Tehnologie Licenta

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE
PROIECT DE DIPLOMĂ
Partea a - II - a
INGINERIE TEHNOLOGICĂ
CONDUCATOR PROIECT
Prep. univ. ing. Mihai NISTE
Absolvent
IAGĂR Oana Alexandra
BUCURESTI
2016
1
Cuprins
Capitolul 1 .................................................................................................................................. 3
PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETOANELOR CU DENSITATE NORMALA ............... 3
1.1. Stabilirea datelor iniţiale: ................................................................................................ 4
1.2. Stabilirea calitativă a materialelor ................................................................................... 4
1.3.Stabilirea cantitativă a materialelor componente ............................................................. 7
Capitolul 2 ................................................................................................................................ 12
DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI ............................. 12
2.Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului ....................................... 13
2.1. Gradul de maturizare al betonului: ............................................................................ 13
2.2.Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului ............................................. 14
2.3.Interpretarea rezultatelor ............................................................................................ 17
Capitolul 3 ................................................................................................................................ 18
ALCĂTUIREA PLANULUI DE COFRAJ PENTRU PLACILE PLANSEULUI DIN
BETON ARMAT ..................................................................................................................... 18
Capitolul 4 ................................................................................................................................ 28
DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A STRUCTURII DE
REZISTENŢĂ A CONSTRUCŢIEI ........................................................................................ 28
4.1. REALIZAREA INCINTEI DE PERETI MULATI ............................................. 29
4.2 EXECUTAREA MONTANTILOR CU ROL DE SPRIJINIRE A SISTEMULUI
DE CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE A PERETILOR MULATI...................... 32
4.3 LUCRĂRI DE SĂPĂTURI ÎN INTERIORUL INCINTEI DE PERETI MULATI 33
4.4 LUCRĂRI PREGATITOARE PENTRU EXECUTIA RADIERULUI ................... 34
4.5.1 EXECUŢIA RADIERULUI.................................................................................... 35
4.5.2 REALIZAREA CUTIEI SUBSOLULUI 2 ........................................................... 36
4.6 REALIZAREA CUTIEI SUBSOLULUI 1 ............................................................. 38
4.7 REALIZAREA SUPRASTRUCTURII ..................................................................... 38
2
Capitolul 1
PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETOANELOR CU DENSITATE

NORMALA
3
Proiectarea compoziţiei unui beton presupune parcurgerea a 3 mari etape:

→stabilirea datelor iniţiale;
→stabilirea calitativă a materialelor componente;
→stabilirea cantitativă a materialelor componente;
1.1. Stabilirea datelor iniţiale:
Se va proiecta betonul corespunzator planşeului.

Clasă beton:C40/50;
Caracteristici element:
→ tip element :placa monolita ;
→modul de armare: 5  10/m;
→dimensiunea minimă a elementului:180mm;
→grosimea stratului de acoperire cu beton: c=10mm;
Clasa de expunere: XC1-uscat sau permanent umed (element situat in spaţiu închis,
beton expus la carbonizare);
Condiţii de execuţie: normale;
Punere în lucrare: bena;
Transport: autoagitator;
Umiditate sorturi: - pt sorturi de nisip: UN=2,5%
-pt sorturi de pietris: UP=1,5 %
Grad omogenitate: II.
1.2. Stabilirea calitativă a materialelor
1.Consistenţa
Se poate defini prin mobilitatea betonului proaspăt sub acţiunea masei proprii sau
unor forţe exterioare care acţionează asupra lui.
În funcţie de: tipul elementului (placa), transport (autoagitator), tehnologia de
punere în operă (pompa)  S3 (conf.NE 012-1/2007).
4
Stabilirea consistenţei betonului în funcţie de tipul elementului

Clasa de Tasare
Nr.crt. Tipul de elemente
consistenţă (mm)
Fundaţii din beton simplu sau slab 10  40
1 armat,elemente masive S1 sau S2
50  90
Fundaţii din beton 50  90
armat,stalpi,grinzi,pereţi structurali S2 sau
2
S2/S3 100  150
Idem,realizate cu beton
3 pompat,recipienţi,monolitizări S3 100  150
Elemente sau monolitizări cu armături
4 dese sau dificultăţi de S4* 160  210
compactare,elemente cu secţiuni reduse
Elemente,pentru a caror
5 realizare,tehnologia de execuţie impune S5* ≥220
betoane foarte fluide
*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi
2. Dozaj minim de ciment

