Sunteți pe pagina 1din 34

1. Introducere.

1.1. Idei principale despre materiale liante.

In prezent se cunosc diverse tipuri de materiale liante. Dar in practica se utilizeaza doar o
parte din aceste produsi. Materialele liante se clasifica in doua grupe:

1. neorganice numite si minerale din care fac parte: ciment Portland si tipurile lui, ipsos
de constructie, var
2. organice in care se inscriu : petrol, bitum

Materialele liante sunt produse de origine minerala maruntite fin, care dupa amestecarea
cu apa formeaza o pasta plastica, prezentind capacitatea de a se intari, si care treptat se
intareste si trece intr-un material solid.
In procesul de intarire se deosebeste priza care se caracterizeaza prin inceput si sfirsit.
Inceputul prizei se considera momentul la care pasta se indeseaza si pierde viscozitatea
(pentru cimenturi timpul este de la 45min. – 3;4h). sfirsitul prizei se caracterizeaza prin
trecerea pastei in corp solid. Pentru cimenturi sfirsitul prizei este intre 6 – 10h. Dupa trecerea
pastei in corp solid se petrece intarirea liantului care se caracterizeaza prin 3 stadii:
1. Dezvoltarea
2. Coloidarea
3. Cristalizarea
Aceste produse se folosesc in cele mai multe cazuri in amestec cu apa si diferite adausuri
minerale, constituite din granule si bucati de diferite dimensiuni. Liantii in amestec cu
adaosuri maruntite fin (nisip) dau mortare, in amestec cu adaosuri marunte si bucati mai mari
se obtin betoanele.
Utilizarea produselor liante in compozitie cu diferite adaosuri se face din cauza ca:
in primul rind, pretul materialelor liante este foarte inalt, si de aceea pentru a scadea din pretul
produselor sau constructiilor este necesar de a le obtine cu un consum minim de lianti. Pentru
fiecare tip de produs consumul de lianti se determina in conformitate cu necesitatile cerute,
rezistenta necesara constructiei vizate, fiabilitatea si durata de exploatare a constructiei;
in al doilea rind, materialelle liante in forma de pasta fara adausuri au un procent mai
ridicat la compactare si umflare atit in timpul intaririi, cit si la aparitia modificarilor diferitor
fenomene naturale (temperature, umeditate, presiune). Aceasta duce la aparitia fisurilor si
distrugerea rapida a constructiei.
Producerea materialelor liante prezinta un complex de activitati chimice si fizico-mecanice
asupra materialelor, obtinute intr-o oarecare succesivitate.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
3
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

La momentul actual materialele liante se utilizeaza pe larg la producerea tencuelilor si


mortarelor de zidarie. Sunt destinate legarii materialelor granulare (agregatelor) pentru a
forma conglomerate artificiale (betoane si mortare).

1.2. Scurt istoric despre producerea si dezvoltarea cimentului portland.

Traditional, liantii anorganici reprezinta substante minerale, in forma pulverulenta, cu sau


fara adaosuri, care, care amestecate cu apa sau alte lichide prezinta proprietatea de a se intari,
fie in mediu umed, fie in mediu aerian, fie in ambele conditii.
Din epoca romana dateaza si prima lucrare, in care erau descrisi si se prezinta modul de
formare si intarire a liantilor cunoscuti in acea vreme, este vorba de lucrarea lui Vitruvius –
Arhitectura.
In perioada care a urmat, pina in epoca moderna descoperiri importante nu s-au facut.
Pentru inceput se fac observatii si se string unele date, mai tirziu se fac incercari de a se scrie
lucrari in care sa se sistematizeze aceste date. Ca o concluzie, apare idea utilizarii, la ardere, a
rocilor calcaroase cu continut ridicat de argila arsa si diverse tipuri de minerale vulcanice (tuf,
praf in forma maruntica). In acest mod se face un mare pas inainte catre cunoasterea si
obtinerea liantilor hidraulici. In principiu, la arderea marnelor au loc reactii intre oxidul de
calciu si oxizii din argila, care conduc la aparitia unor minerale cu proprietati hidraulice.
Aceasta idée a avut o mare importanta, ea stind la baza dezvoltarii industriei si chimiei
cimentului Portland in perioada care a urmat.
Primul care a descoperit procedeul de fabricatie a liantului hidraulic, rezultat din arderea
unui amestec artificial de calcar si argila a fost zidarul englez Djozef Aspdin, in anul 1822 in
orasul Portland (Anglia). In 1824 el a primit certificatul pentru obtinerea primului material
liant care mai tirziu a fost considerat o varietate a romancimentului.
Mai tirziu, in 1825, in Rusia primul producator a cimentului Portland a fost Egor
Gherasimovici Celiev care a imbunatatit producerea cimentului Portland, datorita faptului ca a
primit ciment Portland pe calea arderii materialelor dozate pina la coacere. Tot in aceasta
perioada apare lucrarea lui, cu titlul : “Indrumari complete de cum se prepara un mortar sau
ciment, bun si ieftin, foarte trainic pentru constructii sub apa, canale, poduri, bazine, baraje,
beciuri si pentru tencuielile la constructii de zidarie si lemn”.
Un fapt deosebit de important in dezvoltarea chimiei si a industriei cimentului a fost
dezvaluirea lui Johnson, in 1844, a rolului pe care il prezinta vitrifierea in formarea
clincherului de ciment Portland. Acum are loc un progress rapid al industriei cimentului, o
perfectionare a utilajelor si procesului tehnologic.

