Frank Lyman Baum (1856 - 1919), unul din cei nouă copii

ai unei familii înstărite din Chittenango, New York, deşi a

început devreme studiile militare la Peekskill Military
Academy, le-a abandonat în favoarea unei educaţii care să-i
permită să rămînă la cele două pasiuni ce-i vor marca viaţa:
teatrul - care îi va aduce multe eşecuri, pe lîngă succese - şi
arta editării, de care a rămas permanent legat, publicînd
ziare cu diferite tematici. Puţin după căsătorie, se mută în
Aberdeen, Dakota de Sud, al cărui peisaj îi inspiră ferma
din Kansas de unde Dorothy, purtată de un ciclon, va porni
în prima ei aventură în Ţara Oz. Activitatea publicistică
continuă la diverse reviste şi îi oferă şi orientarea pentru
cartea de debut - Mother Goose in Prose (1897) (o rescriere
în proză a poeziilor din Mother Goose), căreia îi urmează
un volum foarte bine primit de copii, Father Goose: His
Book (1899), unde pentru prima dată se asociază cu W. W.
Denslow, ilustratorul cu care va colabora la seria Oz.
Primul volum al acestei serii - publicat pe cheltuială proprie
- The Wonderful Wizard of Oz (1900) a reprezentat un
succes imediat şi durabil, fiind urmat de alte volume,
ultimul dintre cele scrise de Baum însuşi, Glinda of Oz
(1920) apărînd la un an după ce autorul s-a stins din viaţă.
Surprinzător, seria a continuat după aceea cu încă
nouăsprezece titluri datorate altor scriitori, tocmai datorită
potenţialului subiectului şi cererii publicului. În afara
ciclului din Oz, Baum a mai scris - sub diferite pseudonime
- şi alte cărţi pentru copii, unele cu caracter educativ
(pentru fete, sub pseudonimul Edith Van Dyne, dar şi altele
pentru băieţi), cele mai notabile fiind însă cele încadrate în
specia fantasy / fantastic - The Life and Adventures of
Santa Claus, Queen Zixi of Ix, care însă nu s-au ridicat la
nivelul de popularitate al primelor sale succese, cîteva piese
de teatru din genul melodramei, un roman - The Last
Egyptian: A Romance of the Nile (publicat anonim), şi a
conceput şi finanţat spectacole de musical, unele bazate
chiar pe subiecte preluate din cărţile despre Ţara Oz.

1
 Încadrate în specia fantasy, cărţile lui Baum au
fost programatic opuse chiar de autorul lor tipului de
fantastic uneori terifiant reprezentat de basmul tradiţional
(european) de felul celui din colecţia fraţilor Grimm (în
prefaţa la prima apariţie din serie, The Wonderful Wizard of
Oz ); eroina, Dorothy, o fetiţă ca şi în cărţile lui Carrol, este
depozitara spiritului intrepid şi democratic yankeu (nu-i
place să i se spună prinţesă - titlul cu care i se adreseză
monarhul din Oz, ci e populară şi vrea să i se spună pe
nume), deşi întreaga lume Oz este ulterior concepută ca un
stat matriarhal condus de fetiţa binevoitoare şi iubitoare,
totuşi vulnerabilă, Ozma, prietena lui Dorothy. Dorothy
însăşi se plasează întotdeauna în aventurile sale de partea
binelui, luînd deciziile corecte, fiind deci concepută cu rol
de model comportamental, nuanţat totuşi de o critică
voalată la adresa unor atitudini de lipsă de toleranţă în faţa
diferenţei, de individualism, autorul introducînd şi
elemente de realism prin ezitările care preced uneori
acestor decizii.
În afară de prezenţa unor personaje precum zînele
sau gnomii - care însă au un rol redus, în fantasticul cultivat
de Baum se regăsesc unele din elementele basmului
tradiţional: accesul în şi din lumea Oz se face în mod
miraculos (prin mijlocirea - imposibil de dominat - a
forţelor naturii: ciclon, furtună pe mare, etc. sau cu ajutorul
obiectelor magice - pantofii de argint, un căluţ de lemn cu o
viteză extraordinară, etc.), tentaţia combinatorică fiind
prezentă şi în bestiarul acestui univers - maimuţe înaripate,
creaturi numite Li-Mon-Eags - un amestec de maimuţe, lei
şi vulturi (în engleză lion + monkey + eagle), Wheelers -
oameni cu roţi în loc de membre, etc. O altă trăsătură
comună basmului, personalizată totuşi la Baum prin
introducerea elementului tehnologic ( robotul Tik-Tok, de
exemplu, din Ozma din Oz), este indistincţia dintre animat
şi inanimat, perspectiva copilului care şterge graniţa dintre
obiecte şi vietăţi (în Oz orice poate avea viaţă - de la
sperietoarea de ciori sau păpuşa de cîrpă la tacîmurile de
argint). Utopia Oz - aşa cum a fost interpretată - reprezintă
o mixtură de univers pastoral cu elemente ale civilizaţiei

