Baltagul este un roman scris de Mihai Eminescu si publicat prima oara de catre

editura Cartea Romaneasca. Impresia mea fata de carte este considerat ca

fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat,
tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și înmormântare. Datele
din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii și
tradițiile populare românești.
Personajul principal Vitoria Lipan , întruneşte calităţile fundamentale ale
omuluisimplu de la ţară, în care se înscriu cultul pentru adevăr şi
dreptate, respectarea legilor strămoşeşti. Portretul moral reiese în
mod indirect, din gândurile, faptele şi vorbele eroinei, naratorul conturând, Ia
început, trăsăturile din exterior spre interior. Gândindu-se la soţul său, plecat la
Dorna să cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, întreaga sa
viaţă devenind lăuntrică, "acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute",
ceea ce sugerează o autoizolare de lumea din jur. Neliniştea femeii este cauzata
de întârzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechifor Lipan şi ea încearcă să
intuiască ce s-ar fi putut întâmpla cu bărbatul ei: "în singurătatea ei femeia cerca
să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul".
Cartea este una palpitanta si cu o tematica de invatare deschisa precum si
creearea unui mod placut de imaginare a actiunii. Vitoria Lipan este ingrijorata
ca sotul ei, Nechifor, intarzia prea mult la Dorna, unde plecase dupa oi. cere
sfatul preotului si al babei Maranda, vrajitoarea satului, dar nemultumita de
presupunerile acestora, pleaca in cautarea sotului.
O duce pe fiica sa , Minodora, la manastire, pana vine ea, seroaga Sfanta Ana
sao ajute in drumul ei, ii comanda fiului sau, Gheorghita, un baltag si porneste
cu acesta pe urmele lui Nechifor. Intreaba localnicii si asa afla ca sotul ei a
cumparat trei sute de oi la Vatra Dornei, si ca impreuna cu el mai erau doi
munteni carora le vanduse o suta de oi. Vitoria si Gheorghita ajung la Suha
,unde afla ca acolo au ajuns doar doi munteni si de aici deduce ca intre Sabaha
si Suha a avut loc crima.
Cainele lui Nechifor, gasit intr-o curte,ii conduce la rapa unde zacea Lipan
Femeia se ocupa de inmormantare, acasa la domnul Toma, unde relateaza
exact cum s-a petrecut omorul, spre uimirea lui Bogza care isi recunoaste
fapta. Gheorghita ii infige baltagul in frunte, razbunandu-si tatal. Ilie Cutui este
demascat si el , iar dupa aflarea adevarului se intoarce la Magura, unde se
ocupa de datinile crestinesti, in memoria sotului sau.
 In concluzie impresia mea despre carte este faptul ca o pot considera ca
fiind o epopee românească, ce poate fi comparabilă prin tema călătoriei
anevoioase pentru realizarea unei datorii morale