Mai tirziu, au loc cercetari ample cu privire la compozitia chimica si mineralogica a


cimentului si la mecanismul procesului de intarire, se fac, de asemenea, studii cu privire la
echilibrele termice si cinetica chimica a reactiilor in amestecuri de substante solide.
Cercetari deosebite in domeniul compozitiei mineralogice a cimentului au efectuat Le
Chatelier, Rankin, Lea, Eitel, Toropov.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
4
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

Studiul coroziunii cimentului si betoanelor a preocupat pe multi specialist di domeniul


liantilor – Baikov, King, Jung. Cautarile in legatura cu evitarea distrugerii cimentului au
condus la obtinerea de noi tipuri de ciment, cimentul cu adaosuri hidraulice, cimenturile
Portland special.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, industria cimentului cunoaste - incepind cu deceniul
al VI-lea, un avint considerabil. Intre anii 1950 – 1968, ritmul de crestere a productiei
cimentului a deposit ritmul corespunzator cresterii productiei industrial si agricole, sau pe
acela al unor ramuri de baza cum sint cea a otelului si petrolului. Daca ritmul de crestere a
productiei mondiale de ciment a fost in perioada anilor 1950 – 1968 de 382%, in tarile
member CAER acest ritm a fost de 682%, in tara noastra de 684%
La sfirsitul anilor 1900 majoritatea uzinelor producatoare de ciment se caracterizau prin
producerea anuala de 1,5 mln tone si mai mult.
In prezent lucreaza intreprinderi cu o producere anuala de la 2,5 – 4 mln tone folosind
cuptor rotativ cu o productivitate de pina 3000 tone de clincher timp de 24 ore.
Dezvoltarea industriei cimentului este intr-o strinsa legatura cu intreaga dezvoltare
industrial, cu intreaga dezvoltare a societatii. Determinate de nivelul productiei de energie
electrica si otel, nivelul productiei de ciment conditioneaza la rindul sau ritmul de dezvoltare
al acestora si prin aceasta ritmul de dezvoltare a intregii economii.
S-au construit noi obiective in industria cimentului. S-au largit si modernizat unele fabric
existente, de asemenea, sint in constructive, noi fabrici si linii tehnologice. S-au construit
cuptoare noi, modern. S-au creat noi ramuri industrial, producatoare de azbociment si
prefabricate de beton.
Dezvoltarea industriala implica largirea, in continuare, a cercetarilor si a sferei de
cunoastere. Se impugn noi perfectionari in domeniul masinilor si utilajelor de fabricatie. In
afara automatizarii proceselor tehnologice, se pune problema imbunatatirii randamentului
termic al cuptoarelor, a folosirii, in procesele de ardere, si a altor surse de energie decit cea a
combustibililor clasici, cresterea randamentului aparatelor de maruntire pastrind siguranta in
functionare.
In timpul actual exista un numar mare de uzine cu un complex de masini mecanizate si
automatizate. La aceste intreprinderi productivitatea creste odata cu cresterea calitatii
produselor finite. De asemenea se imbunatateste calitatea cimentului, creste indicele de
rezistenta, se diversifica asortimentul, se produc diferite tipuri de ciment pentru diverse
domenii ale constructiei.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
5
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

2. Nomenclatura cimentului Portland.

Caracteristica generala a Cimentului Portland.


STAS 10178-85 introdus la 01.01 86

Cimentul Portland prezinta un mineral hidraulic obtinut prin macinarea fina a


clincherului, capatat prin arderea pina la coacere a amestecului natural sau artificial ce consta
din argila si calcar, cu adaosuri active minerale si piatra de ghips (1,5 - 3,5 %).
Cimenturile portland se mai numesc cimenturi silicatice, deoarece culoarea cenusie este
asemanatoare culorii calcarului de Portland (provincie a Angliei).
Conform STAS-lui RM se deosebeste ciment Portland fara adaosuri si ciment Portland cu
adaosuri minerale, zgura. In ciment Portland cu adaosuri minerali se permite introducerea
zgurei maruntite in cantitate de pina la 20% din masa liantului.
Adaosuri activ minerali se introduc in cantitate de 10%, obtinute din roci naturale si pina
la 15% zgura granulata.
Piatra de ghips se introduce in componenta cimentului pentru reglarea inceputului si
sfirsitului prizei.
Proprietetile fizice si mecanice a cimentului Portland sunt determinate in primul rind de
calitatea clincherului, de compozitia chimica si mineralogical a componentelor, de dozajul
acestora, de optimizarea proportiei de regulator de priza si de finetea cimentului, care creste
cu consumul specific d energie pentru macinare. Aceste este determinat de caracteristicile
instalatiei de macinare, de proprietatile initiale ale componentelor cimentului si de alti factori
functionali, cum sunt ventilatia morilor, prezenta substantelor tensioactive.
Cimentul Portland si varietatile lui constituie materialul de baza in constructiile moderne.
Din el se confectioneaza constructii si articole prefabricate din beton si beton armat. Blocuri
de locuit, edificii publice, cladiri industriale, hidrotehnice, de irigare si multe alte tipuri de
constructii unde se foloseste cu success betonul si beton armat de ciment Portland.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
7
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

Cuprins.

1. Introducere………………………………………………………………. 3
1.1. Idei principale despre material liante……………………………… 3
1.2. Scurt istoric despre dezvoltarea si producerea liantilor………….. 4

2. Nomenclatura cimentului Portland……………………………………. 7


2.1. Caracteristica generala a materiei prime…………………………. 8
2.2. Compozitia chimica si mineralogica a clincherului……………... 10
2.3. Producerea clincherului pe cale umeda………………………….. 12

3. Procese fizico-chimice la prelucrarea termica a cimentului Portland.14

4. Constructia si principiul de functionare a cuptorului rotativ………. 17

5. Calculul necesarului de materie prima………………………………. 21

6. Tehnica securitatii si masurile de protectie a mediului ambiant la


deservirea cuptorului rotativ…………………………………………. 28

7. Bibliografie……………………………………………………………... 29
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
1
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

2.1.Caracteristica generala a materiei prime.

Materia prima pentru obtinerea cimentului Portland o constituie: calcarul, argila


aluminata, oxid de fier, oxid de aluminiu. Pentru producerea cimenturilor se folosesc si
diverse tipuri de silicate: diatomit, tripoli, tuf silicios, tuf vulcanic. Materiile prime sunt fin
macinate, amestecate omogen si calcinate le temperature de peste 1450 0C, la care se produce
clincherizarea.

