Sunteți pe pagina 1din 90

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI


INGINERIA MEDIULUI
PROGRAM DE STUDII: MODERNIZAREA SISTEMELOR HIDROEDILITARE

PROIECT

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
SISTEMELOR HIDROEDILITARE

Îndrumător:
Prof. univ. dr. ing. LUCA MIHAIL
Masterand
Ing. Dumitru George
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

An Universitar 2015-2016

ETAPA I

PARAMETRI DE CALCUL PENTRU REABILITAREA


TEHNOLOGICĂ A UNUI SISTEM ALIMENTARE CU APĂ
REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CAPTĂRILOR DE APĂ SUBTERANĂ

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
O localitate cu 10.000 + 205 X N locuitori este deservită de un sistem centralizat de alimentare
cu apă. Apa este preluată din pânza subterană cu ajutorul a nf foraje de tip perfect sub presiune.
A. O cabină cu poziţie semiîngropată cu dimensiunile L x l = 3,00 x 2,00 m, înălţimea h = 2,00 m,
executată din beton armat cu grosimea peretelui de 0,15 m. Placa de fund executată din beton
armat are grosimea de 0,20 m şi este turnată pe un beton de egalizare în grosime de 0,1 m. Placa
superioră executată din beton armat are grosimea de 0,10 m. Coşul cabinei are dimensiunile L =
1,30 m, l = 1,00 m, hc =1,00 m, grosimea peretelui din beton armat este de 0,10 m şi este
amplasat lateral. Peretele exterior este protejat cu o hidroizolaţie executată din straturi din
carton asfaltat şi bitum, peste care s-a pus o protecţie de cărămidă. Confecţiile metalice
(chepengul, scara de acces) sunt executate din oţel şi protejate cu vopsitorii din miniu de plumb
şi vopsea hidroizolantă.
B. Instalaţia hidromecanică este formată dintr-o pompă submersibilă tip HEBE 8.65.1, care asigură
un debit Qp = 4,0…6,0 l/s la Hg =35 + 2 x N mcA, iar adâncimea apei în foraj hf =14,00 m.
Diametrul de refulare este de 200 mm.
C. Instalaţia hidraulică interioară este executată din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16, fitinguri de
înbinare din oţel şi armături din fontă Dn 200, Pn 16.
D. Instalaţia hidraulică exterioară din zona forajelor este executată din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16,
fitinguri de înbinare din oţel şi armături din fontă şi oţel Dn 200, Pn 16. La fiecare foraj este
prevăzut câte un cămin de racord. Căminul este executat din beton armat cu dimensiunile L x l
= 1,25 m x 1,25 m, H = 1,80 m, grosimi la fundaţie de 0,20 m, la perete de 0,15 m şi la placă de
0,10 m. Confecţiile metalice sunt executate din oţel, capacul de închidere este executat din fontă
fiind de tip carosabil. Lungimea conductei de aducţiune este LCA = L1 + Lr, unde L1 = (np -1) x
200 şi Lr = 3250 + 50 x N m.
E. Instalaţia electrică este formată din următoarele:
- instalaţia de alimentare energetică la 380 V, cu post transformator pe stâlp;
- instalaţia de iluminat şi prize la interior la 24 V;
- instalaţia de iluminat şi prize la exterior la 230 V;
- instalaţie de protecţie la atingeri accidentale (legare la pământ);
- instalaţia de paratrăsnet;
- tablou electric general de distribuţie TGD.
F. Instalaţia de ventilare este realizată dintr-o coloană de ventilare executată din metal.
G. Sistematizarea verticală este formată din următoarele:
- amenajarea terenului;
- sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice;
- imprejmuire şi porţi de acces.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

BREVIAR DE CALCUL
Particularizarea datelor de proiectare:
N = 10
Nr. populaţie = 10000 + 205 * N = 12050 locuitori
Qp = 4,0…6,0 l/s => Qp = 6,0 l/s
Hg =35 + 2 x N = 55 mcA
hf =14,00 m
Necesar şi cerinţă de apă

Necesarul de apă reprezintă suma cantităţilor de apă livrate la branşamentul utilizatorilor.


Cerinţa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru satisfacerea necesarului
(nevoilor) raţionale de apă ale unui utilizator.


C  K p  K s   N g  N p  N ag.ec .  N Ri  (1)

în care:
C = este cerinţa de apă;
Ng = este necesarul de apă pentru consum gospodăresc;
Np = este necesarul de apă pentru consum public;
Nag.ec. = este necesarul de apă pentru agenţi economici;
NRi = este necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu;
Kp = este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor de
apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor;
Ks = este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare
cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea de distribuţie etc.

Debite caracteristice ale necesarului de apă

Există variaţii orare, zilnice, săptămânale şi anuale în utilizarea apei. Pentru a ţine seama de aceasta se
utilizează următoarele debite caracteristice:
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

– debit zilnic mediu, notat Qzi med; acesta reprezintă media volumelor de apă utilizate zilnic în
decursul unui an, în m3/zi:
m 
N(i)  q (i) 

Qzi med Vol.an

n
1 (2)
 365 
1000 s 
k1  i1 

– debit zilnic maxim, notat Qzi max; acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum maxim
în decursul unui an, în m3/zi:
m 
N(i)  q (i)  K zi (i) 
 
Qzi max

n
1 (3)

1000 s 
k1  i1 

– debit orar maxim, notat Qorar max; reprezintă valoarea maximă a consumului orar din ziua (zilele) de
consum maxim, în m3/h:

1 1 n  m N(i)  q (i)  K (i)  K (i) 
   (4)

Q
or max s zi or 
1000 24 k1  i1 
în care:
Vol.an este volumul anual şi reprezintă cantitatea anuală de apă utilizată sub formă de necesar de
apă în localitatea respectivă, în m3;
N(i) = numărul de utilizatori;
qs(i) = este debitul specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator, în l/consumator
şi zi;
Kzi(i) este coeficientul de variaţie zilnică; se exprimă sub forma abaterii valorii consumului zilnic faţă
de medie, adimensional:
Kzi(i) = Qzi max(i) / Qzi med(i) (5)
Kor(i) este coeficientul de variaţie orară; se exprimă sub forma abaterii valorilor maxime orare ale
consumului faţă de medie în zilele de consum maxim, adimensional.
Kor(i) = Qor max(i) / Qor med(i) (6)
Qor med(i) = Qzi max / 24 (7)
În relaţiile (2), (3), (4) indicii din sume au semnificaţia:
k este indicele care se referă la categoria de necesar de apă (nevoi gospodăreşti, publice);
i este indicele care se referă la tipul de consumatori şi debitul specific pe tip de consumator.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Debit nevoi gospodăreşti

Valorile debitului specific de apă pentru nevoi gospodăreşti (qg) pot fi adoptate după datele din
tabelul 1, în cazurile când nu pot fi justificate alte valori obţinute prin studii special destinate.
Cei 12050 locuitori sunt distribuiţi în zonele de confort astfel:
30% - zona 2 – 3615 locuitori x 55 l/om, zi => 198825 l/zi
50% - zona 3 – 6025 locuitori x 110 l/om, zi => 662750 l/zi
20% - zona 4 – 2410 locuitori x 160 l/om, zi => 385600 l/zi

Necesarul de apă este compus din:


- necesar pentru populaţie 12050 locuitori
- necesar pentru nevoi publice: 25% din necesar pentru populaţie

m 
  = 1 ∗ 3615 ∗ 55 + 6025 ∗ 110 + 2140 ∗ 160 =
 
Qzi med

n
Vol.an 1 N(i) q (i)
 365 
1000 s  1000
k1  i1 
=1247 + 400 (nevoi publice) = 1647 m3/zi

1 n  m N(i)  q (i)  K (i) = 1 ∗ 3615 ∗ 55 ∗ 1,8 + 6025 ∗ 110 ∗ 1,4 + 2140 ∗
  
1000 k1  
Q s zi  1000
zi max
i1 
160 ∗ 1,35 = 1748 + 576 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑒 = 2324 m3/zi

   N(i)  q (i)  K (i)  K
1 1 n m (i) =


Q
or max s zi or 
1000 24 k1  i1 
=174 + 44 (nevoi publice) = 218 m3/h
Ko = 1,8
Debit de dimensionare (conform NP 133/1-2013, Normativ privind proiectarea, execuția și
exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților):
QC = Qzi max*kp *ks = 208 * 1,35 * 1,05 = 137,26 m3/h = 38,13 l/s
kp - coeficient care reprezintă suplimentarea cantităților de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în
obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor; kp = 1,35
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ks - coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă: în
uzina de spălare, spălare rezervoare, spălare rețea distribuție; ks = 1,05

Numărul de puțuri forate (conform NP 133/1-2013):

np = QC/ Qp · 1,2
unde:
1,2 - coeficient de siguranţă privind respectarea valorii va în cazul scoaterii din funcţiune a unor
puţuri pentru revizie instalaţie, pompă şi deznisipare.

np = QC/ Qp * 1,2 =38,13 / 6 * 1,2 = 6,355 * 1,2 =7,63

Număr puţuri np = 8

Calculul înălțimi de pompare, Hp

Hp =hp+ Hg + hr + hu [m]

unde:

Hp este înălțimea de pompare;

hf este adâncimea apei în puț; (hf =14 m)

Hg este înălțimea geodezică; ( Hg = 55 m)

hr este pierderea de sarcină;

hu este presiunea utilă.

Determinarea diametrului utilizând ecuația de continuitate:

Q =A·V = πD2/4·V => D = 4Q


= 0.210 m
πV
Q= 38,13 l/s ( debitul dimensionare aducțiune)
V=1,1
D =0,210 m = 210 mm
Conducta de aducțiune este alcătuită din tuburi PEHD PE100, cu caracteristicile următoare:
- grosimea peretelui conductei, g =14,8;
- diametrul exterior, De=250 mm;
- diametrul interior, Di= De-2g = 220,4 mm;
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Calculul pierderilor de sarcină, hr

hr = hd + hl

În cazul conductelor lungi pierderile de sarcină locale se pot neglija sau se pot aproxima 5% din
cele distribuite :

hr = hd + hl = hd + 5% hd =1,05* hd

hd = L*i

unde:

i este pierderea de sarcină rezultată din “Nomograma pentru dimensionarea conductelor din
polietilenă” . Debitul QC = 38,13 l/s, Di =220,4 mm și cu V=1,1 m/s conform diagramei rezultă

i=2,5 mm/m

hd = L * i = 3375 * 2,5 / 1000 = 8,43 m

hr = 1,05 * hd = 1,05 * 8,43 = 8,85 m

Hp = 108 m

Se alege pompa submersibilă WILO, tip TWI Sub TWI 6.18-10-C, având debitul Q =7.5 l/s,
înălțimea de pompare Hp =108 m, și randamentul η = 67 %

Se adoptă un număr de 6 pompe submersibile WILO, tip TWI 6.18-10-C, cu debitul

Q0Total = 45,0 l/s > Qc = 38,13 l/s

Date caracteristice sistemului hidroedilitar


Sistemul constructiv prezintă o stare avansată de degradare fiind prezente fisuri de intensitate
mică şi medie, desprinderi ale tencuielilor interioare şi exterioare, degradarea construcţiilor
metalice existente, degradarea foarte avansată şi lipsa unor componente a instalaţiei electrice,
degradarea avansată şi lipsa unor componente a instalaţiei de ventilare. Terenul este într-o stare
avansată de degradare, sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice, împrejmuirile şi porţile
de acces lipsind aproape în totalitate.
Instalaţia hidromecanică formată din pompa submersibilă tip HEBE 8.65.1 şi linia de conducte
este uzată fizic şi moral.
Pompa submersibilă tip HEBE 8.65.1 este uzată fizic, în plus acest model de pompă nu se mai
produce.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Conducta interioară din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16 este corodată şi uzată.


Armăturile sunt în stare avansată de degradare şi nu funcţionează conform normelor de
exploatare.

Necesitatea lucrărilor de reabilitare


Având în vedere starea actuală a sistemului hidroedilitar care prezintă următoarele deficienţe:
 Sistemul constructiv prezintă o stare avansată de degradare fiind prezente fisuri de
intensitate mică şi medie, desprinderi ale tencuielilor interioare şi exterioare, degradarea
construcţiilor metalice existente, degradarea foarte avansată şi lipsa unor componente a
instalaţiei electrice, lipsa instalaţiei de ventilare. Terenul este într-o stare avansată de
degradare, sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice, împrejmuirile şi porţile
de acces lipsind aproape în totalitate.
 Instalaţia hidromecanică formată din pompa submersibilă tip HEBE 8.65.1 şi linia de
conducte este uzată fizic şi moral.
 Pompa submersibilă tip HEBE 8.65.1 este uzată fizic, în plus acest model de pompă nu
se mai produce.
 Conducta interioară din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16 este corodată şi uzată.
 Armăturile sunt în stare avansată de degradare şi nu funcţionează conform normelor de
exploatare.
se impune o reabilitare a sistemului hidroedilitar în acelaşi timp realizându-se o modernizare a
sistemului hidroedilitar. Toate acestea vor duce la asigurarea unei calităţi corecte a apei captate în
folosul populaţiei.
Baza legală a lucrărilor de proiectare
Proiectul de reabilitare a captării de apă subterană este sistematizat pe obiecte:
- obiect 1: reabilitarea construcţiei forajului
- obiect 2: reabilitarea instalaţiei hidraulice a forajului
- obiect 3: reabilitarea instalaţiei electrice a forajului
- obiect 4: reabilitarea instalaţiei de ventilare a forajului
- obiect 5: reabilitarea sistematizării verticale a forajului
- obiect 6: modernizarea sistemului de monitorizare şi automatizare
Baza legală de proiectare conţine:
- expertiza tehnică a captării de apă
- studiul de fezabilitate
- avize şi acorduri
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Proiectarea s-a facut respectând următoarele standarde şi normative:


- SR 1343-1-2006 – Determinarea cantităţilor de apă pentru localităţi urbane şi rurale
- NP 133-2013 – Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare
cu apă şi canalizare a localităţilor
- NE 035-2006 - Normativ pentru exploatarea si reabilitarea conductelor pentru transportul apei
- Legislaţia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.) si a protectiei civile (P.C.)
- P100-1/2006 – Cod de proiectare seismică- prevederi de proiectare pentru clădiri

Elemente de analiză şi proiectare rezultate din expertiza tehnică

Starea constructivă a construcţiei forajului


Structura de rezistență este degradată, prezentând fisuri în peretele din beton, infiltrații de apă,
exfolierea tencuielii de protecție la interior și degradarea prin coroziune a confecțiilor metalice.
Starea instalaţiei hidraulice
 Instalaţia hidromecanică
Instalaţia hidromecanică este uzată fizic și moral după 41 de ani de funcționare. Randamentul
pompei HEBE 8.65.1 este scazut faţă de randamentul optim de funcţionare. Pompa va fi înlocuită.

 Instalaţia interioară de conducte


Instalaţia hidraulică interioară executată din ţeavă de oţel este uzată fizic şi moral, având durata
maximă de viaţă depaşită. Instalaţia şi toate armăturile va fi înlocuite.
Conducta de refulare
Conducta de refulare executată din oţel zincat cu Dn 200 mm este uzată fizic şi moral şi va fi
înlocuită cu o conducta noua de otel zincat cu diametrul Dn 200 mm. Pentru modernizarea acesteia pe
conducta de refulare se va monta un dispozitiv de aerisire-dezaerisire.
Starea instalaţiei electrice
 Instalaţia energetică
Instalaţia energetica este extrem de uzată şi va fi înlocuită în totalitate. Cablajul va fi înlocuit.
Tabloul de distribuţie va fi înlocuit.

 Instalaţia de iluminat şi prize


Instalaţia de iluminat şi prize nu mai exista necesitand refacerea completă a acesteia.

 Instalaţia de iluminat exterior


Instalaţia de iluminat exterior nu mai există necesitand refacerea completă a acesteia.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

 Instalaţia de legare la pământ


Instalaţia de legare la pământ nu mai exista necesitand refacerea completă a acesteia.

