Sunteți pe pagina 1din 14

Cernea Adrian

131EA

ANALIZA EXPERIMENTALA ŞI NUMERICA A


REGIMURILOR TRANZITORII
ALE TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT
I. Chestiuni de studiat
A. Încercări experimentale
A. 1. Determinarea curbei de magnetizare =f(I).
A. 2. Calculul parametrilor modelului de regim dinamic al transformatorului
monofazat.
A. 3. Vizualizarea şi înregistrarea tensiunilor şi a curenţilor celor două înfăşurări la
funcţionarea în sarcină rezistivă, rezitiv inductivă şi rezistiv capacitivă.
A. 4. Vizualizarea şi înregistrarea curentului absorbit de transformator la cuplarea în
gol.
B. Simularea funcţionării transformatorului monofazat
B 1. Implementarea in MATLAB- Simulink a modelului de regim dinamic.
Raportarea mărimilor schemei echivalente la mărimile de baza.
B 2. Simularea funcţionării în gol şi în sarcină. Determinarea din simulare a
curentului de mers în gol.
B 3. Simularea funcţionării în sarcină rezitivă, rezistiv inductivă şi rezistiv capacitivă.
B 4. Simularea conectării în gol a transformatorului monofazat. Analiza influenţei
fazei iniţiale a tensiunii de alimentare asupra curentului de mers în gol

II. Scheme electrice de montaj:


Incercarea de mers in gol:

Incercarea in scurtcircuit:

Incercarea in sarcina:

III. Date nominale:


Sn=1.8 kVA fn=50Hz
U1n=220 V I1n=8.78A
U2n=120 V I2n=15A
IV. Tabele de date si prelucrarea lor:
A. Încercări experimentale
IV. A.1. Determinarea curbei de magnetizare =f(I).
Programul folosit pentru determinarea curbei de magnetizare:
% Declararea marimilor cunoscute
>>u=[vector din fisierul .csv];
>>i=[ vector din fisierul .csv];
>>t=[ vector din fisierul .csv];
% Calculul fluxului prin integrarea tensiunii
>>flux=cumtrapz(t,u);
% Reprezentarile grafice
>> plot(t,u) % Reprezentarea u(t)
>> plot(t,i) % Reprezentarea i10(t)
>> plot(t,flux) % Reprezentarea (t)
>> plot(i,flux) % Reprezentarea curbei de histerezis
Fluxul a fost obtinut prin integrarea valorilor tensiunii masurate experimenta.
A. 2. Calculul parametrilor modelului de regim dinamic al transformatorului monofazat.
Schema echivalenta generala:

Schema echivalenta la functionarea in Schema echivalenta la functionarea in


gol: scurtcircuit:

Modul de calcul:
%DATE NOMINALE
Sn=1800; %VA
U1n=220; %V
U2n=120; %V
fn=50; %Hz
wn=2*pi*fn; %rad/sec
R1=0.7; %ohm
%scurtcircuit
R1=0.7 %ohm
Usc=10.5 %V
Isc=8.8 %A
Psc=91 %W
cosfisc=Psc/Usc/Isc; cosfisc=0.9848
sinfisc=sqrt(1-cosfisc^2); sinfisc=0.1734
Rsc=Psc/Isc^2 %ohm Rsc=1.1751 Ohm
R2p=Rsc-R1 %ohm R2p=0.4751 Ohm
R2=0.2 %ohm R2=0.2 Ohm
Zsc=Usc/Isc; %ohm Zsc=1.1932 Ohm
Xsc=sqrt(Zsc^2-Rsc^2) %ohm Xsc=0.2069 Ohm
Xsigma1=Xsc/2 %ohm Xsigma1=0.1035 Ohm
Xsigma2p=Xsc/2; %ohm Xsigma2p=0.1035
Xsigma2=(w2/w1)^2*Xsigma2p; %ohm Xsigma2=0.0308
Lsigma1=Xsigma1/wn; %H Lsigma1=3.2932e-004 H
Lsigma2=Xsigma2/wn; %H Lsigma2=9.7980e-005 H
usc=Usc/U1n; usc=0.0477
usca=usc*cosfisc usca=0.0470
uscr=usc*sinfisc uscr=0.0083
ki=1+exp(-pi*usca/uscr) ki=1
%calcul marimi de baza primar
Ub1=U1n; Ub1=220
Ib1=Sn/U1n*sqrt(2); Ib1=11.5708
Zb1=Ub1^2/Sn; Zb1=26.8889
Lb1=Zb1/wn; Lb1=0.0856
%calcul marimi de baza secundar
Ub2=U2n; Ub2=120
Ib2=Sn/U2n*sqrt(2); Ib2=21.2132
Zb2=Ub2^2/Sn; Zb2=8
Lb2=Zb2/wn; Lb2=0.0255
%raportare parametrii infasurari
r1=R1/Zb1 r1=0.0260
r2=R2/Zb2; r2=0.0250
lsigma1=Lsigma1/Lb1; lsigma1=0.0038
lsigma2=Lsigma2/Lb2; lsigma2=0.0038
%Gol
Un=220; %V
I10n=1.8/5; %A
P10=142/5; %W
cosfi10=P10/Un/I10n cosfi10=0.3586
sinfi10=sqrt(1-cosfi10^2);
Iw=I10n*cosfi10 Iw=0.1291 A
Imiu=I10n*sinfi10 Imiu= 0.3361A
Rw=U1n/Iw Rw=1.7042e+003Ohm
Xmiu=U1n/Imiu Xmiu= 654.647Ohm
%raportare parametrii schenma echiv. miez
rw=Rw/Zb1 rw=63.3803
lmiu=Xmiu/wn/Lb1 lmiu=24.3464
A. 3. Vizualizarea şi înregistrarea tensiunilor şi a curenţilor celor două înfăşurări la
funcţionarea în sarcină rezistivă, rezitiv inductivă şi rezistiv capacitivă.
a) Sarcina Rezistiva:

← Forma de unda a tensiunii din primar

← Forma de unda a curentului din


primar

← Forma de unda a tensiunii din


secundar

← Forma de unda a tensiunii din


secundar
b) Sarcina Rezistiv-Inductiva:

← Forma de unda a tensiunii din primar

← Forma de unda a curentului din


primar

← Forma de unda a tensiunii din


secundar

← Forma de unda a curentului din


secundar
c) Sarcina Rezistiv-Capacitiva:

← Forma de unda a tensiunii din primar

← Forma de unda a curentului din


primar

← Forma de unda a tensiunii din


secundar

← Forma de unda a tensiunii din


secundar
A.4. Vizualizarea şi înregistrarea curentului absorbit de transformator la cuplarea în gol.
B. Simularea funcţionării transformatorului monofazat
B 1. Implementarea in MATLAB- Simulink a modelului de regim dinamic.
Raportarea mărimilor schemei echivalente la mărimile de baza.
Toate marimile necesare sunt calculate la punctul A.2

B 2. Simularea funcţionării în gol şi în sarcină. Determinarea din simulare a


curentului de mers în gol

B 3. Simularea funcţionării în sarcină rezitivă, rezistiv inductivă şi rezistiv capacitivă.


a) Sarcina Rezistiva :

Forma tensiunii si curentului din infasurarea primara


Forma tensiunii si curentului din infasurarea secundara
b) Sarcina R-L:

Forma tensiunii si curentului din infasurarea primara

Forma tensiunii si curentului din infasurarea secundara


Forma tensiunii si curentului din infasurarea primara

Forma tensiunii si curentului din infasurarea secundara


B 4. Simularea conectării în gol a transformatorului monofazat. Analiza influenţei fazei
iniţiale a tensiunii de alimentare asupra curentului de mers în gol
Schema de simulare:

S-au efectuat mai multe simulari, in care comutatorul se inchide la diferite momente de
timp. Valorile maxime ale socului de curent le-am trecut in urmatorul tabel:
tK [ms] 20 20 20 20 20 20 20 20
5 5 5 2 10 10  10  2 15 15  15  2 20 20  20  2
12 12 12 12 12 12 12 12
tk [grd] 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360 390 420
I10max [A] -1 -3 -6 -7 -6 -3 -1 3 6 7 6 3
V. Observatii si concluzii
In lucrarea studiata s-a studiat unu transformator monofazat in regim dinamic, atat
in situatie practica, cat si o simulare teoretica, cu ajutorul Matlab-ului.
Dupa cum putem vedea in punctul B.4. al lucrarii, prin conectarea unui
transformator la retea se obtin diferite socuri de curent, in functie de momentul
conectarii. La subpunctul A.4. putem vedea practic acest lucru, insa la momente aleatoare
de timp. Astfel putem cunoaste precis timpul optim pentru conectarea la retea.