Calcar Argila

Marna

Cu scopul majorarii efectului tehnico – economic de producere si orientarea spre reglarea


proprietatilor cimentului pe baza de clincher de ciment Portland in el se introduc adaosuri
neorganice sau organice, naturale sau artificiale.
Aditivii cimentului se clasifica in dependenta de activitatea lor asupra proprietatilor
cimentului Portland:
Adaosuri minerali activi – substante naturale sau artificiale care contin forma activa de
oxizi de Si sau Al. Din acasta grupa fac parte: diotomit Tripoli, tuf silicios, cenusa vulcanica,
cenusa de termocentrala, trs, argila arsa.Dupa compozitia chimica se impart in:
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
8
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

Acide cu modulul M < 1


Bazice cu modulul M > 1
Adaosurile minerale active acide nu pot sa se intareasca singure prin amestecare cu apa,
incep sa se intareasca la amestecarea cu var, cum in conditii de aer, asa si in conditii umede.
Adaosuri minerali active bazice dupa amestecarea cu apa incep se se intareasca. Procesul
de intarire se petrece lent, dar cu cit modulul de activitate este mai mare, viteza de intarire va
fi mai mare. Materialul va contine preponderant aluminati de calciu care se hidrateaza mai
rapid decit silicatii de calciu, determinind priza mai rapida.
In consecinta, adaosurile active, introduce in cimenturile Portland, influenteaza
caracteristicile acestora, in urmatoarele sensuri:
- timpii aferenti prizei sunt aproximativ aceeasi, dar intarirea este mai lenta si prelungita pe
odurata mai mare, corespunzator vitezei de reactie, mai reduse, a adaosului;
- exotermicitatea cimentului scade, datorita exotermicitatii mai reduse a adaosului;
- marca cimentului este mai redusa (pe masura cresterii proportiei de adaos);
- compactitatea pietrei de ciment scade, intrucit, la acelasi dozaj de apa de amestecare, un
volum mai mic de apa va fi mobilizat in reactiile de hidratare;
- rezistenta la inghet – dezghet scade intrucit volumul de geluri produs de adios nu egaleaza
volumul de geluri produs de clincher.

Materiale de umplutura – imbunatatesc compozitia granulara a cimentului portland si


structura pietrei de ciment, poseda proprietati hidraulice scazute in conditii normale de
intarire. Face parte: piatra de var, zgura, cenusa slab activa.

Cimenturile Portland pot contine si alte componente nedorite, dintre care cele mai
importante sunt:
- oxizii de calciu si de magneziu liberi care, fiind in stare supraarsa (in modificatia
polimorfa β), se hidrateaza lent, dupa terminarea prizei cimentului si, prin expansiunea de
volum, pot provoca defecte structurale;
- alte componente alcaline (Na 2O; K2O etc.) care influenteaza echilibrul de reactie a
componentelor de baza.
De asemenea, cimentul contine CaSO4 · 2H2O din ghipsul introdus la macinare.

Moara tubulara rotativa pentru macinarea si omogenizarea componentilor cimentului.


Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 9
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

2.2. Compozitia chimica si mineralogica a clincherului.

Clincher portland

Clincher — materialul obtinut prin arderea pina la calcinare. Arderea se produce in


cuptoare rotative a unui amestec de materii prime. Materia prima este compusa din calcar 3
parti si argila 1 parte (1:3), atent controlate din punct de vedere chimic si dozate impreuna cu
cenusa de pirita. Temperatura industriala de obtinere a clincherului de Ciment Portland este de
14500C (temperature la care se produce procesul de clincherizare). Clincherul de ciment la
iesirea din cuptor este racit rapid si stocat.
Clincherizarea reprezinta fenomenul de vitrifiere (sau sinterizare in cazul altor cimenturi)
a amestecului brut supus arderii, insotit de procese chimice, datorita caruia are loc
densificarea acestuia si desavirsirea formarii mineralelor caracteristice produsului final.

Compozitia chimica a clincherului:


CaO 63- 67%
SiO2 21-24%
Al2O3 4-8%
Fe2O3 2-4%

Sumar ei contin de la 95 – 97%, de acea in compozitia clincherului in canitati mici exita si


oxizi de MgO, K2O, Na2O, CaO, SO3:
MgO 0.5 - 5%
SO3 0.3 - 1%
Na2O + K2O 0.4 - 1%

Continutul inalt de Al 2O3, si deasemenea a aluminatilor, confera cimentului posibilitatea


de a se intari mai rapid inainte de termenii stabiliti.
Prezenta oxidului de fier duce la micsorarea temperaturii de coacere a clincherului.
Cimenturile bogate in Fe2O3, cu continut mic de oxid de aluminiu se comporta
asemenea silicatilor de potasiu. Ei se lipesc incet si se intaresc inainte de termini, pe parcurs
capata o rezistenta inalta. Cimenturile cu un continut mare de oxid de fier se deosebesc printr-
o rezistenta mai inalta contra apelor acide.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
10
Mod Coala Nr. document Semnătura Data portland

Cantitatea mare de MgO in clincher duce la schimbari neuniforme a volumului cimentului


in timpul prizei. Conform STAS-lui 10178-85 a RM , MgO in clincher nu trebuie sa
depaseasca 5%.
Oxid de sulf anhidru SO 3 in forma de ipsos este necesar pentru a reglarea termenilor de
priza a cimentului Portland, continutul lui nu trebuie sa depaseasca limida de 1.5 – 3.5%.
Solutia alcalina K2O + Na2O de obicei se contine in clincher in cantitate de pina la 0.5 –
1%, de asemenea masa K2O este mai mare de citeva ori decit cea a Na 2O. Daca solutia
alcalina depaseste 1% , atunci ea duce la nestabilitatea termenului de priza a cimentului si la
decolorarea mortarelor si betoaelor pe partea superioara. De asemenea legaturile alcaline pot
duce la aparitia unor deformatii foarte periculoase in betoanele hidrotehnice cu adaosuri. In
clincherul produs la uzine in timpul analizelor chimice se pot depista resturi nedescompuse a
HCl, care de obicei este compus din bucatele de cuart, care nu a interactionat cu CaO in
timpul arderii.
Acesti oxizi reduc calitatea cimentului de acea se limiteaza in componenta lui. Pentru
reglarea termenului de intarire in timpul macinarii clincherului se adauga pina la 3% de ghips
natural, iar pentru sporirea stabilitatii la coroziune si reducerea costului se adauga diferite
adausuri minerale.