În funcţie de: tipul elementului (armat), clasa de expunere (XC1)  dozaj minim
kg
de ciment 260 3 .
m
3.Agregatele
Agregatele sunt materiale granulare naturale (de balastieră sau concasaj) sau
artificiale, care constituie materia primă cu ponderea cea mai mare la fabricarea betoanelor.
a) Tipul agregatelor
•Având în vedere clasa betonului C40/50 se vor folosi agregate provenite din
g
sfărâmarea naturală a rocilor:  ag  2, 7 3 .
cm
b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor se stabileşte în funcţie de:
→ tipul elementului de beton (placă):
1 1
𝐷𝑚𝑎𝑥 ≤ ∙ 𝐻𝑝𝑙𝑎𝑐𝑎 => 𝐷𝑚𝑎𝑥 ≤ ∙ 180 => 𝐷𝑚𝑎𝑥 = 45 𝑚𝑚
4 4
→ distanţa dintre barele de armătură:

Dmax  distanţa minima dintre armature-5mm
𝐷𝑚𝑎𝑥 ≤ 100 − 5 = 95 𝑚𝑚
5
→ grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor:

Dmax  1,3  grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii
𝐷𝑚𝑎𝑥 ≤ 1,3 × 15 = 19,5 𝑚𝑚
→ transportul şi punerea în lucru a betonului:

În cazul transporturilor prin pompare:
1
Dmax  din diametrul conductei de transport a betonului şi de regulă maximum
3
32mm.
Dmax  32mm
În final, dimensiunea maximă a agregatului se stabileşte ca fiind dimensiunea
care îndeplineşte simultan toate condiţiile prezentate mai sus şi alegând una din valorile
standardizate: 8, 16, 22, 32, sau 63mm.
Respectând toate condiţiile simultan, rezultă: Dmax  16mm .
c)Compoziţia granulometrică a agregatelor utilizate la prepararea betonului
Compoziţia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea
betoanelor este descrisă prin procentul de volum al agregatului trecut prin site cu ochiuri
pătrate cu dimensiuni de 0,125 (mm), 0,25 (mm), 0,5 (mm), 1 (mm), 2 (mm), 4 (mm), 8 (mm),
16 (mm), 22 (mm) respectiv 32 (mm) si 63 (mm).
Curba 4 Curba 2 Curba 3

0.125 → 1.5 5 → 1.75
0.25 → 5 19 → 12
0.5 → 12 37 → 25
1 → 17 51 → 34
2 → 25 63 → 44
4 → 39 75 → 57
8 → 63 89 → 76
16 → 100 100 → 100
6
Curba granulometrica
120
100
4-favorabila pentru compozitie
granulometrica discontinua
80
3-favorabila
60
40
2-utilizabila
20
0
0.125 0.25 0.5 1 2 4 8 16
1.3.Stabilirea cantitativă a materialelor componente
Determinarea cantităţilor componenţilor se face pentru 1m3 de beton. Agregatele se

presupun perfect uscate, urmând ca în final să se facă corecţiile corespunzătoare în funcţie de
umiditatea efectivă a acestora.
Apa
AI  A  c  c' [l / m3 ]
Unde:
→AI = întreaga cantitate de apa regăsită în beton;
→A = cantitatea orientativa de apă de amestec, determinată în funcţie de clasa betonu
→c = coeficient de corecţie a cantităţii orientative de apă în funcţie de dimensiunea
maximă de agregate;
→ c ' = coeficient de sporire a cantităţii de apa în funcţie de natura agregatului;
c ' =1,10 pentru agregat de concasaj-piatră spartă
c ' =1,00 pentru agregat silicios de balastieră
Pentru agregatul 0  6mm se aplică o reducere de 10%  c  1,1
7
Cantitatea orientativă de apă de amestecare

Cantitatea de apă(AI) pentru clasa de consistenţă
Clasa betonului
S1 S2 S2/S3 S3
C8/10  C20/25 170 185 200 220
≥C25/30 185 200 215 230
AI= 230 l/m3
AI= A x c c’ = 230 x 1,1 x 1,1 =278,3 l/m3
Raportul apă-ciment
Raportul apă-ciment se determină in funcţie de: clasa betonului, clasa cimentului si

gradul de omogenitate.
Clasa cimentului
Clasa betonului
52,5
C40/50 0,45
Observaţii:
→valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului
→în cazul utilizării agregatelor de concasaj, valorile din tabel se măresc cu 10%
𝐴
= 0,45 conform tabel
𝐶
𝐴
= 0,65 din rezolvarea calitativă
𝐶
Cimentul
Cantitatea de ciment se evaluează, aplicând relaţia :