 Instalaţia de paratrăsnet
Instalaţia de paratrăsnet nu mai există necesitand refacerea completă a acesteia.
Starea instalaţiei de ventilare
Instalaţia de ventilare este realizată din ţeavă de oţel prevăzută cu sită şi căciulă de protecţie.
Ţeava este corodată chimic, căciula lipseşte în consecinţă este necesară refacerea totală a acesteia.
Starea sistematizării verticale
 Împrejmuire
Înprejmuirea în mare parte nu mai exista necesitând refacerea completă a acesteia.

 Acces
Porţile de acces nu mai există necesitând refacerea completă a acestora. Dalele sunt fisurate,
lipsă trotuare de acces.

 Modelare teren

Terenul prezintă denivelări care reţin apa de ploaie.

Starea sistemului de monitorizare şi automatizare


Pentru funcţionarea la un nivel tehnic actual se impune prevederea unui sistem de monitorizare
şi sistematizare.

MEMORIU TEHNIC

OBIECT 1 – REABILITAREA CONSTRUCŢIEI FORAJULUI

Descrierea construcţiei
Construcţia este degradată, prezintă fisuri la peretele din beton, prezintă infiltrații de apă în
urma degradării hidroizolaţiei exterioare, exfolierea tencuielii de protecție la interior și degradarea prin
coroziune a confecțiilor metalice.
Reabilitarea structurii de beton

 Placa de fund:
- se decopertează betonul degradat
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

- se deschid fisurile şi crăpăturile


- se îndepartează betonul degradat prin buceardare
- se protejează armăturile existente cu un mortar special monocomponent pe bază de ciment, cu
alcalinitate ridicată, pentru protecţia anticorozivă a armăturilor de fier.
- se injectează fisurile şi crăpăturile cu un mortar special, amestec cu răşină epoxidică
bicomponentă fără solvenţi, superfluidă.
- se aplică o şapă de egalizare cu rol de hidroizolaţie, liant hidraulic cu priză şi întărire ultrarapidă
pentru blocarea infiltraţiilor de apă.
 Placa superioară:
- se decopertează betonul degradat
- se deschid fisurile şi crăpăturile
- se îndepartează betonul degradat prin buceardare
- se protejează armăturile existente cu un mortar special monocomponent pe bază de ciment, cu
alcalinitate ridicată, pentru protecţia anticorozivă a armăturilor de fier.
- se injectează fisurile şi crăpăturile cu un mortar special, amestec cu răşină epoxidică
bicomponentă fără solvenţi, superfluidă.
 Pereţii
-se decopertează stratul de tencuială
-se deschid fisurile şi crăpăturile
-se curăţă cu peria sau mecanizat
-se îndepărtează betonul
-se injectează fisurile şi crăpăturile cu mortar special în amestec cu răşină epoxidică fără solvent
superfluidă
- se aplică un strat de tencuială cu rol hidroizolant monocomponent, mortar hidroizolant bogat în
lianţi cimentoşi.

Reabilitarea sistemului de protecţie exterior


Hidroizolaţia exterioară va fi înlocuită în totalitate cu un sistem de hidroizolaţie exterioară
compus dintr-o membrană bituminoasă cu armatură din poliester.

Reabilitarea protecţiei exterioară de cărămidă


Protectia exterioară din cărămidă va fi refăcută în totalitate şi supusă unui tratament de protecţie
împotriva umiditaţii.

Reabilitarea confecţiilor metalice


 Chepengul aflat într-o stare avansată de degradare se înlocuieşte cu un chepeng metalic
dublu cu protecţie termincă
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

 Scara de acces aflat într-o stare avansată de corodare se înlocuieşte cu o scară din oţel-
zincat fixată pe perete

 Ţevile de trecere prin perete a cablurilor fiind corodate se vor înlocui 

OBIECT 2 – REABILITAREA INSALAŢIEI HIDRAULICE A FORAJULUI

Descrierea instalaţiei hidraulice


Instalaţia hidraulică este executată din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16, fitinguri de înbinare din oţel
şi armături din fontă şi oţel este uzată fizic şi moral este uzată fizic şi moral, având durata de viaţă
depaşită. Instalaţia hidromecanică formată din pompa submersibilă tip HEBE 8.65.1 şi linia de
conducte este uzată fizic şi moral. Conducta interioară din ţeavă de oţel Dn 200, Pn 16 este corodată şi
uzată. Armăturile sunt în stare avansată de degradare şi nu funcţionează conform normelor de
exploatare.
Reabilitarea instalaţiei hidromecanice
Pompa HEBE HR 8.65.1×14 are un randament maxim de η = 50-52% şi un consum de energie
electrică Emax=5731 KW/an. În plus acest model de pompă nu se mai fabrică în prezent. (anexa 1)
Pompa tip HEBE va fi înlocuită cu o pompa tip Wilo-Sub TWI 6.18-10-C ce are un randament
η = 67% (anexa 2)
Lucrări de intervenţie:
- demontare pompă veche
- demontare piese de prindere
- înlocuire piese de prindere
- montare pompă nouă
Echipamentul folosit:
- electropompă tip Wilo-Sub Twi 6.18-10-C
- Qmax =27 m3 /s
- Hmax = 120 m
- P = 40 bar
- η = 67 %

Reabilitarea instalaţiei interioare de conducte


Conductele din oţel vor fi înlocuite cu conducte noi din oţel zincat Dn 200, Pn 16.
Fitingurile de îmbinare se înlocuiesc cu fitinguri noi din oţel
Robinetele cu sertar existente vor fi înlocuite cu robinete tip fluture Dn200, Pn16. (anexa 3)
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Se înlocuiesc clapet de reţinere Dn200, Pn 16 şi un cot Dn 200

Reabilitarea sistemului de conducte de refulare


Conducta de refulare care este din otel zincat cu se înlocuieşte cu o conductă nouă de oţel zincat cu
diametrul Dn 200…600 mm, Pn16.
Fitingurile de îmbinare se înlocuiesc cu fitinguri noi din oţel.
Robinetele cu sertar existente vor fi înlocuite cu robinete tip fluture Dn 200…600, Pn16.
Căminul de racord se va înlocui cu un camin nou din beton armat, prevazut cu un capac carosabil din
fontă.
Pe conducta de refulare se realizează o modernizare prin montarea unui dispozitiv de aerisire-
dezaerisire

OBIECT 3 – REABILITAREA INSALAŢIEI ELECTRICE A FORAJULUI

Reabilitarea instalaţiei electrice exterioare:


- Tabloul electric se schimbă cu un tablou nou metalic
- Suportul tabloului se schimbă cu un suport nou, montat pe un masiv de beton (de tip C10)
- Cablajul se schimbă în totalitate
Reabilitarea instalaţiei electrice interioare:
- Se inlocuieşte instalaţia de iluminat şi prize cu o instalţie de 24 volţi, prizele fiind cu protecţie
- Cablul de forţă se înocuieşte cu un cablu nou etanşat şi racordat la o priză
- Se reface protecţia la atingerea accidentală
- Se reface instalaţia de paratrasnet

OBIECT 4 – REABILITAREA INSALAŢIEI DE VENTILARE A FORAJULUI

Se înlocuieşte tubul metalic cu unul nou din PVC prevazut la partea superioară cu o sită de
protecţie, care intra 0,5 m în interiorul puţului, iar în afara lui se ridică la o înălţime de 1,8 m.
Se înlocuieşte căciula din tablă cu o căciulă împotriva precipitaţiilor.

OBIECT 5 – REABILITAREA SISTEMATIZARII VERTICALE A FORAJULUI

Reabilitarea masivului de pământ prin taluzarea lui, la un unghi de frecare optim şi înierbarea
acestuia.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Reabilitarea dalelor de beton, prin montarea dalelor prefabricate atât in jurul chepengului cât şi
pe aleea de acces pe un strat de 10 cm balast. Dimensiunile dalelor sunt de 50x50cm fabricate din beton
C10/15, cu grosimea de 10 cm. Dalele se rostuiesc cu mortar de ciment clasa M100.
Se reface rigola de colectare şi debuşeul de evacuare.
Executarea împrejmuirii zonei de protecţie sanitară, cu regim sever a captării şi a gospodăriei de
apă se propune a se realiza astfel:
-Se va realiza o fundaţie din beton continua;
-Se vor monta stâlpi din oţel zincat fixaţi în fundaţia de beton;
-Se vor monta pe stâlpii de oţel panouri de gard bordurat zincat;
-Se va realiza protecţie antiefracţie din sârmă ghimpată (3 rânduri) la partea superioara a
gardului.
Se va confecţiona o poartă acces auto, lățime 3,5 m din rame de ţeavă rectangulară de 30x30 şi o
poartă pietonală cu lățimea de 0,9 m cu plasă de sârmă.
Lucrările se vor realiza cu respectarea legislației în vigoare privind zonele de protecție sanitară.

OBIECT 6 – MODERNIZAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI


AUTOMATIZARE

Se necesită un sistem de automatizare a pompei din foraj ce să permită controlat


pornirea/oprirea acesteia în funcţie de nivelul apei din rezervor.
Automatizarea va fi de pornire/oprire lentă pentru anularea şocurilor hidraulice în momentul
pornirii/opririi pompei.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 1: Fişa tehnică pompa submersibilă HEBE 8.65.1


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 2: Fişă tehnică pompa submersibilă Wilo Sub TWI 6.18-10-C


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 3: Fişă tehnică robinete tip fluture Dn 200…600 Pn 16


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 4: Fişă tehnică robinet automat aerisire-dezaerisire reţea apă


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA II

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
CONDUCTELOR DE ADUCŢIUNE

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
Se cere proiectarea lucrărilor de reabilitare, retehnologizare şi modernizare a conductei de
aducţiune ce realizeaza transportul apei de la captare până la rezervor.
In stadiul actual, conducta de aducţiune este realizată din ţeava de oţel îmbinată prin sudură. Pe
traseul conductei sunt amplasate cămine cu robinete de separaţie cu distanţe între ele de 600...800m. De
asemenea, pe traseu se afla 3 cămine de aerisire şi 4 cămine de golire. Căminele sunt executate din
beton armat cu grosimea peretelui de 20 cm, radierul de 40 cm, şi a plăcii de 15 cm. Închiderea
căminului se realizează cu capac din fontă şi piese suport de tip carosabil. Căminele sunt amplasate în
teren cu apă subterană în care au la exterior o hidroizolaţie protejata cu tencuială din mortar M100.
Instalaţia hidraulică din cămine este executată din ţeavă de oţel îmbinată cu flanşe. Robinetele
sunt din fonta iar tipul acestora este cu sertar.
In stadiul actual, conform cu datele din expertiza tehnică, starea sistemului este următoarea:

- conducta din oţel este realizată în anul 1960, are perioada de viaţa depăşita fiind degradată în
proporţie de 70%;
- căminele din beton armat prezintă degradări a stratului de protecţie, capacele de închidere şi
piesele suport sunt degradate sau lipsesc;
- instalaţia hidraulică din cămine este uzată fizic şi moral cu perioada de viată depaşită;
- confecţiile metalice ale căminului sunt corodate sau au fost vandalizate;
- masivele de ancoraj sunt degradate, fisurate şi crăpate, astfel încât nu asigură stabilitatea
conductei.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

BREVIAR DE CALCUL

Date generale

Hg = 35 + 2 * N = 55 mcA
LCA = Ll + Lr
Ll = (np – 1) * 200 m = (14 – 1) * 200 = 2600 m
Lr = 3250 + 50 * N = 3750 m

Stabilirea debitului de dimensionare a conductei de aducțiune

Debit de dimensionare
QC = Qzi max *kp *ks = 96,84 * 1,35 * 1,05 = 137,26 m3/h = 38,13 l/s
kp - coeficient care reprezintă suplimentarea cantităților de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în
obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor; kp = 1,35
ks -coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa: în
uzina de spălare, spălare rezervoare, spălare rețea distribuție; ks = 1.05

Determinarea diametrului conductei de aducțiune

Având debitul de dimensionare pentru conducta de aducțiune Q = 81,94 l/s (0,081 m3/s) și
viteza apei v = 1.1 m/s se determină diametrul conductei, aplicând ecuația de continuitate:

Q =A*V = πD2/4 * V => D = 4Q


= 0,326 m diametrul conductei noi adoptată
πV
D= 0,326 m =326 mm

Se aleg pentru reabilitarea conductei de aducțiune tuburi PEHD PE100, PN25 SDR7,4 cu
caracteristicile următoare:
- grosimea peretelui conductei, g =61,5;
- diametrul exterior, De=450 mm;
- diametrul interior, Di= De -2g = 327 mm;
- presiunea nominală PN25.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Caracteristica conductei este:

Hc= Hg + hr

Hg = 55 m
Conform “Nomogramei pentru dimensionarea conductelor din polietilenă” pentru conducta
PEHD PE100 PN25 De 250x14,8mm și Qc = 38,13 l/s, rezultă v = 1,1 m/s și i = 2,8 mm/m, și
lungimea conductei de aductiune L= 3750 ml.

Calcul pierderi de sarcina:

De 250 PN25, și Qc = 38,13 l/s, rezultă v = 1,1 m/s și i = 2,8 mm/m


hr = 1.05 * 3750 * 0.0028 = 11,03 m

Hc= Hg + hr = 55 + 11,03 = 66,03 m


Hc = 66,03 m

Calculul parametrilor primari pentru șocul hidraulic

Se determină celeritatea conform formulei:


Ea

C= E m/s
D
1+ · a
e Ec

unde:
Ea=2,06·109 N/m2 modul de elasticitate al apei;
Ec=1,2·109 N/m2 modulul de elasticitate al conductei;
e=g=0,0615 m grosimea peretelui;
ρ = 998,23 kg/m3 (20º) densitatea;
D = 0,45 m.
1436,54
C= = 390,36 m/s
3,68

C = 390,36 m/s

Timpul de reflexie tr sau τ se determină conform formulei:

tr = 2·Lr/c (s)

tr = 2·2620/390,36 =13,42 s
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Suprapresiunea și subpresiunea se calculează folosind formula:

± ΔP = ρ*c*v bari

unde:

ρ = 998,23 kg/m3 (20º)


C = 390,36 m/s
v=1,1 m/s
±ΔP = ρ*c*v = 998,23 * 390,36 * 1,1 = 428635,96 =4,28 bari

Presiunea maximă/minimă:

Pmax/min = P0 ± ΔP

Po = ρ * g * Hc
ρ = 998,23 kg/m3 (20º)
g = 9,81m/s2
Po = ρ * g * Hc =16,42 bari

Pmax = P0 +ΔP = 16,42 +4,28 = 21 < PN conductă =25 bari


Pmin = P0 - ΔP = 16,42 – 4,28 = 12,14 bari

Date caracteristice ale conductei de aducţiune


Conducta de aducţiune este realizată din ţeava de oţel îmbinată prin sudură. Pe traseul conductei
sunt amplasate cămine cu robinete de separaţie cu distanţe între ele de 600..800 m, 3 cămine de aerisire
şi 4 cămine de golire.
Căminele sunt executate din beton armat cu grosimea peretelui de 20 cm, radierul de 40 cm, şi a
plăcii de 15 cm. Închiderea căminului se realizează cu capac din fontă şi piese suport de tip carosabil.
Căminele sunt amplasate în teren cu apă subterană şi au la exterior o hidroizolaţie protejată cu tencuială
din mortar M100.
Instalaţia hidraulică din cămine este executată din ţeavă de oţel îmbinată cu flanşe.
Robinetele sunt din fonta iar tipul acestora este cu sertar.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Necesitatea lucrărilor de reabilitare


Având în vedere starea actuală a conductei de aducţiune care prezintă următoarele deficienţe:
 conducta din oţel este realizată în anul 1960, are perioada de viaţa depăşită fiind degradată în
proporţie de 70%;
 conducta din oţel este corodată, prezintă pierderi de apă;
 căminele din beton armat prezintă degradări a stratului de protecţie, capacele de închidere şi
piesele suport sunt degradate sau lipsesc;
 instalaţia hidraulică din cămine este uzată fizic şi moral cu perioada de viată depaşită;
 confecţiile metalice ale căminului sunt corodate sau au fost vandalizate;
 masivele de ancoraj sunt degradate, fisurate şi crăpate, astfel încât nu asigură stabilitatea
conductei.
se impune o reabilitare a conductei de aducţiune şi o modernizare a sistemelor de monitorizare şi
automatizare.