Compozitia mineralogica a clincherului:

Compozitia mineralogical a clincherului de ciment Portland se poate exprima prin


urmatoarele relatii:
C3S + C2S = 75%
C3A + C4AF =25%
C3S – 3CaO · SiO2 (alit) scopul acestui mineral este determinarea termenilor de priza si
intarirea a cimentului. Continutul lui este de 45 – 60%.
C2S - 2CaO · SiO2 (belit) scopul este cresterea lenta a rezistentei mecanice, dar
atingerea unei rezistente mecanice inalte in timp. Continutul este de 15 – 25%.
C3A – 3CaO · Al2O3 (celit 2) are functia de a mentine structura initiala a componentei
clincherului de ciment Portland. Se contine in canitate de 15 – 20%.
C4AF – 4CaO · Al2O3 · Fe2O3 (celit 1) se contine in cantitati foarte mici de la 5 -10% si are
functia de stabilitate.
Prin incalzirea maselor de clincher Portland la temperatura de 1280 0C, se semnaleaza
aparitia fazei lichide. Aceasta corespunde intrarii in topire a unei mase cuaternare
corespunzatoare. La ridicarea temperaturii la 13380C topitura initiala ajunge la compozitia
eutecticului, si anume: CaO – 54.08% ; Al2O3 – 22.7% ; SiO2 – 6% ; Fe2O3 – 16.50%. Topitura
la 13380C, este mult mai bogata in Al2O3 si Fe2O3 decit intreaga masa. Raportul Al2O3/Fe2O3
adica modulul de alumina, corespunzator eutecticului este egal cu 1.38. Masele care au
MA1>1.38, contin in topitura, la 13380C , toata cantitatea de C4AF, iar cele cu MA1<1.38,
contin in topitura , la aceeasi temperature intreaga cantitate de C3A.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 11
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

3. Procese fizico – chimice la prelucrarea termica a cimentului


portland.

Calitatea clincherului depinde de compozitia lui chimica si mineralogica. Compozitia


chimica se caracterizeaza cu continutul in clincher a diferitor oxizi, iar compozitia
mineralogica cu raportul de minerali obtinuti in urma arderii.
Oxizii principali – SiO2, Al2O3, CaO si Fe2O3, la ardere reactioneaza intre ei formind
mineralii clincherului, care determina proprietatile cimentului Portland.
Compozitia mineralogica influenteaza la proprietatile clincherului si la tehnologia
obtinerii cimentului.
 Cu cit e mai mult alit – mai greu se arde, mai mare temperature de ardere.
 Cu marirea C3A si C4AF usureaza arderea (vitrifierea) clincherului, usureaza
obtinerea peliculei.
C3S – mineralul principal ce poarta proprietatile de liant. Primul se intareste si determina
rezistenta in virsta de 28 zile. Al doilea C2S – active la inceput. C4AF – la inceput se intareste
incet insa dupa o perioada lunga da rezistenta mare.

Procesul de ardere.
Amestecul obtinut din materii prime este supus procesului de ardere sau clincherizare,
proces care duce la formarea componentilor mineralogici ai clincherului.
Se folosesc cuptoare cu tambur rotative contracurent. Ele sint calculate pentru o
productivitate zilnica de 1200 – 1800 t. Cheltuielile de caldura sunt de 6100 – 7600 kJ/kg, iar
cheltuielile de energie in instalatiile cuptorului sunt de 25 – 26 Kw*h/t.
Teoria procesului de ardere a fost elaborate de invatatul V.N.Iung. El a impartit
conventional cuptorul in 6 zone de temperature, unde au loc urmatoarele fenomene.

I – zona de evaporare sau uscare – uscarea amestecului la ridicarea lenta a temperaturii


de la 0 – 700 – 2000C, la sfirsitul zonei se evapora apa higroscopica.

II – zona de preincalzire – 200 – 7000C – se elimina apa de constitutie 450 – 500 si


deshidrarea argilei (caolinit fara apa), detrminind pierderea plasticitatii acestei,
transformind-o intr-o pulbere de culoare galben-deschis,arderea substante organice.

III – zona de calcinare – 700 – 11000C, se termina disocierea calcarului si apare CaO
liber, argila se descompune in urma eliminarii apei de constitutie in oxizii
SiO2, Al2O3, Fe2O3, care intra in reactie cu CaO in stare solida, si obtinem
3CaO ∙ Al2O3, CaO ∙ Al2O3 si partial 2CaO ∙ SiO2.

IV – zona reactiilor exotermice – 1100 – 12500C se petrec reactii in stare solida de


formare a 3CaO ∙ Al2O3, 4CaO ∙ Al2O3 ∙ Fe2O3 si 2CaO ∙ SiO2. Se petrec intr-o
sectie mica a cuptorului si sint insotite de eliminarea unei cantitati mari de caldu-
ra. ( 420 kJ/kg clincher ) si ridicarea temperaturii materialului, rapida cu
150 – 2000C.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 14
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

4. Constructia si principiul de functionare a cuptorului rotativ.

Prin metoda umeda toate materialele componente se maruntesc si se macina, apoi se