AI
CI  [kg / m3 ]
A
C
→AI = întreaga cantitate de apa regăsită în beton;
→𝐴/𝐶 = valoarea cea mai mică a raportului 𝐴/𝐶 maxim pentru asigurarea
cerinţelor de rezistenţă (𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎) și durabilitate.
278.31
𝐶= = 618.47 kg/m3
0.45
8
Această valoare se comapară cu valoarea minimă a dozajului de ciment și dintre cele

două se alege valoarea maximă: C=260 [kg / m3 ]
𝐶 ′ = max(260; 618,47) → 𝐶′ = 618.47 kg/m3
Agregate
Cantitatea totala de agregat seevaluează scăzând din volumul unitar (1m 3) valoarea
celorlalţi componenţi.
CI
Ag  ag  Vag  ag (1000   AI  P)[kg / m3 ]
C
Unde:
→ C = densitatea cimentului, egală cu circa 3,00 kg/dm3
→  ag = densitatea aparentă a agregatului – 2,7 kg/dm3
→ P = volumul de aer oclust – 20 dm3/m3
618.47
𝐴𝑔 = 2.7 ∙ (1000 − − 278.31 − 20) = 𝟏𝟑𝟑𝟕. 𝟗𝟒 𝐤𝐠/𝐦𝟑
3
Împărţirea agregatului total pe sorturi

În funcţie de limitele zonelor de granulozitate alese, se stabileşte o valoare pentru
fiecare sort de agregat,cumprinsă între limita maximă si cea minimă, aceasta reprezentând
procentul de treceri în masă prin sita respectivă.
Apoi se calculează cantitatea de agregat pentru fiecare sort, folosind relaţia:
p  pi 1
Agi  Ag i [kg / m3 ]
100
Unde:
→Ag = cantitatea totală de agregat în stare uscata,in kg ;
→pi = procentul de trecere prin sita „i” ;
→pi-1 = procentul de trecere prin sita „i-1” ;
1.75
Sort 0 … 0.125 mm: 1338 ∙ = 25 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
12 − 1.75
Sort 0.125 … 0.25 mm: 1338 ∙ = 𝟏𝟑𝟕𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
25 − 12
Sort 0.25 … 0.5 mm: 1338 ∙ = 𝟏𝟕𝟓 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
34 − 25
Sort 0.5 … 1 mm: 1338 ∙ = 𝟏𝟐𝟏𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
44 − 34
Sort 1 … 2 mm: 1337.94 ∙ = 𝟏𝟐𝟏 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
57 − 44
Sort 2 … 4 mm: 1337.94 ∙ = 𝟏𝟕𝟒 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
9
76 − 57
Sort 4 … 8 mm: 1337.94 ∙ = 𝟐𝟕𝟓 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
100 − 76
Sort 8 … 16 mm: 1337.94 ∙ = 𝟑𝟓𝟎 𝐤𝐠/𝐦𝟑
100
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥: 𝟏𝟑𝟕𝟖 𝐤𝐠/𝐦𝟑
Corectarea cantităţii de apă

În funcţie de umiditatea efectivă a agregatului, se calculează cantitatea suplimentară
de apă cantonată în masa acestuia.
A  AN  AP
U
AN  Agi N [l / m3 ]
100
U
AP  Agi P [l / m3 ]
100
Cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea sorturilor de nisip 0  4mm
2,5
𝛥𝐴𝑁 = 100 ∙ (25 + 137 + 175 + 121 + 121 + 174) = 18,83 l/m3
Cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea sorturilor de pietriş 4 16mm
1,5
𝛥𝐴𝑃 = 100 ∙ (265 + 350) = 9.25 l/m3
𝛥𝐴 = 𝛥𝐴𝑃 + 𝛥𝐴𝑁 = 18,83 + 9,25 = 28,1 l/m3

A∗ = A′ − ΔA = 278,31 − 28,1 = 260,21 l/m3
→A* = cantitatea de apă dozată prin apometru
Corectarea cantităţii de agregat pe sorturi
Cantităţile corectate de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel:

U
*
AgiN  AgiN (1  N )kg / m3
100
U
*
AgiP  AgiP (1  P )kg / m3
100
𝑈 𝑁 2,5
𝐴𝑔𝑖𝑁 ∗ = 𝐴𝑔𝑖𝑁 (1 + ) = (25 + 137 + 175 + 121 + 121 + 174) ∗ (1 + )
100 100
= 771,83 kg/m3
𝑈𝑃 1,5
𝐴𝑔𝑖𝑃 ∗ = 𝐴𝑔𝑖𝑃 (1 + ) = (265 + 350) ∗ (1 + ) = 624,23 kg/m3
100 100
10
Cantitatea totală de agregat corectată
Ag*  AgN
*
 AgP
*
[kg / m3 ]
𝐴𝑔 ∗ = 𝐴𝑔𝑖𝑃 ∗ + 𝐴𝑔𝑖𝑃 = 771,83 + 624,23 = 1396,06 kg/m3
Densitatea aparentă a betonului
b  Ag*  C I  A*  1590,96  409,5  306,09  2306,55kg / m3