Elemente de analiză şi proiectare rezultate din expertiza tehnică

Starea conductei de aducţiune


Conducta din oţel este realizată în anul 1960, este corodată, prezintă pierderi de apă, are
perioada de viaţa depăşită fiind degradată în proporţie de 70%.
Starea căminelor de pe reţea
Căminele sunt realizate din beton armat, iar în stadiul actual prezintă o degradare a structurii de
rezistență, și uzură a instalației hidraulice în proporție de 50% -80%.
Pe traseul conductei sunt amplasate cămine cu robineți de linie la distanța 600-800 m, pe
distanța de 4200 m.
Pe traseu se mai află un număr de 3 cămine de aerisire, respective 4 cămine de golire.
Căminele din beton armat prezintă degradări a stratului de protecţie, capacele de închidere şi
piesele suport sunt degradate sau lipsesc.
Instalaţia hidraulică din cămine este executată din ţeavă de oţel îmbinată cu flanşe, fiind uzată
fizic şi moral şi cu perioada de viată depaşită.
Robinetele sunt din fonta cu sertar.
Confecţiile metalice ale căminului sunt corodate sau au fost vandalizate.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Starea masivelor de ancoraj


Masivele de ancoraj sunt degradate, fisurate şi crăpate, astfel încât nu asigură stabilitatea
conductei.
Starea sistemului de monitorizare şi protrcţie
Pentru funcţionarea la un nivel tehnic actual se impune prevederea unui sistem de monitorizare
şi protecţie.

Reabilitarea conductei de aducţiune


Se alege pentru reabilitarea conductei de aducțiune, PEHD PE100, PN25 SDR7,4 cu
caracteristicile:
- grosimea peretelui conductei, g =61,5;
- diametrul exterior, De=450 mm;
- diametrul interior, Di= De - 2g = 327 mm;
- presiunea nominală PN25.
Adâncimea de îngropare a conductei este minim adâncimea de îngheț pentru zona respectivă,
aproximativ H=1,10 m. Înlocuirea conductelor existente se va realiza pe traseul existent prin
demontarea conductelor din oțel şi înlocuirea acestora cu conducte din PEHD.
Înlocuirea se va realiza pe sectoare, ce pot fi izolate prin vane de secţionare existente (ce vor fi
înlocuite și acestea ulterior), din ambele sensuri de alimentare.
Pentru eliminarea efortului în conducta de PEHD, datorată greutății vanelor de secționare și a
conductelor de oțel, în interiorul căminelor de vane se vor realiza suporți metalici ce vor susține
conductele din oțel și vanele de secționare, până la înlocuirea acestora.
Lucrările vor începe prin identificarea în teren a conductelor existente pe traseul conductelor
proiectate, însemnându-se pe planurile din proiect si marcându-se pe teren prin reperi, punctele de
intersectare cu alte conducte.
La executia lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele si normativele în vigoare.

a) Trasarea
Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,
pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.
Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se impun
pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de exploatare a
reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. În funcţie de situaţia reală la teren dacă este cazul
vor fi efectuate sondaje de identificare. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor
şi a reperilor planimetrici şi de nivelment indicaţi în proiect.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Materializarea axului conductelor şi a principalelor construcţii accesorii, se va face pe teren de


către executant, prin ţăruşi bătuţi în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte
caracteristice:
 pe axul traseului, în punctele caracteristice;
 la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;
 la tangentele de intrare şi ieşire din curbe;
 la schimbările de pantă;
 la ramificaţii;
 în punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;
 în centrele construcţiilor accesorii (cămine de vane, golire, de aerisire, hidranti) precum
şi la punctele intermediare la aproximativ 50 metri distanţă;
 în punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuţia corectă a lucrării.
Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin câte doi ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia
perpendiculară faţă de axul canalului la distanţe care să-i ferească de distrugere şi acoperire pe durata
execuţiei lucrărilor.
Determinarea adâncimii săpăturii în fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de nivel
şi a crucilor de vizitare.Periodic şi de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi
reface topometric poziţia acestora.

b) Executarea săpăturilor
Este recomandabil ca execuţia săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a
şantierului şi după aprovizionarea cu toate materialele şi utilajele de construcţii pentru a reduce la
minimum durata cât tranşeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri
macroporice la care execuţia lucrărilor se face potrivit prescripţiilor din normativele în vigoare.
Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte astfel încât să se poată efectua în săpătură toate
operaţiile necesare de montare a tubulaturii şi a pieselor de legătură.
În dreptul construcţiilor accesorii, săpătura se lărgeşte la dimensiunile impuse de acestea.
În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe tronsoane
scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar pozării
conductei.
Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind lăsată
la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe
ultimii 25 - 30 centimetri.
Lăţimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în şanţ
(0,3 - 0,5 metri între conductă şi peretele săpăturii sau sprijiniri).
În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale şanţurilor cu pereţi verticali, pentru
conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire uşoară a malurilor.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

În cazurile în care situaţia locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană la
mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor şi să se ia măsuri suplimentare de
protecţie a muncii.
Depozitarea pâmântului săpat se face pe o singură parte a şanţului, pe partea opusă laturii de
acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. În cazul unor
umpluturi foarte importante, pământul poate fi împins lateral cu buldozerul astfel încât ploile să nu
pericliteze siguranţa muncitorilor.
Săparea şi sprijinirea şanţurilor şi a gropilor pentru cămine şi fundaţii, se va face în
conformitate cu prevederile proiectului şi ale normelor tehnice şi de protecţia muncii în vigoare.
Se interzice modificarea tehnologiei şi a dimensiunilor de execuţie la lucrările de săpătură fără
avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, când situaţia reală la teren şi condiţiile
geotehnice o impun.
Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisipos-argiloase şi
a celor constituite din loess sau material de umplutură.

c) Pregătirea patului de pozare


Indiferent de tehnologia de execuţie aplicată, lucrările de săpătură pe ultimii 25 - 30 centimetri,
deasupra cotei definitive a cotei fundului tranşeei, se vor executa manual, numai în momentul pozării
tuburilor. In cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire, ultimii 10 centimetri se aduc la cotă
prin compactare.
Amenajarea şanţului pentru pozarea tubului PE se va face în conformitate cu prevederile
proiectului, în funcţie de tipul şi dimensiunile canalului şi de natura terenului de fundaţie.
În zona îmbinărilor, săpătura va fi adâncită cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe
lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, în vederea aşezării curente a mufei.
Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin înlăturarea
oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură de nisip compactată.
În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip de 15 - 20
cm.Realizarea patului se verifică cu ajutorul teurilor de vizare şi se corectează corespunzător cotelor
din proiect.

d) Îmbinarea prin sudură a țevilor din polietilenă de înaltă densitate


Extremităţile tronsoanelor de conductă care trebuiesc sudate sunt aliniate, apropiate şi apoi
presate spre dispozitivul de încălzire (preîncălzire) care se aşează între aceste extremităţi.
După încălzirea extremităţilor, dispozitivul de încălzire (care este sub forma unor plăci), se
îndepărtează, iar extremităţile sunt presate cap la cap la o anumită forţă prin intermediul unui dispozitiv
special pentru sudură, aflat în dotarea executantului.

e) Efectuarea probei de presiune


Încercarea hidraulică se face pe tronsoanele de 100 m lungime pe care au fost montate toate
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

armăturile. Fiecare tronson supus încercării se închide cu dopuri speciale, bine consolidate şi ancorate
prevăzute cu ramificaţii pentru montarea manometrelor legate la conducta de alimentare cu apă pentru
umplerea tronsonului şi evacuarea aerului. De asemeni se prevăd ramificaţii cu robinet şi manometre în
toate punctele înalte pentru evacuarea aerului şi citirea presiunii de încercare.
Acest control poate fi efectuat fie in mod hidraulic fie cu aer sau gaze inerte; asigurati toate
exigentele cerute de aceste operatii.
Presiunea în timpul verificării, odată stabilizată, trebuie să rămână constantă timp de 24 de ore;
este oricum necesar sa considerati ajustarile datorate variatiilor de volum ale rețelei.

Particularității referitoare la țevile din PEHD


La probele de presiune trebuie ţinut cont că dilatarea ţevii poate influenţa rezultatul probei.
Rezultatul probei poate fi influenţat şi de variaţia temperaturii peretelui ţevii datorită coeficientului de
dilatare termică a PEHD. Este deci necesar ca în timpul probei să se menţină o temperatură constantă a
peretelui ţevii avînd aproximativ aceeaşi valoare la începutul şi sfîrşitul probei. Variaţia presiunii mai
poate fi influeinţată şi de circulaţia aerului existent în interiorul ţevii. Este de preferat ca proba de
presiune să se facă în timpul zilei cînd variaţiile de temperatură sunt mai mici. Este de asemenea
necesar să se facă o probă preliminară pentru a se putea dilata ţeava.
Creşterea volumului unei ţevi la temperaturi de 20 0 C şi la presiunea nominală, poate ajunge în
cazul PEHD pînă la 1,5 – 2%. Dilatarea este progresivă, dar ea nu se termină decît circa după 12 ore.
Pentru o presiune de probă de 1,3 Pn trebuie considerată o alungire de 0,5 %.
Datorită acestor particularităţi, presiunea de probă trebuie corectată la fiecare 2 ore. Teava
trebuie umplută lent de la punctul cel mai coborît după ce s-au deschis robinetele de evacuarea aerului.

f) Executarea umpluturii șanțului


În cazul în care, ca urmare a expunerii directe la soare, temperatura ţevii este cu mult mai mare,
decît cea a şanţului, ţeava trebuie acoperită cu pămînt înaintea umplerii definitive.
În etapa I-a, tranşeea se umple până la 0,3 metri deasupra ţevii cu pământ fărâmiţat,
dimensiunea granulelor nefiind mai mare de 20 mm.
Umplerea şi compactarea se face manual, cu grijă, fără a deteriora materialul ţevii, din zonele
de îmbinare. Nu se va folosi pământ cu resturi organice în zona de umplutură, deoarece acestea pot
deveni agresive.
În etapa a II-a se realizează umplutura finală deasupra conducte în straturi succesive de 20 – 30
cm cu compactarea mecanică.

Reabilitarea căminelor de pe reţea


Se va reface structura de rezistență a căminelor degradate, iar cele ce nu pot fi reabilitate se vor
demola și se vor construi altele noi, păstrând vechiul traseu.
Căminele sunt de tip B conform STAS 6002-88, înălțimea interioară a căminului fiind de regulă
H=1,50 m
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Alegerea tipului de cămin se va face în funcție de dimensiunile caracteristice ale pieselor


componente ale instalației hidraulice din interiorul căminului și respectând distanțele conform STAS
6002-88:
Căminele vor fi executate din beton şi prevăzute cu trepte din oţel beton Ø 20 mm ancorate în
pereţi. La trecerea conductelor prin pereţi, se prevăd piese de etanşare.
Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308-81.
Instalaţia hidraulică constă din vane de secţionare (robineţi din fontă cu sertar pană şi corp plat).
Reabilitare cămine cu robineți de separaţie
Pe traseul conductei sunt amplasate cămine cu robineți de separaţie la distanța de 600-800 m,
pe distanța de 4200 m.
Vanele se montează de regulă, în cămine anume executate în acest scop, iar în căminele de vane
se așează cât mai aproape de centrul acestuia, având tija în poziție perfect verticală, ceea ce dă
posibilitatea să se manevreze vană cu o cheie din exterior, fără a mai coborâ în cămin. În cămine se
montează întotdeauna vane cu flanșe de îmbinare, pentru a putea fi mai ușor demontarea în caz de
nevoie.
Vanele se pot monta și îngropate direct în pământ în aceste cazuri se foloseste numai vane cu
mufa de îmbinare, iar vanele se monteaza cu tub cutie și capac de protecție executate din fonta. În
punctele de ramificaţie ale reţelor exterioare de alimentare cu apa se execută cămine în care se
montează vane pentru închidere.
Căminele pentru vane se executa din beton sau din zidărie și sunt acoperite cu un capac din
fontă montat pe o ramă metalică.

Reabilitare cămine de golire și aerisire


Pe traseu se află un număr de 3 cămine de aerisire, respectiv 4 cămine de golire. Se va reface
structura de rezistență a căminelor degradate, iar cele ce nu pot fi reabilitate se vor demola și se vor
construi altele noi, păstrând vechiul traseu.
 Construcţia unui cămin se realizează din beton armat, cu dimensiunile interioare 1.00 x 1.20
m în plan şi adâncimea de 1.85 m;
 Grosimea pereţilor este de 20 cm, a radierului de 40 cm şi a plăcii superioare de 15 cm
grosime;
 Pereţii, radierul şi placa se realizează din beton armat C12/15 (Bc 15);
 La exterior se prevede o hidroizolaţie protejată cu tencuială din mortar M100
 Radierul se toarnă pe un strat de beton de egalizare C4/5 cu grosimea de 10 cm;
 Pe radier se realizează o başă cu dimensiunile 30 x 30 cm la partea inferioară, 45 x 45 cm la
partea superioară şi adâncimea de 15 cm, pentru colectarea apei pătrunsă accidental în cămin;
 Accesul se face prin capac tip carosabil tip IV, conform STAS 2308/81;
 Pentru coborâre în cămin, respectiv urcare din cămin, se prevăd trepte din bare PC 52 cu
grosimea de 16 mm, încastrate în peretele căminului;
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

 Planurile de cofraj şi armare pentru construcţia unui cămin de vane/golire/aerisire sunt


prezentate în partea desenată a documentaţiei;
 Vanele inclusiv reductoarele au fost montate în cămine de vizitare. In interiorul caminelor
piesele de legatura (coturi, teuri, reductii) sunt din polietilena de înalta densitate;
 Trecerea conductelor prin pereţi se va face prin piese speciale de trecere din oţel, cu un
diametru imediat superior faţă de diametrul exterior al conductei.

Reabilitarea masivelor de ancoraj


Masivele de ancoraj se realizează din beton simplu. Este important ca săpăturile la masivele de
ancoraj să asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directă pe pământ, fără a
intercala stratele de umplutură sau de nivelare.
Modernizarea sistemelor de monitorizare şi protecţie
Protecție la lovitura de berbec
Un dispozitiv de dezaerisire, prevăzut cu un plutitor metalic sau de sticlă care, fiind mai greu
decât aerul, prin coborâre, înfuncţie de aerul acumulat la partea superioară, lasă liber orificiul de ieşire
a aerului .Acest dispozitiv se montează în cămine prevăzute cu o conductă de golire a apei ce iese o
dată cu aerul.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 1: Fişă tehnica PEHD PE100, PN25 SDR7,4


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 2: Fişă tehnica dispozitiv aerisire-dezaerisire


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 3: Fişă tehnică robinet cu sertar Dn 450


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA III

REABILITAREA DECANTOARELOR
DIN STAŢIILE DE TRATARE A APEI POTABILE

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:

O stație de tratare a apei potabile are ca sursă un râu din zona de șes. În cadrul stației de tratare
se află doua decantoare de tip suspensional cu volumul de 10.000 m3 fiecare.
Decantoarele se află în exploatare de circa 25 de ani. În stadiul actual, unul din decantoare
prezintă fenomene intense de degradare a structurii constructive și a instalației hidraulice. Conform
expertizei tehnice, cuva decantorului prezintă următoarele degradări:
- peretele exterior prezintă microfisuri prin care apa se infiltrează și se prelinge pe suprafața
betonului;
- peretele interior prezintă degradări a stratului de tencuială și impermeabilizare prin fisuri și
crăpături;
- grinda de rulare a podului raclor și structura de beton armat a camerei de amestec prezintă
degradări avansate prin îndepărtarea stratului de mortar de tenncuială, degradarea betonului
până la armătură, fisuri și crăpături;
- stâlpii de susținere prezintă degradări ale suprafeței de tencuială și beton armat.
Instalația hidraulică de colectare a apei potabile prezintă următoarele:
- instalația este realizată din conducte din oțel inox cu Dn=250 mm și grosimea de 6 mm; la
distanțe de 0,25 m sunt realizate orificii pe conductă pentru preluarea apei tratate;
- în procesul de exploatare, conductele și-au pierdut liniaritatea fiind curbate în stadiul actual;
- curbarea conductelor a fost determinată de modul deficitar de susținere pe stâlp a acestora.
Se cere reabilitarea următoarelor obiecte de construcție și instalație:
- obiect 1: Reabilitarea cuvei decantorului;
- obiect 2: Reabilitarea instalației hidraulice de colectare a apei.
Obs. Se vor întocmi fișele tehnice ale elementelor reabilitate.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Date caracteristice decantorului

În cadrul unei stații de tratare se află doua decantoare de tip suspensional cu volumul de 10.000 m3
fiecare. Decantoarele se află în exploatare de circa 25 de ani.

