INSTITUTUL DE ARHITECTURA ,ION MINCU” CATEDRA STIINTE TEHNICE Conferentiar arhitect. DORIAN HARDT Asistent arhitect CRENGUTA BRATU GLOSAR ARLMITEGCTURA CONSTRUGCTII | FINISAY © Cui /B1aUhCUVINT INAIN@TE "QUOSARUL" se adreseazi in general studentilor incepttori gi indeosebi studen{iior str¥ini ain primal an de studii, fiind mont a le lémuri intelesul numerogilor termeni de specialitate care a- par in cadrul prelegerilor tehnice ale primelor semestre, termeni care, din cauza ordinii plenificate a decfiguririi cursutdlor, fel GapBts conditiile cuncagterii temeinice abia in semestrele 2.46 ie studii., Din acest motiv, multe dintre explicatiile “gloearului" stnt yoit simplificetoare, ele facind abstractie de aspectele ce nu sint de interes imediat si a ciror intelegere corectd este conditionats de parcurgerea unor trepte de pregutire pe care studentul asulus + ined nu le-a atins; numal atunci efnd luerul a fost posibil, ea Peeurs la definitilie "LEXICONULUI TEHNIC" ~ editia fi-a, gl, mol Par, la cele ale altor gto onars explicative. Astfel, Turk a epuiza temele, explicatiile "glosarului" urmkresc si dea studentilor o orientare asupra categoriel okenre termenul ex- plicat 11 aparjine, asupra loculud tn cadrul general al probleneles profect&rii gi realizkrii gonstructiilor al acestui termen, urntna ca-intregirea informirii s% se fac! fn eursul semestrelor urmitoare, a eursurile de epecialitate. Redactarea de fat% constituie un text brut, o prim’ editie, ca : re urmeaz¥ s& fie in viitor completat% cu scheme gi desene, cu me | Lay y Gucerile termenilor (explicatiile pastrindu-se tneX numai in limbs romgn&) tn mai multe limbi d@ ciretlatie largi, eventual gi cu term meni necesari eltor grupe de discipline din invXttmintul erhitectos Cu acest prilej se va umtri gi omogenizarea formul&rilor gi a- goperirea eventualelor ouiaiuni de termeni, ca gi tndepirtarea unor termeni care s-ar dovedi de prisos. In vederea acestor actiuni viitoare, orice sugestii venite din partes catedrelor de diferite specialititi sau din partea studenti~ jer sint bine venite; ele vor putea fi trensmise orieind prin sedre- terjatul catedre! STIINTE TEHNICE, f¥etndu-se menjiunea "pentru gles ser" {Reesets ee NOTA - Unit terment a cliror lips a devenit evident’ abia cu prile- foi pagin&rii, au fost addugati la finele literelor respec. Ves.ABRAZIONE Diotrugere superficials progresiva a unui material, prin frecerea ‘ou ‘materiale mai dure sau ou particule de nateriale dure antrenate a vint, ap cau de alfi factori. Z apeazrv Materiel egtonerat aau tn tere de pulbere, conjintnd particule au | Fe ele cliror coljuri eat mucht1 avcufite pot deeprinde agehti trun, mai pugin aur. ! te dintraun ait e ABSOREPTE Capterea unui riuid, a unei radiafii sau a unet vibretit de etitre un material cau un dispozitiy previzut tn acest soop. ABSOREFIE A SUNEIUIU Prooce de distrugere a udelor sonore prin oapturarca lor in canales Le $1 ports deschigt at nor materiale de fines) adecvate ACCELERATOR DE PREZI Substang& care, pdlugett unui 1ient, determin o seurtare a timpu- lui nocesar prizes. Dintre ecceleratorsi de prizt utilize! fn construct! oe pot amine #4 cloruriie, actau) clomniarie ote. acm A Substen{¥ chimietie clirel moleoull contine atont de nidrogen carey In snume conditit, pot £1 inlocus$i cu etomid unor metele, dind glirurt (v. ac. cuv). Solupitte epoase ale aciziior au gust sora, or de ploes 3 Uneori acest atoten reasink tn puncte distribuite pe tntreaga ou~ prafayh dcoperiti, pe clemente verticale de structurk (sttipi, pe- resi portangi, @lafragae) sau pe plangee, cliphtind ¢enuntres dee coperig “eu garpantt pe scaune", tn tiap ce fn alte cazuri el constitae fntrun steten portant furl reazine intermediare (acope = rig "pe forme") bazat pe foloaires unr xixtums tipuri rai simple eau mai complicate de grinsi ou atbrelo, acusere Gare se refers 1a propagaren g1 perceyeren sunetelor. some ‘Legltur.co se crefost tntre ouprafeyele fn contect a douli materia le aiferite, en atit mai puternict cu oft aciunes.tortelor Ge a tracjie intermoleculare ve face mai puternic eim{itt, ADEZTONE Fenouen cv are ce efect eolidarizares prin actiunes fortelor de e- ‘tractie moleculark dou corpuri ale clror euprafeje sint apropti ‘te una de alte 1a Gistange de ordinn| dimensional a] molecuielor. wrt Produs ce folosegte 1d “iptres a éiveroo ‘turd oau de neturi aiferite. sterbale de aceias! neworry Adaus, Stbeteng& ce se adeugK unui anestec eat unef composi}ii- apices: cota unui punct eituat eu plans de referinjt, coreepunsiter in ge~ ere) suprafeted terenulot sau celwi a unei ape stktttoar avinoree DE inoue Nivel, mieurat dela ouprafata finitie soluiut (ote trotusralot) pink le care oe face aimpit efectal inghejului tn Lernile cele nat eros Tntrustt tn sole) expus tnghefulut gi dexgheysiut au loc Bodisiclrt ale caracteristicilor tistee-necani dayitie constracfiiior 08 pltrundd tn platnt Gineolo de “adfneines jo fnghey* + . Tn ara ponetrl, ou unele diferente dela sont le sonk, adtyoines de tnghet este de. cea im.cub cota trotuarius. ‘Termen echivalent: LIMITA DE INGISF. ‘AER CONDEBTORAT . Ls aor ale carul caracteristici: tenpersturk, wmiditate, yuritate O66, aa feat aduse ou ajutorul wmor.fnotslsyit speciale la paranetrit cone fortuled optim. duprin extonsie: Existapfa intr-o elkdize # inetalayitior oe £90 20 sibils condspionaree sérudut ste sere in care sEROTERA Aparat de inckisire local, format dintr-un ventileter care trimi- ‘te un curent de aer rece printre clenentele unei bateris tnctisi- Apaze-elimentatt cu abur, eu ap supra-fncHlzitN seu formath din mai multe rexistenje electrics, ar IARE Proces ment s& duck 1e tndeplirterea tmpuritlyiier dintr-un produs afinarea fontel, afinarea oticlei ete. npBuaRE Oregterea wolusulut golurilor Gintre partiouiele unit materiel gre- Pa 1M metelicl tn Form de plscutE, ‘1a intindere gi folositi fie intre ele, fie pentru sepia pe un ele, Sentcauport: agrafo de Dront ee Leegi intro ole blecuriie unel z= @e piatr&, agrate pentru ancorares de eupert a fnvelitorti Gin, teb1l eau a piliefior de asbocinent et: ‘AOREORE - material out vie eames Eranale care ests foleeit tmreunk ox un ant rs vealies tn Deton oa o alts piatrd artificia ‘Agrogatele yot 11 naturale (ata fare 1» letzte, soorss eto.) ean ar ale (grants, aque diferite wvs:), por fi de mated somrgenien Framun oole dei nenpicnate, oun orgasions romapuy do lou, pout pelisireneranaiytuotant de treetes el cecenne ee AGRESIY Care atack ain punct de vedere chinic materisiele ou care vine tn contact: Sa 1 elementele Ploaie ce poartt tn solutie bioria 0 oule constituie un agent agresi see agent agresty pentru piatra natural de conAUBUPTSARE _ 2s Procedeu de formare a mor piese din tabla prin presare on ajuto- Ful mor mitrite epeciale formate dintr-o component cu relief pori— tiv gi ima ou relter nogatiy care ee fntrepitrund. 2, Mod de Sabinsre a dons plese din tabla, prin Satreputrandere prin presare, anintind felul Sa care oe Sntrepltrund compoxeatele matri}et Sm timpul prosesului de ambutieare. yrelucreass prin ea aaa aac auarORAD yor obiecte cu carac! auuk Alle) de culoare galbent aurie din cupra si sincs natrijare gi prin agohiere. | Se vtiliseast in unele luorart de decorayie, in aparatajul electrotch~ nie ete. ‘ | Cn oalitnts tmbunktiyste, ALAN i atrsrsc Denunire gengrick pentru nat multe subotante representing suifati Frodus objinut prin puneres leolaltH @ unor fragnente eau cantitsts qubld} Cel nat conoscut este suitatal dubiu de alusini gf potasia | in doud eau mat multe cubstante aga ca tntr-um volun dat de anes- j Piatra aork ~ utilizat 1a obginerea stdcomermore! gi e unit ipsos tec olf se gliseascl cantituyi din tlecare dintre substanteye consti- ou otebiiitate tubunktaystn 1e apt. toent as Amestoouriie pot $1 onogene sa neosogens AUCALIT o | | aun 1 cortatt metelelor alonline: soda, potasiu ete ale etror soluyt | in apa efnt puternte barice. Necristolizat - Stare a unei oubstange condeneste (sol1dK sau 1icht- Prin extenste, de fept ineorect, ~ aubstante basice ous | 48, cu exceptia aga numstelor “erietale 1ichide") tn care particule- = Le componente prezinté ordine numa pe distante ce nu deptigese un ‘ALOHIDALE | aio multiplu al Atotanfelor intermolecular’ | a reruitet, audstantele anorfe presintX izotropie (v. ac. cuy) tu Proprietltt ce le fas potrivite pene turor proprietijsior firice gi mecanice, eve a Grup de rigini ointetice cu tru preparer Yopeelelor, euatluriior gi ehituriior, ALIAS ‘oeemie: Avesteo onogen obfinut prin toptren Supreuni a dous sau mai multe me- tale diferite, saderen poreite obpineren de-uetae ou o1iit84e as dizerite neceet tuys Corsetare efectuatY asupra unot-materiel tn vederes deternintrit eomporitie’ eale.anazr2h cataTarrvh cercetare efectuath asupra unui materiel in vederea otebilirit pa) ‘tarit cosponentiior acestuls anak gaenreasrvi * Cereetere efectuatX aeupra unui material tn. vede porfiei cantitative » couponentilor ecsstul otebinirit rs {2100RARE | ‘Legarea unui sistem de un alt sistem tehnic sau de teren (in acest | cas, prin intermediui unei fundajit) pentiu a tuptedece ristumnarea| ree ul datorith unor for}e de tractiune eau de impinge ANIZOTROPIE Carecteristica unui materiel 6 iaterie] de a precenta proprietit’ Pizi.co-mor nice diferentiete pe directis diferite. " Antzotropia se datoregte anor caracterietics a caracteriotics de otructuré erietali+ i (metele), biologi¢é (Lean), geologice (rocile sesimentare) ete. | ANEIDRIT Salfet de celeiu anhidru natural su produs prin arderea plotret do ghipe, utiltzat 1e fabricaren CIMENTULUT DB ANKIDRIT (v. ac. ev) | ‘ANODIZARE Determinarea forisrit, pe cale slectrolitios, a unui strat de siruri aderenté gi resiotente a corosiume gi 1a ururi, pe suprafaya une! plese din metal. . Se recurge frecvent 1a anodisare pentru #.se creia je supratata ¢: mentelor din eluniniu un strat protector de oxisi de alusiniuy pr ‘cedenl este, cunoscut gi sub munele do f “UEICOROZTY Care se opune coroziunit, ANEIDERAPAN Caracteristica une! pardosel4 seu 2 unui ‘pavaj de a impiedece alu- hecares; se objine prin tratenente superficiale care cretazi o ou~ prafayh rugoast sou otriatS, preeun gi prin utilizarea unor a: teriale ou eosficient de frecere ridis Amerssrsuze care are in vedere proventrea efeotelor negative als miqokrilor s0- Aemice: conforns}ia antiselemiol a moi strusturi, proiectares anti- setentos a unei elidiri oto’ ‘aph CU PRESIOXE HTDROSARICK ‘Apa aflata in pituagia de a exeroita presiunes hidzostatics asupra pereyilor sau plangeelor wnei construcyii focesté situate apare in oasul unul reservor (presiune hidrostatice exeroitats de apa din reservor ooupra perefilor yi funtului coeatuie) ‘sau {n o¢] al uel clAdiri oe pStrunde in sol pin sub mivelul apelor ‘troatice (prosiune exerestats din exterior atupra porojilor subsola~ Gat gt de joo in sus asupra plioit-suport # pardose1i1 eubsotslot), Preventa apelor cu presiune hidrostatiog implied o rezclvare deose- bit do atonth a sistemiut de protectie hidrofugt atit sub aspectul otengoituyid eSt 41 aud ce) al resistenget mooanioe.ypa de condens poate api din atmosfera inokperiior pe toourile ¢i oercevelele metelice su pe geamuri, Gar poate apare yi in grosimea perepilor met cons fst atunct cfnd acral cald gi used din interior putrunde prin po-| 1 naterialniut de construcfic ping in sonele rect aituate vbtre ex-| eriorp in asnenea situafii, pentru prevenires aparitiel apei de cot, APA FREATICK Pingk de epé subterand de suprafaja provenita din apele meteories seu din snfiltraylt din ape curgdtoare sau statetosre ain sont’. sk upreonrch Ak provenind din plot, tperi, depmert de rool sau Drunt otc. araath cupru (vs ace env). AROALETRIER Blesont do contur gf lesiturt sttuat 19 partes euperionrt « unet ferme de acoperig, constituit dintr-o bari eimp1k eau compusl, ce Leagé nodurile superioare ale fermeis ARC ELECTRIC Decctrcare electric fn gasul dintre dot clectrozi, caracteritath printr-o tomperatur’ foarte ridicats (puting atinge 4500°C) ai o lurink foarte putermivl. ane voLtAIe ¥» ARC ELECTRIC. azo 1s Porgiune de curbit 2, Element de constractie cu profil curb convex, destinat of lege Antre ele Gout eleaente verticale de structurs (pereti portentt, stfipt) gi o¥ custini o parte de construct ie (plangeu, perete, dol- tH) eitunth densupra a: Se executd indeosedt ain sidirie de olinidh sau din pistrt, ale of- ret plese sint astfel resonate gi disyuse inoit sub acpiunes greuth- it proprit ¢1 a Saokrolrilor ye care le primesc, a asigure sourge- rea eforturilor in reasie oxolastv aub foraa ooupresiustber. 3. Resort, dtepozitiy elastic susceptibi1 de a tnnagezine gi reo~ ‘titul parpiel o cantitate de energie mecenick, In raport cu domenial de utilizare, exieth arcuri lanelare, spir Je, elicotasie ete anor Rock eedimentark constituits dintr-un anestec complex de silicati de eluminiu hidrateti gi alte minerale; tn anestec cu apa, ergile Le formeas¥ paste plastice ce pot 4 fasonate gi carb prin uscare ‘i andere devin resistente mocanic gi rerietente 1e apt. anor ExpanpatK Materiel poros obginut prin arderes anumitor tipurt de argsih Ja ‘temperaturi de peste 1100°C, In timpul acestui proces se degaje ga~ 0 care transforml orgile intr-o nasi buretoaak, Expandarea argilet se face fie arzind grantle de argil cu diano= trul de 7...50 ma, caz tn care se ob{ine produsul namit GRANULIT, fie arsind bulgtiri de argilt careAROTLA REFRACTARE argilf ou temperature de topire peste 1580°C. ARGIL VITRIPIABILA Angill care, 1¢ ardere, presinté fenomens1 de VITRIFIBNE (v~ acy e){ aruhroRk, 2. Demunire dati eisteniut de bare éin ofel ce Antrk Sn aledtuiren pieselor dim deton armat. 2, Denunire data unor produse de feronerte pentru conatrucgis sau nobilier (balonale, brosgte, minere ete). 