CEPA ANUL IV

• Principalele caracteristici de calitate ale fructelor şi

legumelor stabilesc valoarea lor calitativă.
• Sunt prevăzute în acte normative: standarde, norme
interne, caiete de sarcini. Sunt în continuă
îmbunătăţire ca urmare a perfecţionării tehnologiilor
de producţie, introducerii de noi soiuri şi hibrizi,
diversificării modului de valorificare.
• Un standard conţine următoarele grupe de indicatori:
1. condiţii tehnice de calitate
2. reguli pentru verificarea calităţii
3. metode de analiză
4. ambalare şi marcare
5. depozitare şi transport.
• variază cu specia, soiul, gradul de maturare şi condiţiile de mediu.
• Poate fi:
1. mai mult sau mai puţin ovală: unele mere, struguri, agrişe, coacăze,
afine, caise, piersici, cireşe, vişine, prune;
2. rotund- neregulată: mere Domneşti;
3. oval- alungită: diferite soiuri de mere, pere;
4. oval- piriformă: caise, piersici, unele soiuri de prune;
5. oval- turtită: dovlecei albi, conopidă, brocolli;
6. oval- alungită: dovlecei, castraveţi, unele soiuri de ardei, varza de vară,
ridichi, cartofi;
7. oval- turtit- alungită: păstăi de fasole verde, soia, mazăre, bob, linte,
năut;
8. alungită: sparanghel, praz, gulie, mărar, ştevie;
9. oval- rotundă: ceapă, usturoi;
• Legumele boabe, ca şi seminţele de fructe şi de legume–fructe au forme
variabile, caracteristice speciei şi soiului.
• Cunoaştere formei este necesară pentru alegerea maşinilor pentru sortat
şi calibrat şi pentru alegerea ambalajelor de conservare sau transport.
 Mărimea: se defineşte prin diametrele transversale sau înălţimea la
sămânţoase şi prin lungime, lăţime şi grosime la sâmburoase.
Interesează la calcularea spaţiilor de depozitare, stabilirea nr. de
ambalaje şi a mijloacelor de transport, precum şi la alegerea
instalaţiilor de calibrare- sortare.
 Greutatea- este influenţată de mărimile dimensionale, fermitatea
structurală- texturală, volumul spaţiilor lacunare, conţinutul în apă
şi substanţă uscată. Influenţează comercializarea şi industrializarea.
 Culoarea- este asociată cu valoarea nutritivă. La comercializarea în
stare proaspătă se ţine cont de culoarea epidermei, iar la prelucrarea
industrială de culoarea pulpei.
 Gustul- este caracteristic pentru fiecare specie, soi şi este
determinat de conţinutul şi raportul dintre glucide, acizi organici.
Intensitatea este dependentă de gradul de maturitate atins în
momentul recoltării. Gustul maxim- la maturitatea comestibilă.
• Mirosul- este dat de substanţele preexistente şi cele care se
formează după recoltare prin procese biochimice de
transformare a unor substraturi: aa, zaharuri, lipide, ac.graşi
liberi.
• Consistenţa- proprietate structurală- texturală, este considerată
ca o însuşire dinamică şi este în funcţie de gradul de maturare.
Poate fi exprimată prin greutate, dimensional, suprafaţă.
• Există diferite faze ale maturităţii: comercială, de recoltare, de
consum. Trebuie evitată supramaturarea, cu excepţia unor soiuri
de struguri care se pot supramatura natural, biologic de către
Botrytis cinerea şi forţat, cu ajutorul etilenei.
• Starea de prospeţime se apreciază senzorial după gradul de
turgescenţă, după aspectul viu. Prezenţa pedunculului constituie
un criteriu de prospeţime/ calitate la unele legume sau fructe,
absenţa lui favorizând pierderea suculenţei, lezarea integrităţii
pulpei şi degradarea mai rapidă.
• Defectele exterioare:
 -lipsa turgescenţei- ofilire- dat.pierderii de apă
condiţionate de structura şi compoz chimică a epidermei,
precum şi de factorii mediului ambiant.
 -pieliţa cu zbârcituri, lovituri, culoare neuniformă sau
modificată.
 - prezenţa unor semne care atestă atacul unor boli sau
dăunători, prezenţa pământului aderent mai ales la
rădăcinoase şi bulbi, prezenţa prafului.
 - fermitate scăzută a pulpei, ceea ce denotă supracoacere.
 - consistenţă fibroasă, dură, grosieră, cu zone de
sticlozitate, ca la tomate şi mere.
 - încolţire şi creşterea legumelor- cartofi, ceapă, usturoi,
rădăcinoase, care are loc după trecerea perioadei de
repaos germinativ.
 se constată în urma secţionării longitudinale sau transversale a 10-20 fructe sau
legume din proba de analiză. Dacă au coaja tare, se sparge în prealabil.
 se cercetează dacă au viermi.
 Se mai verifică:
 la mere: putrezirea pulpei.
 la pere:pietrificarea pulpei- prezenţa sclereidelor în jurul camerei seminale.
 la fructele cu coaja tare: mărimea insuficientă a miezului, mucegăirea,
sclerozarea.
 la ardeii graşi, lungi şi gogoşari: iuţeala, prin degustarea unei porţiuni cu nervură.
 la castraveţi: structura interioară, seminţe cu coaja întărită, goluri, amăreală.
 la gulii- lemnozitatea.
 la conopidă- culoarea, viermi.
 la varză: viermi.
 la ridichi- dospirea- apăsare între degete.
 la usturoi: căţeii seci, ofiliţi, desprinşi.
 la fasolea păstăi: prezenţa aţelor- prin frângerea păstăilor, întărirea boabelor-
prin apăsarea boabelor cotiledoanele se desfac.
 la mazărea păstăi- întărirea boabelor, viermi.
 la sfecla roşie- prezenţa cercurilor albicioase.
 la pepenii verzi: starea de coacere- vine albe, când sunt cruzi, goluri- când sunt
trecuţi din copt
Determinată de :
1. prezenţa/absenţa pesticidelor.
2. prezenţa nitraţilor şi nitriţilor.
3. prezenţa unor microorganisme patogene şi a
unor paraziţi în condiţiile irigării cu ape rez.
4. Prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot
infecta fructele şi legumele în câmp sau
depozite.
 criptogamice- produse de microorganisme.
 deranjamente fiziologice- favorizează
dezvoltarea bolilor parazitare.

