bereeanu Das StaatsbUrgerrech t In Dakien • R. Popa Die Morgen­
�te des rumlnischen Mittelalters - Tara Chi93rulul • A. Deae Neucs Ober die Klmpre der Rumlneo mit
r
den Kumanen (9. Jh.) • E. Preda Oktober i940 - die Webruiacbt marschiert. in Rumllnlen ein e ·l. SUnelu
Dcr Minister der USA in Rumlnien Ober den Wiener Diktat • C.I, OI1U'Iu Eln Portrlt Horias • I. Popescu·
Pu�rl Die Arsatiden (V) • I. Popovtel Rumlnen bel Waterloo • c. Muf'!'escu, �'· Laebe Grigore Garencu
( 1892-1957) Erinnerungeo • In Butarest, vor 50 Jabrcn

. • •

SUM ARlO (Hlstorla. rumana)


N. Densu!Jianu, C. Brittanu I.a batalla de Cll.lugll.reni ( 1 3 de Agosto de
' 1 595) • T. Ioneseu·NI!JcOv La cancillerta principesca de Miguel el Valieritc • E. 1Joldan La familia Negri
.

• M. Brudtu Descubrimientos paleolfticos • B. Berceanu El derecho clvico en Dacia • R. Popa Los albOres
del Medto Evo rumano - Tara Chloarului • A. Deae Nuevas notlcias sobrc las lucbas de los rumanos con
.

1 os Cumanes (s. I X ) e E. Preda Octubre de 1940 - El Wehrmacht penetra en Rumania e l. Stanciu El mtnls­
t ro de EE.UU. en Rumania habla sobre el Diktat de Viena • C.I.Oiarlu: Un rctrato de Horea e l. Popeseu­
p utur Los Arsacidas (V) • I. PopovJcl Rumanos en Waterloo • C. Murgescu. �'- Laebe Grigore Gareocu
l
( 1 892-1957) Memori.as • Eo Bucarest, hace 50 ai\os

.
" ABONNEMENTS : ROMPRESFILATELIA - Sectorul export·fmport preso, Bucurefti,
Catea GriviJei, nr. 64 66, P.O.BOX 12-201, telex : 10376 prsffr.


I�
magaz1n REDACTIA : Gheorghe David, Florentina
Dolghln, loan Llcustl, Ioana Ursu NistA�el, Ana

I'
istoric
Bucurqti, Intrarea Mlnlste­
Maria Serbinescu, Marian Stefan
TEHNOREDACTOR : Anton TAnase
CORECTURA : Georgeta Apreotesel,
rului nr. 2, parter - Secto­ .
Constanta Avram
.

rul 1, Oficiul poftal nr. 1, •

Cisuta poftali 1-702, Cod


70 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Apare lunar, ae Cl�te de Ylnzare 1a ehloteurUe cSe dlfuzare a preael. Abonamentele ae tae
Ja otteWe P.T.T.R•• taetorU poftall ts dltuzorU din lntreprtncSert, tn.Ututu. ecou ete., de 1a or...

f1 de la nte. Pr�ul un\ll numlr - I lei, abonamentul pe I lunl - • lei, pe un an - ft let.

. npan.il executat Ia Combinatul poligraflc ,Casa Scinteii• - lucureJti


'

1 42'2' t