2
urbane şi industrializate (deja întrucîtva îndepărtată de
natura primordială), în care, de exemplu, în copaci pot
creşte, în chip de fructe, sufertaşede tablă cu cina gata
împachetată în şerveţele (Ozma din Oz).
Stilul poveştilor - ca şi firul narativ - este în
general lipsit de complicaţii; prima naraţiune a ciclului este
o călătorie iniţiatică pentru toate cele patru personaje,
dintre care trei - Omul de Tinichea, Sperietoarea şi Leul cel
Laş - îl parcurg pentru a obţine ceea ce ei posedă deja fără
s-o ştie: o inimă ( capacitatea de a iubi), creier
(înţelepciune) şi curaj, voiajul reprezentând exerciţiul
spiritual necesar pentru a deştepta toate aceste calităţi
preexistente. Dorothy însăşi ajunge în Oz pentru a-şi
conştientiza dorinţa de a se reîntoarce acasă, în Kansas,
spaţiu al lumii cotidiene, iniţial respins ca lipsit de magie,
sufocant şi banal. Reîntoarcerea se realizează nu prin
intervenţia Vrăjitorului Oz (demascat drept un impostor
lipsit de puteri magice), ci datorită înzestrării personajului
însuşi, a „darurilor” sale (pantofii de argint primiţi de
Dorothy de la Vrăjitoarea bună Glinda). O interpretare în
spirit jungian poate releva această călătorie ca pe o formă a
procesului de individuaţie, structura cvadripartită şi
simbolismul jucînd un rol important (mai ales în prima
carte Oz): ţara este împărţită în patru ţinuturi
(Munchkinland, Winkies, Quadlings şi ulterior adăugaţii
Gillikins) caracterizate fiecare printr-o culoare, grupul
pornit în căutarea lui Oz este de patru, etc.
Alte abordări au plasat seria Oz (mai ales prima
carte) în sfera alegoriei politice sau sociale, cu chei de
interpretare în curentele economice sau evenimentele
politice contemporane lui Baum. Dincolo de acestea,
fascinaţia cărţilor sale rămîne constantă, ele reprezentînd o
permanenţă a literaturi pentru copii şi în secolul 21.
Bibliografie. Cărţile din seria Oz: The Marvelous Land of
Oz (1904), Ozma of Oz (1907), Dorothy and the Wizard of
Oz (1908), The Road to Oz (1909), The Emerald City of Oz
(1910), The Patchwork Girl of Oz (1913), Tik-Tok of Oz
(1914), The Scarecrow of Oz (1915), The Lost Princess of
Oz (1917), The Tin Woodman of Oz (1918), The Magic of

3
Oz (1919), Glinda of Oz (1920), The Visitors from Oz, Alte
titluri: Dot and Tot of Merryland (fantasy, 1901),
American Fairy Tales (fantasy, 1901), The Master Key: An
Electric Fairy Tale (fantasy, 1901), The Life and
Adventures of Santa Claus (1902), The Magical Monarch
of Mo (fantasy, 1903), The Enchanted Island of Yew
(fantasy, 1903), A Kidnapped Santa Claus (1904), Queen
Zixi of Ix (fantasy, 1905), John Dough and the Cherub
(fantasy, 1906), The Sea Fairies (fantasy, 1911), Sky
Island (fantasy, 1912); Sub pseudonim: Edith Van Dyne:
Aunt Jane's Nieces (1906), Aunt Jane's Nieces Abroad
(1906), Aunt Jane's Nieces at Millville (1908), Aunt Jane's
Nieces at Work (1906), Aunt Jane's Nieces in Society
(1910), Aunt Jane's Nieces and Uncle John (1911), The
Flying Girl (1911), Aunt Jane's Nieces on Vacation (1912)
The Flying Girl and Her Chum (1912), Aunt Jane's
Nieces on the Ranch (1913), Aunt Jane's Nieces Out West
(1914), Aunt Jane's Nieces in the Red Cross (1915), Mary
Louise (1916), Mary Louise in the Country (1916), Mary
Louise Solves a Mystery (1916), Mary Louise and the
Liberty Girls (1918), Mary Louise Adopts a Soldier (1919);
ca Laura Bancroft: The Twinkle Tales (1906), Policeman
Bluejay (1907); anonime: The Last Egyptian: A Romance
of the Nile (1908)
Traduceri: Vrăjitorul din Oz (Bucureşti, Regis, 1996),
Vrăjitorul din Oz (Bucureşti, Teora, 2000, trad. Gelu
Georgescu), Vrăjitorul din Oz ( Iaşi, Sedcom Libris, 2003,
trad. Camil şi Iosefina Baltazar), Vrăjitorul din Oz
(Bucureşti, Corint Junior, 2004, trad. Brânduşa Petroaica),
Nemaipomenitul vrăjitor din Oz (Bucureşti, Coresi, 1999,
trad. Eugen Hadal), Viaţa şi aventurile lui Moş Crăciun
(Bucureşti, Aldo Press, 2003, trad. Nadia Călin)
Bibliografie
Andrew Carp, Utopian Tension in L. Frank Baum's Oz,
accesat la 10 ian. 2006
David F. Godwin, Dorothy's Progress: The Wizard of Oz as
Spiritual Allegory, accesat la 3 febr. 20064