• Principalele măsuri de combatere a bolilor

criptogamice se referă la:
 Eliminarea focarelor de infecţie şi aplicarea
tratamentelor.
 Manipularea corespunzătoare.
 Sortarea riguroasă a fructelor şi legumelor.
 Utilizarea de ambalaje impregnate cu anumite
substanţe antiseptice.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
simptome combatere

1 Monilioza (putrezirea brună). La început apar Monilinia taxa -sortarea fructelor

pete mici, umede, decolorate care devin apoi Monilinia fructigena -păstrarea la 0-2 º C şi la umid de
brune circulare, cu epiderma dură şi intactă. 90%.
Petele se acoperă cu spori adesea dispuşi în
cercuri concentrice.
2 Putrezirea apoasă (pete circulare cafenii care Rhyzopus stolonifer -sortarea fructelor
devin brune). Pieliţa la atingere alunecă de pe -prerăcirea urgentă a fructelor la
pulpa care este moale şi apoasă. Pe zonele 8-10 ºC
afectate se dezv un miceliu abundent, -păstrarea piersicilor la 0-2 º C şi
caracteristic. la umid de 90%.

3 Brunificarea internă (pulpa din jurul sâmburelui Textura cotonnense -Se vor destina pt păstrare fructe
este brunificată şi suculentă. Cu timpul mai mature, cu aromă şi culoare
brunificarea se extinde spre exterior sub forma caracteristice soiului.
unor fâşii radiare. Coaja se desprinde uşor de pe -păstrarea piersicilor la 0-2 º C şi
pulpă, care este fibroasă). la umid de 90%.
4 Făinozitatea se observă la fructele păstrate la - -păstrarea piersicilor la 0-2 º C şi
temperatura de 2-4 º C sau se manifestă în timpul la umid de 90%.
maturării complementare. -menţinerea fructelor înainte de
depozitare la temperatură
ridicată.
• dezinfecţia camerei frigorifice cu lapte de var
20%, sulfat de cupru 1% şi 1,7 l/ 100 mc
aldehidă formică administrată prin evaporare,
durata de expunere fiind 24 ore şi se
efectuează cu 14 zile înainte de depozitare,
utilizarea de ambalaje curate, recoltarea
fructelor numai pe timp uscat, prerăcirea
fructelor la 8-10 grade Celsius imediat după
recoltare, păstrarea fructelor la 0-2 grade
Celsius şi umiditate 90%.
 pot fi afectate de putregaiul cenuşiu (Botrytis
cinerea), dar cele mai multe deprecieri sunt
cauzate de bolile fiziologice. Se recomandă:
introducerea cât mai rapidă în camerele
frigorifice, menţinerea temperaturii constante
de depozitare între -1 şi 0,5 grade Celsius şi
umiditate 85-90%.
Nr. Denumirea bolii şi descrierea Factorii care provoacă Remedii, mijloace preventive Soiuri sensibile la
crt. principalelor simptome boala boală
1 Opăreala (brunificarea epidermei pe - recoltarea prea timpurie; - recoltarea la momentul optim; - Williams
suprafeţe mici, care apoi se reunesc. - fructe mari; -aerisire energică şi frecventă; - Untoasa
Într-o fază avansată se produce şi -insuficientă -folosirea atmosferei controlate; -Hardenpont
brunificarea pulpei, de la exterior reîmprospătare a aerului - evitarea unei păstrări prea - Cure.
spre interior). din camera de păstrare. îndelungate.
2 Descompunerea internă. Sinonim - recoltare târzie - recoltarea la momentul optim; - Favorita lui