3. Demumire data unor aparate utilizete in dnetela¢di (robinete, ven-_ tle ete) . i ARTTOULATIE, Sisten de asemblare tntre dou corpurs eolsde care pernite rotires Jor relativi tn Jurui one! axe (artieulafie oflinéricl) sau tn Jom | Pu) anut punct (articulayie sferies) | ASAUSLARE Operatia de reunire fn ordines cuven:t a componentelor unui ois: tem: fermi, grinds ou e¥bre? A podete, * | blerea ponte 11 nedezmenbrabtil eind eepararee pieselor asen- baste so poate face musei prin distrugerea totelé cau partial « nore dintre ele (aembleres prin audurt, prin monolitizere ete) cou dezuenbrabili fn carurile fn care e-au folosit plese de asan- blere denontabiie: butoane, egrafe ete. | | ASBEST Minera coupus indeosebi din silicats de magneziu hidrateti, care se glsegte $n naturé sub fore ribroest. Inconbustsbi1, riiu conductiter de ckidurt gi de electricitet: ston BA] 1a epi, esbestal poate ft Amptolit gf fesut gi este utilizat Sn luerrt de tzoretit termice gf electrice: gt intervine ca mate- | Tal-suport fn unele dzolepi4 hidrofuge. Dessenen!, tapreun& cu oimentsl Portland este folosit 18 fepriceree| ASBOCINENTULUT (vs ae. cuv) ASBOCTENT: Materiéi obfinut prin presares gi {ntlirires nei paste compuse in 15,..206 fibre de asbest gi 80++.85% cinent Portiand, utilizet ‘sub forma de pltet plane gi ondulate pentru fnvelitori gi ge ta- urd pentra aducgiuni de apie Donunirt echivelente: Pibrociment, Asbest-Cenent, STENNIT (Zenuct— Fe conercialt) ete, ASCENSOR, Inotaletie pentra transportal pe vertical at percoanelor (ascen- sor de percoane) sau el diferitelor uateriale sau produse (ascen— sor.de greutttt, monte-charge ete) ASPALE Noterial de proveniengé neturalk eau ertificial, compus dintr-un je de hidrocarburi grele g{ compusi organici af oulfulut, ezo- tului 91 oxigemulu1, numit BITUM gisubstanze minerele aud fermi de grancle. Este utilizat fn hidroizolefii gi tn Subrietiningite rutiere, Termen echivelent: BETON ASPALTIC astzi Denumire folosith pentru fecare rind sau strat de materiel (clr nia, pintri, Dlocuri de beton g-a-) din compuneres une! 2idtirii. asvaneanh Clptugalé ain eotnduri dar uneori gi din alte materiale (piece), P.P.L dur ete), montat& pe olipriorii aeoperiguiu! oi destinsth constitui suportul materielului Ge invelitoare. ASCHIE Particuli de foray neregulatt desprinss dintr-un corp pe cele ne- ‘turelé (prin exfoliere eau flrinitere aud acjiunes egentiior at- nosferiei) sau printr-o acfiune mecanicli (eu 0 sult agchietosre, ou un materiel ebresiy etc).ASOHTERE ‘sspooraimen Prelucrares unui naterie! prin etacaree suprafete! eale cu soule \y. ASBOCIMmEE eooutite din materiole dure (ofel, piatrh ete). Ga exeaple de prelucrare prin sgchiere pot f1 menjionste: rindelu- Area, preluereres cu dalte, pilirea, strunjirea ete). ase Flenent de arhitecturti constituit aintr-un perete de ich taktys— me eituat e partes superioaré a une1 construn$ii eu roll de 8 ascunde total sau partis! acoperigul. aru (ee mei mick parte dintrun elenent. [Aton] este compus dintr-un sisten de particule eleuentere situate tn Felafit Geterniante a ctror aoditicere duce Ya desintegreren ai | deed te dletrageree atomsleds | Recipient eau camer in care snume procese fitice gi chimice se produc 28 presiunt gi uneori gi la tenpereturi cupeftoare presiu- nit gi tenperaturii mediulai incon jurstor. : ‘AUROCLAVIZARE ‘Trateres unai produs tn autoclavl (v- ace cuY) ah Dreapth care, din punet de vedere geometric, necanic, optic ete ocupt © pozitie privitegiath fajX de un sicten fizie: axe unel -: strisi, axe optic a unui microscop, exe unui eflindru ete. arr, Determinat fn raport cu © ext: compresinnea axial = compresiines exereT¥sth dealungul axei unet piece.BATE Instalotie ce permite tratéres unei piese eau unui produs prin i- nereiune: baie do decupare, baie de metalizare ote. BATE ELECTROLITICA steten foiosit tn protectia enticovdrivl a neteletor der g! {9 6l~ te donenti, conetind tntr-un rectplent fn care se af 180 wolutte de ofrart prin ore poate treve un curent electric. Pleon de proteset se eufundd tn aceasth olujse, Jeternintnducee prin trecerea curentalai electrie, depiieren pe siprafate of # G- hui otrat de note? simyf de eAnuré rerietente din panct de veeré ecenie eau chinie. Vopeea fluid gi transparent folositl pentru » educe modificirt Ge evloare Fetei leanulus furs a acopers desenul fibreior. BALA Necantoe de rotire utiiizat 18 upi gi 3a fereotre, fondat ain do- A pled ertioutate ce oe pot roti in Jurm unt ex domun, dintre Gare une este sotiderd ou toeul iar cealelti cu cevGevenun fare strel e6u ov Tonin de ugt. Belenslele se wontearl €fte dou sau nei multe’pe o singurk 1aturd, (vertical sou orizontalB) a tocului gi cercevelet seu foil de ugh) BALAST Denumire daté unui anestec netura}de nieip 91 pietrig, folosit ca stare cau cu unele enendanentesste agragat 1a preparer PALASTTERK Exploatare 1a 24 din care Fettorgh accesib2% acoask tn afare fazedet une! construcyit je extroge belest (7. ac. eux). detoanelor. | BaLoT (OTEL) Bandi de ofel cu grosines de 0,5...3 n= gi 1B}ines de 1...4 cx. Folosith 1e armares unor eleuente de constructie: pereti subliri Qin z1dirie de clriaias, centuri in rosturile sidirtet ete. Bank (nemarnh) Denumire date in statick yi Giectplinee caloululut atructuriler, el nentelor de rozisten{ Jintare om ar fi otflyi4, griasile, s&brelele emeler ete BARBOTINA Masi T1u108 format dintr-o auepensie de angiiK in aph. Barbotinele afnt utiiizate la fornarea prin turnare a unor produse ceramics (cbiecte canitere ote) precun gi lejengodaren (v. 20. cuv) produselor ceramice executate din argile care nu capith un napect, frame dup’ ardere. ‘Strat neperseabil la veporii de-apti, ner ‘exist pericolul ea vapor!i de apt conginutt de ‘ciEAiriior ot pitrundl fn adfnoinen eietenclor de tnehidere a perefi gi fnvelitoare gi, ajungimt fn sonele mai rect, a eondent Barderele de vapori se pot realize fie prin vopsire, fie prin aplic: Fe £1 previzut ortunte ral din intertoral tore, ‘Aplicare de lovituri repetate: batere ou maiu) (vs acs cov), Datere cu eiocemsl, eto, a asentinitoare seociate in func}iune: baterie de acumiletoare, ‘torment) «BATERTE DE. ACUMULATOARE Sistes compus din mai multe acuaulatoare /éZectrice agate tn sep ie pentru a obfine tensiunea necesark funetsoniirit unef anunite Anotalatii. | [BAYERIE DE’ AMESTBCARE | wn eisteasie de alinentare ca aply aparat care en agutortl a do- | Gh sobinete eau ite dispositive potrivite, peruite cbtineres petin tnperntrn oni prin ansteare contrat eet oo ursnie op fca.arn | Steten fornet de dele mei multe ori dintr-un fescioul de tevi por curse de un curent de opi inetlsits soude abur, utiiizat 1a in cElzines aerul0s intro instelatie de ventitetie ssu de conditio- nave (v. ace terment). BAVORA Proeminenj& in formi de creastd neregulata ce se forneasi dealwsul Limite! de Smbinare a componentelor tiparelor, 1a turnarea netslelor, Ja prelucrares prin presare sau prin injectare s matérielelor plastice 1a turnares betomuiut, a formelor din ipscs eto’, Bak Substenti care confine tn aoleeulé gruparea OH gi care are proprix etatea dee forme cu acizit combinatii nunite eirurt, Solutis apoosti a bezelor are un gust Legios. Beni BMeporitiv de ridscare sau.de transport pentru matertele tn vrec, | Format dintr-un recipient menevrat de reguls deo mecere gi care Se golegte prin deschidere eau prin basculare, zEn0r | B 2y Piatra artifictals cbyinata prin Sntirives unet paste cin pietrig, misip, oinent pi apdy are caracteristicile fisico-moanice asenenca color ale pietrolor naturale. : Se utiiiceash 1a fumdajiile olAdiriior ou puzine nivele, 1a socluri, 2a pereyigeubsoluriior gi, inleosebi, in ascciere ou bare din oye) moale, 1a reaiicaren yioselor din BBTON ARUAT (v. a2. temen) orgen ochtvalent: BATON SIKPIU 2, Prin extindere: donumire dats pletrelor artificisde objimite prin aglonerarea unor materiale granulare de naturi aiferite cu ajutorm) aivergilor Lanjt- [BEDON ARMAE Sistem complex im care betomul conlueresss ou bare éin ofel moale (ar mituri) aga Gimensiomate gi diopuse in piosa de beten armat, incSt of preia eforturile ofrora, prin oaracteristicile sale fixico-necanice, Detonul simplu mu le-ar putes face fa4é. In acest fel, piesele din detoa armat pot £1 oupuse 1a Snocvoiere, intindere, torsiune ete, i mul preluind compresiunile in timp ce arniturile din ofel tao fay in- ‘tintertior, forfectrier ete+ Beton armat ale c&rui armituri su fost puternic intinse inainte de ‘vurnarea Detomulul qi eliberate abia dups intarirea acestuia. ‘TAnzind of reving 1e @imensiunea iniyiali, barele de ofel c¢ consti tu- te armituriie exeroits o puternied comprestune asupra Detonuiul, cre— Afnd condiqiile mel mat bune conluorari intre doten gi armiturile Sntinse Sa momentu2 Sa care piesa de beton armat se va afle oub cind in oonditiile prevazute pentru exploatare. ETON ASPALTTC ve ASPALE, ‘BBROW MOROLTT Denuntre folosité ou referire 1a plesele gi elenentele de constrve- |e ain beton sou deton armat turnate la fate loculmt, pe gantier- ‘ermen echivalent: EEION TURNAT IN SITU.BRION CELULAR Beton ugor, poros, ce se objine fie tntroductnd tn beton un opument } care férmeas# byle de scr in tinpul emestecirii, fie folosind un gent chizte care, reactioniné cu compisii dinentulut, degaJu gaze pe care prize cimentului le inpiedich of pirincasck betonui. Unele detoane colulare se utiliseazit"la realizarea perefilor de un pluturs sou chiar a celor portamt1,. tar cele foarte ugosre sint fo Josite ca materiale termotzolente, BETOK MACROFOROS: | Beton ugor reslizat din materiele nonogranulere sau cu © curbt grenulometricK aga cleat tneft 1a ameatecare, tntre granulele de ‘agregat 88 rimink goluri de ser, Plecare granulX a egregetuiui fi- And fnvelith intro peliculé eubtire de pastl de einent cere o& reeLinene logaree grantiolor de egregat fntre ele tn punctele de | eco BErOw PREFABRICA? Denumire folosité ou referixe le piesele din beton sau beton ernst realisate In fabrict sau poligoane in vederes utilieirit lor ulte- BErON SPLAT Ston lo care strwtsl auperficiah de cinent 94 parte fin8 ce at au fost {8)Kturads prin opMiace (v. aes euvds anata te eranmiele ae eqreart Frin opfiarea betomiul ae armiogte fie un efect eatetic (tn o- cont cas se va foloot un agregat ecial ales), fie creases ene | “Suprateye rugonae, antigerepanté iB agre- ‘SBTON TORCRETAS Beton pus tn lucrare prin procedeul torenetirtt (v. acy cuv)s BBTON vacunar Beton @ clirei compactizare se objine prin apMcarea pe suprefa- $e betonutut proaspit turnat @ unor yentuze puse fm legkturé cu © pompl de vid, deterainindu-se in acest fel eliminarea bulelor 40 ser refinute fn beton tn tapul turnirit, ‘EIN Up0R Beton ou denaitaten specifics sparents roduss, 0» poate £1 ob}imt prin utiliseres unos agrogat obiguit lipedt de parte tint (beton an- eroperes), prin utilisdres Ge sgregate 40 densitate retust (boton ou agregate wgoara)-sou prin determinarea wei spuniri Sau uel degadirt do gaxe in timptl priset uni enesteo de liant gl egragat fin (beton oetlar). : In rajort ou densitates gi ou resistenele lor micanice, Detoanele u- goere se foloseso in luorirt'de cidérie eau in Lucrari de teraotzola- = i ‘BEROH VIBRAT Beton compactizat prin provedeul vibrérié (v. a0. cur). BeronrEni Magin& ce reslizeszi mecanic enestecul de ciment, agregot of 9p% is prepararea betoanelor. BIDINEA Unealt& de vopsitorie alestuith éintr4o plaek de lean eu miner, pee clrei suprafatl stnt fixate mlinunchiurt de “ire lung! de pir Ge pores se utilizeask 1e spoires cu lepte de va> gi le zugréveli- Ye cu vopsele de apt. . Ba ‘ermen folosit tn trecut pentru a denuni o constructie tn curs de sxeotfies oe intrebuingeas& inc fn formuleres "{implarie ae bins’ pentru ugize gi ferestrele din lean. BISCUIT Senifebricat de ceramick fink, are, care umestiia prini o glarurk gi a euporta 0 « dous andere. BTU Conplex natural seu sintetic J¢ hidrosarburt grele gi alte subste fe, utitizat 2a febricarea unor msteriele pentra hidroszodetit, si, ea fant, 1a reelizares betoenclor asfaltice.pieek vinsarb ¢in 1000 ca ce) posta o fat plant, oopinath prin | Tiset pen nus tranchi Ge copae gt Toloeitl a conatroctie pereti=| eioPliotet din Lean, © plangeelor oi @ serpantelor constructtiior | teegigionsle 64 ean. h aus yurnts (v2 a0. uv) gros de 2,5 = 3 mm, utilisat uneori oa nies fn | fealizaren contraplacajulut (v. s0- ouv) qi ea strat exterior in pro-| Gucyia panelulet (v4 act cuv)i ‘BLoc CERAMIC (P?. ZIDARTE) | | corp cerenic cu volumul corespunaBtor cu cel a 4.45 clrinizi, vind ‘goluri orizontele eau verticale, destinat indeosebi ridiried perejiler purtasi de fnchidere 1a constructiiie cu schelet din be- ton arzet. | ‘Termen echivelent: CORP CERAMIC.CU GOLURI PENTRU ZIDARIB. | Bouth Hienent structural de constructie desfigurat tn saprafayt, barat pe | conluereres unor elenente do mict dimensiuni (boltari) care, aiepo~ ‘pe suprafete desflgurate in spajiu (ollindru ou sectiune circula~ pH, eliptick sau paraboliel, calotl eferici, a unui elipsoid sau e unui perabolo{d ete) asiguré scurgerea eforturilor generate de ear cinile ce se trancait oltii, fn elenentele verticale pe care act ‘ten reasins, exolusiy sub forms conpresiuntlor. Bolpile se exec tk de regulli din piatr¥ natural¥ cou din otriatds. soup | AJ metadion, deodices cilindricd, folosith oa ax al mei articuls- 44 sau al unui sistem de suspendare. | soup turvgcan Pleo vttiizete 1a euspende: elenente de finisaj eau de echipare tehnicl, prosentindu-se sub for- a-unel tige din ofel de mare rosietenyi, asoufite 1a un capit et ter- minath a o¢l13t ou un cap filetat, care se introduse in beton prin Smpupoare ou ajutorel um pistol special yi a} unui eartug cu.o ia- cGrokturi exploziDi1s. Capt filetat al boljulut, ou Gactrul mai mare doois ol tajet, Ti- mine afer din beton gi de ol se fixear, folosint pialits Le os trebuie suspenta jan fixares in beton a unor piece sou eleneats- BOLPAR Bloc de piatré prelucrat Sntr-o form corespuncitoare pentru a fi ou- prine Sn aleiteires mui are sau a unei Dolti (v. ac, torment). ‘BRECIE, Piatra naturals sedinentaré formaté prin cimentarea mor fragnente colyuroase de pistre de diferite morimt gi naturi, provenite din sii- imarea unor nasive de rook preeristente. ‘BROASCA, Dispositiv mecanic oti care pot £1 previsute usile fn yeverce fn guttest ot dencaterat. euteres gi descuieres se fac cu ajutoru) unei chet, care, intro Gust fntr-un orifictu prevlsut tn acest acop, ac ao Py ac}ionsari meceni— ‘AMiaj al ouprulut on staniul,de ouloare galbonti sau brant; ee prelu- creas, prin turnare gi aychiere. Se utilizeaek in luordri de decora}ie, 1a unele armituri sanitare, 1s athe oat Sete ve mene ane Ca Siete BUCEARDA Chocan prismatic pe al cMrui cap sint tiiate giruri paralele de mict phronide cu basa patrata, utilizat 1a prelucrarea feyed aparente 0 rie~ ‘tret pentru a objine o euprafayé uniform gramulatn.BUGEARDARE Moa de preiuorare a feyet visibilo a wei pietre naturale sau artifi~ isle ounetind fa iovires ou capu) ctooamudat minis “hocenrda” (7+ e6~| cur) pentru a obsine © uprafayd uniform gramuiat BUIANDEUG Grind de mict @imensiunt ce susfine eidiria eau plengeul deasupra Junot gol de ugi soi de Fereastrd situat intr-un perete din sidirie @in piatr¥, din clrintal equ din alte materiale ou caracteristict sintlere BOON + Diopositiy de asamblare = elenentelor constructiilor aetalice seu din lemn, compas Gin douk componente: bulonul propriu-zis, 0 +196 cu 0 extremitate Filetatt (v. ac. eur) gf ou cealaltl suprae @izensionaté oub forma unui ea p patrat eau hexagonal, gi piuli— 48) Plack pstret& sau hexagonal previguth cu o gaurk Tiietatt corespuncBtor filetulul t4Jei bulomiat. Frin {ntrepBtrundere gi r¥suctre eu ajutoru unet chel, piulite se spropie de capui bulonalui, prestnd puternic plesele ce tre- aa Reena ee eee emer ~ Pleo de ean clopiit, 1Meat& rotundh peo treiwe din lungine 1 dus 1a sectiune patratd pe celelalte dout treimi, folooith ca stfip pentru garduriie din lean} se utt}izeazi Ingropind tn paint pertes rotund, dup o prealabilé ardere superficial’, ‘Termen echivelent: BULAUAC BURGHIU Benurire dati mei nultor tipurs de uneite agchtetoare folosite a efectuarea gturitor cilinirice, Denusire eohivelentt (numei pentro uncle tipurt de burghie pentru enn); SFREDEL structio, BULZ Anganblu de piece de cherestes obfinut printr-o eingurt trecere fe nut trancht de copae prin gater (v. ac. cay), piesele Tin’ pix strate fn ordinea fn care se afleu fn trunchi tnaintea despicirit._ In felul acesta. 