Necesitatea lucrărilor de reabilitare


Având în vedere starea actuală a decantorului care prezintă următoarele deficienţe:
 peretele exterior prezintă microfisuri prin care apa se infiltrează și se prelinge pe suprafața
betonului;
 peretele interior prezintă degradări a stratului de tencuială și impermeabilizare prin fisuri și
crăpături;
 grinda de rulare a podului raclor și structura de beton armat a camerei de amestec prezintă
degradări avansate prin îndepărtarea stratului de mortar de tenncuială, degradarea betonului
până la armătură, fisuri și crăpături;
 stâlpii de susținere prezintă degradări ale suprafeței de tencuială și beton armat.
 se impune o reabilitare a conductei de aducţiune şi o modernizare a sistemelor de monitorizare
şi automatizare
şi instalația hidraulică de colectare a apei potabile prezintă următoarele deficienţe:
 în procesul de exploatare, conductele și-au pierdut liniaritatea fiind curbate în stadiul actual;
 curbarea conductelor a fost determinată de modul deficitar de susținere pe stâlp a acestora,

se impune o reabilitare a decantorului şi a şi instalației hidraulice de colectare a apei.

Baza legală a lucrărilor de proiectare


Proiectul de reabilitare a conductei de aducţiune este sistematizat pe obiecte:
- obiect 1: reabilitarea decantorului
- obiect 2: reabilitarea instalației hidraulice de colectare a apei
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Starea decantorului
În urma exploatării de 25 ani decantorul prezintă o degradare fizică intensa şi următoarele
deficienţe:
• peretele exterior prezintă microfisuri prin care apa se infiltrează și se prelinge pe
suprafața betonului;
• peretele interior prezintă degradări a stratului de tencuială și impermeabilizare prin fisuri
și crăpături;
• grinda de rulare a podului raclor și structura de beton armat a camerei de amestec
prezintă degradări avansate prin îndepărtarea stratului de mortar de tenncuială, degradarea
betonului până la armătură, fisuri și crăpături;
• stâlpii de susținere prezintă degradări ale suprafeței de tencuială și beton armat.
• se impune o reabilitare a conductei de aducţiune şi o modernizare a sistemelor de
monitorizare şi automatizare

Starea instalației hidraulice de colectare a apei


În urma procesului de exploatare, instalația hidraulică de colectare a apei este total degradată,
conductele și-au pierdut liniaritatea, fapt ce a fost determinat de modul deficitar de susținere pe
stâlp a acestora.
Reabilitarea decantorului
Peretele exterior
Aceasta se va face mai întâi prin decaparea totală tencuielii,curățarea fisurilor și crăpaturilor cu
peria de sârmă sau mecanizat şi spalarea acestora. Locurile unde armatura este la vedere si unde este
degradată va fi refăcută prin taierea barelor si sudarea altora de același tip. Fisurile se vor injecta cu un
mortar special pe bază de rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată de tip Sika ®
InjectoCem -190.
Hidroizolația va fi refăcută complet prin folosirea unui mortar mineral de impermeabilizare de
tip PCI DICHTSCHLAMME.Pe partea supraterana a pereților rezervorului se va pune un termosistem
din polistiren extrudat de 50 mm grosime pentru a proteja hidroizolația de diferențele de temperaturi
bruște apoi se va folosi o tencuială cuart pentru polistiren. Această tencuială se folosește la retuşarea
pereţilor exteriori din beton care prezinta defecte de turnare (cavitati datorate bulelor de aer. Dupa
uscare tencuiala poate fi vopsită cu vopsele lavabile sau vopsele lucioase pe baza de apa (acrilice,
poliuretanice sau epoxidice).
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Peretele interior
Reabilitarea se va face prin îndepărtarea tencuielii. Fisurile și crăpăturile se vor curăța cu peria
de sârma sau mecanizat apoi se vor spăla bine. Armăturile degradate se vor înlocui cu bare de acelasi
timp apoi se va face o cămășuire cu plasa sudată striată. Fisurile se vor injecta cu un mortar special pe
bază de rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată.
Grinda de rulare
Se curăţa toată tencuiala care se desprinde. Fisurile și crăpăturile se vor curăța cu peria de sârma
sau mecanizat apoi se vor spăla bine. Armăturile degradate se vor înlocui cu bare de acelasi timp apoi
se va face o cămășuire cu plasa sudată striată. Fisurile se vor injecta cu un mortar special pe bază de
rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată.
Stâlpii de susţinere
Se reabilitează mai întâi prin decaparea totală tencuielii, curățarea fisurilor și crăpaturilor cu
peria de sârmă sau mecanizat şi spalarea acestora. Locurile unde armatura este la vedere si unde este
degradată va fi refăcută prin taierea barelor si sudarea altora de același tip. Fisurile se vor injecta cu un
mortar special pe bază de rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată de tip Sika ®
InjectoCem -190.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA IV

REABILITAREA CONSTRUCŢIILOR SPECIALE


DE PE CONDUCTELE DE ADUCŢIUNE

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
Se cere reabilitarea supratraversării unui râu de către o conductă de aducţiune realizată din oţel
la care se formează o curgere gravitaţională.
Descrierea lucrării:
O conductă de aducţiune realizată din ţeavă de oţel cu diametrul Dn 800 mm supratraversează
un râu prin intermediul unui pod. Supratraversarea este realizată în sifon urcător.
Construcţia de supratraversare prezintă următoarele componente structurale:
A. Structura de supratraversare este formată din:
1. pod din beton armat la intrare (culei) şi grindă din metal pentru susţinerea conductelor
- culeile sunt realizate din beton armat acoperite cu mortar din beton
- pe fiecare culee se află câte o scară de acces pe pod
- în stadiul actual mâna curentă metalică nu mai există
- stratul de tencuială este degradat şi exfoliat de pe culee
- betonul armat este degradat local, fapt ce a favorizat coroziunea chimică a armăturii şi
degradarea parţială a acesteia
2. grinda de susţinere a podului are o structură metalică în profil I cu înnădiri din fier cornier
(grindă cu zăbrele)
- structura de oţel prezintă fenomenul de coroziune chimică cu intensităţi variabile pe
lungimea grindei
B. Conducta de supratraversare
1. conducta este din oţel cu diametrul exterior Dex 842 mm şi grosimea de 10 mm, realizată prin
sudura ţevilor de oţel
- în stadiul actual conducta prezintă izolaţia exterioară degradată până la expulzarea
completă a acesteia de pe perimetru
- conducta de oţel are o vechime de 35 de ani iar în ultimii 20 de ani nu a fost reabilitată
2. pe conductă se află un dispozitiv de aerisire-dezaerisire montat în punctul cel mai înalt, cu
diametrul Dn 200 mm şi montat prin intermediul unui ştuţ de ţeavă din oţel Dn 200 şi a unui
robinet Dn 200, Pn 4
- elementele de montaj sunt degradate şi dispozitivul de aerisire-dezaerisire nu
funcţionează
C. Căminele de intrare şi de ieşire
1. căminele sunt realizate din beton armat cu secţiunea 2,50 x 2,50 m, adâncimea de 2,80 m şi
grosimea peretelui de 0,30 m, aflate într-un mediu cu apă subterană
- în stadiul actual structura de beton prezintă o stare satisfăcătoare iar stratul de protecţie
la exterior (hidroizolaţie, protecţia hidroizolaţiei şi tencuiala) sunt degradate în proporţie
de 80%
- confecţiile metalice sunt corodate şi distruse în proporţie de 80%
2. instalaţia hidraulică din cămine se prezită astfel:
- instalaţia este formată din ţeavă de oţel Dn 800 îmbinată prin flanşe şi care a fost
protejată la coroziune prin vopsire (2 straturi)
- ţeava este degradată, ruginită şi prezintă pori prin care apa este evacuată
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

- în caminul de intrare se află un robinet Dn 800, Pn 4 şi un compensator de montaj Dn


800, Pn 4
- în căminul de ieşire se află un robinet Dn 800, Pn 4, un compnsator de montaj Dn 800,
Pn 4 şi o instalaţie de golire executată din ţeavă de oţel sudată Dn 200, Pn 4
- armăturile sunt în stare avansată de degradare

Date caracteristice a construcţiei de supratraversare a conductei de aducţiune

Supratraversarea conductei de aducţiune prezintă o stare avansată de degradare. Podul din beton
armat şi metal are stratul de tencuială degradat şi exfoliat, betonul armat este degradat local, cu
armătura corodată şi degradată parţial. Grinda metalică de susţinere a podului prezintă o coroziune
chimică cu intensitate variabilă pe toată lungimea sa. Conducta de supratraversare din oţel, cu o
vechime de 35 de ani şi nereabilitată în ultimii 20 de ani prezintă izolaţia exterioară degradată până la
lipsa completă a acesteia în unele zone. Dispozitivul de aerisire-dezaerisire nu funcţionează. Căminele
de intrare şi de ieşire prezintă o stare satisfăcătoare dar stratul de protecţie la exterior sunt degradate în
proporţie de 80% şi confecţiile metalice sunt corodate. Armăturile sunt în stare avansată de degradare.
Necesitatea lucrărilor de reabilitare

Având în vedere starea actuală a supratraversării conductei de aducţiune care prezintă


următoarele deficienţe:

 Podul din beton armat şi metal are stratul de tencuială degradat şi exfoliat
 Betonul armat este degradat local, cu armătura corodată şi degradată parţial
 Grinda metalică de susţinere a podului prezintă o coroziune chimică cu intensitate variabilă pe
toată lungimea sa.
 Conducta de supratraversare din oţel, cu o vechime de 35 de ani şi nereabilitată în ultimii 20 de
ani prezintă izolaţia exterioară degradată până la lipsa completă a acesteia în unele zone.
 Dispozitivul de aerisire-dezaerisire nu funcţionează.
 Căminele de intrare şi de ieşire prezintă o stare satisfăcătoare dar stratul de protecţie la exterior
sunt degradate în proporţie de 80% şi confecţiile metalice sunt corodate.
 Armăturile sunt în stare avansată de degradare
se impune o reabilitare a supratraversării conductei de aducţiune. Toate acestea vor duce la asigurarea
unui debit constant de alimentare cu apă a localitaţii prin diminuarea posibilitaţi de apariţie a unei
avarii, unei calităţi corecte a apei captate, eliminarea pierderilor de apă pe tronsonul reabilitat, toate
acestea fiind în folosul populaţiei.

Starea constructivă a structurii de supratraversare


 Podul din beton armat şi grindă din metal
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Podul din beton armat şi grindă din metal prezintă degradari şi exfolieri locale ale stratului de
tencuială. Betonul armat este degradat local, fapt ce a favorizat coroziunea chimică a armăturii şi
degradarea parţială a acesteia. Armătura şi tencuiala necesită lucrari de reabilitare.
Scara metalica de acces pe pod este corodată. Scara se va înlocui.
Grinda din metal pentru susţinerea conductelor are stratul de vopsea exfoliat în unele zone,
prezentând o stare de corodare. Grinda necesită lucrări de reabilitare.

 Grinda metalică de susţinere a podului


Grinda de susţinere a podului cu o structură metalică în profil I cu înnădiri din fier cornier
prezintă o coroziune chimică de diverse intensităţi pe lungimea sa, fiind necesare lucrări de reabilitare.

Starea conductei de supratraversare


Conducta de supratraversare din oţel cu diametrul exterior Dex 842 mm şi grosimea de 10 mm,
realizată prin sudura ţevilor de oţel prezintă izolaţia exterioară degradată până la expulzarea completă a
acesteia de pe perimetru. Conducta de oţel are o vechime de 35 de ani iar în ultimii 20 de ani nu a fost
reabilitată. Conducta va fi înlocuită.
Pe conductă se află un dispozitiv de aerisire-dezaerisire Dn 200 mm care nu funcţionează,
montat prin intermediul unui ştuţ de ţeavă din oţel Dn 200 şi a unui robinet Dn 200, Pn 4, degradate.
Acestea vor fi înlocuite.

Starea căminelor de intrare şi de ieşire


 Căminele de intrare şi ieşire
Căminele sunt realizate din beton armat cu secţiunea 2,50 x 2,50 m, adâncimea de 2,80 m şi
grosimea peretelui de 0,30 m, aflate într-un mediu cu apă subterană, prezentând o stare satisfăcătoare a
betonului armat. Stratul de protecţie la exterior (hidroizolaţie, protecţia hidroizolaţiei şi tencuiala) sunt
degradate în proporţie de 80%, fiind necesară înlocuirea acestuia. Confecţiile metalice sunt corodate şi
distruse în proporţie de 80%, fiind necesară înlocuirea acestora.

 Instalaţia hidraulică din cămine


Instalaţia este formată din ţeavă de oţel Dn 800 îmbinată prin flanşe şi care a fost protejată la
coroziune prin vopsire (2 straturi). Ţeava este degradată, ruginită şi prezintă pori prin care apa este
evacuată, fiind necesară înlocuirea acesteia.
În caminul de intrare se află un robinet Dn 800, Pn 4 şi un compensator de montaj Dn 800, Pn
4. Acestea sunt degradate, fiind necesară înlocuirea lor.
În căminul de ieşire se află un robinet Dn 800, Pn 4, un compnsator de montaj Dn 800, Pn 4 şi o
instalaţie de golire executată din ţeavă de oţel sudată Dn 200, Pn 4. Acestea sunt degradate, fiind
necesară înlocuirea lor.

Reabilitarea structurii din beton şi grindă din metal

 Betonul armat:
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Se trece la îndepartarea manuală sau mecanică a părţilor degradate din beton şi la controlarea
grosimii de carbonatare cu o soluţie de fenolftaleina 1% în alcool etilic. (Fenolftaleina este un indicator
care aplicat pe un beton carbonatat care are un pH de 8-9 ramane de culoarea trensparent, dar aplicat pe
un beton sanatos care are un pH de 12-13, virează din culoarea transparent în culoare roşie)
Îndepartarea betonului degradat se face pana la decopertarea fierului de armatură. În unele cazuri
îndepartarea betonului va fi facută până la îndepărtarea completă a betonului carbonatat, caz în care
armăturile nu vor mai conlucra cu betonul
Reparaţiile precedente, care nu sunt perfect aderente la suport, vor fi îndepartate
În cazul consolidarilor, când grosimea de turnare sau de aplicare a mortarului de reparare este mare,
la structura sau la elementul în discuţie se adaugă armatură metalică suplimentară.
Suprafaţa betonul care se va repara cu mortare speciale, va trebui sa fie foarte rugoasă, cu
denivelari mai mari de 5 mm
Dupa indepartarea betonului degradat, trebuie sa se curete foarte bine suprafeţele decopertate, pe
care se vor aplica mortarele de reparaţii. Procedeul de curaţare cel mai eficient este hidrosablarea
deoarece îndeparteaza eficient de pe suport parţile neaderente, urmele de uleiuri, grăsimi, vopsea sau
rugină. Prin această operaţiune se curaţa foarte bine si armaturile fiind aduse la stadiul de "metal alb".
Un procedeu optim de îndepartare a betonului degradat este folosirea apei de foarte înalta presiune,
la 2000-2500 de bari, cu ajutorul unor maşini speciale. Astfel, în structura de beton, nu sunt induse
vibraţii puternice şi nu apar alte fisuri. Suprafaţa betonului sănătos rămane foarte rugoasă
Dupa indepartarea betonului deteriorat si curatarea suprafetelor, armaturile existente se protejază şi
se pasivizeaza cu un mortar special, pentru a preveni noile fenomene de coroziune. Când armăturile
existente sunt corodate si au secţiunea redusa cu mai mult de 30%, este necesar sa se adauge
suplimentar noi armaturi care de asemenea se protejaza cu mortar anticoroziv
Pentru repararea structurilor degradate din beton, conform SR EN 1504 - Produse si sisteme pentru
repararea structurilor din beton - se pot folosi urmatoarele tipuri de materiale speciale .