cu prăbuşirea internă (pulpa capătă - introducerea cu -depozitarea imediată a fructelor Clapp
o culoare brună mai puţin închisă, întârziere a fructelor în - menţinerea temperaturii optime de - Williams
este uscată şi făinoasă). depozitul frigorific păstrare. - Pass
- fructe mari şi fructe de - evitarea unei păstrări prea - Crassane.
pe pomi cu producţie slabă îndelungate
- sticlozitate la recoltare
- păstrare prea
îndelungată.

3 Brunificarea inimii (zonă brun - recoltare târzie - recoltarea la momentul optim; - Untoasa Bosk
închis în vecinătatea inimii. - introducerea cu -depozitarea imediată a fructelor
Crăpături apărute ulterior). întârziere a fructelor în
depozitul frigorific
4 Îngheţarea fructelor (aspectul - scăderea temperaturii - prevenirea scăderilor de
sticlos al pulpei şi al epidermei, sub punctul de îngheţ temperatură sub limitele optime
înmuiere generală).
• sunt afectate de :
 monilioza- Monilinia laxa şi Monilinia fructigena.
 Putregaiul cenuşiu- Botrytis cinerea.
 Putrezirea umedă-Penicillium.
 Pătarea lenticelară- Gloeosporium pereonans, album sau
fructigenum.
 Putrezirea brună- Cylindrocarpon mali.
 Putrezirea neagră- Cladosporium herbarum.
• Merele se păstrează la 0-1 grad Celsius, soiurile
rezistente- Delicios roşu şi auriu şi 3-4 grade Celsius
soiurile sensibile la frig- Ionathan. Umiditatea 90-95%.
Compoziţia aerului controlată: 3-5% dioxid de carbon, 3%
oxigen şi 92-94% azot pentru soiurile rezistente şi 3%
dioxid de carbon, 3% oxigen şi 94% azot pt celelalte.
Nr.crt Denumirea bolii şi descrierea Factorii care provoacă boala
. principalelor simptome
1 Brunificarea internă datorită
temperaturilor scăzute. Pulpa din
zona ext a fructului devine brună,
culoare care se poate evidenţia
prin epidermă.
2 Brunificarea internă de
supramaturare. Pulpa din zona
centrală a fructului se brunifică şi
are o consistenţă făinoasă.
3 Opăreala. Brunificarea pieliţei
care, în cazuri grave e
generalizată pe toată suprafaţa.
4 Opăreala moale. Pete brune uşor
adâncite, cu consistenţă moale,
formând o bandă aproape
continuă în jurul fructului.
Remedii, mijloace Soiuri
preventive sensibile la
boală
- durata mare de păstrare la 0 ºC. - păstrarea soiurilor Grupa Ionathan
- exces de îngrăşăminte cu azot. sensibile la temperatura
- fructe cu dimensiuni mari sau optimă (3 ºC).
provenite de pe pomi cu producţie
mică.
- recoltarea târzie - recoltarea la momentul Grupa Ionathan
- introducerea cu întârziere a fructelor optim
la frig - depozitarea imediată a
- păstrare prea îndelungată. fructelor la frig
- menţinerea temperaturii
optime de păstrare.
- recoltarea prea timpurie - recoltarea la momentul Grupa Delicios
- fructe cu dimensiuni mari optim roşu
- acumularea substanţelor volatile în -reîmprospătarea aerului
spaţiul de păstrare. din celule
- păstrarea în atmosferă
controlată
- exces de azot Grupa Ionathan
- timpul rece şi umed
- întârzierea depozitării la frig
- păstrarea la temperatură scăzută.
Nr Denumirea bolii şi descrierea Factorii care provoacă Remedii, mijloace preventive Soiuri
.cr principalelor simptome boala sensibile la
t. boală