20 phatreaz’ laolaltt plese eu desenul Fibrelor gi colerit aseatinitor pentru a fi valorificate tn decoratia nobilet fines ¢ Pentru a ee ugura usearea lennulus, seindurite componente ale untt bulz se separ cu gipet, care le mentin tntevtirtate, ugurind circu jervlui fntre el: ‘BURLAI 1. Tud cu peresi. sudgiri, ce sectiune cirewlars eau éreptangniu= Jer, care folosegte 1s conduceres pe vertical a apelor meteori~ ce solectate tn Jghaburfie invelitortior. Se confectionesri din tablt de ofel sinestt sau din materiale din polinert. 2, Tub din tebl& ou pereti sudsiri, folosina 1e conduceres gezclor Ge ardere cltre cogurile Ye fun; Serutilizeartpentra sobele si maginile de gitit metalice, carp nu sint legate organic cu con- BUSTEAN Forfiune drespt&, neprelucratl, scoest dintr-un trunchi de copac. ‘BurEROLA Unesit pentru formares capulut de stringere o} unui nit, consti~ taitt dintr-o pleat din ofel previzutt 1a o extrenitate ct o con cavitete corespunsitoare formet pe care captl de nit trebute ek o cepete prin batere, tar la cellelt capht o terminatie care sk per~ mith loviren ou cdocanul; uneori butersia ere gi un miner. ‘Tarwen echivatent: CAPUITOR.cast Element de rezistentS flexib11, supus Indeoseb! 1a tntindere, for- ‘nat dintr-un wiinunchi de fire metolice sau din alte materiale ri ‘vette oolidar cou dintr-un ensenblu de seenenea pininchiuri rit este 2a rindui or. ‘caDBD ‘Sistem structural format din elenente lintare verticale gi orizon~ tale tn caleulud clruia se jine comma de coniueraree elenentelor a yeoinate gi de continuitates elonentelor verticale gi orizontale situate tntr-un acelag plen. Avest mod de calenl, a clrui aplicare eate condifionati de ugele provedert de proieqtare gi executie (aciguraren rigiditéyii efecti- Ye « nodurilor, unele legiturt articulate ete) pernite de multe ort @imensionArt aventaJoase ele structarit, cant Fleck din ceramicli glazurath Gestinatt resli24rii tabrictaint it exterioare a cobelor denuaite "de teracott* ‘CALANDRARE, recedes tsologio de foreare barat pe treceres uma meerisi in « Ze patios printrs oilinrl din ofel cee evese, pentre @ ine asttel felis, covonre anu pisst de grovine naira, Gelanararee cote Zolooita Sn Sndustrin nateriaictor plavion pentru f obpsae proto ou Suloottarit de pide ge cerearere pensar ree Sent din poliolorare de vinil, pitctle de joListises rertest ae soc ; | atom i Magini format din mei multe perechi de velfuri printre care, mab teriaiul de prelucrat, edus prin inoMzire la starea plestich, e ste ficut sf treack; tm functie de caracteristicile materialulul Betseret, aceate eate debitat eub rommb ae foate, cover ant pi _| cu eral din Sackyere este atras {a fooar yi alinenteast on oxigen arde on Cc Ht te ales ae encode ver ert Se es ee earmark mist ectnties |cemsumamniees emerioectone ie ee ee eee ‘mer aiserst de opti (nlure suuney ere egomrney e= Seneca eas Giasrein ent elite ot ca ple decom att oon ie Sein comer toate eee cALORTE Unitete de MKourk contitativi © o&ldurii, corespunzind contitsiit de chIdurd necossrdt pentra a riciea eu un grad Celeias tosperats~ a unui gram de spt, In mod practic se Iucressli cu Kilocelorii (colori mari). CALORIFER 1s Denunire perinatl pentru sistenele de ineWizire central. 2, Denunire dott in mod inpropriu radiatoarelor instelatsilor de Anel]zire central eu abur sau eu apt ca jai. ‘OARAL DB FOU einen nsetaia tt svind ro- ana) atonat ut perete neu anoles Sn grovine Sin cco eotuee ql ssigare everuren tn stoned, deere aoepst- Rhett s.gumesor de ardore ale umslvapares inotieitor ot Zot He prin anderen wml conootihite ayes tsajebaloretat prin ahferempa de preuiuce dintre 2006) Tightarid ow fooere. gl terninatia ouperioaré a ome 20 2, rea combustibi aint. ‘Fermen cobivalont: COS DE FUL CABAL DE VENETLATI ‘Yani vertical adodat wi perete sau inolus in grosimen acestuia, o- vind roliT-de.a activa vontilarea naturali a Snckperilor gi ée 2 condi ce aeral victat itre exterior, déasupra acoperiguln « Camaiul de ventilayio™indeplinegte aceasti funo}iune datorite tiraje- dai ce se creiasé din cousa“diferentet de presiune atmosferick co xioté Sntre punctul Sn care cansiul de ventilayie commicti om inctipe~ {i terminatia ea oupertoard.CAUALIZANE (XHSPALAGII. DB) Staten de echipare tehniol a elidiriior asigurind colectarca 91 e-| vaouares apelor usate. : | Termen echivalent; THSEAIAPII DS EVAGUARE A APELOR UZATE. caner Panou mobil ol unei ugi. : | ‘Termen echivalent: FOAIE DE Usk _ | cancz0e : Unealth de cidurie constituit# aintr-un recipient tronconte (0 fa) prevésut cu un miner lateral, utiiizett pentra agterneres nor— tarelor pe suprefezele orizontale prin turnare eau pentru eplic rea lor prin aruncare pe eupret rie croum Rock argiloasé de euloare a1bi, formatt,aeproape in exclusivitete | Gin aici eristale lauelare de caolinit (v. ac. termen). | ane | Siicot baste de eluniniu hicratat, princips! constituent a} argi- leer, ‘Termen echivalent: CADLINIZA cap DE BULON i Extrenitates proeninent& e unoi bulon, ou diemétre mai mare dectt ti Ja, putind even forme ditertt, CaP DE NIP Terninetio proeminenth « niturtior, cu Osametru nei mare Gectt | ool ot thet. | Se ateting: eapu) de agezarg, cu'cere nitul cote previsut din fe- | vrica gle gi care poste aves diterite forme in report ou neo | tle de utitisare, si capu) de etringere care ve formeasli pe 100 Pin batere eu olocant. capranrears Ansenbau de fononene de atractie sau de reopingere ce au Toe tn zone de contact 4ntre un 14eh46 i tn gold sou tatre douk aichide ‘ge mu 20 pot onenteca, fin canate de soctiune foarte nick, aceste fezonene duc 14 escensia~ fea oot le ooboriren nivelulil 14chidelor, 42 Panotie de stracyie 1 de tendinge de reepingere ce extotll tatre 1iehta gh peretit cana juud. (CARSONATARE. Proces de intlirire a mortarclor de ver grea, ce rezultat 01 cosbi- airit, fn prezenta epel, a hidroxidului de esleiu eu biokidul de carbon din ataosferk gi formtrii carbonatului de caleiu. i ‘CARSONIZARE SUPERFICIALE ‘Teatament de protectic impotriva ac}iunit uncr agenti ‘biologic! (in~ secte, bacterit, elge, ciuperct), conetind tr formarea, prin arde- Fe intreruptt, a unui strat de 5.+.5 mi de cirbune pe suprefata pie lor din lonn ce umoasli a fi ingropate fn plmint: otfipi pentra Rejea tridimensional ¢in bare de oe) beton audate in punctele de contact, destinatt armirii pieselor din beton armat (v. ace termen) ‘ARTON Produa industriel obginut prin aglomerarea i presares unei paste Ge celtlozt, aseutntter hirtie! dar Livret tn grosimt gi cu‘un grea do rigldttate mat ridicat aéeft a1 acecteto, Sortizente de carton ca carecteristios veriate Antri in alestuir or materiale folosite tn constructit: cabtenul ~ suport al selte- olor de vat de eticll, cel utitisat 1a realizarea cartonm}ui oo- fartat ete.CARTON ASPALTAT Materiel hidrotzolent dobtndit prin impregnarea gi acoperiren cu! bitum a unui suport de carton celuloric. | Prin extenie: Genunire Gath nai multor tipuri de materiale de tipm) cartonului asfaltet, 1a sare suportol ongine gi alte fpr dectt cele de celuionh gu 1a care fibrele de celulost int tnlo+ feutte cu fibre de alth naturi Cox: carton acfeltet pe bast de fi) bre de abost eto). canon onpuLat 1. Materiel floxib!n format prin'2iptrea © doutl fol ain carton aub- fire dintre care fine plan gi cenlalth ondulatk, avind uncle utiii- virt gi tn tndootrie meterielelor pentra szo1etid 2, Materiel rigid ebjinut prin 1ipiree unet foi de carton onduiet intre dout foi de carton plane. casa Care se sparge ugar 1a lorive. cat 7 Spatiu util cuprine tntre aouk plangee ale unei clédiri, tntre ulti- sl planges gf wenperig, tntre Cog @ sper. ; Termeni wohivalens (on unde eiteronttest do sone): 324, MIVELe plangeu seu tntre ool, CATALIZA Fenomen de influenere - fn eensu) activirii - 2 unei resctii chi~ ice prin presenta une! eubstante (catalizator) care réaine neno- aificatt 10 finele reactiel. caverus carecterizath prin electicitate gi reztsteng 1s pitrunder pet at gexelor. | Prin extensie: denmire dat& moi multor eubstante de aintest cu fropeletuys speoplete de cele ale etoesiat natarel. | cazan Behipauent tehnic putind ave resolviiri foarte variate fece flerberea unui 1ichia. lainey Bark relatiy scurtl din ofel-beton foloaies pentru suplimentares ee}iunit armiturii piesclor din betor armat in conele mal puter- nic olieitate, indeosebi in zonele intinse de pe reasime sie pli- eller gi grins ior. chunk in care se ‘aan sudstontelor care o fneorporcar i, chm ‘ratomont termic care const in fncllzirea unui meta] 1a 0 tenpe- brusc intr-un mediu lichia, go- atari determinatt gi ricirea 08 sau chiar solid. Prin otlire, gi dupll elu) tn care aceasta este condusti, metelut gi modirick proprietiiyile fizico-mecanice, devenind dup nevoie, jai elastic, mai dur ote. | | ‘chPRIOR Rienent conponent e1 unui acoperig din lean, conatituit éintr-o | grinzigoarti orientath pe Girectia dp-scurgere # spelor, resentn’ pe pone gi suportind astereala (v. ac. terment) sou gritarcl-at— | port ol Invelitorit, \ cherugiak Eienentl sau materialul ou care se face o etiptigtre. cheruith (os usa) Modaiitate epecifick de reslizare s cadraloi fix a1 unei usi, tn care toeul este continuat eu plese corespunsitor yrolectete en of cUptagesso¥ xidirie Amberioralud golului ugit pe intreaga grosine 8 peretelat.edenugras Acoperize a fejei intericare @ unui aisten cou unui clement cu un material ce trebuie stint esigure protectie: ctptugires unui cup torgcu cliriniz’ refractare ete.” | ys Buteroiit. cinioh — . Corp prienatic din material cerenie destinet lucrirtior de s1atrie. De regull, Simensiunite cirtatztior oo aft tn reportol 1:1/2:3/4 petra a pendite "seoerea” (agezares cu rosturt verticole alter ete) core confer s1Briei onogenitate gi coesiune. Clrtatssie pot £4 pline eau cu goluri, pot even forme, dinenstunt | sh caracteristic1 eubordonate diferitelor douentt: de utitizare, Dineneiunite c&iatzit pline ce oe fabrick tn qare noostré sint 24/11,5/6,3 om ter ale ofrtatess efietente eint 29/14/8,8 ca chniurpi aparewni Denusire foloaitX pentru 21dtrie de clirtaial astfel exeoutatt In— eft eb nu mat neceaite acoperires ea te poutels. ZSokria in chrimicl parent impitct folosirea unor cUrlinisi ale~ ee, onogen eolorete gi flr defecte gi executares foarte atentl’e sidtriel agn ee desénl rosturilor ot ee presinte eft mat regulat. Rosturile 2idliriel ee tndeast eu mortar netezit ‘cu griu pentru e be Smptedeca pitrunderile de api gi murdirires datoritt pitrunte~ Filer de pref. : i ckniurok ceLuLaRk - Denunire folosité pentru olrtisizile ou goluri numerosee, cu pereti subtirs, totalizind peste 40...50% din sectiunea totels a tirtiat- ake 2 | chek’ cu GoLuRE MARI CrtmseX cu golurt Yertieale ‘eau orizontale totelisind peste 50% din secfiunes totelé: dows golurt longitudinele, patra goluri transversule sau opt goluri vertical Se utitizeat 1 2idirii purtete gf do uxpluturt pentru s ugure constructie; au Gimensiuniie ctirinizit pline obignuite. ciniaxvi cu GOLURT VERPICALE 156 CArsai4k ou goluri verticale co totolizeasi ce] mult 19% din sec une} se produce tn acelagiformat gi so utilizear¥ tn aceloags condi¢ii cu ciriiatz ile pline. Bxietenta golursior determin economtoirea materict prime, duce 1a ecurtarea timpulut de nscare gi de ardere gi 1s econonie de con bustibsa, chwfurbi cu OoLURr VERIICALE 30..440% CUrtinta& ou golurt verticale ce totaligesz4 minimum 30% din sec~ lune; are 0 capscitate de dzolere termicl mirith Sn raport ox ok Fimide plink (50 om cirtimidy de acest tip echizalens cu 37,5 ex grosine de perete exterior din ciiriaid¥ p1inX), Se fabricti in formatul 29/14/8,8 om. ‘Termen echivalent CARiMIDA EFICIENTA, cinixxoi ve Pagani Denunire dati diferitelor tipurt de elenente coranice destinate plactril fejedelor, cares prin goometria gi felt lor de agezare, Jintese aspectul 21a¥rie1 cu clirtaids aparenté (v. acy termen). cinkerk ve Puaiseu Denusire dat tn mod npropriu uilor corpuri ceranice pentrs pian~ cHréaiah din cerenict ondinerii sau, uneors, din cerenick refracts Th, ou grosines de 2...3 oa, destinath olptagirit intertorulal so- Dolor de teracoth gi focarelor cazanelor gi cuptoareior chmiunA wrcrmitih ce Ciro cv ODE VEROIEKLE 50... 40% ‘OkpAMIDA REFRACTARL ouriaid executet din angile refractare, reristent# le temperaturs Hoieate, utt2izeth 1a eiptugires cuptoerelor, focerelor cazanelor {gh coguriior de fum ale eictenelor de ine¥isire centrals.CELULAR, 1s Care confine in masa #& pori numerogi: beton celular, polisti-| ren ealular. 