amesteca cu apa. Hidromasa obtinuta se introduce in cuptorul de ardere. Arderea granulelor
sau amestecului pregatit se face in cuptorul rotativ care este alcatuit dintr-un tambur metalic
cu diametrul de 2 -4.5m si o lungime de 50m - 150m cu puterea de 1 – 2 rot/min.
Cuptorul rotativ se instaleaza in fundatie sub un unghi de 3 - 40. Corpul cuptorului –
cilindrul este sudat din virole de fier. Partea ridicata a cuptorului este partea rece, care intra in
camera de precipitare a prafului prin instalatia de tasare, care impedieca absorbtia aerului din
afara.
Cuptorul este agregatul principal intr-o fabrica de ciment. Astazi, aproape 98% din
productia de ciment Portland este obtinuta in cuptoare rotative.
Cuptorul rotativ simplu, in care materialul ocupa numai 5 – 10% din volumul util, este un
foarte bun refractor in domeniul temperaturilor inalte (>800 – 10000C), in care predomina
schimbul de caldura prin radiatie; in zonele de temperature ridicata a cuptoarelor rotative
(0>10000C), aproximativ 85 – 95% din caldura generata de combustibil este transmisa
materialului prin radiatie, atit direct de la flacara cit si prin intermediul captuselii refractare.
Cuptoarele rotative reprezinta aparate in care schimbul convectiv de caldura este putin
important. Imbunatatirea eficientei termice a cuptorului rotativ a impus masuri constructive
care sa conduca la intensificarea schimbului de caldura prin convectie in zonele de
temperatura mai scazuta.
Transferul convectiv de caldura de la gazele fierbinti la material este conditionat de viteza
relative a gazelor, de diferenta de temperature dintre gaze si material, cum si de suprafata lor
de contact. Calea cea mai sigura in vederea intensificarii schimbului convectiv de caldura in
conditii economice este, si anume – marirea suprafetei de contact gaz-material.
Pe dinauntru cuptorul rotativ este captusit cu caramida refractara cu o inclinare de 2 – 2.50,
si se roteste cu viteza de 1 – 2 rot/min.
Datorita inclinarii si rotirii cuptorului rotativ, amestecul de materii prime introdus la
capatul superior al acestuia sub forma de pasta se deplaseaza in contracurent cu gazele de
ardere, parcurgind zone cu temperature din ce in ce mai ridicate, sufera transformari fizice si
chimice importante incepind de la temperature de 500 – 6000C, iar in zone cu temperaturi de
900 – 14500C materialul introdus in cuptor se aglomereaza si partial functioneaza in granule,
desavirsindu-se un produs partial topit – clincherul de ciment Portland, care este racit brusc in
instalatii special (racitoare), stocat in hala de clincher de unde este transportat la morile
tubular si macinat la finetea corespunzatoare cu un adaos de 2 – 4 % gips pentru reglarea
timpul de priza, rezultind cimentul Portland unitar (fara adaosuri).

Captuseala refractara protejeaza corpul metallic al cuptorului de actiune termica a


gazelor si materialului supus arderii la temperature ridicate. In acelasi timp, captuseala
refractara joaca rol de izolant, datorita conductivitatii sale termice relative scazute.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 17
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

In cuptorul rotativ captuseala vine in contact cu gazele fierbinti intr-o masura mai mare
decit in cuptoarele verticale. Din cauza miscarii permanente a materialului (longitudinala si
transversala) si cu viteza mai mare, actiunea de uzura mecanica si chimica a acestuia asupra
captuselii refractare este mai intens in aceste cuptoare.
Totodata, nu in toate zonele cuptorului rotativ conditiile de functionare a zidariei
refractare sint aceleasi. Captuseala se distruge cel mai repede in zona de clincherizare, unde,
pe linga faptul ca este temperature cea mai inalta, din cauza aparitiei fazei lichide, actiunea
chimica a clincherul asupra refractarului este mai intensa.
In zona de clincherizare, calitatea material;ului refractar trebuie sa fie superioara; durata
de lucru a acesteia este determinata pentru buna functionare a cuptorului. Calitatea
refractoarelor utilizate trebuie sa fie cu atit mai ridicata, cu cit temperatura din zonele
cuptorului este mai inalta.
La inceputul sobei este instalat un ejector prin care se introduce combustibil si aer. Gazele
fierbinti trec prin cuptor, iar masa pregatita se deplaseaza contra directiei gazelor fierbinti. In
topitura formata se contin toate mineralele necesare clincherului. Prin metoda umeda se
micsoreaza procesul de macinare, mai usor se obtine o hidromasa omogena de componenta
necesara. Dar consumul de energie este de 1.5 – 2 ori mai mare decit prin metoda uscata.
Formarea clincherului de ciment Portland este un proces extrem de complicat, care
depinde de de un numar mare de factori, atit chimici cit si fizici.
Cunoscind, succesiunea fazelor procesului intr-o instalatie de ardere cu cuptor rotativ se
va cunoaste si mersul fenomenelor care au loc. Intr-o asemenea instalatie amestecul brut se
introduce ca pasta, granule sau faina bruta.
La inceput are loc procesul de uscare a materialului brut, un proces destul de complex. La
temperature de 1000 C apa se evapora in mod intens. Daca pasta s-a alimentat, ea isi mareste
viscozitatea si la un moment dat, corespunzator unei anumite umeditati, din cauza plasticitatii
sale si a rotirii cuptorului se transforma in bulgari, ca urmare materialul se usuca total. Cu
ridicarea mai departe a temperaturii materialului, incep procesele de pirogenare a substantelor
organice, precum si deshidratarea argilei. Deshidratarea argilei determina pierderea
plasticitatii si materialul se pulverizeaza, capatind o culoare galbena deschisa. De la 500 la
8000C incep reactii de descompunere si combinare.
In functie de succesiunea proceselor care au loc in cuptor, tinind seama de tipul de cuptor
si de metoda de ardere folosita, cuptorul rotativ poate fi impartit in mai multe zone: de
evaporare, de preincalzire si deshidratare, de clincherizare, de racire.

Zona de evaporare delimiteaza acea portiune de cuptor in care are loc uscarea
materialului. In cea mai mare parte a zonei, materialul nu depaseste 100 0C , in portiunea finala
a sa, materialul fiind aproape uscat, temperature lui ajunge pina la 200 – 2500C.
Zona de preincalzire si deshidratare a argilei, procesul principal care are loc este cel al
deshidratarii argilei, a transformarii structurii sale, trecind astfel intr-o stare metastabila. Tot in
aceasta zona are loc pirogenarea impuritatilor organice, cum si unele reactii chimice de mica
importanta pentru formarea clincherului.
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 18
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

Materialul se incalzeste pina la temperatura de aproximativ 8500C. Peste aceasta


temperature incepe, intr-o masura mai importanta, decarbonatarea calcarului – zona de
decarbonatare; reactia fiind puternic endoterma in aceasta zona incalzirea materialului este
neinsemnata (pina la 950 – 10000C). La temperatura de 950 … 10000C, procesul de formare a
mineralelor din clincher se intensifica. Incepe zona de desavirsire a reactiilor in faza solida;
reactiile care se produc in aceasta zona decurg cu degajare de caldura. Zona este, ca relative
scurta; temperature materialului creste brusc pina la aproximativ 1300 – 1350 0C , cind incepe
zona de clincherizare, in care are loc aparitia fazei lichide si procesele determinate de aparitia
ei. Incalzirea materialului, ca urmare a procesului de clincherizare, este in aceasta zona
aproape neinsemnata. Temperature materialului ajunge la 1400 – 14500C.
In zona de racire materialul se raceste pina la 1300 – 1100 0C, dupa care acest proces
continua in racoritoare.