5 Pătarea amară. Pete mici, adâncite, de - dezechilibru mineral în sol - tratamente în livadă cu azotat de Grupa
culoare verde ce virează spre brun. - fructe cu dimensiuni mari calciu 0,5% la soiuri roşii. Delicios roşu
sau provenite de pe pomi cu
producţie mică.
- recoltarea prea timpurie
6 Pătarea Ionathan. Pete superficiale - recoltare târzie - recoltare la momentul optim Grupa
mici, care într-o fază avansată cuprind - temperatură de păstrare - păstrarea în atmosferă controlată. Ionathan
suprafeţe mari din fruct. ridicată
7 Suberificări datorită carenţei de bor. - carenţe în bor -aplicare de borax (30 kg/ha) în Grupa
livadă sau pulberizare de pentaborat Ionathan
de sodiu în stadiul prefloral şi pe
fructele tinere (0,02%).
8 Sticlozitate. Aspect translucid al - temperaturi ridicate în - întârzierea introducerii la frig Grupa
pulpei din zonele centrale ale perioada de maturare a - evitarea prelungirii perioadei de Ionathan
fructului. fructelor depozitare Grupa
Delicios roşu
9 Îngheţarea fructelor. Brunificarea - scăderea temperaturii sub - prevenirea expunerii fructelor la -
pulpei şi epidermei, înmuierea punctul de îngheţ temperaturi sub limita de îngheţ
generală.
10 Brunificare de origine fermentativă. - compoziţia - menţinerea proporţiei de dioxid de -
Pete brunificate uşor adâncite pe necorespunzătoare a aerului carbon şi oxigen din celule, în
epidermă, brunificarea pulpei şi din spaţiile de păstrare limitele optime.
formarea de caverne.
 se păstrează la 0-1 grade Celsius şi umiditate
93-95%, cu circulaţia aerului pentru
uniformizare.
 Depozitele trebuie dezinfectate cu lapte de
var, soluţie 20% şi deratizate cu raticide sub
formă de momeli.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
simptome combatere
1 Putregaiul alb(înmuierea ţesuturilor, acoperirea cu Sclerotinia sclerotiorum - recoltare de pe terenuri neinfestate
miceliu abundent, ce formează focare de infecţie) -sortarea la depozitare
-respectarea condiţiilor de păstrare
- tratare postrecoltare
2 Putregaiul negru (pete brun-negricioase adâncite pe Stemphylium radicinum - recoltare de pe terenuri neinfestate
suprafaţa rădăcinii) -respectarea condiţiilor de păstrare
- tratare postrecoltare
3 Putregaiul moale (înmuierea şi brunificarea rădăcinii Erwinia carotovora -evitarea rănirii rădăcinilor
care se macerează emanând un miros specific). -sortarea la depozitare
-respectarea condiţiilor de păstrare
4 Putrezirea apoasă (înmuierea rădăcinilor, acoperirea Rhyzopus nigricans -evitarea rănirii rădăcinilor
cu miceliu abundent, cenuşiu, murdar). -sortarea la depozitare
-respectarea condiţiilor de păstrare
5 Gustul amar Prezenţa etilenei în respectarea condiţiilor de păstrare
atmosfera spaţiului de
păstrare.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea Agentul patogen Măsuri specifice de
principalelor simptome prevenire şi combatere
6 Prezenţa larvelor (rădăcina e distrusă de Psilla rosac -identificarea culturilor în
larve) timpul vegetaţiei şi
excluderea de la păstrare
7 Atacul viermilor sârmă (rădăcina Agrioles spp -identificarea culturilor în
prezintă numeroase goluri) timpul vegetaţiei şi
excluderea de la păstrare
8 Îngheţarea rădăcinilor (crăparea, Scăderea temp sub - respectarea condiţiilor de
înmuierea şi macerarea ţesuturilor 2grade Celsius păstrare
9 Pornirea în vegetaţie (apariţia Creşterea temperaturii -respectarea condiţiilor de
rădăcinilor secundare). peste 8 grade Celsius păstrare
• Poate fi afectată de microorganisme:

1. putrezirea umedă- Erwinia carotovora.

2. Bacterioza cepei- Pseudomonas allicola.
3. Mana cepii- Perenospora destructor.
4. Mucegaiul negru- Aspergillus niger.
5. Putregaiul cenuşiu- Botrytis cinerea.
6. Putregaiul uscat- Sclerotium cepivorum.

Bolile sau deranjamentele fiziologice:

1. arsura-sunscald.
2. Translucenţa- manifestată sub formă de brunificare internă pe timpul păstrării.
3. Atacuri produse de dăunători, care încep pe câmp, iar pe timpul păstrării
înlesnesc dezvoltarea unor agenţi saprofiţi animali sau vegetali:

1. viermele cepei: Ditylenchinus.

2. Păianjenul bulbilor: Rhizogliphus aechinops.
3. Musca cepii- forma larvară- Kylemia antiqua.
Ceapa recoltată trebuie uscată, apoi răcită şi păstrată la -1+1 grade Celsius şi
umiditate 80%.
• Pot fi depreciaţi de:
A. Boli criptogamice: putregaiul umed (Erwinia atroseptica, E.carotovora), putregaiul uscat
(Fusarium), mana(Phytophtora infestans), alternarioza (Alternaria), putregaiul de vârf al
tuberculilor (Rhizopus nigricans, R. Stolonifer).
• Alte atacuri produse din câmp de diferite boli ca: râia comună, râia pulverulentă sau dăunători:
nematozi, acarieni, viermi sârmă, gândacul de Colorado, constituie medii prielnice pentru
instalarea mucegaiurilor saprofite care continuă deprecierea tuberculilor deja bolnavi sau
vătămaţi.
B. Bolile fiziologice sau accidentele de păstrare ale cartofilor se referă la:
• Înverzirea tuberculilor cauzată d expunerea la lumină
• Inima neagră, cauzată de temperatura ridicată şi axfixierea datorată slabei aerări
• Pete negre şi cenuşii în pulpă, cauzate de vătămări mecanice la transport sau
depozitare.
• Exfoliere la tuberculii nematuraţi, dat.manipulărilor brutale la depozitare
• Îndulcirea care apare prin păstrarea la temperatură prea scăzută.
• Brunificarea internă produsă de concentraţii ridicate de dioxid de carbon.
• Încolţirea, produsă în condiţii de temperatură ridicată.
• Condiţiile optime de păstrare sunt diferite pe faze tehnologice, păstrarea propriu-zisă
realizându-se la 3-5 grade Celsius şi o umiditate de 85-90%, cu ventilaţie în regim de 1-4 ore
din 24, în special prin recirculare şi amestec de aer din exterior şi interior, a cărui temperatură
să nu aibă o variaţie mai mare de 2-3 grade Celsius, dar nu mai mică de 0.
 Tomatele pot fi depreciate în principal de boli
provocate de microorganisme. Condiţiile de
păstrare se stabilesc în funcţie de gradul de
maturare a tomatelor şi de durata de
păstrare: 12-15 grade Celsius pt tomatele
recoltate la gradulI de maturare, 10-12 grade
pt cele cu gradele II şi III, 8-10 grade pt cele
cu gradul IV de maturare. Umiditatea relativă
a aerului 85-95%, cu circulaţia aerului pt
uniformizarea temp şi umidit.
Nr.crt Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
. simptome combatere

1 Putregaiul moale bacterian (pete umede, apoase, uşor Erwinia carotovora -evitarea rănirii tomatelor în timpul
adâncite, ţesuturile devin moi şi apoase în interiorul recoltării şi condiţionării
tomatei -sortarea la depozitare