kg
𝜌𝑏 ∗ = 𝐴𝑔 ∗ + A ∗ + 𝐶 𝐼 = 1396,06 + 260,21 + 618,47 = 2274,74
m3
2200  b  2400
11
Capitolul 2
DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI
12
2.Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului
Cerinţe:
 Să se calculeze şi să se interpreteze gradul de maturizare al betonului pentru un
elementul de tip 𝒑𝒆𝒓𝒆𝒕𝒆, realizat din beton de clasă C40/50 preparat cu un ciment de
𝐀
tip CEM I 52,5 şi având raportul apă-ciment 𝐂 = 𝟎. 𝟒𝟓. Să se determine :
 Pentru peretele structural in ce zi şi la ce oră se atinge rezistenţa minimă necesară
decofrării feţelor verticale.
 De analizat în ce zi şi la ce oră apariţia unui eventual îngheţ nu mai afectează în sens
negativ proprietaţile betonului turnat.
2.1. Gradul de maturizare al betonului:
Gradul de maturizare al betonului, reprezinta un nivel de întărire al betonului (de

obicei exprimat ca procent din clasă), după un interval de timp scurs de la punerea în
lucrare.Momentul de cumulare al rezistenţei are loc dupa începerea prizei betonului. Ne
interesează nivelul de întarire in următoarele cazuri:
În conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce deteriorări elementului,
dacă acesta a atins un nivel critic de intărire, care se stabileşte în procente (minime) faţă de
marca betonului, în funcţie de raportul apă-ciment şi are urmatoarele valori:
 18% din marcă ,pentru A/C=0,40
 25% din marcă, pentru A/C=0,50
 31% din marcă,pentru A/C=0,60
 36% din marca ,pentru A/C=0,70
În cazul decofrării elementului de beton, cofrajele se pot îndeparta numai după ce betonul a
atins o rezistenţă minimă de:
 2,5 N/mm2 pentru partile laterale ale cofrajului
 70% faţă de clasă pentru feţele inferioare la placi si grinzi, cu deschideri de maxim 6,0
m.
 85% faţă de clasă pentru feţele inferioare la plăci si grinzi cu deschiderea mai mare de
6,0 m.
c)pentru preconizarea momentului optim la care se poate face transferul de efort de la
aramturile pretensionate la secţiunea de beton.
Determinarea nivelului de intarire a betonului, după un anumit interval de timp scurs

de la punerea sa in lucrare,se poate realiza pe două căi:
Cu ajutorul unor epruvete din beton pastrate in aceleaşi condiţii de regim termic cu cele ale
elementului de construcţie si încercate la compresiune;
Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului(calcul matematic bazat pe factorii
ce influenţeaza proprietaţile fizico-mecanice ale betonului-tipul de ciment si raportul A/C) .
Gradul efectiv de maturizare al betonului(MΘi) se defineşte prin suprafaţa diagramei

cuprinsă între curba de variaţie a temperaturii betonului si ordonata de -10°C, pentru intervalul
de timp dorit. Temperatura betonului se masoară pe feţele orizontale ale acestuia cu ajutorul
13
înregistratoarelor sau cu ajutorul termometrelor industriale.0 in scara de temperaturi reprezintă

trecerea de la regimul termic pozitiv la regimul termic negativ.0 in scara de timp reprezintă
momentul prizei cimentului din beton.În România se consideră că orice reacţie de hidroliză si
hidratare a încetat în jurul temperaturii de -10 °C.
Citirile se fac după cel puţin 5 minute de la terminarea montării, la un interval de 6-
12 ore.Realizarea graficului se face doar pe baza temperaturilor de calcul.Temperaturile de
calcul reprezintă media unei serii de cinci citiri de temperatură în cel puţin cinci puncte.
2.2.Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului
Se cunoaşte variatia temperaturii betonului (Θ) in timp (t). Se cunosc intervalele de

timp ti şi respectiv valorile temperaturilor la începutul intervalului Θi şi la sfarşitul lui Θi+1.
Se aproximează că variatia temperaturii intre cele două limite (Θi şi Θi+1 ) este
liniară,drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti reyultă:
Θi * = (Θi +Θi+1 )/2
Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi:
M Θi=( Θi * +10)* ti [ℎ°𝐶]
Gradul de maturizare efectiv a betonului este:
M Θi * K Θi [ℎ°𝐶]
K Θi -coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la

temperatura Θi * si cel evaluat la temperatura etalon +20°C.
Gradul efectiv de maturizare efectiv a betonului pentru un interval de timp tk este:
M =Σ( Θi * +10)* ti * K Θi [ℎ°𝐶]

tk = Σ ti
14
Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului s-a realizat cu ajutorul Microsoft Excel
si este prezentat in cele ce urmează:
GRDADUL DE MATURIZARE AL BETONULUI
TEMPERATURA GRAD DE MATURIZARE