2, Presentind nuneroase goluri de Ainenoiuni aici: olrlinidk celt Jerk, panourt celulare in material lennos ete. CEMENTARE ‘Trotanent terme gi chinic eplicet metalelor pentru detersinarea nor nodificirt ale propriet8yilor fizico-mecenice ale straturilor jor superficial camel | Hieaent de constructie orizontal ce are roll de 9 asigure lesB- | dura pere{ilor unel constructii din aidérie gi de @ prelua even ‘tualele tmpingert orizonta! Depi pot £4 realigate fn numeronse feluri, cele moi deo intfinite ‘int centuriie din beton armat turnete dealungol pere}iler 18 ni-) yelu) flecHrui plangets eanogh Residue solid de naturs einerell, rezultat din arderea complet = unui combustibil sold eas 1chid. cxnugh zouninoams Reridua mineral al arderii combustibiiiior nolisi, presentindu-se ‘sub forma une{ pulberi impalpabile care este antrenat de curentul garelor de andere. Unele venigi rduritoere au coldtji de-liant; altele-constituie-adet— sort nigraulice care, prin aeocieren Jor cu clinchertl in product is funor sortinente de einent, permit economia de clincher. cEP de forak cl indrick seu prisnatic# cu co Joma pentru a ee imbina cu o alt Pi Snetturé de forak corespunzitoare, m= tn dolgherie? Proeninentt re este previautt o pico din ‘8 In care ova practicat 0 0d itd scobiturs seu duce. uneort, interiosre. cERAMICH Denupire dath producclur obtinute prin erderes argiielor. CERCEYEA Denunire dati razelor mob: Denuntr tLe ale ferestrelor, cars poarth geamursie. Seperere © granulelor Tine dintr-un anesteo, prin eae 0 Prin treceres printr-o (CHERESTEA Senifebricat din lean de aiferite @imensiuni, aviad cel pujin dou fege plane gi parelele, obfinut prin despicerés longituainals © trunchiuiui de copac cu flerdstraie mecantc: In report ou dimensiuntie lor in sectiune, produstie de cherestes coputh denumirt specirice: sipet, s@induri, rigte, grins, dvlapt ete (vs acy terment). CHESON (PREPABRICAT DIN BETON ARWaT) Pies prefabricatl de acoperire din beton armat, constituits cintzo menbrant cu grosines de cca 3 cm, tnthrith cu nervuri marginsle si, ourerer Materiel de sidirie ce se presinté eub forme unor Diocuri prismati— 0, obfinute dintr-o pastl din plinint argiios inauiat cu apX gi o- nele edauouri (nisip, gunot de grafd, pate tocate, pusderie de in 2 efneph ote) gt uscate 12 poare CHIE Pret, putind avea variate compositii, tn report cu care, fn timp, be SntUregte, devenind rigich eau fg plistrosst plasticitetes, a: tinath lueriiriior de etangere (v.ac. cuv.), Tixirii geamuriior tn cercevele eau nivellrit micilor imperfectiuni ale suprafetelor ce trebuie wopxite.CICLOPBEAN (BETON) Beton fn care aint inglobate blocuri mari de piatri brats anu bu | Mts mart do Deton renultat din decolirt, foioeit fn general 16 | fundefiite din beton simpin. | (CICLOPETANA (2TDARTB) 2AdArte executats din blocuri mari de piatrs naturals cioplits, neslegate cu mortar intre ele. ‘Temen echivelent: Zidtirie cteloptctt crexr | tate tinieceach ietite starate puta ¢ fone seca el proprietMti asemindtoare celor ale pietres. | 2, Prin extensie, denunire dat unui mare nunir de aubstinge aud Forni de Tlusde sau Ge paste care precintt proprietates dea 80 in- tert in timp, putind soltdariza fragmente din alte materiale, CIMENT ALUMINOS: | ‘tent industrial bigraulte, oaracteriset. prin tntirire foarte nepidh | $4 degaJare puternick de clildurk in tfopel prizes, produe prin arde- rea unui amostec de beuxitl @{ celcar eau a'altor aubstante potrivi- | fe pentru 9 determina formaren unui confinut ridicat de aluninats de coleiu, omen oe avuzonze Lent nchidrautic, obtinut prin aicinarea, tapreuni eu unele adau- | suri eu rol de intsiator de prizi, a pietre! de ghipe arce pink 1a teaperatura de 6...700°C sau e anhidritulut natural (vy 20 uy) u seat $n pri abt. | cmon? PORTLAND Lient {ndustrial eu proprietagi hidrauliée cu continut de stiicatt 4 eluminafi de cateia, objinut prin arderen costrolatt pink 1a vi ‘triticare a unui enestee onogen de calcar gi argil& gmat de nici norea fink a produsulut astrel objinst. CAmontul Portland cote liantul de barti in realizarea betoanclor ca $1 fn produngia unei mart game de 1ianti incars, alturi de einen ‘tl Portiand intervin gi alte edausuri. cmmrey Constructie din 1enn seu din mete, foloests ce tipar gi, cel mo! ‘deoes gi oa eustinere tn tinpul conetmuirii urui arc ana unet boltt in zidtirie sau din beton. cr0e Indoiturk efectuath 1s cepetele barelor de oe) emmturi, pentru e asigure ancofarea lor tn -beton Torosite ou 190 betonulus, emcan Unenith format aintr-o mooK de metal sau din alt materiel, fizots Pe un miner eau coadi, care servegte a tronsaizerea energie! prin loviree unui materiel sau sitet uneite. Ciocan previirut cu o concavitate 1a pertes frontalX, utilizat le formarea copului de stringere ol unui nit. cmocan DE LIPIE UneeltS pentru fneWizirea pieselor e¢ uraeazi a fi autote cu aliaje gor fussbi0, Glocanele de 1ipit sint inotieite cu etirbuni, fa flackra de gaz sou prin rezistente electrica. CrorE TEE Operatie de prelucrare prin deaprindere de agehli, prin lovire, seteriele ca leandl, pistra natural sau artifizielt ete.erm pispositiy forast dintr-o raui purtind o faplotituré din simi eau ¢ {abit perforath on ochiuri de acelagi Cimensiune, wtilisat la separa yon granulelor de diferite niirimt ale unui materiel cum ar ft niaipul piotripul, offrintturile do piatri etc. Fernen eohivalent (nunai pentru otururile din Sapletitar: de eirmt on ochiuri nilimetrice): Sith cruRUIRE Separaree Guph uirine © grentielor dintr-un smestec prin treceres prin giur (v. ae euv). cLaDIRE construcyie supraterent ce de regulk servegte 1e édipostines unes netiviteys umane. cum yaterial fluid sau viscos, foarte aderent, o@ permite asanblarea prin Lipire a unor piese din lem sau din alte materiale. Cleturiie, a obror rezteten}s crogte foarte mult prin uscare sau in ‘urba une! resojii obimice o¢ are loc dup aploarea ior, sint mult folocite in tinplirie pentru solidarisares conponentelor ain lean ale pieseler de mobilier dar ¢i la aploarea-umor fintsajs oun ar f4 ta petele, furntrele ete. ‘Tormen echivalent (cu unele aiferenyé de sumny4): ADEZIV cuESrE 1s Uneatth folosit® 1a scoaterea cutelor, 2, Denunire dat mei multor onelte cu utilisiri variate gi eu nod ae fonefionsre asenlinktor aceluia a1 clegtelut de -scos-cute: clegte de perforat, clegte de that strms otc. 5, Dispositir de eolidarizare e pieselor unei garpante (v. ac. cuv.) format din doi dulap! ee prind Intre ef piesele ce trebute legate. Asigurares siatemului se face prin buloane ce otribat atft clegtit cit gi plesele pe care accgtia 11 leagly oneori, pentru nirires ri- g4dithsii Legiturdi, intre clegti gi piesele legate ae oxecuti gi {mbintrt prin crestares lennului, curmoaE 1, material oeramio vitrificat, ‘Termen echivalent GRESIE CHRAMICA, 2. Materiel vitrifiont sud formi de granule, obyinit prin arderea junat anestec de caloar, argilé gt alte oubstante petrivito gi prin ‘a ofrul miicinare ee objine oimente) Portland. Denvatze completi: CLINCHER DE CIMEN? PORTLAND coavk pe xfnpunick fwbinene utiliget® indeosebs 1a piese Gin lemn, @ cire! tHieturé de fora trapezoidal 11 asiguré steb{litetes 1e intindere. conua 1s Moonie Lep88¥ a nod scoperts. 21 Denunire dati unor plese cersnice eau Gin axbocinent, folosite ponibolatitertet ett ininet foe onmael a lenentatent tayanstartice executate din aceste materiale, Teruent echivelenti: OLANA DE CoAuA, Tali DE com. CocuTLIFER Denunire Gath rocelor formate prin aglomerare de cochi2ii ef frag- mente de cochilii: cullcar cochilifer etc. conzruns Carectertotice unui neterial, legett de interactitnes Zortetor de stractie intermolecular gi de strecturk, de a optne rezistents in— cerciritor de distrugere 9au de deformare; aubetartele of moterie. ele cu coeciune redusli se sftrint ugor dar cele Mpsite de coeztu- ne nu pot fi formate, comma Riper realisat din lem, metal sau elt material potrivit, destinat turniita elmantelor ain detgn arnat. (COPRAY ORT Cofres care réaine tnglobet fh-geea betorulul turnst. Termen echivalent: Cofraj pierdut.COFRAS REFOLOSTAIL Cofras realizat din astertale reziotente gi tn aga fel alektuit ine eft duph Intariren betomului s& poatt fi, donontat Pink @ o¢ degreda, In vederes unei nol utiiizisi. Gofrajele refolosibile perait tntre mai multe zeci gi efteva sute de atiliztrt suecest ve. . | ‘cOLOANA Donumire dath tn unele caruri sttiptior eu seefitne etroulars Poligonels. (v, SPiLP). couoani, Denumire dats in ddoumentajia tehnick, conauetelor verticale . comManARE | Actuperen portior unut meterie1 pores cu perticule fine purtete in suspensie de fluidele ceai. stribat. f couse | Sistes Giepere cu cel pujia dou faze in care faze’ élsperok se ghse~ ate sub formé de particule de mirine'intemmediars intre cele cor! ponsitoure dtspersiet moleculare (10-8 (2074 ea). ea) gf dispersie! mecanice commystrszt, Care arde, cu sou Turk rinctrs. ‘COMPACTARE | Intenare; operatie de,efeqorare a porcsita}it omit eieten grenuiar a es) tester cheno ane CoMPRESIBN Calitetes unui corp de ogi nicgora volumul 3a ectiunes unel pre aiunt exterioare, COMPRESTBIL-ITATE Proprictates unui corp de @ suferi o miegorare de volun 1s actsunce presiunilor exterioar, COMPRESIUNE Solieitare meconicll recultetl din actiunes eimuitank asupra unui corp & Gouk forte egele gi de sens contrar ce converg peo ecelayi Sub efectul compresiunti, corpul supus acestes soliciturt presints tendings de agi micgora dinonsiunea pe directis pe care acjionce~ 24 forfele ce produc compremiunen. COMPRESIUNE CENTRICK rerultante, Solicitare a unei ptese prin acitunes unei forte de compresiune a~ Fe actioneast noraal pe o seegiune, Sn centrui de greutate al acee Stela; tn eceastl situayie se poste considera cl eforturile de cop- preoiune ofnt repartizeté uniform pe sectiunes COMPRESIUNE EXCENTRICA SeLicitara compel a nel pees prin actinnea cael forte de esbpre- SMR UEEE 2G ipnamst porncl. po « scnftunes dn a1dspunee deat cus peer Rreatit ac{iunit met compresinn! excentrice peste fl epreciet sa ‘fentin Wed eftpcesiunteentrice somiet on ee] al enct eupie da forte; ca resultat se tnregistresz’ o repartitie inegal# » efortu- fee ode ceatinsi ah ecient can comer asieat ce teeatetoftG™ te eave, chfar-apardjia pe:aecjiung « uoor eforturi de fotinder es aeruiet en 1, Magin cu ajutoral clireia se realizesst comprim fe altor goze 2. Maging cu ajutorul clireia ve efectuea:4 0 couprimare: compresor COMPRESOR RUTTER Magin’ eutonods2K grea previizuth cu rulouri grele din font sou din ofel, cu ajutorul clireia se compacteaz¥ terasmentele drunuriy‘COMPRIMARE Procestl de micgorare o volumu}ui unas corp, prin aupuneres 2at te sunea unor forge exterioare. commatoR Aperat utiliat fn instelagitie electrice din constructii, ce perath ‘te dup vote introduceres seu scosterea din etreuit simulten sau seperaté s mai multor consunators (iWspi diferite, becurt diferite | ‘ale sceluiag corp de iluminat, resistente edectrice ole eparateJu- jut electrocssnic ete.). ‘concason, Magink folositX 1s afrinares rociior gi sinereurtior. reoize. 2, In partioular, in construo}it: formarea de plosturi de aps prin condensarea vaporilor din atnosferi pe fafa sau Sn interiorul mor 1, Brecerea unet substane din stare gazoask Sn otare lichidK, pria | eienente de constraotie | ‘CONDENSARE ‘recerea une substante din faz8 gazoasi tn fark ichtex (termenu? eete folosit indeosedi cu referire 1a trecerea vaporiior de ap¥ tn stare lichtd&, pentra alte gaze utilisindu-se de regu}é termenu) ‘Lchottere) | CONDENSARE (REACPIE DE) Reactii prin care se forueas’ legkturs noi ttre stom’ din aolecude Gifertte nau din aceiag! nolect?s, dind nagtere uncr eubstante not, cu sau fir eliminare de substenye secundare; ofnt spectfico Indeo— sbi doneniuiui riginilor sintetice (vy. ac. tersen) ‘Termeni echivelengi, cu uncle diferenjier! de nuanti: POLICONDENSARE, FOLIMERIZARE, COMDIRIONARE (A ARRULIE) Wott ticarea osracteristictior aerulut introdus utr spayiu.oon- strut pria sistem) de ventila;ie’nscantos, ia veterea miririt com fortulnt! rHoire in timpul veri cau Snoifisire a tapul derait, u- iaifieare a acrulut prea uscat ‘sau scare a celui prea ued, cura Virea de praf am de alte nooivititi eto. conpucrat a. me ‘A @ostinstt transportulad uno fluid, 2, Denumire utilizati tn doctmentatia tehnict pentru condnstele ortsontele. conpucrrvamarE ELEoTRICK Carecteristica unui material Ge a fevorize propageres curentul electrie. ‘Termen. echivelent: CONDUCTIBILITANE ELROPRICA. Conpuorrvrtars TEmEIce Caracteristion unui materiel de a favorisa propsgares cfidurii. Termen echtivalent: CONDUCTIBILITATE ‘TERUTCA, ConDUCTOR -LBCTRIC Denunire att Firelor, barelor, cabluriior ete, prin care circuit cu- Font] electric; conductoarele electrice pot fi lzolate san nae CoNPORE Senza}ie de bunl stare TizidlogioN coterminsté de actsunes divergi- lor fectori de medtu: ‘tempereturi, ipresiuns miditmte ete, ofnd accoten ae af1¥ intr-un raport favorabi] cu ce- Pingeie organiamuiat. Atone{ cin unii dintre acegti paranetri ee Indeslrteari de acest Peport favorab{i, apare wensatia de inconfort: ctidurk, frig, ueck~ cfune, unidttete, insurietentii regpiratorie ete. ‘Permencl este de regul¥ extins gi Ae gredul de echipare # catrulns wie}ii ou echipanent oi14tar, mob{1ier, mi fiosce de a influents factorti de meain ete.coNOLoMERAS Piatrd natural sedimentaré formats prin clmentarea unor fregwente do, piatricde digerite mirini gi naturi, proventte éin effrinarea wor ma- Sive de roca preexistente gi rotunjite prin rostogolire in timpul trans portulut lor de oitre ape dealungul albitior riurilor. ‘constsTENy: Tercen foloatt eu reforire Ja gradul-de plasticitate a) detonudat ou el morterslor « Conven}ions) se adait trei grade de consistentB: vintonsi, in care seterfelul au se lapindegte, f1ui6H, In care meterietul curge, st meterinlul prezintl o tending de plastic, in cere, TArd » curge, Pispingire sua propria greutet i coNSOLA (GRIHD) 1s Grind tnesstraté 1e un capt gi bers 1e cellelt. 