2 Pătarea pustulară (pete sub formă de crustă care Pseudomonas tomate -sortarea la depozitare
deformează tomatele)

3 Alternarioza(pete brune închise dispuse în linii Alternaria porri -evitarea rănirii tomatelor în timpul
concentrice caracteristice), leziunile sunt tari, iar pulpa recoltării şi condiţionării
se brunifică şi se usucă. -menţinerea temperaturii 8-10 grade
Celsius

4 Putregaiul cenuşiu (leziuni crăpate sau pete avansate pe Botrytis cinerea -sortarea la depozitare
care se dezvoltă un mucegai cenuşiu.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire
simptome şi combatere
5 Putrezirea apoasă (leziuni mari pe tomate, pe care se Rhyzopus stolonifer -evitarea rănirii tomatelor în
dezvoltă putregaiul în adâncime, afectând tomatele în timpul recoltării şi
întregime prin înmuierea lor). condiţionării
-menţinerea temperaturii 8-10
grade Celsius
6 Putregaiul moale (ţesuturile afectate au un aspect Fusarium spp - manipularea cu atenţie a
umed, apos, sunt moi şi zbârcite, pe care apare un tomatelor
miceliu alb-roz. -înlăturarea tomatelor care
prezintă vătămări
7 Deprecieri datorate temperaturilor scăzute (pe Expuneri prelungite la -evitarea temperaturilor sub 8
tomatele sensibilizate se dezvoltă leziuni provocate de temperaturi sub 8 grade grade Celsius pe durata
Alternaria) Celsius păstrării
8 Vătămări fizice (brunificarea sau înnegrirea Manipularea neatentă a -manipularea cu atenţie a
suprafeţelor din regiunea pedunculului tomatelor tomatelor
-evitarea supraîncărcării
ambalajelor
 Varza- poate fi afectată de boli, dăunători şi
accidente în timpul păstrării. Se depozitează
la 0-1 grade Celsius şi 90-95% umiditate cu
circulaţia aerului.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire
simptome şi combatere
1 Putregaiul negru- înnegrirea nervurilor şi înmuierea Xanthomonas campestris -sortarea la depozitare
ţesuturilor. -respectarea condiţiilor de
păstrare

2 Putregaiul umed- la baza căpăţânii apar pete Erwinia carotovora -evitarea rănirii şi vătămării
colorate, cu suprafaţa înmuiată. Când petele se căpăţânilor
întind, capătă miros specific de putred. -sortarea la depozitare

3 Pătarea neagră- pe frunzele exterioare apar pete Alternaria brassicae -identificarea culturilor şi
mici de culoare gri-brună, până la neagră. Petele pot evitarea depozitării
creşte în diametru până la 2,5 cm şi se acoperă cu exemplarelor cu simptome de
miceliu brun-negru, iar ţesuturile se înmoaie, devin boală
mucilaginoase. -respectarea condiţiilor de
păstrare

4 Putregaiul cenuşiu-leziuni umede, de culoare brună- Botrytis cinerea -evitarea rănirii şi vătămării
verzuie pe a căror suprafaţă se dezvoltă un mucegai căpăţânilor
alb, care apoi devine cenuşiu-brun. -respectarea condiţiilor de
păstrare
Nr.crt Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
. simptome combatere
5 Putregaiul alb-apariţia pe peţiolul frunzelor a zonelor Sclerotinia sclerotiorum -identificarea culturilor şi evitarea
apoase, frunzele se veştejesc, se răsucesc şi cad, depozitării exemplarelor cu
frunzele din interior sunt transformate într-o masă simptome de boală
mucilaginoasă, umedă, pe care se dezvoltă un miceliu -respectarea condiţiilor de păstrare
alb abundent, pe care apar scleroţi negri. -sortarea la depozitare
6 Arsura de soare- apar pe frunzele exterioare mici -evitarea expunerii la acţiunea
pustule albicioase, cu aspect pergamentos, invadate de directă a razelor solare după
microorganisme de putrezire. recoltare
7 Degerarea – frunze înmuiate, apoase şi translucide. Protejarea verzei la temperaturi sub
0 grade Celsius
8 Buha verzei-căpăţâna prezintă galerii neregulate Mamestra brassicae -identificarea culturilor şi evitarea
provocate de omizi. depozitării exemplarelor cu atac
9 Puricele de pământ- frunzele prezintă mici ciupituri Phyllotreta nemorum -identificarea culturilor de păstrare
-sortarea la depozitare
 Usturoiul uscat este afectat atât de boli
microbiene, cât şi de boli fiziologice sau
dăunători. Se depozitează între 100 şi 300 de
zile, în funcţie de soi, la -1,5-0 grade Celsius
şi o umiditate sub 70%, cu recirculare cu aer
răcit sau din exterior.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
simptome combatere
1 Mucegaiul albastru- leziuni gălbui, care apoi se Penicillium spp Dezinfectarea spaţiilor de păstrare,
acoperă cu o masă prăfoasă albastru-verzuie. respectarea temp 1,5 grade Celsius şi
umid 60-70%, evitarea oscilaţiilor de
temp, tratamente postrecoltă cu fungicid
fumigant