 Grinda din metal pentru susţinerea conductelor


Se procedează la curăţarea prin sablare a întregii structuri metalice şi aplicarea unei soluţii din
categoria solutiilor de protejare a materialului de baza, Stabilizatorul de rugina SR9 (Anexa 2), o
solutie apoasa puternic acida, care realizeaza stoparea procesului de ruginire, fixarea ruginii si
inchiderea ei intr-o masa polimera aderenta la metal. Produsul are efect preventiv contra coroziunii
subpeliculare si se poate aplica atat pe otel ruginit, care nu poate fi curatat prin sablare sau periere, cat
si pe otel neruginit. Se aplica prin pensulare sau imersie, insistandu-se asupra zonelor ruginite, pe
suprafata curatata in prealabil de grasimi, rugina neaderenta, vopsea veche si alte impuritati
Se procedează la aplicarea unor straturi de protecţie (vopsire) performante care sa asigure o durata
de viabilitate cat mai indelungată a protectiei anticorozive;
La structura metalică, dupa curatarea prin sablare, eventualele elemente degradate prin coroziune,
ce pot influenţa siguranta în exploatare, se vor înlocui cu elemente noi prin nituire; se vor verifica
îmbinarile nituite si eventualele nituri slăbite sau corodate se vor înlocui.

 Grinda de susţinere a podului


Se procedează la curăţarea prin sablare a întregii structuri metalice şi aplicarea unei soluţii din
categoria solutiilor de protejare a materialului de baza, Stabilizatorul de rugina SR9 o solutie apoasa
puternic acida, care realizeaza stoparea procesului de ruginire, fixarea ruginii si inchiderea ei intr-o
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

masa polimera aderenta la metal. Produsul are efect preventiv contra coroziunii subpeliculare si se
poate aplica atat pe otel ruginit, care nu poate fi curatat prin sablare sau periere, cat si pe otel neruginit.
Se aplica prin pensulare sau imersie, insistandu-se asupra zonelor ruginite, pe suprafata curatata in
prealabil de grasimi, rugina neaderenta, vopsea veche si alte impuritati
Se procedează la aplicarea unor straturi de protecţie (vopsire) performante care sa asigure o durata
de viabilitate cat mai indelungată a protectiei anticorozive;
La structura metalică, dupa curatarea prin sablare, eventualele elemente degradate prin coroziune,
ce pot influenţa siguranta în exploatare, se vor înlocui cu elemente noi prin nituire; se vor verifica
îmbinarile nituite si eventualele nituri slăbite sau corodate se vor înlocui.

Reabilitarea conductei de supratraversare

Conducta din oţel va fi înlocuită în totalitate cu o conductă din oţel zincată preizolată, Dn 800,
Pn 4. Izolaţie exterioară a conductei este o cu manta din tablă tip Spiro, din spumă poliuretanică PUR.
Segmentele de conductă se vor îmbina prin sudare.
În punctul cel mai înalt se va monta un dispozitiv de aerisire-dezaerisire intermediul unui ştuţ
de ţeavă din oţel Dn 200 şi a unui robinet Dn 200, Pn 4.

Reabilitarea căminelor de intrare şi ieşire


Se procedează la înlăturarea elementelor structurale degradate de pe elevație și placă. Se
efectuează lucrări de refacere structurală a betonului armat prin închiderea de fisuri. Se reface stratul de
tencuială de protecție și impermeabilizare la exterior și interior. Se reface stratul de hidroizolație la
exteriorul căminelor prin utilizarea unor sisteme compozite moderne. Se înlocuiesc confecțiile metalice
de acces în cămine și de sprijinire a conductelor, şi se protejează împotriva coroziuni. Se refac
confecțile metalice de închidere a căminelor prin utilizarea unor dispozitive antifurt. Se execută
umpluturi la contactul dintre structură și teren cu asigurarea pantelor de scurgere. Se marcheză
căminele și se semnalizaează.
Pentru refacerea stratului de tencuială de protecție și impermeabilizare se decopertează stratul
de tencuială, se deschid fisurile şi crăpăturile, se curăţă cu peria sau mecanizat, se îndepărtează betonul,
se injectează fisurile şi crăpăturile cu mortar special în amestec cu răşină epoxidică fară solvent
superfluida, se aplică un strat de tencuială cu rol hidroizolant monocomponent, mortar hidroizolant
bogat în lianti cimentoși.
Pentru refacerea stratului de hidroizolație la exteriorul căminului se decopertează betonul
degradat, se deschid fisurile şi crăpăturile, se curăţă de praf fisurile cu peria de sârmă sau mecanizat, se
protejează armăturile existente cu un mortar special monocomponent pe bază de ciment, cu alcalinitate
ridicată , pentru protecţia anticorozivă a armăturilor de fier, se injectează fisurile şi crăpăturile cu un
mortar special, amestec cu răşină epoxidică bicomponentă fără solvenţi, superfluidă, se aplică o şapă de
egalizare cu rol de hidroizolaţie, liant hidraulic cu priză şi întărire ultrarapidă pentru blocarea
infiltraţiilor de apă.

Reabilitarea instalaţiei hidraulice din cămine


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Se înlocuieşte instalaţia este formată din ţeavă de oţel Dn 800 îmbinată prin flanşe şi se
protejează împotriva coroziunii prin vopsire cu un strat de vopsea specială.
Robinetele Dn 800, Pn 4 şi compensatoarele de montaj Dn 800, Pn 4 se înlocuiesc
Instalaţie de golire executată din ţeavă de oţel sudată Dn 200, Pn 4 se înlocuieşte.

Anexa 1: Dispozitiv aerisire-dezaerisire

Anexa 2: Robinet din oţel cu bilă


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 3: Vană fluture Dn 800


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA V

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
REZERVOARELOR

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
Pentru un rezervor cu capacitatea de 500 m3, realizat din beton armat şi dat în exploatare în
1982 cu funcţie de rezervă pentru stingerea incendiilor se solicită, în anul 2016, o reabilitare şi o
modernizare pentru schimbarea funcţiei acestuia.
Noua funcţie va fi : rezervor cu volum de compensare şi volum de incendiu.
Descrierea construcţiei hidroedilitare:
Lucrările analizate în cadrul expertizei tehnice sunt constituite din următoarele:
- rezervor de înmagazinare a apei cu volumul de 500 m3 cu poziţie semiîngropată, realizat din
beton armat turnat pe loc, cu cameră de vane şi distribuţie gravitaţională şi prin pompare a
apei
- zonă de amplasament a rezervorului de înmagazinare, a căminelor de vane, zona de
protecţie sanitară etc., pentru evidenţierea acţiunilor factorilor externi.
Lucrarea este amplasată la limita intravilanului municipiului Iaşi, jud. Iaşi.
În stadiul actual, rezervorul nu se mai află în funcţiune. Activitatea de înmagazinare a încetat,
probabil în urmă cu mai mulţi ani, având în vedere starea de coroziune a conductelor din cuva
rezervorului şi camera de vane.
Conform proiectului tip nr. 5018/A-R/1978 faza PE elaborat de ICCPDC-IPCT Bucureşti
(proiect tip după care s-a proiectat construcţia), rezervorul de înmagazinare este o construcţie executată
din beton armat turnat pe loc cu capacitatea de 500 m3. Rezervorul este format din 2 structuri
constructive:
- rezervorul de înmagazinare – cuva
- camera vanelor
- construcţia staţiei de pompare (dacă este cazul)
- distribuţia apei este de tip gravitaţional şi prin pompare.
Rezervorul cu volumul de 500 m3 are o amplasare semiîngropată. Forma rezervorului este
cilindrică cu diametrul interior 12.06 m şi înalţimea de 4,45 m. Structura constructivă este următoarea:
- radier circular din beton armat
- perete cilindric cu grosimea de 18 cm executat din beton armat monolit încastrat în radier şi
turnat în cofraj; pe perete este turnată grinda superioară din beton armat
- protecţie termică executată din BCA cu tencuială din mortar de ciment
- acoperiş executat din o placă de beton armat cu grinzi inferioare transversale; placa de beton
la exterior este protejată cu o hidroizolaţie cu o pantă pentru evacuarea apelor.
Camera de vane este realizată numai cu componentă subterană. Aceasta este executată din beton
armat. Acoperirea camerei de vane se realizează cu o placă de beton armat în care este montat
chepengul de acces. În camera de vane este amplasată instalaţia hidraulică a rezervorului.
Separaţia între cuva rezervorului şi camera de vane inferioară se realizează prin peretele
rezervorului în scopul verificării etanşeităţii cuvei.
În rezervorul cu volumul de 500 m3 se va realiza înmagazinarea apei pentru consum menajer şi
tehnologic, precum şi volumul pentru stingerea incendiului interior şi exterior în zona de amplasament.
Instalaţia hidraulică a rezervorului, conform proiectului tip, este cea clasică pentru o distribuţie
gravitaţională: conducta de alimentare, conducta de preaplin, conducta de golire, conductele de
distribuţie (cu ocolire şi directă).
Ventilaţia aerului din interiorul rezervorului se realizează prin chepeng. Rezervorul nu este
prevăzut cu un coş de ventilaţie.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Instalaţia hidraulică actuală corespunde planşei de execuţie care a stat la baza proiectului (pr. nr.
5018/A-R/1978).

Date caracteristice a rezervorului cu capacitatea de 500 m3


Construcţia hidroedilitară se află în conservare de un număr de ani. Starea actuală a a construcţiei
rezervorului este în general satisfăcătoare, cu prezenţa diferenţiată a unor degradări la peretele exterior
(tencuiala din mortar de ciment, protecţia termică) şi interior (corodarea armăturii din fier beton de pe
fibra interioară a plăcii de acoperiş la cuvă şi camera de vane), la placa acoperişului (tencuiala de
acoperire, hidroizolaţia) şi trotuarul perimetral
Necesitatea lucrărilor de reabilitare
Având în vedere starea actuală a construcţiei rezervorului şi solicitarea de schimbare a funcţiei
acestuia în “rezervor cu volum de compensare şi volum de incendiu” se impun lucrări de reabilitare şi
de modernizare a construcţiei rezervorului. Toate acestea vor asigura şi o creştere a siguranţei în
exploatare a rezervorului de înmagazinare cu capacitatea de 500 m3 , avându-se în vedere şi durata de
timp trecută de la punerea acestuia în funcţiune. O prioritate o va reprezenta instalaţia hidraulică din
cuvă, care trebuie reproiectată şi camera de vane care este degradată în proporţie de circa 80 %. De
asemena cuva rezervorului trebuie reabilitată constructiv la exterior şi interior, camera de vane trebuie
reabilitată constructiv integral la interior şi exterior şi placa de acoperiş. Instalaţia hidraulocă trebuie
refăcută integral în cuvă şi camera de vane pentru a asigura îndeplinirea funcţiei principale a
rezervorului în noua configuraţie de exploatare ce va fi realizată in viitorul apropiat.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Fig. 1. Starea structurală a rezervorului la exterior


Starea constructivă a cuvei rezervorului de înmagazinare
Cuva rezervorului prezintă o stare structurală satisfăcătoare şi poate asigura înmagazinarea apei
în siguranţă cu un minim de lucrări de reabilitare. O excepţie o reprezintă starea structurală a plăcii de
acoperiş la intrados, unde are loc un fenomen de degradare prin coroziune chimică a armăturii de fibră
inferioară, situaţie care poate permite micşorarea capacităţii portante a plăcii.
Cuva rezervorului trebuie reabilitată constructiv la exterior şi interior.
Confecţiile metalice sunt într-o stare avansată de degradare, fiind necesară înlocuirea acestora.

Fig. 2. Detalii privind starea structurală şi funcţională a robinetelor cu plutitor


a – vedere de sus, b – vedere de jos

Fig. 3. Detalii privind starea materialului de realizare a conductelor şi confecţiilor


metalice din cuva rezervorului:
a – conductele şi trecerile prin perete în başa rezervorului
b – distribuitorul conductei de alimentare
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Starea camerei de vane


Camera de vane prezintă o stare structurală nesatisfăcătoare, prin prezenţa fenomenelor de
degradare a tencuielii de pe perete, a betonului armat, a fisurilor din perete, a coroziunii armăturii din
placa de acoperiş, a zonelor cu piesele de trecere a conductelor, a protecţiei hidroizolantă de la placa de
acoperire ce este exfoliată in proporţie de aprox. 90% etc, situaţie ce impune de urgenţă lucrări de
reparaţii pentru a proteja instalaţia hidraulică, lucrări ce vor reperezenta o reabilitare constructivă la
exterior, la interior şi a plăcii de acoperiş.
Confecţiile metalice sunt într-o stare avansată de degradare, fiind necesară înlocuirea acestora.

Fig. 4. Starea structurală a camerei de vane la interior:


a,b - perete NV, c - perete N, d - perete V
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Fig. 5. Starea structurală a camerei de vane la interior:


a,b – perete spre rezervor

Fig. 6. Detalii privind starea structurală a peretelui camerei de vane la interior


a,b – degradarea tencuielii şi infiltraţii

Fig. 7. Detalii privind starea structurală a plăcii de acoperiş la camera de vane


a, b – degradarea betonului şi tencuielii
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Fig. 8. Starea structurală a pereţilor la interior:


a – perete SE, b – treceri prin perete a conductelor

Fig. 9. Starea structurală a radierului camerei de vane:


a – zona spre cuvă, b – zonă spre exterior

Starea instalaţiei hidraulice din cuva rezervorului


Instalaţia hidraulică din cuva rezervorului se prezintă într-o stare satisfăcătoare structural, dar a
fost proiectată pentru o anumită funcţie, situaţie în care diametrele şi dispunerea conductelor este de tip
special. schimbarea funcţiei rezervorului impune reproiectarea instalaţiei hidraulice şi schimbarea celei
actuale.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Fig. 10. Instalaţia hidraulică din başa rezervorului


1 – conductă alimentare, 2 – conductă de distribuţie, 3 – conductă de alimentare
hidrant, 4 – conductă de preaplin, 5 – conductă de golire

Fig. 11. Conducta de alimentare a cuvei rezervorului:


a – vedere dinspre başa cuvei, b – vedere generală spre zona de distribuţie

Starea instalaţiei hidraulice din camera de vane


Instalaţia hidraulică din camera de vane în stadiul actual se prezintă într-o stare nesatisfăcătoare
structural şi funcţional din cauza uzurii conductelor şi armăturilor (robinete, clapete), situaţie ce
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

impune înlocuirea ei în totalitate, pentru a asigura indeplinirea funcţiei principale a rezervorului în noua
configuraţie de exploatare.
Trecerea conductelor prin peretele comun cuvă-camera de vane şi camera de vane-exterior
prezintă o stare degradată în stadiul actual fapt ce permite infiltrarea apei şi degradarea instalaţiei
hidraulice.
Conductele realizate din oţel din camera de vane se află într-o stare structurală nesatisfăcătoare
din cauza acţiunii în timp a apei şi umidităţii acumulate în volumul neventilat al camerei

Fig. 12. Starea instalaţiei din camera de vane a rezervorului

Fig. 13. Detalii privind starea actuală a instalaţiei hidraulice din


camera de vane a rezervorului
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Starea căminelor
Caminele aferente rezervorului se află într-o stare de degradare avansată la nivel de structură
(radier, perete) şi sistem de închidere.
Caminele vor fi reabilitate sau demolate şi reconstruite în totalitate.