2, Portiune e une grinzi rezenste pe dou eau mei multe rea zone, preungith dincolo de uni) dintre reazemeie extrene. consrRucp TE Lucrare 1egetti de teren, servind le adtpostires unei activitltt eu 1a acoperires unel necesitéji unane: cl¥diri de locuit, ele) culturele oot de productie, oft de transport, Tucrirt Tt arotehnice ete. = : i CONTAINER | Gee eee ieaeenaad oo See ean cero Sse care ‘CONTRABUTEROLA, Dispozitiv cu inerpie mare, prezentind o concavitate de forma co— pului agezat 9) nitulul, utiiizets pentru a-1 menjine Sn poritic eth fn tinput operafie! de batere # cspulut de stringers. | ‘Termen echivelent? CONTRACAPUITOR. CovrRacyrE. MWogorares Gimenotuntlor unui corp ca urmare acfiunti unor fac~ tori extern! sau interni (€. ex. contractia teruich ~ efect 5! sctderti tenperaturii) ‘Tormen echivalent: CONTRAGERE. conrmacpre Temaack Jmensiunilor unui élewent oarecare prin sei Usegorares (COWTRAGERE va urmare acfiuaii Gfor factori diverg!, © volusului u- usegorarea, oi Neontrageres” Leanalui prin uscares at comps 8 86 pila, commune park de len sou de metal agezets fn plen vertice) ef inclinst= 2a tin unghi de 45°, foloasth pentru’e tranmite forte dele o plesk Gatzonteld (grinds, pant de acoperig), 2¢ 0 pies verticals (po; ctsip), in vederea reducer’! deschiders! piese! orizontale sf Pen tra a seigura nedeformebilitates sieteaulut. ‘COERAPLACAS ‘Semifadricat din lem, obfinut prin incleseres unui munir impar ce foi de furnix (7. ao ouv.), Tidrele unui strat fiind orientate 22 ‘un umghi de 90° Sn raport ou.cele ale straturilor ou care vin Sn con— tact. Caractericat prin nodefornabilitaie a variajiile de uiditate 94 ‘Prin bunk comportare din yunct de vedere mecanic, contraplacasul este atiiizet n industria mobiliersint, in unele eonfeopit din lem ote. ‘Tormon echivalent: FLACAS. ‘CONTRATREAPTA. Denunire dath plantlui vertical seu fnclinst et Lees dows trepte ‘CORTRAVINTUIRE Anigurare a otabi1ithyit (rigiditpii) unui oisten elettuit cin bare, prin ittroducerea de legéturi diagonsie.convecror eoaeaa aparat {neKisitor zomat dintr-o surei de cHldard (une caunat suite | Fenonen distrustiv de naturk chintok sau electrochinios, avind oa o fevi eu artptoare prin care circulK abur sau ap cald%, une eau nai | fect exradaren elenentelor netalice sub acfiunes oxigemulul 41 une aulte resiotenge-electrice ete) cuprine tntre dot pere}i din metal solid din ctnoaferd, a apelor minerale ona a aceior ce cox{in seit can ait material resistent gi stabi 1a oldurt, a oles func} iona- ma alesis sauce altor agent chintct Fo 00 Deseasit pe uctivares migciril serulat inefistt tn contact ca oR cERMTe CU oo Beis ciacrs:toonvectie): RAMIC CU GOLURY PENERU 2DARIE convect12. | ¥. Bloc CERAMIC a ConP CERAMIC PENTRU PLANED Mod de difusere a cXidurii tntr-o inclpers, bazat pe circulatia aeru- E ut, determinats de asferenga de greutate aintre serul-IneKleit in i enunire detK unor corpurt ceranice cu goluri cu forme varsete, an mt nae Se ne Aestinate £1 folosite 18’ reolisarea unor plengee nonolite seu cu RM eter ree ae eens, elenente prefabricate din baton armat. coPoL THER = osonausi Bese senna (Phos sees ecraet cist aestics 2 | ised cin leon, ¢ @inenatuntie woot grins gon wit rigie,_ayosate oh polinarh estaright eopoliner polietileatpolipropiionly eopett= a st kn ts per | Steere, mace reea eae comoy ne swvak | i 0s DE rum BPP cyesscusceatl Socata ain'matalei -topits ax: flastieaint ead siraei de suGurk pe linia de inbinare a cous pies’ aude | Teraen echivelend: CUSATUEA DR. GYDURA J | a Pies tubvlar& de legiturii cu axa curbi, utilizat} le schimbarile Ge Gireotie ale conductelor, atunci cin aceasta nu se poate res Denuaire dat barelor ain ofel profiiate prin laninare avind tn see- de ttventte ate contactor, atanoi cint aceaoy ? fiune forma literei 1 cu braje egale sau inegale. ~ = =~ ‘Termen echivalent: OFEL PROF: rere eee eee J cork cupnigh * } Numir fnseris pe un desen tehnic, Elesent do arnitecturd“iogind din planol fefedei Ie pertes superioer _tunus representat, Pi 8 aceatesa pentriia o apira de apele pluvisle sau pentra oi crefa un coronnent. | Cornigete ae pot execute @ jn sidArie de clrinid’, pietri, beton aruat ete. + exprinind 0 dimensiune » obiec~ cork (DB NIVEL) Distanga dintre un punct gi an plan de refering: cote virfului nut munte in report cu nivel} mtrii, cote pardoselfi uns! ete in raport cu nivelul pardoselii finite a perteruies ete.‘coWwR 1. Uanustve dutt eatertatelor ae pardossolh fiextbite ce se 2iyee 24 sub fomil de foi, in sulurt: cover-nochett, cover din policlon Funk de vinft ete. 2. Denunire dati unor produse textile destinate tndeosebt scopert- Fil perdoseiior din Jenn, : | conkrizunl | | Plena teeter eae Heras yaaa pees a eee eee eee | ay hae tty aeons senses, co, aa ena enaenaees Corp 30112 omoren, avind perticulele constitutive (etoni, ioni, eneculs) repertisete tn apetit in 20d ordonat, te nogurtie ened | retele tridimensionale; dstorith acestel structuri, cristelele de voltate liber lau forme geonetrice regulate specifice. | 2, Varietate de sticl& compusé dintr-un anestec de bioxid de sf1i- clu, siliest de potasia gi eidiest de plumb, cerecterizet® prin swansparenyi gi etrélucire deosebith Teraeti echivelenfi: Sticl# plumbo-potasick, Cristal de: plum>. CRISTAL DE BOENTA bee Sticlb de calitate eupericers, compueli din bioxia de afiietu, af- Sheat de potgeiu gi eflieat de caleiu, incoloré gi transparent u- tilizat fn decoragie ca tmlocuitor - inferior totugl din punct de vedere celitetiy ~ al cristelulat de plumb. Ternen echivalent: Stic1& calco-potaciel, cust Pioxid de ef2iein naturel Sn forsi erictelint. Pies de sclidarizare-a componantelor @in lenn ale mei constructs, formatk dintr-o tiJ6 metaliok ascujits 1a o extrenitate gi turtite la cebiaite. Caiul este fucut, prin levire on un ciooan, si patrunds forgat in plesole pe care le Jesgh,; phrimine fixat datorits treciiri1 putermi- oe de: pereqit glurii pe care gio oreiaek comprinind fibrele lemm- Sieten foruat de dou for}e egale gi de sens contrar, care acticnea- 24 asupra unui corp, pe direoyii peralele. “acyiuntt unui. cuplu este o mi ae rotire. Elenent de acoperire boltit of etirut intrados est» conetituit Gintr-o suprafayt de rotezie cu axK vertical gensratk de un arc de cere, elipst, parsbol& etc, cu un traseu age alze ineth scurze- roa oforturilor generate de greutetea proprie gi de sarcinsie ce incaret cupole st de compresiune, cupron Znotelagic in care oe pot realica teuperaturi inalte necesare deszi- gurkri4 anomitor prosese industrialer-cuptore-tunel pentru arderea ‘mor produse cerautce, cuptoare de clap pentru aréerea varvlui, cup- toare retative pentru arderea olischerului de iment ote. ‘CUPTOR CIRCULAR Cuptor eu camere,in care camerele de arderc sint Insirate pe un taseu eireuler sau eliptic. ‘Termeni echivelenti: Cupter ineler, Guptoh Hoffmann‘ga funcylonere continu consti tlt aintr-on gir fark oftr— s ganere eo comunick intre ele, fiecare dintre ele pitind com Qirect cu exterforut printe~o ugl, g! ex un cans) comun ae prantr-un vent. sugeree dizijath a vontilelor gi ugilor deternind 0 oiredatie ath a serului care, trecind printre produsete deis aree, Je “ys Guptor eu conere, Cuptor circular ete. curaor ian Cuptor cu funcfionare continul fn fort de turn eflindric eau tron conse, uneori forfust Gin cou trumchiuri de con unite prin baze me~| re, atflizet In siderurgie Je extregeres fontei din minereu (Furnes) | sneit) oa 1e erderoa unor minetale in industria Iéanpitor (ver, ve puri hidraviice), ‘ In cuptorw) inet, produsele de ars gi coubustibite2 se introduc periodic pele partes oupericart tn otreturi alternate ior extrage- Pes produselor arse se face pe la parten inferior’. Il (UPTOR TUBULAR TonATrV. : Cuptor format dintr-o camers de arere cilindrict ce se rotegte in Jorul una ex longitudinal ugor tnelinst tn report cu orizontale,: previsutS 1a partes sa infericars cu un arsitor cu combustibi2 1i- chia sau gatos. Waterialul ce trebuie uscat sau are, sub form de pulbere sau picks turi, este introdus prin partes oupericark a-ouptorulus particuleles antrenate in migcares de rotire a cuptorulut, cad, traveretn’ euren- tul de gaze de arderé, gi se apropie treptat de Tocar, dup care, us cate sou aree, sint oolectate 1a partea inferioert euptorulul. Cuptoare rotative se intrebuinjeaz pentru uscaren materiet prime la febricerea eticiei, pentru arderea ghipsulut 1a febricares unor ana= sortinente de tpeos gi, tndeooebt, pentru arderea elincherulul de ctment Portland. CUFTOR TUNEL, Cupter eu functionere continu gi cu recuperare de eliduré constind Entr-o camer de forma-unai tune] prin care produsele de ars cérou- 2 pe vagonete eau pe bensi tranéportosre, Intinpintat tn drunul Jor spre focar - care se ef IU cUtre ni jiocu] tuneluiat ~ gazede erce dela care oe preinctizesc, tn tinp ce, GupK.ardere, tei cedea~ ‘2% cBldura aeru1us pronaptit ce elimentesst combustinnea, eer care pitrunde fn tunel prin partes prin care see produ: ounak cnamzommeeack zxpresia grafiol 2 couposi{iet eranulonetrice wml agrogat. Curba granulonetrick permite, prin compararen cu curvele-Lini ts Sn~ sorise pe o diagrank-etalon, stabilirea calitayii agregatulul sto~ ‘Tehnologie de realizare @ unor produse finite €in 3een (zob!%¢ ete) barat pe proprictates unor esonte lennoase de @ deveni foarte fle ‘xibie prin fierdere tm apt cou prin expunere 1a vapori in etuve, 1 de scsi plstra forme cath in Beesstt stare, deck pink 1a uscare, Picsele ofnt mentinute curbate cu ejulora? uror gebloane rigi¢e; curbares Jeanu}ui este un procedeu de mare rentanent, Sar 5 Je din Jean curbat se cerseterizeszt prin creutnte recut bilitate deoeebith, epeci#icN tuturor materielelor solide eau vteccase, ox- tertorizatl printr-o deformare ot caracter remanent de valoare Pi- SteatK dar nepericuloasl din punctul de vedere al rexiotenjet, care e produce intr-un timp tadelunget tn plesele supuss eolicitirilor mecanice gi cere variasimn numsi {n report cu wirines eolieitirit ed gf ou durata aplictrit acesteia.ourat Indoit dupl un profil format din portiunt arepte ce formeazé unghiurt intre ele (d. ex. tab1¥ cutatt, pllloi cutate din’polimert sintetict armafi sau.nu ou fibre decsticll etal. - commen cuvk Staten complex de nidroisolayie, astgurind ne nmat proteetia_ | sapotrive pltrunderit apei ci ai otabiliteten stetenuiai Foys de) prootunea higrogtatict « ape, utilizat 1a cl8diriie ena pértite de elidire expuse actiunii apelor cu preeiune hidrostaties. | aner piesa reslizeta din materiale rezistente, interpust tntre douk e- Jesente de corstructie din meteriate cu resistenge mecdmiee molt aiferite, cu role] de a esigure Aistribuires uniform’ a eforturi~ Jor peo suprafets eft mai mare elecentu}ul din materie}e) ou. retistenge mei redust. Se utiiizenzk astfel de cusinesi din beton ermet intre stfipit din Leton armet gi fundeyiize ¢in beton sinpu seu in punctele ce re~ ore wle unor grinzi de beton arset puternic AncBrcate pe pere- 1 din 2tkrie de cBrdeids ctee CORP DE TLAMINAT Aperat pentra iquminatul artificial, compus @intr-un disposi tiv care confine lampa - dispozitivul producttor de Lumink ~ precim gt din alte eleaente care contribute la reflectaren, ortentarea, di- fusares ote 9 luminit Lespede, plea ¢ mers dirensiunt din pintrs naturs}A seu artifi~ cist, cu une Aintre ¢Smensiunt re)ativ redus in report eu cee— lalte douk. ‘turnatt peste un strat de msterial fonoanortizent 91 care ny vi -n nici un fel Sn contact ou atractura construc}iel; in acest fe] .gonotele de inpact aint localizate gi impiedecate s% se propece| ‘4p Ge plangeu de deton armat earacterizat prin lips grinzitor, a1 cXror rol este preluat de figii mei puternic ermete ale plicit, ‘oitunte desdungul Liniilor co leagh stfipit po cele dout directs. Mai groasti dectt o plac obignuitt de beton armat, dele groas Junge 1a 164-420 2 Daur Unealt# metalic# pentru desprinderen de agehit d:ntraun materi «) ea Jenmul, piatra ete, prezentindu-se de regull cao tiJ¥ de ote! vind o parte activi, escutity, de diverse forme, gf find terni- path le ceslalth perte cu un miner sau cu o parte rotonjith asapre clreia se aplic lovituri cu un ciocan. Dupt forma plrtii active, abltile caplitt diferit denuniri. inzure Operstie de prelucrare prin Gesprinsere de agensi cu eJatore) om~ Mie | delta, Cloplire (cu daite). Termen folosit pentru denunirea operajie! de detegere Gintr—un me- terial brut a unor piese de forme geometrice regulate: Gebitarcs Jennulut prin spintecares trunchilor de copse 1s Tierustrau? co Fane, debiterea dalelor din bloouri ge piotrt ae carterA etc.-—DBCANTARE “proces de: sedinentere © perticulelor colide dintr-un flosd snodr~ fot co cuspensii solide, in una chris next) tH ws naterie? tngro- Get depus pe fundul recipientalui, deasupre clita ve sepers fore | Bonde, ispede cou purtind nok suspensii fine eau colcidele. Gocenterea este folosith ea procedeu de purificare e apel potsbi- | de cau industrisie, este folosith tn unsle procedes de curkyire ergites dghaparstiys te. ‘DBCAPARE 1, Operatic de initurare e cubstangelor striine (oxisi, grisint, murdirie) de pe suprafeta unet piese. sou elenent din mete, tn vede— red efectuirii fn bune conditii « unet operatii ‘de finisare: metali— are, wpsire-etc. 2, Operatic de tnikturare a stratulus de piatnt vegetal 1 conyintnd erent. dest inat unet constructit Extragere din cofraj. DEFTBRARE operotie de brunjire gi destrimere » lemnciui gt altar mstertale fibronte, ssociath uneori oh unele tratenente, chinice, tn veteres | sepertrii fibielor sau fesciculelosie fibre necesare unut snune proces de productie (hirtie, azbociment etc). 