Sunteți pe pagina 1din 3

3.12.

Rezolvarea preblemelor geodezice (de baz ) pe elipsoidul de rota ie

Scopul final al calculelor efectuate pe elipsoidul de referin const în determinarea


coordonatelor geodezice (latitudinea B i longitudinea L) ale punctelor din re elele geodezice de sprijin.
Opera iile de prelucrare riguroas a determin rilor astronomo-geodezice reclam calculul coordonatelor
geodezice în mai multe etape: calculul coordonatelor provizorii, necesare în etapa preliminar
prelucr rii riguroase i calculul coordonatelor finale dup terminarea compens rii propriu-zise. Se
poate aprecia, prin urmare, c acest gen de calcule ocup un volum deosebit de important, motiv pentru
care sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de rezolv ri ale problemelor geodezice
de baz .

Prima problem geodezic de baz , denumit de asemenea i problem geodezic direct ,


const din determinarea coordonatelor geodezice B2, L2 ale punctului S2 i a azimutului A2 (denumit i
azimut geodezic invers) în func ie de coordonatele B1, L1 ale punctului S1, azimutul geodezic A1
(denumit i azimut geodezic direct) i lungimea liniei geodezice dintre punctele S1 i S2, notat s1-2.

Utilizarea succesiv a problemei geodezice directe este cunoscut i sub denumirea de transport
de coordonate.
P
A12 S2 (B 2 , L 2 )
s1-2 A21
S1 (B1 , L1 )
E E

P′

Fig. 3.13. Problemele geodezice de baz .

Cea de a doua problem geodezic de baz , denumita i problema geodezic invers , const în
determinarea lungimii liniei geodezice s1-2 i a azimutelor geodezice direct (A1) i invers (A2) atunci
când se cunosc coordonatele geodezice ale punctelor S1 i S2.

Se cunosc mai multe procedee de rezolvare a problemelor geodezice de baz . Aceast


diversitate a fost condi ionat de necesit i continue de mic orare a volumului de calcul, de sporire a
exactit ii rezultatelor finale, chiar în condi iile unor distan e geodezice mari, precum i de mijloacele
de calcul avute la dispozi ie.
94
Exist mai multe criterii de clasificare a metodelor i procedeelor de calcul al coordonatelor
geodezice pe elipsoidul de referin , în func ie de elementul considerat ca principal în cadrul acestor
calcule. Unul dintre criteriile de clasificare curent folosite consider drept element principal lungimea
liniei geodezice s. Din acest punct de vedere se pot distinge: metode de rezolvare pentru distan e
geodezice mici (s < 60 km), pentru lungimi medii (60 ≤ s < 600 km) i respectiv pentru lungimi mari
(s ≥ 600 km).

Un alt aspect care trebuie avut în vedere la rezolv rile efective se refer la precizia de calcul a
coordonatelor geodezice, distingându-se metode exacte i metode aproximative. Pe m sur ce
distan ele geodezice cresc, exactitatea în calcule are semnifica ii deosebite. Ca i în alte calcule
geodezice, i în cadrul rezolv rii problemelor geodezice de baz se urm re te ca erorile de calcul s fie
de circa zece ori mai mici decât erorile medii care caracterizeaz erorile de teren. Astfel, se poate ar ta
c în triangula ia geodezic de ordinul I este necesar ca aproxima ia de calcul pentru coordonatele
geodezice B i L s fie de ± 0′′,0001 , pentru azimutele geodezice A de ± 0cc,001, iar pentru distan ele

geodezice s de ± 0,001 m.

Expunerea în detaliu a metodelor de rezolvare a problemelor geodezice de baz dep e te


destina ia manualului.

S se rezolve problemele geodezice de baz , având în vedere datele de la lucr rile nr. 3 i nr. 5,
utilizând programul de calcul pus la dispozi ie de titularul de disciplin .

Problema geodezic direct :

Se dau: B1 = 46° 47'40" .4375;

L1 = 23° 17'31" .2578;

s12 = 23748.143 m;

A12 = 45g17c78cc.753.

95
Se determina: B2 = 46° 57'23" .1663;

L2 = 23° 29'43" .0702;

A21 = 245° 34′27" .299.

Problema geodezic invers :

Se dau: B1 = 46° 47'40" .4375;

L1 = 23° 17'31" .2578;

B2 = 46° 57'23" .1663;

L2 = 23° 29'43" .0702

Se determina: s12 = 23748.143 m;

A12 = 45g17c78cc.753.

A21 = 245° 34′27" .299

96