Starea sistematizării verticale

Zona de protecţie sanitară este asigurată, împrejmuirea este corespunzătoare din punct de vedere
structural şi funcţional, fiind necesare doar lucrări de reabilitare de mică amploare.

Reabilitarea cuvei rezervorului

 Reabilitarea radierului
Se trece la îndepartarea manuală sau mecanică a părţilor degradate din beton şi la controlarea
grosimii de carbonatare cu o soluţie de fenolftaleina 1% în alcool etilic. (Fenolftaleina este un indicator
care aplicat pe un beton carbonatat care are un pH de 8-9 ramane de culoarea trensparent, dar aplicat pe
un beton sanatos care are un pH de 12-13, virează din culoarea transparent în culoare roşie)

Îndepartarea betonului degradat se face pana la decopertarea fierului de armatură. În unele cazuri
îndepartarea betonului va fi facută până la îndepărtarea completă a betonului carbonatat, caz în care
armăturile nu vor mai conlucra cu betonul
Reparaţiile precedente, care nu sunt perfect aderente la suport, vor fi îndepartate
În cazul consolidarilor, când grosimea de turnare sau de aplicare a mortarului de reparare este mare,
la structura sau la elementul în discuţie se adaugă armatură metalică suplimentară.
Suprafaţa betonul care se va repara cu mortare speciale, va trebui sa fie foarte rugoasă, cu
denivelari mai mari de 5 mm
Dupa indepartarea betonului degradat, trebuie sa se curete foarte bine suprafeţele decopertate, pe
care se vor aplica mortarele de reparaţii. Procedeul de curaţare cel mai eficient este hidrosablarea
deoarece îndeparteaza eficient de pe suport parţile neaderente, urmele de uleiuri, grăsimi, vopsea sau
rugină. Prin această operaţiune se curaţa foarte bine si armaturile fiind aduse la stadiul de "metal alb".
Un procedeu optim de îndepartare a betonului degradat este folosirea apei de foarte înalta presiune,
la 2000-2500 de bari, cu ajutorul unor maşini speciale. Astfel, în structura de beton, nu sunt induse
vibraţii puternice şi nu apar alte fisuri. Suprafaţa betonului sănătos rămane foarte rugoasă
Dupa indepartarea betonului deteriorat si curatarea suprafetelor, armaturile existente se protejază şi
se pasivizeaza cu un mortar special, pentru a preveni noile fenomene de coroziune. Când armăturile
existente sunt corodate si au secţiunea redusa cu mai mult de 30%, este necesar sa se adauge
suplimentar noi armaturi care de asemenea se protejaza cu mortar anticoroziv
Pentru repararea structurilor degradate din beton, conform SR EN 1504 - Produse si sisteme pentru
repararea structurilor din beton - se pot folosi urmatoarele tipuri de materiale speciale

 Reabilitarea inelului de fundație


Reabilitarea inelului de fundație din beton armat C20/25 cu armatură din OB37 Pc52 se va la fel
ca reabilitarea radierului.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

 Reabilitarea peretelui circular


Peretele exterior
Aceasta se va face mai întâi prin decaparea totală tencuielii, curățarea fisurilor și crăpaturilor cu
peria de sârmă sau mecanizat şi spălarea acestora. Locurile unde armatura este la vedere si unde este
degradată va fi refăcută prin taierea barelor si sudarea altora de același tip. Fisurile se vor injecta cu un
mortar special pe bază de rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată .
Hidroizolația va fi refăcută complet prin folosirea unui mortar mineral de impermeabilizare de
tip PCI Dichtschlamme. Pe partea supraterana a pereților rezervorului se va pune un termosistem din
polistiren extrudat de 50 mm grosime pentru a proteja hidroizolația de diferențele de temperaturi bruște
apoi se va folosi o tencuială cuart pentru polistiren. Această tencuială se folosește la retuşarea pereţilor
exteriori din beton care prezinta defecte de turnare (cavităţi datorate bulelor de aer). Dupa uscare
tencuiala poate fi vopsită cu vopsele lavabile sau vopsele lucioase pe baza de apa (acrilice,
poliuretanice sau epoxidice).
Peretele interior
Reabilitarea se va face prin îndepărtarea tencuielii. Fisurile și crăpăturile se vor curăța cu peria
de sârma sau mecanizat apoi se vor spăla bine. Armăturile degradate se vor înlocui cu bare de acelasi
timp apoi se va face o cămășuire cu plasa sudată striată. Fisurile se vor injecta cu un mortar special pe
bază de rășini epozidice pentru reparații de rezistență ridicată.

 Reabilitarea plăcii de acoperiş

Se va curața hidroizolația veche din bitum și pietriș în totalitatea,se vor localiza fisurile si
crăpăturile dupa care se vor curața cu peria de sârma si se vor spăla bine. În fisuri se vor injecta un
mortar special de reparații
După uscare se va turna o șapa de hidroizolantă cu pantă de scurgere de 4% peste care se vor
pune straturile de hidroizolație de mortar de impermeabilizare prin cristalizarea în adâncime a
suprafeței aplicate de tip Sika®- 4a pulbere

Reabilitarea confecţiilor metalice

Chepengul aflat într-o stare avansată de degradare se înlocuieşte cu un chepeng metalic dublu cu
protecţie termică
Scara de acces aflat într-o stare avansată de corodare se înlocuieşte cu o scară din oţel-zincat.

Modernizarea cuvei rezervorului

Cuva rezervorului va fi dotată cu un sistem de monitorizare a nivelului apei, conţinutului de clor,


temberatură, turbiditate, debit distribuit de rezervor.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Reabilitarea camerei de vane


La interiorul camerei se vor îndepărta tencuielile în zonele unde au aparut infiltrații, fisuri si
exfolieri, zone care se vor curăța cu peria de sârmă și se vor spăla.
La exteriorul se va decoperta stratul de pămant pe zonele unde au apărut fisurile, se va desface
stratul/straturile hidroizolante dacă mai există, pe o suprafata cu circa 70 cm mai mare decât zonele
fisurate și se va curăța suprafața betonului cu peria de sârmă și se va spala foarte bine;
Dupa uscarea suprafețelor interioare și exterioare ale betonului, se va injecta mortar hidroizolant pe
baza de rășini epoxidice, după uscarea acestuia se va aplica un strat de tencuială din acelasi tip de
material sau alt înlocuitor propus de expertul tehnic.
Accesul în camera de vane se face printr-o trapă prezăzută cu o scară metalică care este complet
degradată, din această cauză se înlocuiește complet cu altă nouă din metal protejat cu un strat de grund
și unu de email pe bază de rășini sintetice, pigmenți anticorozivi și agregate lamelare care permite
protejarea suporturilor metalice împotriva coroziunii.

Reabilitarea confecţiilor metalice


Accesul în camera de vane se face printr-un chepeng prevăzut cu o scară metalică care este
complet degradată, din această cauză se înlocuiește complet cu altă nouă din metal protejat cu un strat
de grund și unu de email pe bază de rășini sintetice, pigmenți anticorozivi și agregate lamelare care
permite protejarea suporturilor metalice împotriva coroziunii.
Chepengul aflat într-o stare avansată de degradare se înlocuieşte cu un chepeng metalic dublu.

Reabilitarea instalaţiei hidraulice din cuva rezervorului


Instalaţia hidraulică din cuva rezervorului se reproiectează pentru a corespunde noi funcţii
atribuite rezervorului.
În consecinţa, se va monta o instalaţie nouă, executată din oţel îmbinat prin flanşe, ce va
conţine:
 instalaţia de alimentare: conductă, robinete, robinet cu plutitor
 conducta de preaplin: conductă, pâlnie, racord
 conducta de golire: conductă, sorb
 conducta de distribuţie: conductă, fiting, sorb
 conducta de incendiu: conductă, sorb
 confecţiile metalice: susţineri, console

Reabilitarea instalaţiei hidraulice din camera de vane


Pentru instalaţia hidraulică din camera de vane se impune înlocuirea ei în totalitate, pentru a
asigura indeplinirea funcţiei principale a rezervorului în noua configuraţie de exploatare.
În consecinţa, se va monta o instalaţie nouă, executată din oţel îmbinat prin flanşe, ce va
conţine:
 instalaţia de alimentare: conductă, robinete
 conducta de preaplin: conductă
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

 conducta de golire: conductă


 conducta de distribuţie: conductă, fiting
 confecţiile metalice: susţineri, console

Reabilitarea căminelor
Se va reface structura de rezistență a căminelor degradate, iar cele ce nu pot fi reabilitate se vor
demola și se vor construi altele noi. ăminele sunt de tip B conform STAS 6002-88, înălțimea interioară
a căminului fiind de regula H=1,50 m

Alegerea tipului de cămin se va face în funcție de dimensiunile caracteristice ale pieselor


componente ale instalției hidraulice din interiorul căminului și respectând distanțele conform STAS
6002-88.

Reabilitarea sistematizării verticale


La sistematizarea verticala se vor completa şi înlocui dalele din beton de la trepte, trotuare si
alee acces, cu altele noi.
Se va completa si nivela terenul din jurul rezervorului cat si pe zona de protecţie a acestuia,
aducand terenul la cota din proiectul iniţial si se va însamanta gazon.
Se va înlocui sistemul de iluminat. Se va asigura o poarta de acces auto.
Anexa 1: PCI Dichtschlamme
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA VI

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
STAŢIILOR DE POMPARE

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
Reabilitatea liniei tehnologice a unei staţii de pompare pentru alimentarea unei localităţi cu
15125 locuitori.
Staţia de pompare preia apa de la staţia de tratare şi o trimite la rezervorul amplasat pe cota cea
mai înaltă a localitaţii. Debitul staţiei de pompare este egal cu debitul conductei de aducţiune pentru
apă tratată.
Staţia de pompare are o construcţie la sol ce cuprinde: sala pompelor, sala tablourilor electrice,
magazii, atelier şi birouri. Postul de transformare este amplasat într-o clădire separată. Staţia de
pompare se află în exploatare de peste 40 de ani fără a fi realizate până acum lucrări de reabilitare şi
modernizare.
Agregatele de pompare sunt de tip Lotru 80-65-200 (nr. ord. 1-16) şi Lotru 100-80-200 (nr. ord.
17-33). Înălţimea de pompare este de HP = 46 + 0,35 * N (m).
În stadiul actual, linia tehnologică mecanică este uzată fizic şi moral, iar pompele de acest tip nu
se mai fabrică.
Se cer următoarele, conform expertizei tehnice:
1. Înlocuirea agregatelor de pompare cu unele performante ca randament tehnic.
2. Reabilitarea liniei tehnologice de aspiraţie prin reproiectarea acesteia.
3. Reabilitarea liniei tehnologice de refulare prin reproiectarea acesteia.
4. Monitorizarea parametrilor funcţionali ai liniei hidromecanice prin dotarea acesteia cu
aparatură, dispozitive şi instalaţii de măsură şi control.
5. Automatizarea liniei tehnologice mecanic.
6. Reproiectarea fundaţiilor pompei în cazul nerespectării cotelor de montaj.
Breviar de calcul:
1. Analiza energetică a pompelor vechi
2. Alegerea pompelor noi
3. Analiza energetică a pompelor noi
4. Analiza comparativă a pompelor vechi şi noi
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Breviar de calcul
1. Analiza energetică a pompelor vechi

N=10
Tipul de pompe folosit: Lotru 100-80-200
Înălţimea de pompare HP = 46 + 0,35 * N =46 + 0,35 * 10 = 49,50 m

1.1. Determinarea parametrilor pompei vechi

Determinarea debitului conductei de aducțiune QCA

QCA = (Qzi max + QRI)* Kp (l/s)

unde:
 Qzi max este debit zilnic maxim; acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum
maxim în decursul unui an, în m3/zi.

Qzi max = 2881 m3/zi = 26,70 l/s

 QRI este debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu, se stabilește conform SR


1343-1 2006:
QRI = VRI/ Tri* 24 [m3/zi]

VRI este volumul rezervei intangibile;

Tri este timpul de refacere a rezervei intangibile, conform SR 1343-1 2006, tabelul 6,
Tri = 24 h ( în cazul localităților)
VRI = Vi + Vcons

Vi este volumul de apă înmagazinat, Vi = 432 m3

Vcons este volumul consumat la utilizator

Vcons = a * Qorar max * Te

a = 0.7

Te este timpul teoretic de funcționare a hidranților exteriori, Te = 3 h


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Qorar max = 218 m3/h


Vcons = a * Qorar max · Te = 0,7 * 218 * 3 = 458 m3

VRI = Vi + Vcons = 432 + 458 = 890 m3

QRI = VRI/ Tri * 24 = 890 / 24 * 24 = 890 m3/zi = 10,30 l/s

 Kp este coeficient de majorare a necesarului de apă, se stabilește conform NP 133/1-2013


Kp= 1,25 ;

QCA = (Qzi max + QRI)* Kp (l/s) = (26,70 + 10,30) * 1,25 = 46,25 l/s

 (QSP ; HP) = (195m3/h; 49,50 m)

Determinarea numărului de pompe actual în funcțiune

QP = 42 m3/h

QCA / QP = 195 / 42 = 4,64

 numărul de pompe np = 5;

 (QP ; HP) = (42 m3/h; 54,75 m)

Pompele actuale sunt de tip: LOTRU 100-80-200 (ϕ=200mm).

Schema instalaţiei hidromecanice

Aspiraţia este formată din ţeavă de oţel Dn 100 şi robinet Dn 100, Pn4.
Refularea este alcătuită din ţeavă de oţel Dn 80, robinet Dn 80, Pn 10, clapet Dn 80, Pn 10,
difuzor Dn 80, Pn 10, şi curbă la 90o Dn 80, Pn 10.

1.2. Determinarea punctului de funcţionare

HP = Hg + hr [m]
unde:
HP este înălțimea de pompare;
Hg este înălțimea geodezică;
hr sunt pierderile de sarcină.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Determinarea diametrului conductei de aducțiune


Având debitul de dimensionare pentru conducta de aducțiune QCA= 54,58 l/s (0.058 m3/s), și
viteza apei VCA = 1,2 m/s putem determina diametrul conductei, aplicând următoarea relație de calcul:

0,058
DCA= 1,13 Q V =1,13 * =1,13 * 0,219 = 0,247 m
1,2
DCA = 0,247 m = 247 mm

Calculul pierderi de sarcină

2 0,029·420
hr = 0,0826 * λ·L5 * Q = 0,0826 * * 0,0582 = 2,5 m
D 0,2595

Pentru oțel: λ = 0,021 = 0,021 = 0,029


D0,3 0,2470,3

Se determină punctul de funcționare a pompelor de tip LOTRU 100-80-200 (ϕ=200mm), cu debitul


Q0Total = 210,3 m3/h > Qc = 195 m3/h

1.3. Analiza energetică a stației de pompare (pompe tip Lotru)

Puterea P = γ * Q * H / η

γ = 981 kgf/m3
H = 54,75 m
Q = 210,3 m3/h = 0,058 m3/s
η = 0,40 = 40 %

Pi = γ * Q * H / η = 981 * 0,058 * 54,75 / 0,40 = 74,95 kw

Energia consumată E = P * T

T = timp de funcționare, T =10 ore

E = P * T =74,89 * 10 = 749,5 kw h

Costul energiei CE= E * Ce = 749,5 * 0,50 = 374,75 RON/kw h


Ce = 0,50 RON/kw
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

2. Alegerea pompelor noi

2.1. parametri de bază


(QSP ; HP) = (195 m3/h; 54,75 m)

Se aleg 2 pompe tip Grundfos NB 80-200/211, din care una va fi de rezervă. O pompă vehiculează
un debit calculat de 213 m³/h, la o înălţime de pompare de 54.82m, cu diametrul rotorului 200 mm, Dn
100 la aspiraţie, Dn 80 la refulare, Pn maz 16 şi un randament al motorului la încărcare maximă de
93%.