5 Dispozitiv Zotosit pentru 's orienta ecurgeres unui curent Se stud. spozitiv ce ge monteszt le terminatia supericer’ « cogurilor ‘fun eo! de ventilatie pentru e ective tirejal scestora cu ajuto- 1 curentitor Ge aor din atnoafers. Modificare a geonetrie1 unui corp cs urmire actiunii unor Factors Amternf sau externi: contfagerea gi modificares forne! une1 scindurt prin useare, alungirea unei bare ca efect a Ailatagie! termice, ar cuires me! grinzi sub acfiunes unel forte de tneovoiere ete. Aeterminat ‘aperitia, Amt, gi Qupli incetaren ‘soliertarit, = D ‘Rezultatul DEFORMARIT. Dsromugae mastzok Deforantis resultats-ca,efect a1 uel solieitiiri meconics, care dic persist dup ineeteres actiunit mecenice care ina peroraugrs nowNme Deformstie resultatt ca efect a1 unel solicitiri mecanice, care per ‘DEGRADARE a1 seu Schimbare ain couse diferite © carecteristieior unui mater prodtis astfe] nett acestée Gevin mei putin valorosse @in enuse puncte de veers, folosires Jor puting fi contrainéicatt sau chiar perieolonei: degradaren cauciuenlui cere Cin clastic devine sftrt~ nicfos, degracares unor constructii din betén armet prin exfolie- “rea betonului eau corodares araBturilor ote. Eason Ost al met clsdiri, a chrut pardoseals se gisogts eub-nivelul tro- tusrulul, ‘der 2 crat volum prinsipal se art totus deasupra nivelu- Aut solwdut. DEMOLARE Opersyie de Cesfecere @ unei c1Mdiri sou unui He. DEMONTARE eleient de construc Operetie de eeparere fir Gistrugere a pieseler ce corpus un usm semblu: magini, pies de mobiiier, aparat ete.DENSIPICARE (A LEMULUT) ‘patunent prin prodiune, asociatt uneori gi cu impregnares eu rk | ink ointetice in arma clruie Lerns) Gevije mai compact gi mai re eietent din punct de vedere mecanic iar densitatea ui cregte. | DENSITATE. Mirize fiziek reprezenting report] intre masa $4 vo2usu) unus corp intr-un meteriel dat. ‘Torsen echivelent: Masti epecifick Moon unit¥$ii de volum pentru materiale poroase tn granule, care plistreazi goluri fn interiorul lor sau tntre parti— culele ce e compan, DEPLASARE Migeare ain toe. DERULARE (4 PURNIRULUT) Frocedeu de objinere » furmiretul tn fot continat prin a teygenjiell a trunchiulut de copes, fn masini speciale. DESCHIDERE (A UNEI GRINZI, A UNU PLANSEU) Distanji mlsursth intre axele elenentelor pe care ressinl 9 grindt ‘sau un plangeu. CARE ). Desfacerea Jeunutui dup un plan parale? cu fibrele leahoase. 2, Practiceres unei t&eturt partiade eau totele tntr-o piest, pe Girectie dinensiunii celei mai longi, oau, ofrd materialu este fibros, pe directia fibrelor. bese Farteo din materia prim’ sau dintr-un materiel care riatne tn cursul fabrieirii produsclor Finite eau senifabricatelor gi care su mal poate f1 valorificat fn cadre aceluiag proces de febrice— fier reoturi de tablH, capete de scinduri gi de rigie, resturi de Je eroiren confectiitor din pielirie eau materiale textile etc. De multe ori, uncle degeuri pot Ti valorsricate uiterior fn codrul 1. Ferte, deobices mict, dintr-un intros. 2, Desen tehnic ce represintt aminuntit un dete?ia, conti ‘Het dele pet 2, DRVIZ Fies& de docusentajie economici in proiectare, irtocaith pentru Geterminarea costului de realizare @ unet 1ucriri de investitii. DEZAGRBGARE Distrugerea ettirii de coeziune @ unui optonerst nature) sea art! ficial (piatri naturals, beton ete) detoreth indeocebi ed terkntt fizice gi chimice provocate de agentit atmosferici: variatiite de tonperators gi de uniditate etc. DEAMEMBRABTL, Calitetes de a putea 11 dezasanbiat ( ‘au Gegradarea conponentelor. (ORZASANELANE: fc. cuy) Fre distrageree Destacerea unui eisten in pirtile esle couponente, Thnk distrog: rea san degradares acestore. Dimas Element din moteritig variate, avin’ grosinen extren de nick in report ca celelelte dikengiuni.prarnaguk (Dm BsD0x amar) Shecnnt structure’ verticel ain beton ermst, prezentinducee stb forse unet diefragse vorticnie cu grosinee do 14.++20 on gare oti | de daze unvi tip special de etructurs (etrccturs oa Giafragne din | Deton arast, structurk - fagure, structur¥ ceitlark) in care ele entele vorticele ée sasfinere cint diafregee éin beton araat tar | Gleeentele ortzontede sint dale in beton arant, foretna Jeove1th | in oieten casctat. DIAGRAMA Reprezentare grafick, 1a 0 scar conventional, ¢ unor mlirini con Prin arderes diatonitulu! ve. ob{in produse ceranice porcese, ‘caracte- Fisate prin bunl capacitate de isolare termick gi reriatente in ten | peraturt ridicate, DIput Fest éin lean sau din aaterisi piastic, tagiovatidn beton sou in sorter pentra @ peraite fixeree oa guruburi pentré Jean sau chiar 8 euie a anor clononte de constracite, finteaf sau incterghit. | EL FRIC (MATERIAL) | Haterte? rau contucttor de eloctricstate, susceptib!i a fi fotosit et izolent fn contensetorii electrici ele gateriate din poliners conglituie exemple de materiale cielee- antes. DILATARE Warire dinensionsli determinaté de aofiunea uno factori de naturé variath (ex. @ilatare termic ete) Dnaggprs (rsmazek) “Cregteres dicensiunilor (unui corp detorith ridiciirii tenpereturii. centratie, Dawanr Substanti ce se poste adtiuga unes 20}utit pentru sei reduce eon DILUARE Reguceree concentrajiel unet solufit prin adiugeret une{ centittst de Solvent sou dintr-o e1th oubstantk ce se poste mestecs cu s0~ Augie, DIMmNsTuNE Lungize m¥surst® pe un seguent de drespt care, imyreuné cu: sitele, Aetermink nirinéa unei Figurt geome price seu & una! corp: ink)yi— mea une! c)Bairi, Gianetrui unui cere, ietura-una! cub, mtourste Sn upittjs de micur¥ uzuale-reprezintl dimensiuni ale acestora, DIGNSIUNE NOUTRALA otk conventsonall a unui slenent de constructie, corssjunaind de re- gut coted Peale w-Anteraxelor elencatelgr cu cate ¢] ae engl. Diensiunen Dominsld a unti olesent poute fl, dupll cea, ne! sick sau tet sere Gectt, dimensiunes reall a an, pouc Aparpinind domeniului mecanic!i care se ocup de migcaree corpurtior fintnd scone de mace cozpurilor g1 de fortele care actiontazé asupra lore DIMMICA (UNUT PROCES) Bvoluyia fn tigp » unai proges, cerecterizat& prin variaie 4i- vergi paranetrs ; ‘DoMMICE (SacI) Sereini animate de forte ce 1e pun in afgcare. DIRECRIE Tinie de actiune detersinath din punet de vedere ceonetric.DIRBOPTE (A UNBI FORTE) Denunire dat axel pe care o for$h actioneaz4, indirerent de sen= oul fn care aceaath acyiune se exercitl. DIgoLvARE. Froces de disperoare a moleculelor unei subatante in naea alted substante, cele dou substente forsind in Tinsl o fez% unict. Inijiel, cele dou substente pot fi fn aceiagt fez¥ cau tn faze aiterite. DISPBRSTUNE Stare de Suprigtione # unei substante sud forme de particuie fine Sntr-un medi gaz09, 1icht@ sau solid. DISPERSTUNE COLOTDALA Zispereiune tn care partieulele sint de dimensiuns cuprince to are 10° gi 1077 om. DISPERSTUNE wpoANTOK tn care perticulele ou éinensi DISPERSIUNE MoLECULARK Diperesune,th oare panticulele sint de arise nolerslert, de or— | einer e 107em, | DISTRUGERE, Aopiune ae aceeste mi Jloace tiolente: spargere, oftiriner zultetsl nel seenonea scféunt. face ca un obiect al nu-mad existe, fclosina pentre explorie ote; ‘rer Doue Linis de intersec$ie @ dou versante de acoperig care formenzl intre ele un unght intrind, ORK vs PRIBOT Dozas Proportie éintre diferitele materiale componente ele unai exceter. ‘Se indie prin reportul greutlijilor sap, uneors, prin reports? ‘yvolunelor materisielor ce intrii in anestec. ‘DEENA Lucrare higrotehnict ce contribuie 1a colectares gi indepErtares apelor de infiitretse eau 1a coborires nivelului pinzei de ep freatick din zona unei anenajtiri oarecari: teren de sport, skp! ‘turk de fundstit ete. maxpok Unealta folosite 1a mivelarea suprafeyet tenculeliior, formats din- ‘treo plac alungité din lem nau din metal, previrutd cu un miner ce permite nanevrarea.ei cl embele miini (*drigea mare" - iumgi de Go-100 om, atk de 8-10 om) son ou o singuri mint (“drigca mica” ~ ung de ova 20 om, 2ath de 5-10 oa) ‘demen echivalent (mmai pentra ériges mare)! WEALA DRISCUIT Finiot prin netezirea teneuielii cu griges (v. ac. cay)? tones Ael& drigouitt, perete drigcuit. DUCETLITATS Proprietetes unui material de 2 se 1és0 tres in ire; un aseuenes Bateriel trebaie si fie tn acelag tizp melesbil $1 tenace (v. ac. ‘terment)< DULAP Piest do chereotes ou grosinea intre 30 gi 100 me $i cu 18tince __sed are decit dubia grosinii dar nu nei ic te 100 ma. Duamare Donentu de activitete cu caracter megtegugiirest avind ca obiect Linares structuriior din lean: coperiguri, constructii cu oche 44m lean, cofraje pentru beton armat, achele ete.DULIE Fleok - suport in care se fixeas¥ gi prin care se face racorteree ta refes ® Wapitor (decurilor) electrices DURABTL care $94 pistrensi timp tridelungat proprietitite neschinbat ‘DURALIMINTU | vt denunire purtath de nat suite alieje de aluminis ou propntetits e- BEG ce ersoare, ccarectertcate prin tosticitate) restatente! Deve “nice ridicate etc. DURIEATE Froprictates unui aterial de e reziste 16 actiunilé mecanice de Gistrugere a suprafeje! (duritate de zgtricre) sau de 2 nu.clipite Geforaayii percenente 1a pltrunderea loca] a unui obiect @intr-un neterial dur (duritate de pitruidere). posta Ls Setnduré destinat8 pardosel {lor 2, Pardoseals din actnduri DUSIMEA CU Lawes ULI Sctndurs pentru pardoseel4, previzut8 cu ulue pe un cant gi cu 1am DK pe cellalt, tn vederea fabinirit uzk x 1. oririeiu calsorat eo controleass treceres unui fiuld (dusk de pistol cu ser comprinat pentru vopait ete). 2, Pies din metal dur uti1izatX fn procesnl de extrudare, avind de~ cupat un oririciu de form adecvatl pentru a’permite treceres unel mace plaotifinte care astfel ia forms unui profil fir afirgit.. Jeraen echivelent fn aceastl. eccep{ie: PILIERK ¢ 4. Piesii din material ceramic greu fusibil previsutk ou o fanth lon- gitudinals, utilizatt tn procesul Ge tragere a geanurilor. BCARISARS (4 LEQNLUZ) E 1. Operagie de Fasonare manualX a lenmulus prin cioplize eau prin tere longitudinald cu fer¥strini de mink cu scope) de a obtine plese de sectiune dreptunghiulers. 2, Prin generelizare: operatia Ges sduce lesnul 1s forme prisas— tet. BOARTSAD (LEON) Piesti de enn de sectiune dreptunghiuiaré (rigi’, grindx ete), obfinutli prin eloplire sau prin trecerea tranchitlul de copse Stere de repsus relativ a unui corp, rezultind din Zaptu) c& efec- tele acjiuniior diferitelor forge cirora acest corp le este supur ee anihilees’ reciproc. werisk Fiest plat din 1enn sau din metal cu care ee acoper eo parte eq p pe ombele pir¢i rostul dintre dou piese care se tnkdesc tn prelungire, fixindu-se dup eas cu cule, baloene, nituri seu cor ‘oene de suduri de fiecare din cele douk plese gi serving Je trans~ niteres eforturiior aintr-o pies in elte. BORUISARE -Wodificere 8 proprietuyilor risico-mecanice ele unui sete? es ur mare a unei prelucriri ce-1 mdifie® stractura eri stalint; eo re zultat al ecruistirii, motolul eotfel tratat eufert sub sarcin’ formiri mai nici aecit tn eicun Constructie mict, szolatt, eftuatt tntr-un epatiu pib?ie: chioge de Gifuzare o preset, stflp de efigaj, adipost in statisje de tran— sport tn comun ete,sDIFrew ousdire - termenu este folosit pentru citdirile importante: el4— Giri cu funeyiune politico-sdminiotrativs, de culturt, de Invite aint ete. EDILITATE Grup de activitiys legat de studiul, executares gi exploatarca ducrérilor, insteleyiiior gi dotirilor destinaie of ceigure confortt] jooustordior unui Gentru populat: enenajeres striril0r {gh seigurarea trensportulut public, olimenterea cu epli gi evacua- feo apelor uzate, colectarea gi indeptrtares gunosielor, alinente- reg ou gaze of energio electric, aueneJerea gi intretineres spa- | 4idtor verai ete.” erictent Gare preaintt un report favorabii intre resultstui objinut af efor ol Gepuss ‘Termen echived ent afin esorengh seozen rovostt pentru ¢ evidentia exietenge unui report favored!) | thu eorcn Cini earls etomnt ce) Gnee gt emaltelh | optinuts fermen cchivalent: Bfieacttate, Randanent, \ FORE enstune co 1a nagtere tn materia}ul woul corp supus unei soliel— ‘tiirt mecanice, ca rlepuns la aceaetA solicitere. Unele tipuri de solieitiri generopsi in materiel efortori epecifi— ge corecpunattoere: compremiunes - efortri de coaprestune -» fatte— Jorea - eforturi de tntindere - ote.in timp co altele pot genere coneonitent mai multe tipuri de eforturi in diverse sone ale sce= Telagt plese: fneoveieren = eforturi de compresinne, de tntindere a4 de forfecare etc. Hrorturiie erece tn report direct cu cregterea colicitirit aplicate 41 na pot deplgi o Limitt specifiok fieclrat asterial (restovente Kitertaiutul); depligiren aceatel 2inite duce a éistrugerea pleosie ELABPICTIATE Propristetes unus corp 80144 deformsb!1 de 0 Insagisine tn mod 7e~ vorethid energies un astfel 2 corp este capsbii oi oc deforese Sub scjiunea unor sarcint exterioere, revenind 19 forse gt mici- nea inijial% dup Snestares ecentes eosiunt. ELASTOMER Donaaire dat unei categorii de polinert macromolesuler! cu. structi~ ra parfiel retiotletl, caracterizath prin proprictij! fisteo-mecani- ce asenlinttosre celor ale cauciuenlut. ‘LECTED Bark din metal utilizatt tn sudure electrick cu arc voltai aul se tops tee sreetro- fe gt forneost condonst de legtturk tatre piesele ende- Prin extensie, ve a in mod gregit denumires de electrod 51 struct Ge sudat utiiizatl fn eudura cu flacir’ de hidrogs 4n curent de oxigens eon acetitent! 1s Subetans o clires solecuIE este formatt dintr-un singur fel de atoat. 2, Plecare dintre piesele oe compun un cisten sau un angambIn., BLOXARE Oxidere clectrolitie® @ obiectelor de eluminiu gi elisje de otu- ninit, avind ce efect formeres pe suprafate acestora a unui strat Ge oxisi omogen, aderent gi rezistent din punct de vedere mecunte gi chimice In functie de condipiste de desfgurare e acestui proces, precur ‘gi de unele tratanente tlterioare, acest strat de oxizi poste o- vea grosimi gi culori diferite. ‘Termen echivelent: ANODIZARE AULGATOR Substanyt ce favorizeazk formeres gi stabi}itates exuisii prezintt) sub forma unor pulbers foarte fin proprietttile sipunursior ete. ‘8 unor substante cuUAL 1, Hast sticlossti care se aplicl pe suprefays obiectelor metalice prin topires unui snestec de oilicati gf oxizi, in vederes tntru= musefSrii 91 protectiei anticorosive. 