[C] EFECTIV
ZIUA ORA θi+10 ti [h] K θi
M θi ef
θi θi med
M θi ef cumulat
8
7
12.5 22.5 7 0.93 146.48 146.48
1 15
18
14 24 5 0.948 113.76 260.24
20
10
9.5 19.5 9 0.892 156.55 416.78
8
9
13 23 7 0.936 150.70 567.48
2 15
17
11.5 21.5 6 0.918 118.42 685.90
21
6
8 18 11 0.868 171.86 857.76
8
10
12.5 22.5 7 0.93 146.48 1004.24
3 15
15
12 22 5 0.924 101.64 1105.88
20
9
10 20 11 0.9 198.00 1303.88
8
11
14 24 7 0.948 159.26 1463.14
4 15
17
15 25 5 0.96 120.00 1583.14
20
13
11.5 21.5 11 0.918 217.11 1800.25
8
10
14 24 7 0.948 159.26 1959.51
5 15
18
13.5 23.5 5 0.942 110.69 2070.20
20
9
10 20 11 0.9 198.00 2268.20
8
11
6
14 24 7 0.948 159.26 2427.46
15
17 13.5 23.5 5 0.942 110.69 2538.15
15
20
10
10 20 11 0.9 198.00 2736.15
8
10
12.5 22.5 7 0.954 150.26 2886.40
7 15
15
12 22 5 0.924 101.64 2988.04
20
9
8 18 11 0.868 171.86 3159.91
8
7
13 23 7 0.936 150.70 3310.60
8 15
19
14 24 5 0.948 113.76 3424.36
20
9
8.5 18.5 11 0.876 178.27 3602.63
8
8
12 22 7 0.924 142.30 3744.92
9 15
16
13 23 5 0.936 107.64 3852.56
20
10
8.5 18.5 11 0.876 178.27 4030.83
8
7
11 21 7 0.912 134.06 4164.89
10 15
15
11.5 21.5 5 0.918 98.69 4263.58
20
8
8.5 18.5 11 0.876 178.27 4441.85
8
9
12 22 7 0.924 142.30 4584.14
11 15
15
12.5 22.5 5 0.93 104.63 4688.77
20
10
10.5 20.5 11 0.906 204.30 4893.07
8
11
14 24 7 0.948 159.26 5052.33
12 15
17
15 25 5 0.96 120.00 5172.33
20
13
10.5 20.5 11 0.906 204.30 5376.64
8 8
13 12.5 22.5 7 0.93 146.48 5523.11
15
17
20 12 14.5 24.5 5 0.954 116.87 5639.98
16
9 19 11 0.884 184.76 5824.73

8
6
12.5 22.5 7 0.93 146.48 5971.21
14 15
19
15 25 5 0.96 120.00 6091.21
20
11
8 18 11 0.868 171.86 6263.07
8
5
10.5 20.5 7 0.906 130.01 6393.08
15 15
16
13 23 5 0.936 107.64 6500.72
20
10
10 20 7 0.9 126.00 6626.72
2.3.Interpretarea rezultatelor
Temperatura (Θi ) variază între +5°C si +19°C.Intervalul de timp în care s-a realizat
studiul a fost de 15 zile.
Concluzii:
1. Gradul critic de maturizare, pentru betonul de clasă C40/50 și cu raport

A/C=0,65 având în compoziție ciment de tip CEM I 52,5 este 1375 h°C, care a
fost depășit în ziua 4 la ora 14 și deci după acest interval de timp, betonul nu
mai trebuie protejat de îngheț.
2. Fețele laterale ale cofrajului de placă se pot îndepărta cand betonul a atins o
2,5
rezistență de 2.5 N/mm2 care corespunde unui nivel de întărire β = rezultă
40
un grad de maturizare necesar de 875 h°C, care a fost depășit în ziua 2 la ora 8
ceea ce înseamnă că fețele laterale ale cofrajului se pot scoate după acest
interval.
3. Gradul de maturizare atins după 15 zile este de 6626,7 h°C, care corespunde
unui nivel de întărire 𝛽 = 74,13% . Rezistența betonului după 15 zile este
74,13% x16N/mmp=11,86 N/mmp.
17
Capitolul 3
ALCĂTUIREA PLANULUI DE COFRAJ PENTRU PLACILE

PLANSEULUI DIN BETON ARMAT
18
Cofrarea plăcii din beton armat monolit se realizează cu sistemul PERI MULTIFLEX cu
grinzi longitudinale GT24 şi transversale VT 20K la clădiri administrative.
PERI MULTIFLEX - cofraj de planşeu pentru orice configuraţie în plan şi pe înălţime.