2 Putregaiul uscat- la baza discului apare o masă de Fusarium spp. Sortare la depozitare, dezinfectarea
spori roz sau roz-gălbui, căpăţânile putrezesc şi spaţiilor de păstrare, respectarea temp 1,5
pierd în greutate grade Celsius şi umid 60-70%, evitarea
oscilaţiilor de temp, tratamente
postrecoltă cu fungicid fumigant

3 Putregaiul cenuşiu- pete brune care se acoperă cu Botrytis spp. Dezinfectarea spaţiilor de păstrare,
spori gri, în ultima fază căpăţânile devin o masă respectarea temp 1,5 grade Celsius şi
prăfoasă cenuşie, foarte uşoară, pe suprafaţa umid 60-70%, evitarea oscilaţiilor de
căreia se găsesc scleroţi negri şi tari temp, tratamente postrecoltă cu fungicid
fumigant

4 Nematodoza usturoiului- rădăcinile discului sunt Ditylenchus dipsaci -să nu provină din culturi infestate,
distruse sau se desprind foarte uşor, tunicile de respectarea temp 1,5 grade Celsius şi
protecţie zdrenţuite umid 60-70%,
5 Îngheţarea- înmuierea şi macerarea ţesuturilor Scăderea temperaturii -respectarea condiţiilor de păstrare,
sub controlul zilnic al factorilor de păstrare.
-4...-5 grade Celsius
6 Încolţirea- pornirea în vegetaţie, emiterea de Umiditatea prea ridicată Scăderea umidit la 70%, intensificarea
rădăcini. ventilaţiei.
 Căpşunile sunt afectate în principal de boli
produse de microorganisme.
 Condiţiile de păstrare sunt: temperatura 0-
2,5 grade Celsius şi umiditate de 85-90%, cu
circulaţia aerului, cu spaţiile de păstrare
dezinfectate.
Nr.crt. Denumirea bolii şi descrierea principalelor Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
simptome combatere

1 Putregaiul cenuşiu (putrezire fermă, Botrytis cinerea -aplicarea corectă a tratamentelor în timpul
superficială, relativ uscată, de culoare brună),în vegetaţiei
condiţii de umiditate ridicată se acoperă cu -sortarea căpşunilor la recoltare, cu
fructificaţii sub forma unei pâsle cenuşii eliminarea exemplarelor cu simptome de
boală
-prerăcirea la 4 grade Celsius
-păstrarea căpşunilor la 2,5 grade Celsius
-manipularea atentă