2, Vopsea care, cupli uscare, oferi un aspect aseminitor enatiuri~ lore mULsIE Sistos diopers fommat dintr-un 1ichia aiepersat ¢ntr—un mediu for- mat de un alt 1ichié in care nu se poate dizoiva; ee obtine prin Palvorsreres secanicl « Lichidulut dtepers tn wetiua 140hid on om Pe se anestect, fn perticule de ordinal de alrine 10~°...107* cn. In functie de caracteriéticile substintelor ee constitule enulsi- fie, ecestes stnt stebile sau mai pufin stabs}e (cei dot components se separ Cup trecerea unui interval de tip mai scurt seu net Tung). ENDOTER Proces, reactie chimick sau trensformare cere se face cu consum Ge chidurks bweacre Forst s caterici, capebi2 de = produce un lucru mecuntc. Rosctiite nucteare, cole chimice, precum gi treceres substenjelor Gintr-o stsre in alte se fae de regu’ cu consum eau cu e)iberare Ge encigie sub ung seu elts dintre formele ef spécifice: Iunink, csidurk ete. ENGOBARE Jeu de tnobilere s unor produse ceranice din argile ce ar pre+ Gupt erdere un colorit urft, prin depunerea pe ouprafate 10r, fn strat subjire, a unet mase din ergili supertoar, care, aups andere, va conferi produsului un aepect frumos, ehivelent: ANOOBARE seoxipice (wks) Grup de rtgini aintetice uttlizete indeoseD! in coment? jacur Jor si 01 aderivilor Ge {naltt resiatentt, utf2izate intre alte te sf le reparerea prin injectere sau lipire a elesentelor de con Structie din beton sou din alte pistre naturale sau ertificioles ‘EPRUVETA, Gorp de provi utilizat-Ia determinares rezistestblor mecenter a Giferite lor materiate, Fpruvetele ou forme specifice tn report ca tipw? de soliettare Pentra ceresse face deterainarea rezistentes. BRWETIC Btang Taye de aer sou toys ae gaze. 5 ‘Termen eohivalent: BOARA RULANTA. EpAFODAT. Constructie provizorie elelituit din bare éin lena seu Gin noted solidarizate-tntre ele pentru a foraa un sisten rigid destinat of eusfink piri. dintr-o construc}ie tn timpul executie! ecenteta ‘eu 8 sustint Giopositive auriiiare necesare execuirii acestein: so. intre; utilaje de gantier etc. Spagin uts) ot onel e1bttrs, cuprins inne gout plengee; ae muguta, £0 denuntren de etad opaftiter de eceet fe situore desea 301 aftet 30 niveton solutus, care cuptth denmminee oo neeken exceptindunte pe cele euprince tn eabaritel meopeetgesne a cep4t aeruniren de aaneerdl Terman eohivalent: Gat; trebite obeervat cl termenm) gat zoste 78 Folosst af pantra parter, manoerdh, deni-eol ote mein ce iene) atad on ante te Depth etitecees -RPANSARE Cperatie de-reslizare a etangeitiyis; se resizes cu ajutonn aor chituri (permanent elestice sau cure devin tn tinp rigiae) san su-aJatore) “profiielor" sau "bensfier de etangare conhac- Honate @in cnusiue sau din materiale plastice stestioe.EEANDDLEATE f Caracteristice unei {mbinXri eau Inchidert de a nn permite pltrun—| @eree Vckfcelor sau gazelor. = ee eer Sp a i Denuntre conercialk a AZBOCIMENT-uiut (v. a0. uv. ‘STRIER Element de ermere traneversais 2 stf1pilor gi grinztior ain beton argat, conetitult dintr-o bard de ofel rotund subjire tndoits du pa un contur éeachie sau tachi: Contribuie stit 1a mentinerea In poziyia corectl © araiturijor lon gitudinale eft gi 1@ prelusres unor categorii de eforturi ce eper In plesele eflate sub carcink (forfectiri ete). EBTUVARE, Proces de tratere termicl prin oupunere le ac{iunes aburilor tn spa- {At tnohise (etuve) a unor profuse ale industria materialelor gi e- leeentelor‘pentru constractit ee ao 1a bank Liang mineral ea vardl, | cimenturtle industriale etc. ' ‘EXCAVATOR Maging uttiizate 1a efeotuaren meoanté EXCENTRIC 2. Situst fn afer centratui (geometric seu de grevtete) unet fie cari sau suprarete. 2, Dispozitiv mecanie de transuisie utiiizet pentra trensforserea | nei misckri circuare fntr-o migcare de transiatic. | 3+ Dispozitiv mecanic de presiune dasat pe utilizarea une! piese avind un ax de retire excentric. ‘SXPOLTERE Fenonen de Fisurare paralelX cu plant] frontal, urmat de deoprinde- de fracente sub form’ de solzi sau fol subtirs de pe supreta- ye unei plese seu-unni moterian, Yentiistor (v- sce cuv), folosit 1e evacuares sortats » unvs ~ @intr-un epatia tnchis. ‘Termen echivalent: Ventilator - exhsustor. BORER Reactiune sau transformere chinick cu degujare de ciduri. ‘EXPANDARE Proces de mirire 2 voluaului prin diletsres poriior, prin destri— mares jesuturilor cau prin formares de pori in materisle compacts, fntfinit fn productia unor materiele utilisate fn ccnstructii, iz0- ‘Aazit, tepiterte ete. BXPANDAT. Care s ouferit o mirire de volus printr-un proces intern de cece= Jore de gaze sau de destrimare © tysutursior: po}ietiren expancut, plutt expandati ete. EXPAKSIUNE Trenoformare prin care volumul unui elsten fizico-chimic orette; deck expansiunes este detorati cregterii tonperatur!i eistecuiut, se folosegte terentl DILATAPIE. i on nos aera oe x&) deo Zormh adeovath, @in oare -produsul iese oa wm profil fri afirgit. an mizty:4igie),,in produofia pldcilor de ayohit leaosse, Sn industria naterialelor plastics (profile, fevi), in produefia profileler ain =e [BVAPORARE ‘Treceren nei substante Atn.fash Lichiat én store gez0! de contact intre suprafata faFei lichide gi mediv? garoe Snconju- riters@in cearX constrait de albine; prin extenoi ‘pietenelor celulare cu cele mai diferite destinatit: pe~ fe in lean ou mies - fogure, otrocturi cu diafragne 4) eeramio pores, glazuret, folosit oub forma unor ple! Anetperilor unede, a unor obsecte sanitere de calitete gis unor produse de décoratie interioark. ¢ dat8.finioajului peret{lor placafi cu fetanth. net plese din lena, je permit Snbinarea*a doud ptese cu acoperites rostulut gt utilizate fn umele lucriri de dulgherie, timplarte ete. Yinichigerte, iubinare prin fndotre a doul foi de tabi. fanunehi, grup de eleaente Lintare: fine, fibre, strae, bare sub , elSturate gf menginute leolelti: faccieul de fibre leanoat faseicul de sinae de ofel etc. 1, Denusize dat feyelor exterioare verticale aparente ale anel eiiairs. 2, Denumire det desenulut tehnic care represinté o fateds. wiz | Preluorare a feyei visibile a unt aaterial smu element de arnite ‘tur pentru at da un aspect mai atrigiter. erue eohivalent: FINTSARE FaMOFLASEE F Grup de rigint etntetice temmorigide (x. ac. our), avind ce ce) ai casoseut reprezentant bachelita, obfinstt din fenol gi formsl- canta, ‘tu numeroase utilisted 0 materiale de fornare prin presare, ca Jacuri, ea adezivi ete. Termen echivelent: RASINI FEWOLICE, reneasmak 2, Gol fn pereyii de Sncnidere a1 unei clKé{xi, 8 olrut rol este de 4 permite pitrunderea luminii fa iaterioral clitirtt . 2. Plesk executats din lean, notal eau alte uateriale, previeuts cu euprafeye de sticld sau alt anteriel ee permite trecerea luninit, Gupll vote Snchiderea sau decchiderea golulut teres UnesLti eau magink unealth cu care ve fac thietur! iintare, @ ci Pui parte activi, liniari san q :revleri, presintl de reguld 0 ouc- cesiune de dint agehtetori. Bxietl ferestraie cu migcare circulars (Ferestreie circulere), cu migeare 1iniark continu (ferestraie panglick) 91 cu migoare alter nativa intro mare varietate de tipuri, rem Bienent de recistenti ai una! acoperig, format dia bare constituite Intr-un sieten triangulat, nedeforasbi1 gi resietent pentra per mite rerenares numai pe extrenitl$i, Tur puncte de eprijin inter aediare, Fermele se pot execute din lem, ofe2, beton armat ote. FERONERIE, 1, Denumire dat pieselor metalice, indeoweb! din ofel, folonite fn ecop utilitar sau decorativ, in interiors] eat in exteriort) ollidiriior: grile 1a Zerestre, lampadare, parapete de balconne etc. 2, Denumire dat froductiei megtagustiresti ce are ca object resli- zarea celor de mai sus. 3+ Denunire folosith uneor4 pentra totelitates accesoriilor mete dee ale ferestreior gi ugilor: balomale, broagte, minere de mane- vrare ete,SEARDBITATE raak 2, Element enstonie cu coracter Linter care constituie enme jecu- ‘turd organtee: Tibré lemons ete. 2, Prin extindere, denunire dat particulelor din materiale aiver= ovind coracter inter: fibri de eticl¥, fibri de zguré, fibre sintetice ete. ‘Prerk NEUTRA Denumire dat zonei unei plese suptse 1a neovosere fn care nu a- par mick compres Juni, nici tntinders longitodinale PIBRA TExtILk r Fibra clret lungine gi ale clirel carectertetic! fizico-necanice persit rMgucires in fire gf teserens FIBRE DE strcni Fibre foarte subyiri, obfinute din eticl¥ topith prin aiferite Frocedee, folosite 1a realizerea unor materiale terno gi fono - 1- zolante (vata de oticls), @ unor materiele hidroizolants (tapteli- | turt de fir de oticl gi featur din fibre de eticlt), fn indu- stria materielelor plastice ete. FIBRE DE 2guRh Fibre foarte subjiri, objinute din 2gure de furnel metelurgte to- pAWM, utslizate 1a realizarea unor procuse folosite in lucriri ce termo gi fono ~izolajii gi fn tratanente acustice: ealtele, piel sent ~ rigide sau rigide realizate cu ajutoral » diferit! lientt tee Aglonerat din iment Portland gi diverse degeuri vegetale f1broase, Livrat sub formt de dale de con 40/40 om gi utilizat oa suport pene tru fixarea prim baterea Sn cuie 2 yarchetulut cu lambs gi wluc, PIER FORJAT Fler prelucret prin batere cu cfocanul, 1s cald sau 1a rece, uti- ‘Uset indeoaebi tn lucrtiriie de feronerie (v. ace cov)» PIER (OPEL) PROPTLAT Denunire dat barelor profilate din ofel, objinute prin laminare ‘Tormen echivolent PROFILE LAMINATE DIN OTEL. FIER (OPEL) ROTMD Denunire dat barelor din ofel ca sectiune eireulert, obzinute prin 1. Fenomen de trecere a une substanje tn intrenge el mach, din stare 1ichi4& fn stare de vapori, aub dnfluente eldinit. 2, Operatie de fisterminare a producerti Tierberii uni! 1ichid. FILER fateriel pulverulent eau fibros, inert din’ punct de vedere chinic Gar activ din punct de vedere fizie, folovit ca materiel de unplu- turt, ca strat de acoperire a undr materiale aderente ce bitumul, eau ca sta pilizator a] unor tipurd de enulsit. In construc}it aint mai eunosoute filerele colcaroase (pulbere de calear eau de var atins), Titerul de asbest gi cel de celulozi, u- ‘Alisate {ndeosedi tn diferite produse pe bez de bitun. FI? Nervur& e1icoids1’ cu profi) traneveres! constant, executatt pe fete extertoark ecu cea interioars o unei euprafete c{)inirice sau conte, pentru a servi 1a esanblarea prin ingurubere (v7. ace cuv)« Termen echivelent: GHEVINT. PIuEPr Previsut cu filet (v. ac. cur). Prrei Le Phe in ofe] dur previsutK ‘ou un orifioin, utilizatt 1s obt ine sirmelor prin tragere (trefilare) 2, Diepositiv din ofel dur, utitieat 1a thieres riieturiior exterios 3+ Disporitiv de foreare utilisat fn tebnologia extrudirit (v. DUZA).hs stret foarte eungire, solid, Lichia sou gezoa, agternut fn ot fe fluids pe suprafaje unui 20144 sau e unui tenia. Fr pescutl, folie foarte subjire dintr-un materiel oerecere, -prux ve paceenz2i : | . : | | ponte de nistie inpregnett co nigini fenoiice, fotostth 14 tnctem | TOME {ie fintearee contraplecegulut gi Teamlnl-etratiftont at Te cistenss 10 ws. | | BEG itnivetenes Pilm 1500, tooo. ‘Pru DE MELAMINA Ft de nsrtie porosat, sapregnat¥ on riqint melanintoe, ottitse- | fits Aiciserea nor produce din eat pe bath de Lenn: Puist, P72 cto otratiricatt decorativt ete. FINIsAs imerare constind in ssoperires cu un material potrivit sau prelu- eraren auprafeyei unui elenent de construcjie pentru e o face fru- HM, ugor de tntrefinut resistent le acjiunea factorilor de me~ in gf, uncori, pentru a o face corespunrltoare unor ceringe de or~ in funetional (ronoabsorbantt, foncreflectantY, antistatic, ter- aoabeorbentt sau tersoreflectants ete) Prin extensie: Luerare de conatruetii ou caracter nestructural; tn aceastl accep fle, intre luerictie de Finioad oe pot enfiora: solrile, pardose- lsle, invelitorile, ferestrole gi ugile, placajele de pere}i, ten cutelile gi vopaitoritie, izolatitle, tratanentele acustice etee PINTSARS, Prelucrare fins » unui obtect eau » unui ensasbiu. FIR 2. Corp olka, f2exibi1, ovind Iungines foarte mare tn report ou ctitnea care, Ceobicel, este aubnilinetries, 2, Frodus objinut prin toarcerea fibrelor, avind caractertsticile Geile pet. 1 de mai cus, “eompresiune a unor pli FIR CU FLU Dieporitiy utilizat de constructort pentra stebiiirea verticeli~ thyld eleaentelor de constractii, format fn esentB dintro ofos PA eubjire de care atinal o greutate cllindrick sax conici. ‘PISURARE Mod de deteriorare a unui element de construcjie, exteriorizat prin apari{ie une! discontinaitegs (eriptturs) cu caracter Liniar gi o~ calizet, Pars e duce 1a separerea unor por}iuni oa fregnent: rsunk Discontinuitate local ou caracter linter, produsti 1a euprafate ‘sou $n ntertorul unet pi ‘ermen echivelent: onkPAruR . pramac Denunire dati elenentelor de racordare # conducteler de instaayii: coteri, racorduri in ®, reduotit, mfe, nipluri, myoane etc. Fipre ov oowRr ROFONBE Blevent prefabricat de plangeu ce ee prozinth ca > dalé din beton ar- pat ou mei multe golurd longitudinale Plangecle din figii cu.goluri ee realizeari ayerint uncle lings alte Le mai mite asenenca figii, resemate ov cxtreniti{ile pe peretit por- ‘anti, wuplind ulucurile ce se oreiart Sntre rigit cu un mortar de n0~ nolitisare gi inglobind eapetele libere ale armiturilor figiticr in oentura de beton armats ce se tonrnk dealungul pere}iior in drepte) Fleceret plangeu- FLAS Fenonen ou cerecter dletruetiv co apare oa efect a1 eolicitirit 1a eu 0 grosine mick in rapert cu lungines a- contora, Flanbajo se exteriorizeas4 oa 0 deformare transversslii cu © geone~ trie mat edapiX aan wet complicatt.Fiangh Pleat de legtturié care servegte 1a tubinaree eteng gi desmenbre- | DIIK {ntre dous tronsoane de conduct, avind forma unui rebord cu zona de contact situatl Intr-un plan perpendicular pe axa conduc— tel. Es Flangele pot face corp comun ott tronsoanele de conduct pe care le Smbink eau pot fi constituite de plese separate. Legarea flengelor tntre ele a¢ fee prin buloane sa rin niturt FLEXIBILIZARE . Calitates umui material des se lasa indoit gi inareptat in repetate rindwrt fire a: FLoTANE 1. Care pautegte. ebetirst cards Miccet aciecns(teeyi) ommee ay aienueacag 4a atroctirk pe care reaseth peintr-in etrat de aaterial elastic eee astra e ene ntgaicainfipealctejanjenciersijadt Frotants ete, FLOPARE Procedeu de redusere a duratel wsedrii Lesnului prin finerea Iu, un inp, in dmereiue in aps. Prin flotere, seva din jesutul Lemos este inlocuits, prin osnozt, cu apd curate, a cares evacuare in timyul procesului de uscare se va face nai lesnicios decit « sevei. FLOATABE, Prvctden da protecsie a pignf%s naturale yein teatare on|flunht, ol eg tence Seuncagh nmetticia! Pein Clostare, pords pfetcet ee:ofptayeco on wn strat de ‘sizurt ta- Vilej|resiatente 1a acpimen agretivg a gaselor ain fom 41 a pea de Hiosiadentroste ov, Hania Gnjoer bens rw Corp care are proprietaten fundanentalX Ge a ua forne opatsulut tm care oe afiify fiuidele ve impart £0 dou clase: Lichidele gt gazele (v, ac, terment). Fiorssomgh _ = 2OTORRCDRESIE roar Fort de debitere « unor meeriale flextbite ox una éintre dimen ‘stunt (grosimes), foarte mick in raport eu celelalte cout: ronte de teb1&, foate de birtic etc. yours op ush Ganat de us’, panou mobi) al unei ugi, Fixat de toc prin balanele sau prin pivosie FOARFECE Uneel th sau magink de thiat meteriole fn fol, « ctire func}tonare Dazeas pe efectul soliettirit 1a forfecar FOARFECE Diopositiv format din bere articulate care conduce gi liniteast migeares unor panouri mobile ale ferestrelor, ale unor plese de nobiiier ete. : FOCAR Spajiu tnchie, mirginit de pereti metatics eau din produce arderea unui combustibii. teriale refra- Aliaj fier ~ carbon cu continutu? de carbon peote 1,7 Se Fontele sint dure, casante; tehnologia lor.epeetfick de preluere: Fe este turnarea, urmati uneori de agehiere,pe purghsu sefionat memoal eau mecanio, fie in eoopul met ope ercetare a straturilor solulut, fie in oe] el ereiersi u- care #4 permits valorificarea umat sioimint subteran (apt, citare necanicll rezultatl Gin sc{iunes conconitent® a dou ye egale gi de sens contrar pe dout directii paralele foarte opiate; ca resultat, atunci cind reziatente aatertaluius este une! plese metelice prin defornere pl Js 1a rece prin lovire cu eioeansi eau prin present tel 1e cald FORJA. Utites pentru sncWizirea pieselor din metal th vederes prelucrt~ 4 prin forder primi le produsu fintt se realiceast printr-o opera}ie uted gi mu ‘oun se intimpis fn cazud Procedeu de formare a materialelor termoplastioe Sn care, materi Jul, sub forma unet folii inokisite pink 12 Smutere, este flout sf ee aplice ye un tipar ou ajutorul presiwit aerulul. Se pot distinge: FORMAREA PUEUMATIGA PRIN. VACUUM, realissti prin es- pirarea aerulut Gintre folia Snuiatd gi. tipsr 91 FORUAREA-PNEOKATT— Ch PRIN PRESIUKE, realiseta prin introduseren aerulut sub presiune Satre un olopot tang gi folis de materiel ternoplastio. FORWARD (PNSOWABTOK) PRIN VACUDU Proveden de ornare pneumatioh utilicat in preluerares meterialelor tornoplastios « Materialul, gud forms une1 plies eau Toi inokliite pint te tamoie: este fMout of ia foma unui tipar prin espirarsa ou ejutorel uci me yint pmownatice e acralui Gintre tipar 41 plooiy sovasta din uras e- ate astfel mats pe tipar de presiunes atmosferict. rou 1. Geonetrie epecifick e unui corp. 2, Thpar utsiieat in procedeele de formare (v. ac. cuv). FORMICA panvnive cduarefatit padteg HDS menaninat. (vs 68+ teimen)« rori Cantitate ce energie uecanict, determinati Gir punct de vedere miriaii, directie! 