Cuptor pentru producerea clincherului


Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 19
Mod Coala Nr. documetnt Semnătura Data

5. Calculul necesarului de materie prima.

Calcularea compozitiei chimice a amestecului de materii prime si a clincherului Portland,


o vom face luind in consideratie trei componente initiale: calcar, argila si resturi. Calculul il
vom efectua dupa ks si modulul silicatic.
Pentru a determina compozitia data se foloseste raportul :

1 component : 2 component : 3 component = x : y : 1

Calculul amestecului se efectueaza cu formulele, adica se afla x si y :

x=

y=

a1 = C1 – 2.8 S1 ks – 1.65 A1 – 0.35 F1;


b1 = C2 – 2.8 S2 ks – 1.65 A2 – 0.35 F2;
c1 = 2.8 S3 ks + 1.65 A3 + 0.35 F3 – C3.
(3)
a2 = S1 – n A1 – n F1;
b2 = S2 – n A2 – n F2;
a2 = n A3 + n F3 – S3 .

Clincherul proiectat trebuie sa aiba : ks = 0.79 si modulul silicatic n = 2.8.


Din datele tabelului de mai jos se vede ca modulul silicatic este superior valorii cerute. Cu
toate ca calcarul poseda modul silicatic, acesta nu poate micsora modulul amestecului
deoarece in calcar continutul oxizilor acizi este mic.

Compozitia chimica a materiilor prime initiale, %


Materia SiO2 Al2O3 Fe2O3 CaO MgO SO3 p.r. Sum n p
lele a
Calcar 0.72 1.11 0.69 55.22 0.50 0.15 41.61 100 0.4 2.
3 31
Argila 72.95 15.16 3.98 2.84 1.85 0.22 3.0 100 3.8 4.
8 3
Resturi 12.16 1.48 75.6 2.3 0.19 3.2 5.07 100 0.1 0.
2 03
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 21
Mod Coala Nr. document Semnătura Data

Odata cu micsorarea modului silicatic trebuie de micsorat si valoarea modulului aluminos.


In calitate de al treilea component se iau resturile de colcedan – un material bogat in oxid de
fier.
Calculam valorile pentru a1, b1, c1 – folosind formulele (3).

a1 = C1 – 2.8 S1 ks – 1.65 A1 – 0.35 F1 = 55.22 – 2.8 0.72 0.79 – 1.65 1.11 – 0.35 0.69
= 51.56

b1 = C2 – 2.8 S2 ks – 1.65 A2 – 0.35 F2 = 2.84 – 2.8 72.95 0.79 – 1.65 15.16 – 0.35
3.98 = (- 184.92)

c1 =2.8 S3 ks + 1.65 A3 + 0.35 F3 – C3 = 2.8 12.16 0.79 + 1.65 1.48 + 0.35 75.6 – 2.3 =
53.49

a2 = S1 – n A1 – n F1 = 0.72 – 2.8 1.11 – 2.8 0.69 =(- 4.31)


b2 = S2 – n A2 – n F2 = 72.95 – 2.8 15.16 – 2.8 3.98 = 19.37
a2 = n A3 + n F3 – S3 = 2.8 1.48 + 2.8 75.6 – 12.16 = 203.66

Inlocuind valorile obtinutein formulele (1) si (2) obtinem valorile lui x si y :

x= = 191.84 p.m. ;

y= = 53.2 p.m.

Deci, pentru obtinerea clincherului cu ks = 0.79 si modulul silicatic 2.8 din material prima
data este nevoie de 191.84 p.m. de calcar ; 53.2 p.m. de argila si 1 p.m. de resturi de colcedan.
Facem recalcularea p.m. la 100% :
calcar + argila + resturi = 191.84 + 53.2 + 1 = 246.04 p.m.

246.04 p.m. ……………………. 100%


191.84 p.m. ……………………. x1 %
x1 = 77.97%

246.04 p.m. ……………………. 100%


53.2 p.m. ………………………. x2 %
x2 = 21.62%

246.04 p.m. ……………………. 100%


1 p.m. ………………………... x3 %
x3 = 0.41%

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 22
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
In rezultatul tuturor calculelor obtinem ca calcar se contine x1 = 77.97%, argila x2 =
21.62%, resturi x3 = 0.41%.
Compozitia chimica finala a amestecului de materii prime si a clincherului Portland se
determina dupa cum urmeaza :
 Pentru SiO2 :

Calcar = x1 : 100 S1 = 77.97 : 100 0.72 = 0.56%


Argila = x2 : 100 S2 = 21.62 : 100 72.95 = 15.77%
Resturi = x3 : 100 S3 = 0.41 : 100 12.16 = 0.05%

 Pentru Al2O3 :

Calcar = x1 : 100 A1 = 77.97 : 100 1.11 = 0.86%


Argila = x2 : 100 A2 = 21.62 : 100 15.16 = 3.28 %
Resturi = x3 : 100 A3 = 0.41 : 100 1.48 = 0.006%

 Pentru Fe2O3 :

Calcar = x1 : 100 Fe1 = 77.97 : 100 0.69 = 0.54%


Argila = x2 : 100 Fe2 = 21.62 : 100 3.98 = 0.86%
Resturi = x3 : 100 Fe3 = 0.41 : 100 75.6 = 0.30%

 Pentru CaO :

Calcar = x1 : 100 C1 = 77.97 : 100 55.22 = 43.06%


Argila = x2 : 100 C2 = 21.62 : 100 2.84 = 0.61%
Resturi = x3 : 100 C3 = 0.41 : 100 2.3 = 0.009%