2 Putrezirea apoasă (putrezire foarte umedă, cu Rhizopus spp. -sortarea căpşunilor la recoltare, cu
scurgerea sucului celular; fructificaţiile sub eliminarea exemplarelor cu simptome de
forma unui mucegai alb, cu spori mici la boală
început albi, care apoi devin de culoare neagră -prerăcirea la 4 grade Celsius
mată) -păstrarea căpşunilor la 2,5 grade Celsius
-manipularea atentă
 Caisele pot fi afectate de:
1. monilioza -Monilia fructigena,
2. putrezirea umedă- Penicillium,
3. putrezirea apoasă- Rhyzopus.
4. Bolile fiziologice se referă la brunificările
interne şi externe.
 Boli criptogamice produse de microorganisme ce pătrund în
fruct: mucegaiul verde produs de Penicillium digitatum,
mucegaiul albastru produs de Penicillium italicum, putrezirea
brună produsă de Phytophtora citrophtora, putrezirea neagră
produsă de Alternaria citri, putrezirea acidă produsă de
Gestrichum candidans.
 Boli sau deranjamente fiziologice: îngheţarea fructelor cauzată
de expunerea accidentală la temperaturi scăzute, pierderea
aromei şi gustului cauzate de o păstrare îndelungată, pătarea
cojii şi apariţia unor depresiuni pe coajă care apoi se brunifică
cauzate de temperaturi prea coborâte o perioadă îndelungată,
pătarea uleioasă provocată de distrugerea celulelor de secreţie
uleioasă datorită manipulării brutale.
 Condiţiile de păstrare a citricelor sunt: 10-18 grade Celsius în
funcţie de specie, soi, ţara producătoare, starea fiziologică,
gradul de maturare şi durata de păstrare scontată, umiditatea
85-90% cu circulaţia aerului.
 Strugurii de masă pot fi depreciaţi de boli provocate de
microorganisme şi de boli fiziologice.
 Condiţiile de păstrare sunt: temperatura 0-1 grade celsius,
umiditatea 85-90% şi circulaţia aerului de 0,2m/s. În vederea
prevenirii atacului agenţilor patogeni ce produc deprecierea
strugurilor pe durata păstrării (Botrytis cinerea) se fac tratamente
cu dioxid de sulf, gazos sau pulbere. Primul tratament se face cu
dioxid de sulf în concentraţie de 1%, imediat după introducerea
strugurilor în depozit. Pe durata păstrării se fac tratamente
periodice cu conc de 0,25%. Doza de dioxid necesară se
calculează la volumele spaţiului liber după depozitare. Durata
menţinerii amestecului gazos în contact cu strugurii este de 30
minute, timp în care se acţionează ventilatoarele pt a asigura
circulaţia aerului. Frecvenţa sulfitărilor de întreţinere va fi la
interval de 7 zile în primele 3 luni de păstrare şi la interval de
10-14 zile până la sfârşitul păstrării. Eliminarea amestecului
gazos începe după 30 minute, concomitent cu introducerea de
aer proaspăt răcit, durata evacuării fiind de 2 ore.
N Denumirea bolii şi descrierea principalelor simptome Agentul patogen Măsuri specifice de prevenire şi
r. combatere
c
rt
.
1 Putregaiul cenuşiu (putrezire sub formă de pete ciculare, Botrytis cinerea -aplicarea corectă a tratamentelor
transparente pe strugurii coloraţi, la presare pieliţa alunecă fitosanitare în timpul vegetaţiei
uşor de pe pete, pulpa este tare; prin crăpăturile pieliţei apar -prerăcirea rapidă a strugurilor
fructificaţiile; boabele prezintă aspect cenuşiu, prăfos, pulpa se -păstrarea la 0-1 grade Celsius
înmoaie) -tratamente de întreţinere cu dioxid de
sulf în timpul păstrării.
2 Putrezirea cauzată de Cladosporium (pete negre, superficiale, Cladosporium prerăcirea rapidă a strugurilor
bine conturate, tari şi uscate; ţesutul afectat este bine prins de herbarum -păstrarea la 0-1 grade Celsius
pieliţă; fructificaţii de culoare verde-măslinie). -tratamente de întreţinere cu dioxid de
sulf în timpul păstrării.
3 Putrezirea umedă (putrezire moale, uşor brunificată, Penicillium spp -manipularea şi ambalarea cu atenţie
fructificaţii la început albe, apoi bleu-verde, miros şi gust de -prerăcirea rapidă a strugurilor
mucegai) -păstrarea la 0-1 grade Celsius
-tratamente de întreţinere cu dioxid de
sulf în timpul păstrării.
4 Putrezirea neagră (putrezire de culoare cafenie-roşcată, care cu Alternaria spp -respectarea tehnologiei de păstrare
timpul devine brun închisă, apoi neagră, textura bobului mai
slabă)
5 Decolorarea boabelor (şi gustul e uşor modificat). Arsuri cauzate de -respectarea concentraţiilor şi
dioxidul de sulf programului de aplicare a sulfitărilor pe
durata păstrării.
6 Deprecieri ale boabelor (se colorează în albastru, sucul Scăpări de -verificarea permanentă a instalaţiilor
devenind acid) amoniac frigorifice
7 Alterări cauzate de temperatură scăzută (rahisul şi pedunculul Îngheţ - menţinerea temperaturii constante pe