9% senoulut de actiune. FOSPATARS, ‘Tratenent chinie de protectie anticorozivi « ofelului prin scope ives suprafetes aceatuia eu un strat eristalin de fosfati. Poronimssse=n Propristatea pe care 0 au unele substanje des enite lunins sub Anfluenta uncr rediafii luminoase sau din afare spectroias vizs— bane ‘PRAGILITATE carécterletica unui material de a se firtma sub ac}iunes unor policittri mecanice de nicl amploare. paearrok (ari) Api eubterant.FRECARE Stoten de acjiunt cere epar 1a suprafats de contect intre douk | corpuri ‘i care se optn tendinteloz ior de alunecere unt] fn.re~ port cu eellalt, frinind seu hier tmpiedectnd cu fotul elunece- | Tea; din frecare rezulth o @ieipare de energie sub form de cél~ duré, electricitate ete. ‘ : = | Siainete oe caininn coca three Saves a eee reereaaes | FREZARE Procedeu de prelucrare prin egehiere « auprafeyelor cu freze (v- ace cay) Prin frezare se obfin o mare varietate de prelucréri sau forse ae supreteye. PREZi Unesit agchietoere rotativd, previzutt cu dinji ascugit! din Lieje dure. Frezele pot fi montéte pe magini (nagini de frezat) care pernit cele mai diferite relatii intre migearen unelte! agchietoare si cea @ pieael de prelucrat, feind postbilk objineres celor mat | variate forme de suprefete. FRIABILITATE caracteristioa unui material de a ee efirins upor. FAIZ Soindura ou lua utiizatt, 1p inoheterce pe conturul Sncliperilor a pardoselilor de parchet ou Jambi ¢i uluo~ Aerese} (v- aes cuv) fn care fara continull este formath din gaze de erdere iar cea Gisperst, din particule solide de combustibi1 “nears (fufingine, cenugh zbur¥ioare etc). FONDASIE : Elonont de constructie structural a, clirul rel eove do a prelua sar- ciniie transnise de clidire qi de a ie transmite solulut pe care oll- Aires este constraite. FURNAL Cuptor inalt folosit 1a elaboreres fontei din minereul de fier. ‘Termeni ‘echivalenti: FURNAL iNaLT, CUrTOR inaLT, FUaMIR Sentfobricet din leon ce ¢0 0,7 - 2m. Furnirele se utiliseacs in producyia oontraplacsjelor gt, in nobiiter #1 cocratiunt interioare, ca material de acoperire cu rol estetto (tumir Gecerativ, furntz eatetic). fe prezintd sub forma unei £01 cu grosinea FURTUN Tub Flexidil folosit pentru transporte] Ie distaste ici a flui- deter. FURURA Pico flirk rol de-rezistent, folooith tn constructiiie metal ice 4 Sn-otle din 1emn pentru ementine distenta tatre dou’ piese _solidarizate intre ele ce se aflK situate in planari pareiele, yuzren, Gare se topegte. Termeni) ee utilizearli pentra a caracterie: Je temperaturi pusin ridicate, eubstantele care ee topesteur core Limiter dimensiunile moxime ale unel clBaint, o- Sthect ete. natericlizat ce Linttenri dimensiunile de geberit ele u- otis profestate, ele unui conuzent, ale fneKreKturds joe de transport ete. de geberit prevtizut prin acte normetive, tn care trebule jen de ecoperfre cu metal a unet piese metalice, dazat pe tran Aoniler metalulut scoperitor, eu ajutcrul curentulut elec Jgniab prin care apa dintr-un jghiab de acoperig, de pe on au de pe o terest este aruncett tn afarte i, ganguit ponte constitui un element decorativ. tice care, presatt intre dous yRente ale unui sistem constructiv cau mecenie, Snehide per Impledectnd trecerea dintr-o partetn al- yetrBu mecanic, Folosit Ja epintecares trunchilor de copa e2 ficfndu-se cu une seu mai multe pinse’ cu migcare olter- fixate pe o rank, clitre care trunchiul ce trebuie that p in stares de ogregare fn care o portiune de mask determinath fe wuple un volim inchs initie1 vid, orieare ar fi aurimea gi ecestul volun aceasta se intinplé din cauza slabet legi~ i care exist ntre polecule ‘azRETON G Denunire utilizath pentru betoanele celuiare cliror expandare se reslizeast prin agen{i chimici care produe in masa betonulut 0 Gegajare de gore. ‘Termeni echivelenti: BETON GAZ0S, GAZOCRET. Gaze DE ARDERE Gaze rezultate prin arderes unui conbustibil. ‘i ‘Termen echivalent: FUM (muna cfnd antreneasi ¢1 particule soliée ‘oazocRET Geotinaté inghidert4 goluriior ferestrelor gi vitriaelor. (RAE DE SECURITATE GEAN DUBLU TERWOTZOLANT Geam format din doutl foi de sticlH aolidarizate etang pe contur, care cuprind intre ele un strat de 8...30 mn ser uscat; este carae— terizat de o capacitate de isolare teraioX mirith in conparet, cu eceia a geamului etmpiu Termen echtvsients-TERUOPAK (denunire comercial). GRAM DUBLU TERWOIZOLAT CU FIBRE DE SPicLi. Geum transluesé format din dout fol de sticlk solilarizate etang pe contur, cuprinzind intre ele un strat de impfeliturs de fibre de sticli de 3...8 mp; ce caracterizeszi prin capacitate de szolare ternic& nuit superioert eeles o geanuriior simple, Termen ochivalent: TEMIOLU (denunire comerciei4). Geen decorativ, presenting pe una Gintre fete un deen asemtinstor 8 eel al floriier ae ghtag¥, obsinut printr-un tratanent tersic special,GRAM Laserxer ean cu fete netede eau decorate in relief, obfinut prin procedeul leminirii (wv. ac. termen). i GRAM MAT | Geas care ore o fajh netedd gi una cu asperiti}t, rezultete din sablare (v. ac. cur) oau din tratpres eu gold fluorhiarie. Geanoi mat 1esk sh tresck lumina, pe care o difuzeart, dar tnpie~ Alc vederee direct&. | bax OPAL Geam de cu2oare a1b¥ - 1ptoast obfinut prin edlugaren in ma pitti a etéclet a oxidulut de staniu, : ‘Transiueid, geanut opalizat lack oh treack prin e) nunai cca 40 % ain flux) luninos. ‘Termen echivalent: GEAM LAPTOS. (OBA ORNAMEWEAL, Denunire dat geamurilor translucide, incolore sau colorate, cu o fay netedk gi una tratath deooratiy tn relief. | ‘Termeni eohivalenti: GEMM CATEDRAL, GZAM DECORATIV ete. GBA SECURTZAT EMATLAT Gean securizat, ecoperit pe una din fee eu o peliculh de onal? ib sau colorst aplicat prin ardere in cuptor, destinat indeosebi unor finieaje pentra perefi interior’ gi exteriori. EA STRIAT Geom laminat, presentind un relief format din ereste gi adfneiturt Lintare parelele. Bote deatinat tndeosebi luminatosrelor gi ee ages2X eu striuriie ortentate pe directia de scurgere a apeior de plosie. Eat TEAMOLUX 1. CHAM DUBLU TERUOTZOLANT IZOLAT CU PIBRE DE STICLA. EAM TEMMOPAN ¥, GEAM DUBLU TEEMOTZOLANT . cua Tas Geen de grooine redust (pink 108 mz), obfinut prin procedeu! “trs— gerii® (jv, ace terme ob TRIPLEX Gean de scouritate (v. ac. termen) stratificat, format din dous sau ai multe foi de sticll 1ipite intre ele cu pelicule de rigini sin— tetie La lovire, geantl triplex se sparge, dar, deosrece porijie of tre- seul epirturiior pe fiecare geez nu coincia, cloburile mu se pot Geoprinde, rimtnind 1ipite pe pelicula de rigink aintetich. cozy ‘Sioten coloidel care presintk proprietijite unui corp so1i¢: Sei pUstreazi forma, prezinti o oarecere elesticitate le tractiune gt Le risuctre. In generel, prin plerderes fazeS lichide, prin evaporsre sau prin tronsforairs chinice, gelurile se intiresc, treneformindu-se trep— e solide. tet tn ms osLIvimrE Caracteristica negativé unui materiel dee aves o proastl com portare la inghej: ecbderes rezistentelor mecanice, fisurare, sft- rimarea stratulni superficial ete. Structur formath dintro rejee Gin bare din tem seu din nets), tneoriek intr-an gebarit afertc gifonotitind sistem) de reristen- Yh ol ted constrvegis ou deatineyis variate: parSiieane de expozi— ie, edtposturt pentru unele instelayii ete.qeupt eu studiui proprietigiier fizico= Tale soluriior gf cu modul Se comportare al ecestore tn re~ Toonstructiile, fintnd seana do interectiunes Gintre conse turk foarte soteutt 620 prin garubart » tocu1u! ones contectioneesi fn dinenoiunt gt formate 5 le clrfatsilor Cin care este execatatt ridirta | {aint fieute din tenn, asootat eau nb ot elte materiale (bare de. i, otra se’ eu golurs longitudinale, priene din beton ete) in alte aeterite ce pot print cule seu guruburi (uneie netoane Uagregete vegetale ete) fat nature) de calcia, utilizat ca materie print pentra febrice- @iferttelor tipuri de ipsos (v. ae. uv). Element din lean, platri eau beton mozaicat folooit 1e fintos Artil inferioere a goluiul unei ferectres de reguiti, aceastl Ce- te reservath glafuiui interior ol ferestret, ce} exterior Opereyie Ge aplicare e glet-uiut (v, oracuR Fo JghiYh oticloash ob;inutt prin topires unut amestec de efiicats agtermut pe ouprafeys unai procus cersnic. ermen echivelent: SUALE. (CLACORARE, Avopertre ou glazuelt (ve om Pasta @in 1psos (OLB? DE TFS0S) sau aintr-un amostoo de 4psos ¢1 yes~ ‘ws do var (QLMT DE VAR, GLET AMNRIGAN) wtiMusts oa material do Sa~ chidere « porsior (strat de completare) la tenouielile ce urnears 0 fh ougrivite ouzrurE exe), rap 1, Unitate de miouré a temperaturtior, Unuel se Zolosesc pentru intiearen tenperaturtlor scare Celeiue dup care apa tngheaté 1a 0° Gt Tierbe 1s 100, gi seara Kelvin ls cere diviziunile sint identice cu cele ale sctirii Celsius der numiiritoarea gredelor fncepe dela O° absolut - corespunsBtor le -273%C, In ferdle anglo~eaxone ce mei utilizeaz¥ gi scars Fahrenieit dup’ care apa inghingt le 52° gi t1erbe in 212°, 2, Unitate de misurd @ unghtursior plane. ‘Brtottl grade centeeimale, care tnpert unghiul arept tn 100 aivie, zinnt gi grade pexegesinale core fmpart unghiu) crept tn 90 ci virtunt, 3, MMourk @ dezvoltUrit unut proces: grad de polusre, grad de u- urd ate, orm Delt folomite la prelucrarea feet pietrel naturale sgu artiri- clale, avind un thig dingat eare peraite objinerea unor striurt reliefate, ‘Bergen echivelent: PIEPIENE,pant Rock eruptivi, compusl tndeoseb! din cuart, mick gi Feldepatty foratt prin rleirea foarte lent a magues; ca urmare acestet rh| cirt lente, cele trei alnerele componente se presintt oub forma tunor eristele de aceiegi sirine saul de mirini, epropiate. GRANULAR, Constituit din granaie, ‘GRANULARE operapie de transfornare tn granule a unui materia} (prin fiirinere ‘eau prin aglomerarea uscath edit a unor pulbert), ORANULATIE A ys Granuiozitate, onan Particul& a unui agregat sau intre um micron gi 30 mm, eltui materiel erpnular cu mirim: craonerare | Operatie de detenminare a atructursi crantlonetrice a unui agre- gat, prin separarea granulelor ecestuia tn fractiuni in report cu mi rimea lor gi etabiliren ponderii procentuale a acestor oI }iunt tn componente totals a agregatulut. Renultatele acestel determintirt se tx paint srmintiri se éxprim de regul printr-o curbik granulonetrie’ (vs GRANULOZTEATE Reporte) dintre cantitutile devgranule de diferite mirini ee in- tr fa conponenta unui agregat. GREUrASE. For}a ou onre un corp epte atras ctre central pimintuluts se expri~ nd fm wewrosr+ (2 ket = 9,81 2), omni orsurars woarek Soreini representind expreeia greutlyi1 proprii a 61! alottuseds 0 construction omsiz 1s Plate naturals formath prin aglonereren gi cinentaren uncr par— thoule fine rerultate din fUrimares unor ‘roct preexiatente sub ac- lunes vintulai eau a apet, cu ajutoral unci 2ent nature argttoo, ealearoe eau silicios. 2. Dentmire Gath unor sorturd de ceranice vitrifiate (gresie cere tot). ‘Termen echivalent: KLINKER

S-ar putea să vă placă și

• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5842)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5819)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1138)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3045)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20107)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13282)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10972)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5785)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3313)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (9007)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25285)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7879)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24589)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12956)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2508)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2572)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6700)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12556)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9975)
• The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  

  De la Everand

  The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  F. Scott Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (20573)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12072)