Grinda VT 20K cu inima plină este soluţia cea mai ieftină pentru planşee subţiri.
Structura portanta (sustinerea) pentru MULTIFLEX se poate realiza cu popi sau sisteme de
esafodaje.
Prin folosirea grinzilor GT 24 cu capacitate portanta mare, se reduce substantial numarul
popilor si se mareste eficienta.
Aceasta mai ales prin folosirea popilor usori MULTIPROP din aluminiu.
19
Utilizarea cofrajului MULTIFLEX :
1.COFRAREA
20
21
2.DECOFRAREA
22
23
Pentru acest plan de nivel curent se va lua pe rand fiecare ochi de placa :
Se vor folosi grinzi de planseu GT 24.
24
25
Greutatea popilori PEP 20 folositi se stabileste in functie de hniv = 3,95m.

Se vor folosi popi PEP 20-500, acestia avand L=2,71 – 5,00 m.
26
 Pentru ochiul de placa 1:

Dimensiuni: 735 x 735 cm;
Aleg distanta dintre grinzile transversale max 75 cm;
Grinzi longitudinale sunt pozitionate la distanta: 220 cm; rezulta din tabelul de mai sus
distanta maxima dintre popi de: 150 cm. Distanta dintre popi pe desen este  489 cm. Asadar
se monteaza popi intermediari.
Astfel distantele dintre popi vor fi de 127 cm;
27
Capitolul 4
DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A

STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A CONSTRUCŢIEI
28
4.1. REALIZAREA INCINTEI DE PERETI MULATI
 Defrişarea arbuştilor, tufişurilor şi îndepărtarea diferitelor obstacole de pe suprafaţa

amplasamentului ;
 Decopertarea stratului vegetal şi nivelarea terenului ;
 Trasarea şi materializarea în amplasament a axelor construcţiei, respectiv prin
raportare la acestea a axelor pereţilor mulaţi, sub protecţia cărora se va realiza săpătura
generală ;
Pe parcursul lucrărilor de trasare, se respectă următoarele :

 lucrările de trasare se vor efectua de către personal calificat, capabil să utilizeze
corespunzător diferitele instrumente pe care le foloseşte (aflate în dotare) şi să
interpreteze, în corespondenţă cu condiţiile reale de efectuare a măsurătorilor,
rezultatele activităţii lor. în limitele toleranţelor admise la trasare ;
 materializarea pe teren a punctelor şi axelor de trasare sau a punctelor ajutătoare se
face prin stâlpi, borne picheţi sau marcaje, de regulă, pe elemente ale construcţiilor
învecinate. Acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate atât în ce priveşte locul
de poziţionare cât şi modul de alcătuire, încât să constituie puncte de referinţă pe
întreaga durată a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe
verticală la toate nivelele acesteia ;
 bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel putin 2/3 din
înălţimea acesteia, pentru ca ele să servească – în condiţii de precizie corespunzătoare
– atât la ridicarea pe verticală a cotelor plane, cât şi la verificarea verticalităţii
componentelor şi chiar a construcţiei ;
 după executare, lucrările de trasarea pe teren trebuie verificate în ceea ce priveşte
încadrarea în toleranţele prescrise prin STAS 9824/1 – 87 ;
 recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar sau proiectant, în prezenţa
executantului construcţiei ;
 rezultatele recepţiei se înscriu într-un proces verbal care trebuie să cuprindă :
 enumerarea obiectivului de construcţie trasat ;
 operaţiile de recepţie efectuate : măsurări liniare, unghiulare, calcule ;
 deficienţele constatate faţă de toleranţele prescrise, arătându-se care din acestea sunt
acceptate de către proiectantul construcţiei ;
 concluziile recepţiei cu fixarea măsurilor de remediere şi a termenelor respective.
 după efectuarea recepţiei, beneficiarul şi constructorul răspund de conservarea
(păstrarea) punctelor şi reperelor primite pe teren, iar în caz de distrugere, şi de
reconstituirea lor. Pe toată durata execuţiei construcţiei, această răspundere revine
antreprenorului ;
 se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate ;
Trasarea prin raportare la axele pereţilor mulaţi a conturului tranşeelor necesare realizării
grinzilor de ghidaj, al căror scop este :
 asigurarea aliniamentului peretelui mulat ;
 ghidarea utilajului deexcavare ;
 asigurarea porţiunii superioare a pereţilor săpăturii împotriva prăbuşirii în zona de
fluctuaţii ale nivelului fluidului de excavare ;
29
 de a servi ca suport pentru suspendarea carcaselor de armătură lansate, până la