2.2 Calcul punct de funcţionare pompa nouă


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

3. Analiza energetică a stației de pompare pompă Grundfos

γ = 981 kgf/m3
H = 54,82 m
Q = 213 m3/h = 0,059 m3/s
η = 91 %

P = γ * Q * H / η = 981 * 0,059 * 54,82 / 0,91 = 34,86 kw

Energia consumată E = P * T

T = timp de funcționare, T =10 ore

E = P * T = 34,86 * 10 = 348,6 kw h

Costul energiei CE= E * Ce = 34,86 * 0,50 = 174,3 RON/kw h

Ce = 0,50 RON/kw

4. Comparare pompa Lotru – pompa Grundfos

pompa Lotru pompa Grundfos


Randament 40 % 91 %
Putere 74,95 kw 34,86 kw
Energie consumată 749,5 kw/h 348,6 kw/h
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Date caracteristice ale staţiei de pompare


Staţia de pompare preia apa de la staţia de tratare şi o trimite la rezervorul amplasat pe cota cea
mai înaltă a localitaţii. Debitul staţiei de pompare este egal cu debitul conductei de aducţiune pentru
apă tratată.
Staţia de pompare are o construcţie la sol ce cuprinde: sala pompelor, sala tablourilor electrice,
magazii, atelier şi birouri. Postul de transformare este amplasat într-o clădire separată. Staţia de
pompare se află în exploatare de peste 40 de ani fără a fi realizate până acum lucrări de reabilitare şi
modernizare.
Agregatele de pompare sunt de tip Lotru 100-80-200. Înălţimea de pompare este de HP =
54,75m.
În stadiul actual, linia tehnologică mecanică este uzată fizic şi moral, iar pompele de acest tip

1. Înlocuirea agregatelor de pompare cu unele performante ca randament tehnic


În prezent agregatele de pompare sunt de tip Lotru 100-80-200, cu un randament de 40%. Acest
tip de pompe nu se mai fabrică. (Anexa 1)
Staţia de pompare va fi echipată cu 2 pompe tip Grundfos NB 80-200/211, din care una va fi de
rezervă. O pompă vehiculează un debit calculat de 213 m³/h, la o înălţime de pompare de 54.82m, cu
diametrul rotorului 200 mm, Dn 100 la aspiraţie, Dn 80 la refulare, Pn maz 16 şi un randament al
motorului la încărcare maximă de 93%.

2. Reabilitarea liniei tehnologice de aspiraţie prin reproiectarea acesteia


Linia tehnologică de aspiraţie este formată din ţeavă de oţel Dn 100 şi robinet Dn 100, Pn4.
Ea va fi înlocuită în totalitate, cu o conductă de oţel îmbinată prin sudare, nefiind necesară
schimbarea diametrului Dn 100.
Robinetul Dn 100, Pn4 va fi înlocuit. (Anexa 2)
3. Reabilitarea liniei tehnologice de aspiraţie prin reproiectarea acesteia

Linia tehnologică de refulare este formată din ţeavă de oţel Dn 80, robinet Dn 80, Pn 10, clapet Dn
80, Pn 10, difuzor Dn 80, Pn 10, şi curbă la 90o Dn 80, Pn 10.
Ea va fi înlocuită în totalitate, cu o conductă de oţel îmbinată prin sudare, nefiind necesară
schimbarea diametrului Dn 80.
Robinetul Dn 80, Pn 10, clapetul Dn 80, Pn 10, difuzorul Dn 80, Pn 10 şi curba la 90o Dn 80, Pn 10
se vor înlocui.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

4. Monitorizarea parametrilor funcţionali ai liniei hidromecanice prin dotarea acesteia


cu aparatură, dispozitive şi instalaţii de măsură şi control.

Echipamentele de automatizare și monitorizare a stațiilor de pompare trebuie să fie parte


integrată a sistemului SCADA ce deservește întregul sistem de alimentare cu apă.
Monitorizarea parametrilor de exploatare a stațiilor de pompare se realizează printr-un complex
de echipamente de transmisie a datelor la distanță și a pachetelor de programe pentru prelucrare,
stocare și vizualizare a datelor.
Automatizarea și monitorizarea stațiilor de pompare urmăresc:
-cantitatea de apă pompată;
-cantitatea de energie consumată;
-presiunea la aspirație și refularea pompelor;
-numărul orelor de funcționare pentru fiecare grup de pompare în parte.

Pentru monitorizarea liniei tehnologice de bază se montează traductoare care pot fi:
-de temperatură care au la bază diferite efecte fizice determinate de modificarea temperaturii;
-de presiune care fucționează pe baza deformării unor corpuri elastice sau pe baza schimbării
proprietăților anumitor corpuri cu presiunea;
-de debit măsurarea debitelor fluide în conducte.

5. Automatizarea liniei tehnologice mecanice

Panoul simplificat ER (Regulator economic) de la WILO prevede automatizarea a unei staţii de


pompare.

6. Reproiectarea fundaţiilor pompei în cazul nerespectării cotelor de montaj.

Fundaţiile pompelor vor fi reproiectate şi executate în totalitate pentru respectarea cotelor de


montaj necesare noii echipări a staţiei de pompare.

PROTECŢIA MUNCII
La execuţia lucrărilor se va respecta cerinţele normelor republicane în vigoare referitoare la
protecţia, siguranţa şi igiena muncii.
Conducătorii firmei de execuţie precum şi reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea
lucrărilor au obligaţia să aplice toate prevederile legale privind protecţia muncii şi anume:
- Legea 90/1996 a protecţiei muncii şi normele metodologice de aplicare
- Normele generale de protecţie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale în colaborare cu ministerul Sănătăţii - 1966
- Normele specifice de securitate a muncii
- Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 1: Fişă tehnică pompa Lotru 100-80-200


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa 2: Fişă tehnică robinete tip fluture Dn 200…600 Pn 16


Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

ETAPA VII

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
REŢELELOR DE CONDUCTE

Ing. Dumitru George


Grupa: 7502
Nr. 10
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Tema etapei:
Un sistem de alimentare cu apă pentru un oraş cu 13895 de locuitori a fost realizat în perioada
1955-1960. Un cartier al oraşului constituie o zonă de presiune cu Pn = 6 bari.
Subsistemul de alimentare cu apă este realizat astfel:
- o conductă principală (CP) cu L = 2625 + 50 * N (m) realizată din oţel cu Dn = 600 mm. Pe
conductă se află cămine de vane amplasate la 150 m şi cămine de ramificaţie la 500 m.
Căminele sunt executate din beton simplu 60% şi beton armat 40% .
- două conducte de distribuţie (CD) cu parametri:
– CD1 cu L1 = 3810 + 45 * N (m) realizată din oţel cu Dn = 250 mm. Pe conductă se
află cămine de vane la 100 m şi cămine de ramificaţie la 200 m. Căminele sunt
executate din beton simplu din tub Dn 1000 50% şi cărămidă cu secţiunea 0,8 x 0,8
m 50 %. Pe conductă se află şi hidranţi subterani la distanţa de 300 m.
– CD2 cu L2 = 2720 + 30 * N (m) realizată din azbociment cu Dn = 200 mm. Pe
conductă se află cămine de vane la 100 m şi cămine de ramificaţie la 200 m.
Căminele sunt executate din beton simplu din tub Dn 1000 50% şi cărămidă cu
secţiunea 0,8x0,8 m 50%. Pe conductă se află şi hidranţi subterani la distanţa de 300
m.
Expertiza tehnică a indicat următoarele:
- conducta de oţel este degradată în proporţie de 40 % pe CP;
- conducta de oţel este degradată în proporţie de 60 % pe CD1;
- conducta de azbociment este în stare bună pe CD2;
- căminele din cărămidă sunt degradate în proporţie de 75 – 85 %;
- căminele din beton simplu sunt degradate în proporţie de 55 – 75 %;
- hidranţii sunt descompletaţi şi degradaţi în proporţie de 60 %;
- branşamentele la blocuri şi locuinţe sunt degradate în proporţie de 55 %.

Se cere:
1. reabilitarea şi modernizarea CP prin tehnologia fără săpătură. Întocmirea ,,FT – CP”
conductă principală;
2. reabilitarea şi modernizarea CD. Întocmirea ,,FT – CD” conductă de distribuţie;
3. reabilitarea şi modernizarea căminelor de reţea. Întocmirea ,,FT – Cămin.
constr.”cămine de vane şi ,,FT – Inst. hidraulică”instalaţia hidraulică;
4. reabilitarea şi modernizarea hidranţilor;
5. întocmirea documentaţiei economice pentru reabilitarea CD.
Breviarul de calcul va conţine determinarea parametrilor CP şi CD înainte şi după reabilitare.
Viteza are valoarea:
- VCP = 1,4 m/s
- VCD = 1,05 m/s
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

BREVIAR DE CALCUL
Particularizarea datelor de proiectare:
N = 10
L = 2625 + 50 * N = 2625 + 50 * 10 = 3125 m
L1 = 3810 + 45 * N = 3810 + 45 * 10 = 4260 m
L2 = 2720 + 30 * N = 2720 + 30 * 10 = 3020 m

Date de bază:
 se păstrează panta piezometrică a conductei
 grosimea peretelui tubului nou este de δ = 33.2 mm;
 Q este debitul tubului vechi, Q = A * C * 𝑅 ∗ 𝑖 ;
 Q1 este debitul tubului reabilitat, Q1 = A1 * C1 * 𝑅1 ∗ 𝑖;
 n este rugozitatea tubului vechi, în stare iniţială: 1/n = 84 la oţel, dar pentru tuburile foarte vechi
1/n poate fi 40 … 50; în acest caz 1/n = 50
 n1 este rugozitatea tubului nou, considerată 1/n1 = 90 ;
 r este raza geometrică pentru secţiunea vie a tubului (Dn/2).

𝑄1 𝐴1∗𝐶1∗ 𝑅1∗𝑖 𝐴1 𝐶1 𝑅1
𝑄
= 𝐴∗𝐶∗ 𝑅∗𝑖= ∗𝐴 ∗𝐶 𝑅

𝐴1 𝛿2 33.2 2
=1− = 0.75
=1− 246.8
𝐴 𝑟
1 1
𝐶1 𝑛1 𝛿 6 90 33.2 6
=
∗1− = ∗1− = 1.75
𝐶 𝑛 𝑟 50 246.8
𝑅 33.2 = 0.86
𝑅1 = 1 − 246.8
𝑄1
= 0.75 ∗ 0.54 ∗ 0.86 = 1.21
𝑄
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Date caracteristice ale sistemului de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă a fost realizat în perioada 1955-1960. Un cartier al oraşului


constituie un subsistem de alimentare cu apă deservit de o presiune Pn = 6 bari.
Subsistemul de alimentare cu apă este alcătuit din:
- o conductă principală cu L = 3125 m realizată din oţel cu Dn = 600 mm. Pe conductă se află 26
de cămine de vane amplasate la 150 m şi 8 cămine de ramificaţie amplasate la 500 m. Căminele
sunt executate din beton simplu 60% şi beton armat 40%.
- două conducte de distribuţie cu caracteristicile:
 CD1 cu L1 = 4260 m realizată din oţel cu Dn = 250 mm. Pe conductă se află 49 de cămine de
vane amplasate la 100 m şi 24 de cămine de ramificaţie amplasate la 200 m. Căminele sunt
executate din beton simplu din tub Dn 1000 50% şi cărămidă cu secţiunea 0,8 x 0,8 m 50%. Pe
conductă se află şi 11 hidranţi subterani amplasaţi la distanţa de 300 m între ei.
 CD2 cu L2 = 3020 m realizată din azbociment cu Dn = 200 mm. Pe conductă se află 34 de
cămine de vane amplasate la 100 m şi 17 cămine de ramificaţie amplasate la 200 m. Căminele
sunt executate din beton simplu din tub Dn 1000 50% şi cărămidă cu secţiunea 0,8x0,8m 50%.
Pe conductă se află şi hidranţi subterani la distanţa de 300 m.

1. Reabilitarea şi modernizarea CP prin tehnologia fără săpătură

Datorită acțiunii corozive a apei asupra conductei principale, pentru reabilitarea conductei s-a ales
înlocuirea acesteia în totalitate. Pentru aceasta se va folosi o tehnologie fara sapătură, ce prezintă
următoarele avantaje:
- conducta nouă foloseşte acelaşi traseu ca şi conducta veche fapt care reduce riscul
supraglomerării spaţiului de sub stradă precum şi riscul avarierii altor reţele subterane;
- conductal nouă poate fi considerată ca o conductă nouă, cu rugozitate mică, cu rezistenţă mai
bună la coroziune, cu o durată de viaţă egală cu cea a unei conducte noi (realizată chiar în
tranşee deschisă) ;
- suprafaţa de stradă afectată de săpătură (pentru puţurile de lansare) reprezinta maximum 5-6%
din suprafaţa totală a şanţului necesar pentru realizarea la zi a conductei; aceasta duce automat
la un volum redus de săpătură şi umplutură, la un volum foarte mic de refacere a stratului de
uzură al străzii, la un timp mult mai redus de lucru;
- intervenţia pentru schimbarea conductei se poate face cu o stânjenire minimă a traficului şi a
celorlalte probleme legate de acesta;
- se reduce substanţial posibilitatea de producere de accidente în zonă;
- se poate reduce mult necesarul de lucrări suplimentare din cauza ritmului mare de lucru; ca
ordin de mărime durata reabilitării poate fi de 2-10 ori mai redusă decât aceeaşi reabilitare în
stil clasic.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Ca tehnologie fără săpătură se decide folosirea metodei sliplining - introducerea liberă a unui
tub nou în tubul vechi.
Deoarece la retehnologizarea reţelelor de distribuţie, tubul nou are diametrul mai mic decât
conducta veche. În acest caz se introduce tubul liber. Tubul trebuie să poată prelua singur presiunea
interioară precum şi pe cea din solicitările exterioare. Tubul poate fi continuu (sudat pentru
continuitate) sau din elemente separate cu îmbinare blocată (GRP , FD, PVC) introdus prin împingere.
Tubul nou va fi liber în tubul vechi deoarece spaţiul liber asigură o comportare mai bună a tubului de
PEHD atunci când apa transportată este apă cu o variaţie mare a temperaturii. Cum tubul de plastic se
deformează de 10 ori mai mult decât tubul metalic rezultă că are nevoie de spaţiu. Trebuie luate măsuri
speciale la branşamente pentru a nu se produce fisurarea/forfecarea acestora la deplasările mari ale
tubului de transport a apei.
Conducta principală va fi înlocuită cu tuburi din PEHD 100, PN10 SDR 17 SR-ISO 4427
(Anexa nr. 1) cu caracteristicile următoare:
- grosimea peretelui conductei, g = 33,2 mm;
- diametrul exterior, De= 560 mm;
- diametrul interior, Di= 493,6 mm;
- presiunea nominală PN10.

2. Reabilitarea şi modernizarea CD

Conducta de distribuție CD1

În urma expertizei a rezultat că datorită vechimi rețelei de conducte din sistemul de alimentare
cu apă de circa 60 de ani și uzurii în proporție de 60% a CD1, rețeaua necesită reabilitarea și
modernizarea pentru a eficientiza distribuția și a reduce pierderile de apă.
Datorită acțiunii corozive a apei asupra conductei de serviciu s-a decis înlocuirea acesteia în
totalitate folosindu-se tuburi PEHD 100, PN6 SDR 27,6 Pr EN 12201-2 (Anexa nr. 1) cu
caracteristicile următoare:
- grosimea peretelui conductei, g = 9,1;
- diametrul exterior, De= 250 mm;
- diametrul interior, Di= 231,8 mm;
- presiunea nominală PN6.