 Pentru MgO :

Calcar = x1 : 100 M1 = 77.97 : 100 0.50 = 0.39%


Argila = x2 : 100 M2 = 21.62 : 100 1.85 = 0.40%
Resturi = x3 : 100 M3 = 0.41 : 100 0.19 = 0.0007%

 Pentru SO3 :

Calcar = x1 : 100 S1 = 77.97 : 100 0.15 = 0.12%


Argila = x2 : 100 S2 = 21.62 : 100 0.22 = 0.04%
Resturi = x3 : 100 S3 = 0.41 : 100 3.2 = 0.01%

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 23
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
 Pentru p.r. :

Calcar = x1 : 100 S1 = 77.97 : 100 41.61 = 32.44%


Argila = x2 : 100 S2 = 21.62 : 100 3.0 = 0.65%
Resturi = x3 : 100 S3 = 0.41 : 100 5.07 = 0.02%

Calculul compozitiei chimice in %

Componentel SiO2 Al2O3 Fe2O3 CaO MgO SO3 p.r.


e
Calcar 0.56 0.86 0.54 43.06 0.39 0.12 32.44
Argila 15.77 3.28 0.86 0.61 0.40 0.04 0.65
Resturi de 0.05 0.006 0.30 0.009 0.0007 0.01 0.02
colcedan
Total, % 16.38 4.15 1.70 43.68 0.79 0.17 33.11
Compozitia
clincherului 24.48 6.20 2.54 65.30 1.18 0.25 -
in %

Compozitia clincherului :

 Pentru SiO2 :
= 16.38 1.49499 = 24.48%

k il calculam din formula : 100 : ( 100 – ) = 100 : (100 – 33.11) = 1.49499

 Pentru Al2O3:
= 4.15 1.49499 = 6.20%

 Pentru Fe2O3:
= 1.70 1.49499 = 2.54%

 Pentru CaO
= 43.68 1.49499 = 65.30%

 Pentru MgO
= 0.79 1.49499 = 1.18%
Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 24
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
 Pentru SiO3 :
= 0.17 1.49499 = 0.25%

Calculam ks si modulele n si p comform formulelor :

ks = = 0.79 ;

n= = = 2.8 ;

p= = = 2.44 .

Calcularea productivitatii de ciment Portland in timp de o luna, zi, schimb si ora, o vom
efectua luind in consideratie productivitatea sectiei de 1.2 mln. t/an.
Productivitatea sectiei se determina luind in consideratie cantitatea de pierderi (%),
perderile se depisteaza pe toata linia tehnologica de producere. Pierderile principale la
producerea cimentului se depesta la depozitele de materie prime si in depozitele de produse
finite, la transportarea materiei in diverse mijloace mecanice. In cuptorul rotativ in timpul
arderii, la macinarea clincherului in malaxoare. Rebutul produselor finite , de asemenea
constituie pierderi in timpul producerii cimentului Portland.
Procentele de pierderi medii de la caile principale de producere sunt :
- pierderi de la deposit constituie – 1%;
- pierderi in timpul transportarii – 2%;
- pierderi la ardere in cuptorul rotativ – 10%;
- rebut – 4%.

In acest mod, pierderile la uzina de producere a cimentului Portland constituie – 17%.


Productivitatea sectiei de producere a cimentului Portland va fi :
Determinam cantitatea de ciment Portland intr-o luna :
1200000 : 12 = 100000 t/luna ;

Zile lucratoare in an vom lua in numar de 305 :


1200000 : 305 = 3934 t/zi ;

Intr-un schimb :
3934 : 2 = 1967 t/schimb ;

Intr-o ora :
1967 : 8 = 245.87 t/ora.

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 2523
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
In compozitia cimentului dat intra zgura de furnal ca adios mineral active in cantitate de
21% di masa cimentului fabricat, in ghips in cantitate de 5% de la masa cimentului. Reiesind,
din indicile de productivitate a cimentului, care constituie 1200000 tone in an, impreuna cu
adaosurile de zgura si ghips care constituie 21%, reesa ca productivitatea clincherului
constituie 74 – 74000 tone in an.

Astfel, productivitatea clincherului curat pentru ciment constituie :

74000 : 12 = 6166.6 t/luna ;

74000 : 305 = 242.62 t/zi ;

242.62 : 2 = 121.31 t/scimb ;

121.31 : 8 = 15.16 t/ora.

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 26
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
6. Masuri de protectie la uzina de ciment.

La majoritatea uzinelor de ciment, echipate cu mecanizme grele si utilaje pentru


extragerea si prelucrarea materiei prime, arderea amestecurilor de materii prime si macinarea
clincherului, transportarea, depozitarea si descarcarea unui volum mare de material, numarul
mare de motoare electrice, o importanta mare la proiectarea uzinei si expluatarea ei, se acorda
masurilor de securitate si conditiilor bune de lucru. Tehnica securitatii trebuie sa corespunda
normei respective : “ Regulile pentru tehnica securitatii si respectarea curateniei in cadrul
uzinei de ciment “.
Muncitorii care se angajeaza la uzina, inainte de a fi introdusi in cimpul de munca trebuie
sa fie instruiti cu regulile de securitate. In fiecare simestru este necesar sa se petreaca
instruirea si in fiecare an sa se repete instruirea cu regulile securitatii la locul de munca.
La uzina de producere este foarte important de a ingradi partile miscatoare a
mecanizmelor si motoarelor, de asemenea a utilajelor electrice, gropilor de descarcare,
chepenguri etc. Motoarele si aparatele electrice trebuie de legat la pamint.
Utilajele pentru producerea pulberelor de carbune trebuie sa lucreze in regim de
descarcare. Temperatura amestecului de aero-pulbere la iesirea din malaxoare nu trebuie sa
depaseasca pentru carbune slab - 1000C, pentru carbune din regiunea sub Moscovei - 800C,
sfredeliti – 700C.
Problema principala de protectie a muncii in fabricile de ciment o constituie crearea
conditiilor de microclimat, deoarece degajarile de praf, posibile pe tot fluxul tehnologic, pot
duce la imbolnaviri profesionale.
Se enumera citeva reguli de baza, specific industriei cimentului :
 automatizarea cât mai multor operaţiuni posibile în care este implicat cimentul;
 toate instalatiile de macinare a materiilor prime, precum si a clincherului vor fi
prevazute cu sisteme adecvate de ventilatie ;
 curatirea aerului de praf se face cu dispositive special, cu cicloane, multicicloane,
camera de praf, desprafuitoare cu saci sau filtre electrice. Este interzis a se evacua aerul
cu praf in atmosfera ;
 transportul pulberilor de orice natura se face numai prin utilizarea transportoarelor
capsulate ;
 etichetarea clară a sacilor de ciment;
 in jurul grupirilor de sprijin si antrenare ale cuptoarelor, se vor crea platform sau
pasarele care sa permita intretinerea comoda a utilajului. Toate pasarelele, platformele
si scarile vor fi imprejmuite cu parapet inalte de 1m ;
 este interzis a se privi cuptoarele stind sub ele, deoarece poate cadea praf fierbinte de pe
ele ;
 pornirea racitorului se face de catre fochist, dup ace s-au pornit transportoarele si dupa
ce manipulantul ce-l deserveste a fost avertizat de acest lucru ;
 informarea utilizatorilor obişnuiţi şi ocazionali asupra riscului asumat.