întărirea betonului turnat. De asemenea, ele trebuie să reziste la solicitările
dezvoltate în timpul extragerii cofrajelor pentru rosturile verticale ;
 Verificarea operaţiei de trasare efectuate şi încheierea unui proces verbal de
recepţie ;
 Executarea mecanizată a săpăturii tranşeelor pentru realizarea grinzilor de ghidaj,
până la aproximativ 20 (cm) deasupra cotei finale indicate de proiect. Ultima
porţiune de săpătură până la atingerea cotei fundului stabilită prin proiect, se va
executa (cu mijloace de mică mecanizare şi/sau manual) numai în condiţiile în care
constructorul a luat toate măsurile pentru continuarea în timp a lucrărilor
următoare ;
Notă
- nu se va continua executarea nici unei lucrări de construcţii înainte de a se obţine
aprobarea, din partea proiectantului, privind cota săpăturii tranşeelor şi confirmarea
caracteristicilor terenului de fundare la cota respectivă ;
- pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, pământul rezultat se transportă cu
autobasculanta în depozite special amenajate.
 Verificarea dimensiunilor tranşeei şi a cotelor de nivel realizate, care se compară cu

valorile din proiect ;
 Nivelarea fundului tranşeelor în vederea executării betonului de egalizare necesar
realizării grinzilor de ghidaj ;
 Trasarea axei pereţilor mulaţi pe fundul tranşeelor, respectiv prin raportare la aceasta a
grosimii pereţilor mulaţi ;
erificarea operaţiei de trasaj, respectiv încheierea unui proces verbal ;
Trasarea lăţimii grinzilor de ghidaj de fiecare parte a conturului pereţilor mulaţi şi
materializarea fizică a acestora ;
Notă : în mod normal, distanţa dintre grinzile de ghidaj este cu 20 (mm) până la 50 (mm) mai
mare decât grosimea proiectată a peretelui mulat. În cazul pereţilor poligonali sau de formă
neregulată, poate fi necesară mărirea distanţei dintre grinzile de ghidaj.
 Montarea paziilor pe conturul lăţimii grinzilor de ghidaj, în vederea asigurării grosimii

corespuzatoare pentru stratul de beton de egalizare. Cota la nivelul marginii superioare
a acestor pazii este controlată cu aparate topometrice ;
 Aşternerea pe sol în spaţiile dintre paziile montate, a unor folii PVC (necesare
împiedicării scurgerii laptelui de ciment în teren) ;
 Turnarea betonului de egalizare şi nivelarea acestuia prin tragere cu dreptarul pe
marginea superioara a paziilor ;
 Protejarea suprafeţei betonului de egalizare cu materiale umezite în vederea
preîntâmpinării evaporării timpurii a apei din compoziţie (operaţia este recomandată,
fiind obligatorie în perioadele de timp călduros) ;
 Executarea cofrajului grinzilor de ghidaj (fundul fiind constituit de betonul de
egalizare) pentru utilajul de săpat DHG şi şpraiţuirea corespunzătoare a acestuia ;
 Verificarea geometriei şi verticalităţii cofrajelor realizate ;
 Curăţarea dacă este necesar a spaţiului de la interiorul cofrajelor executate ;
30
 Montarea carcaselor de armătură (preconfecţionate) în cofrajele grinzilor de ghidare,