Conducta de distribuție CD2

Conducta de distribuție CD2 realizată din azbociment și are o vechime de circa 60 de ani va fi
înlocuită în totalitate cu tuburi PEHD 100, PN6 SDR 27,6 (Anexa nr. 1) cu caracteristicile următoare:
- grosimea peretelui conductei, g = 7,3;
- diametrul exterior, De= 200 mm;
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

- diametrul interior, Di= 185,4 mm;


- presiunea nominală PN6.

La reabilitarea și modernizarea reţelelor de distribuţie din localităţi se va ţine seama de schiţa


sau planurile de sistematizare cu indicarea tramei stradale, a diferitelor zone de consumuri şi a
consumatorilor mari industriali; detaliul de sistematizare (pentru conducte de serviciu); planul
topografic cu indicarea curbelor de nivel; studiul geotehnic cu specificarea condiţiilor de fundare a
existenţei apei subterane şi a agresivităţii ei faţă de materialul conductei; planul coordonator al tuturor
reţelelor subterane urbane și rurale.
Conductele se vor aşeza la adâncimi egale sau mai mari decât adâncimile de îngheţ indicate de
STAS 6054, ţinând seama şi de condiţiile de rezistenţă a materialului conductei la sarcinile care rezultă
din circulaţie şi din compactare şi de gradele de seismicitate date de STAS 3684. La grade de
seismicitate mai mari de 7 se recomandă o adâncime minimă de îngropare de 1,50 m. Se recomandă
aşezarea conductelor pe zona necarosabilă, în terenuri stabile şi neagresive faţă de materialul conductei,
iar dacă nu pot fi evitate terenurile agresive, se vor lua măsuri de protecţie.
Distanţa minimă de la faţa exterioară a conductelor la fundaţii de clădiri va fi de 3,0 m în
terenuri obişnuite, astfel încât la defectare scurgerea apelor să nu pericliteze fundaţiile clădirilor şi să
nu inunde subsolurile. Conductele reţelei de distribuţie se așează la o distanţă în planul orizontal de
minimum 3 m de canalul de apă uzată, în cazul când profilul transversal al străzii permite acest lucru.
Distanţele minime faţă de alte elemente de construcţie, arbori sau reţele se consideră de 0,50 m
faţă de cabluri electrice, cabluri de tracţiune electrică, canalizaţie telefonică, canale termice, alte
conducte de alimentare cu apă, bordură, rigolă (şanţ), în cazul conductelor amplasate până la maximum
1,50 m, la adâncimi mai mari de 1,50 m această distanţă mărindu-se la 0,60 m; - 0,70 m până la rigolele
cu guri de scurgere; - 1,00 m până la conductele de gaz; - 1,50 m până la axul arborilor; - 2,00 m până
la şine de tramvai sau până la pilonii şi stâlpii de iluminat exterior; - 3,00 m până la marginea
fundaţiilor pilonilor pentru linii electrice de înaltă tensiune; - 4,00 m până la axa liniei de cale ferată; -
5,00 m până la zidurile de sprijin.
Distanţa minimă în plan orizontal de la conductele de alimentare cu apă industrială până la
canalizare se va considera de 0,50 m în cazul amplasării acestora la maximum 1,50 m şi la 0,60 m în
cazul amplasării acestora la adâncimi mai mari de 1,50 m.
Execuția șanțului
Executarea săpăturii va începe numai după completa organizare a lucrărilor și aprovizionarea cu
materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) și a utilajelor de execuție (pentru săpat,
transport, compactări, refacerea izolațiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru
ca tranșeele să stea deschise o perioada cât mai scurta de timp.
Săpătura va fi executată, de regulă, manual (cca 60%), în special ultimii 20-30 cm, pentru
executarea patului tranșeii și a zonelor din dreptul îmbinărilor care se vor executa conform datelor
prezentate în proiect.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Este obligatorie executarea săpăturilor manual și cu deosebita atenție în zona intersecțiilor cu


instalații executate anterior: cabluri electrice și telefonice, conducte de gaze. Instalațiile existente
întâlnite în șanțul săpat pentru conductele noi vor fi susținute pe toata perioada în care sanțul va ramane
deschis. În timpul executării tranșeii se va avea în vedere asigurarea stabilitatii peretilor (prin
sprijinire), evitandu-se crearea de depozite de debleuri langa sapatura, pentru a asigura protectia
persoanelor si a evita deteriorarea terenului inconjurator. De asemenea, este obligatoriu să se
indeparteze pietrele mari de pe marginea tranşeii, astfel incat sa se evite caderea acestora, accidentala,
peste conductele de polietilena pozate.
Latimea santului este in functie de diametrul conductei, de natura terenului, materialul
conductei, tipul si modul de imbinare, conditiile de pozare.Saparea transeii se face conform cotelor
indicate in plan, astfel incat inaltimea umpluturii sa nu fie mai mica de 1 m deasupra generatoarei
superioare a tubului.Aceasta adancime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si
a bunei stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata. Săpătura se va realiza cu pereţi
verticali, sprijiniţi, protejaţi cu parapeţi si semnalizare rutieră. Realizarea sprijinirilor se va face
respectand “Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii”.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul conductelor din polietilena este influentat si conditionat de modul corect de
realizare a radierului transeii, a patului de fundare si a umpluturilor. Pozarea conductei se va face astfel
încat sa se realizeze:
- actiunea efectului lateral al terenului;
- protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor
corpuri dure la periferia sa.
Aceste conditii vor fi realizate prin executarea unui pat de pozare din nisip, avand 0,10÷0,15 m,
cu granulatia 1÷7 mm. Zona de umplutura se realizeaza in straturi succesive, din materiale excavate cu
grosimea de max. 0,15 m, avand 0,30 m peste creasta, pe toata latimea santului. Zona de acoperire si
patul de pozare sunt compactate la 95% Proctor cu granulatia 1-10 mm, care sa asigure repartizarea
uniforma a incarcarilor asupra zonelor de rezemare, astfel incat sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Compactarea nu trebuie sa fie excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului, in special la
tuburile deformabile. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului atat cat este necesar pentru asigurarea
stabilitatii conductei. Sunt interzise orice elemente care pot constitui reazeme concentrate pentru a evita
concentratiile locale ale fortelor de incovoiere.
Manevrarea, transportul și depozitarea tuburilor
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste,
rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena
sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare este admisa
numai folosirea de chingi din piele, cauciuc, nylon sau polipropilena, interzicandu-se folosirea
lanturilor sau carligelor metalice in contact cu materialul, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in
pozitie inclinata si deteriorarea lor. La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu
vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Tuburile din polietilena cu
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Dn > 110 mm se vor aseza în stive cu înaltime maxima de 1,5 m. Se recomanda astuparea provizorie a
capetelor tuburilor pentru a impiedica intrarea animalelor, pietrelor, pamantului sau apei.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, si piesele din polietilena se vor transporta
acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau magazii. Este obligatorie evitarea oricarui
contact cu hidrocarburi. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente si dimensiuni.
Temperatura recomandata de depozitare este intre +50C+400C , departe de orice surse de caldura. La
manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli:
- ridicarea si nu târarea sau rostogolirea pe pământ sau obiecte dure ;
- evitarea contactului cu piesele metalice iesite in afara, cu protejarea partilor metalic ale
vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de manevrare;
- stocarea se va face pe suprafetele plane si amenajate, iar in cazul unei stocari de lunga durata se
va evita contactul direct cu solul;
- stocarea colacilor se va face de preferinta culcati, pe o inaltime de maximum un metru, iar
dezlegarea colacilor din chingi se va face numai in momentul utilizarii lor pe santier, tuburile
vor fi utilizate in ordinea livrarilor.

Verificarea materialelor
Inainte de a fi montate, tuburile, si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional.
La examinarea vizuala:
- tuburile trebuie sa fie liniare;
- culoarea tuburilor sa fie uniforma;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri,
arsuri, incluziuni sau zgarieturi;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica:
- abaterile geometrice ale tuburilor, pieselor din polietilena, la masurarea cu sublerul se vor
inscrie obligatoriu in normele DIN 8075 si ISO 12162.
Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor
introduce in lucru.
Montarea tuburilor si pieselor de polietilena
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee, astfel incat acestea sa fie in
stare perfecta;
- evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolnavicioase;verificarea si
asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri, ovalizari);
- controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare: macara, lansator
de tuburi.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

În concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta urmatoarele reguri:


- realizarea transeii se face pe traseul, latimea, panta si adancimea prevazute in proiect;
- fundul transeii trebuie sa fie egal si stabil, respectand panta si adancimea din proiect;
- la fundul transeii se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 100 mm;
- materialul patului de pozare va fi selectat cu grija, folosindu-se numai material granular;
- suprafata patului de pozare va fi continua, neteda si nu va contine obiecte dure - pietre,
lemne sau particule prea mari de material;
- radierul transeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii
largi (in plan orizontal), destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei.

Îmbinarea conductelor
Îmbinarea tuburilor din polietilena se va face prin sudura, sau prin imbinari rapide la diametrele
mici 40, 50, 63mm.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea, apoi
incalzirea pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra
acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel sudura se realizeaza omogen si fara aport
suplimentar de material.
Acest procedeu se poate realiza in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utilizarea
aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
In cazul folosirii acestui procedeu, calitatea sudurii este determinata de:
-cunoaşterea procedurii de sudare, prin obtinerea de la producator a schemei si
procedurii de sudare;
-aparatura de sudura de performanta corespunzatoare, care sa permita controlul
temperaturii termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor indicate pe afisajul aparatului de
sudura;
-instruirea şi verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme
autorizate, in prezenta beneficiarului retelei ;
-respectarea prescripţiilor privind factorii de mediu.
Se va face obligatoriu examinarea vizuală a sudurii. Testarea sudurii se va face conform prescripţiilor
furnizorului de material.
Realizarea umpluturilor
Umplutura transeii conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara
asigurarii stabilitatii conductei;
Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra
conductei si protejarea acesteia in timpul realizarii umpluturii superioare . Zona de acoperire (pana la
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

0,30 cm deasupra generatoarei superioare) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si


executie:
-materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de max. 10 mm) sau
materiale solidificate;
-pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare trebuie sa se
utilizeze materiale fiabile de adaos (nisipuri, pamant );
-nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari
ulterioare;
-compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15 cm.
Compactarea se va face manual si mecanizat cu echipament usor (de tip broasca) pentru a
asigura stabilitatea tubului. Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 20-30 cm,
astfel incat tuburile sa nu sufere nici o deteriorare. Pentru a marca existenta conductei de apa, in cazul
deschiderii unei sapaturi, se va amplasa in umplutura, deasupra generatoarei conductei, la 50 cm, o
banda longitudinala din PVC, albastra (banda de semnalizare), iar pentru a permite detectarea in sol a
retelelor de apa, se monteaza un conductor de cupru Ø1,8 mm izolat la exterior, al caror capete va fi
scos in camine.
Şanturile nu trebuie tinute deschise timp indelungat pentru evitarea inundării sanţurilor, situatie
in care se schimba pozitia conductei in sant. Dulapii orizontali, atat la sprijinirile orizontale, cat si la
cele verticale (daca e cazul) nu se vor scoate decat pe masura executarii umpluturilor. Dulapii orizontali
se vor scoate numai de pe mal.
Daca demontarea sprijinirilor prezinta pericol pentru muncitori sau pentru constructiile
invecinate, ele se vor lasa in pamant. Aceste lucrari se vor executa conform STAS 2914 / 84.

3. Reabilitarea şi modernizarea căminelor de reţea

Căminele de pe conducta principală sunt executate din beton simplu 60% şi beton armat 40%,
betonul simplu fiind degadat în proporţie de 55-75%.
Datorită vechimi și gradului de degradare căminele din beton simplu se vor înlocui cu cămine
din beton armat cu dimensiunile conform dimensionării instalației hidraulice. Se vor executa
hidroizolațiile și se va monta plăci din beton armat cu capace carosabile.
Căminele de pe conductele de distribuție sunt executate 50% din beton simplu degradate în
proporţie de 55-75% și 50% din cărămidă degradate în proporție de 75-85%. Datorită vechimi și
gradului de degradare căminele din beton simplu, respectiv cele din cărămidă se vor înlocui cu cămine
din beton armat cu dimensiunile conform dimensionării instalației hidraulice.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Branşamentele sunt conducte prin care apa din reţeaua de distribuţie este introdusă pentru
consum în reţeaua interioară de alimentare cu apă din clădiri sau în incinte industriale.
Branşamentele de 20 mm şi de 30 mm se compun din: priză cu sau fără colier, ţeavă de 20/28
mm, respectiv 30/42 mm, robinet de concesie aşezat pe trotuar şi căminul apometrului cu apometru şi
robinet de trecere cu descărcare. Robinetul de concesie se poate prevedea şi în stradă sau în căminul
apometrului, iar apometrele şi robinetele de trecere cu descărcare se pot monta şi în pivniţe sau în
subsoluri accesibile pentru control şi manevră.
Căminele pentru apometre cu diametrul de maximum 200-250 mm, instalate pe branşamentele
la abonat se execută astfel încât să permită instalarea apometrului conform STAS 6002.

Reabilitarea şi modernizarea instalaţiei hidraulice

Instalaţia hidraulică fiind în stare avansată de degradare, corodată şi depaşită fizic şi moral este
necesară înlocuirea integrală a acesteia
În toate nodurile reţelei de distribuţie se vor prevedea cămine dotate cu vane care să permită
izolarea oricărui tronson care alimentează sau este alimentat din nod; construcţia căminului va fi
subterană, dimensiunile fiind stabilite pe baza dimensiunilor armăturilor componente la care se adaugă
o cameră de lucru (0,80 x 0,80 m în plan şi 1,70 m înălţime).
Alegerea vanelor va fi corespunzătoare diametrelor tronsoanelor legate la nod. Toate vanele din
nodurile arterelor de alimentare a zonelor reţelei vor fi prevăzute cu acţionare electrică cu posibilitatea
acţionării de la distanţă. Se vor respecta prevederile SR 4163-1/1995
În punctele joase ale conductelor se prevăd cămine cu armături de golire; sistemele de golire şi
spălare vor fi concepute să fie asigurată protecţia sanitară.
În punctele cele mai înalte ale arterelor se prevăd robinete automate de aerisire – dezaerisire,
montate în cămine vizitabile, prevăzute cu evacuarea corespunzătoare a apei (se va asigura împotriva
pătrunderii impurităţilor, deci contaminarea apei potabile). În nici un caz nu vor fi amplasate în zone
inundabile. Punctele înalte vor fi ale conductelor nu ale terenului. (Anexa nr.2)
Compensatori de montaj, de dilatare, de tasare se montează:
a) pe arterele reţelelor de distribuţie ale căror îmbinări nu pot prelua deplasările axiale provocate
de variaţia temperaturii apei sau terenului;
b) pe conductele din oţel îmbinate prin sudură şi montate în pământ, în vecinătatea armăturilor din
fontă cu flanşe.
Pentru conductele din materiale plastice se vor adopta măsuri constructive privind preluarea
deformărilor prin dilatare a tronsoanelor de conductă la variaţiile de temperatură ale apei transportate.
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

4. Reabilitarea şi modernizarea hidranţilor


Hidranţii vor fi înlocuiti în totalitate.
Tipul de hidrant folosit va fi hidrant subteran cu Dn 80 mm (Anexa nr. 3) fixati în blocuri de
beton. Amplasarea lor se face conform planurilor de situație, pe rețelele de distribuție.
Anexa nr. 1: Tuburi din PEHD 100
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa nr. 2: Instalaţia hidraulică


Fişă tehnică robinete tip fluture Dn 200…600 Pn 16
Proiect RMSH - Ing. Dumitru George -
Grupa: 7502
Nr. 10

Anexa nr. 3: Hidrant subteran