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 28
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
7. Bibliografie.

“ Revista Romana de Materiale “ : 2006;

I.Hircu, D.Barbor “ Materiale de constructie “: editura Vesper 1997;

G.Gorciacov, I.Bajenov “ Materiale de constructie “ : Moscova 1986;

A.Voljenschii “ Lianti minerali “ : Moscova 1986;

“ Normele tehnologice de proiectare a uzinei de producere a cimentului prin


metoda umeda “ , Ministerul materialelor de constructie : Leningrad 1986;

C.Stanciu, C.Bocsan, V.Maximciuc “ Dictionar de constructii Rus-Roman”:


redactia principal a enciclopediei, Chisinau 1991.

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 29
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
2.3. Producerea clincherului pe cale umeda.

Var Argila Apa Carbune Аdaosuri

activi
Extragere Extragere

Macinare Macinare Macinare Macinare

Obtinerea amestecului
lichid (borbotina)

Dozificare Subst.macinata de la uscare Uscare

Maruntire in malaxoare
cu multe bile

Pastrarea borbotinei in
slam bazin

Arderea borbotinei in cuptor Piatra de


pina la coacere si obtinerea ghips
clincherului

Racirea si depozitarea Macinare


clincherului

Dozificare

Obtinerea cimentului portland


din pulbere de clincher cu adaosuri
si ghips

Depozitarea cimentului

Ambalare Transportarea cimentului


in vagoane speciale, masini etc.
Transportarea cimentului
in saci

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 12
Mod Coala Nr. documetnt Semnătura Data
V – zona de aglomerare – 1300 – 1450 – 13000C zona de clincherizare si aparitia unui
inceput de topitura si obtinerea mineralului principal C3S (alit), se definitiveaza
constituientii clincherului.

La inceputul vitrificarii incepind cu temperatura 13000C obtinem o topitura 20 – 30%


din toata masa, din C3A, C4AF, MgO si alte impuritati.
Cu ridicarea temperaturii – 1450 0C – in topitura clincherului se dizolva C 2S si CaO si din
ei se obtine C3S. Alitul greu se dizolva in topitura si de aceea se elimina in aspect de cristale
mici. Procesul obtinerii C3A in timp de 15 – 20 min de aflare a materialului in zona de
vitrifiere.
Scaderea temperaturii de la 1450 la 1300 0C – aduce la cristalizarea din topitura a C 3A,
C4AF si MgO, care se termina in zona de racire.

VI – zona de racire – 1300 – 11000C racirea materialului si cristalizarea constituientilor


mineralogici formati adica se formeaza C3A, C2S, C3S, C4AF, MgO, curba de racire
influenteaza caracteristicile viitorului ciment.

Dupa iesirea din cuptor clincherul se raceste intensive pina la temperatura 100 – 200 0C in
racitor tambur, racitor recuperator si altele cu aer rece. Dupa aceea in depozite se tine 1 – 2
saptamini.
Reactiile de hidratare ale componentilor mineralogici din cimentul Portland se produc
dupa urmatoarele ecuatii:

3CaOSiO2 + mH2O xCaSiO2 yH2O + (3 – x) Ca(OH)2


(gel) (cristale)

2CaOSiO2 + nH2O xCaSiO2 yH2O + (2 – x) Ca(OH)2


(gel) (cristale)

x<2 si 2,4<y<4

3CaOAl2O3 + 6H2O 3CaOAl2O36H2O


(cristale)

4CaOAl2O3 + nH2O 3CaOAl2O36H2O + Ca(OH)2 + Fe2O3(n – 7)H2O


(cristale) (cristale) (gel)

Coala
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului
portland 15
Mod Coala Nr. document Semnătura Data
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. document. Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. 2 30
Controlat Ciutac M. Catedra: Tehnologia Materialelor si
Articolelor de Constructie U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-061
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. documet Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. Catedra: Tehnologia Materialelor si 6 30
Controlat Ciutac M. Articolelor de Constructie
U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-061
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. documet Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. Catedra: Tehnologia Materialelor si 13 30
Controlat Ciutac M. Articolelor de Constructie
U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-61
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. documet Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. Catedra: Tehnologia Materialelor si 16 30
Controlat Ciutac M. Articolelor de Constructie
U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-061
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. documet Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. Catedra: Tehnologia Materialelor si 20 30
Controlat Ciutac M. Articolelor de Constructie
U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-61
Procesele fizico-chimice la tratarea termica a cimentului Portland.
Mod Coala Nr. documet Semn. Data
Lit. Coala Coli
Elaborat Balcanuta A. Catedra: Tehnologia Materialelor si 27 30
Controlat Ciutac M. Articolelor de Constructie
U.T.M. F.U.A.
gr. IMAC-61

S-ar putea să vă placă și