având grijă ca la nivelul feţelor acestora, pe laterale şi fund să fie dispuşi distanţierii cu
rol de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton ;
 Turnarea şi compactarea corespunzătoare a betonului în corpul grinzilor de ghidaj,
având grijă ca părţile din lemn ale cofrajului să fie udate cu cel puţin două ore înainte ;
 La atingerea gradului de maturizare corespunzător decofrării feţelor verticale, se
procedează la desfacerea cofrajului şi luarea măsurilor de tratare a suprafeţei betonului
după decofrare ;
 Executarea umpluturilor compactate în spaţiul dintre grinzile de ghidaj şi malurile
tranşeei ;
 Pregătirea gospodăriei de noroi bentonitic necesar menţinerii săpăturii ce urmează a se
executa pentru pereţii mulaţi ;
 Aducerea utilajului DHG la poziţie şi reglarea braţului excavator astfel încât cupa să
pătrundă între grinzile de ghidaj realizate (efectuându-se verificările necesare) ;
 Executarea pereţilor mulaţi ce alcătuiesc incinta conform tehnologiei consacrate :
 Excavarea panourilor primare (decalat) sub protecţia noroiului bentonitic, până la cota
stabilită de proiect. Excavarea începe cu porţiunile marginale, creîndu-se două spaţii
separate printr-un merlon de pământ. Continuarea cu excavarea merlonului ;
 Verificarea verticalităţii extremităţilor panourilor ;
 Verificarea adâncimii în toate punctele panoului, executând curăţarea fundului ;
 Curăţarea excavaţiei prin circulaţia şi menţinerea fluidului de excavare ;
 Montarea distanţierilor pe carcasele de armătură confecţionate, cu rol de asigurare a
grosimii stratului de acoperire cu beton ;
 Lansarea carcaselor de armătură în excavaţiile realizate pentru panourile primare, cu
ajutorul macaralei, acestea ancorându-se la partea superioară prin intermediul unor
traverse rezemate pe grinzile de ghidaj ;
 Betonarea panourilor primare cu pâlnia fixă ridicătoare (CONTRACTOR),
concomitent cu recuperarea noroiului bentonitic din excavaţia care se betonează ;
 Excavarea panourilor secundare sub protecţia noroiului bentonitic, acestea fiind situate
în spaţiile dintre panourile primare deja executate. Excavarea se realizează până la cota
bazei panourilor primare ;
 Verificarea adâncimii în toate punctele panoului, executând curăţarea fundului ;
 Raclarea rostului (realizat cu elemente de rost) prin trecerea cupei deschise de sus în
jos şi închise de jos în sus, operaţie care se repetă de mai multe ori ;
 Curăţarea excavaţiei prin circulaţia şi menţinerea fluidului de excavare ;
 Montarea distanţierilor pe carcasele de armătură confecţionate, cu rol de asigurare a
grosimii stratului de acoperire cu beton ;
 Lansarea carcaselor de armătură în excavaţiile realizate pentru panourile secundare, cu
ajutorul macaralei, acestea ancorându-se la partea superioară prin intermediul unor
traverse rezemate pe grinzile de ghidaj ;
 Betonarea panourilor secundare cu pâlnia fixă ridicătoare (CONTRACTOR),
concomitent cu recuperarea noroiului bentonitic din excavaţia care se betonează ;
Notă :
la realizarea pereţilor îngropaţi se vor respecta prevederile caietului de sarcini, respectiv ale
SR EN 1538 “Execuţia lucrărilor geotehnice speciale PERETI MULATI” ;
31
pe timpul executării pereţilor mulaţi, se va avea grijă ca la orice pierdere bruscă şi rapidă a
lichidului de foraj în timpul excavării, tranşeea trebuie umplută imediat cu un volum
suplimentar de fluid, eventual cu adaosuri de materiale colmatante. Dacă această acţiune nu
este posibilă sau suficientă, excavaţia trebuie umplută cât mai repede posibil cu beton slab
sau alt material care se poate excava ulterior ;
rosturile dintre panourile primare şi secundare sunt realizate fie cu ajutorul unor cofraje din
oţel sau beton, fie prin degreiferre în beton sau în materialul întărit al panoului
adiacent, turnat anterior. În unele cazuri, pot fi introduse în rosturi tole de
etanşare. În cazul cofrajelor de rost care sunt extrase pe verticală, extragerea
trebuie să se facă treptat şi pe măsura prizei betonului.
 Curăţarea suprafeţei orizontale superioare (vizibile) a pereţilor mulaţi, de resturile de

noroi bentonitic, procedându-se totodată şi la desprinderea agregatelor insuficient
fixate pe suprafata rostului de oprire a betonarii. De asemenea, se procedează şi la
îndepărtarea pojghiţei de beton întărit de pe suprafaţa barelor de armătură ieşite din
panourile betonate ;
 Spălarea cu jet de apă sub presiune a suprafeţei orizontale superioare (vizibile) a
pereţilor mulaţi, aceasta fiind locul de pozare a carcaselor de armătură pentru
executarea grinzii superioare de solidarizare a panourilor betonate ;
 Montarea în spaţiul dintre grinzile de ghidaj (ce joacă rol de cofraj) a carcaselor de
armătură pentru realizarea grinzii superioare de solidarizare a panourilor betonate. Se
va avea în vedere ca pe cele două laterale ale carcasei, cât şi la nivelul fundului
acesteia să fie dispuşi distanţieri cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton a
armăturilor ;
 Turnarea şi compactarea betonului în grinda de solidarizare superioară, luându-se
măsurile corespunzătoare de tratare a suprafeţei orizontale (vizibile) după betonare.
4.2 EXECUTAREA MONTANTILOR CU ROL DE SPRIJINIRE A SISTEMULUI

DE CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE A PERETILOR MULATI
 Realizarea sistemelor de epuisment ;

 Trasarea în amplasament a poziţiilor montanţilor de susţinere a sitemului de
contravantuiri orizontale care urmeaza a se realiza ;
 Marcarea poziţiei montanţilor menţionaţi, prin batere de ţăruşi ;
 Aducerea în amplasament a utilajului de forat şi calarea acestuia în prima staţie ;
 Executarea forajului necesar sub protecţia tubajului recuperabil, pănă la cota
specificată de proiect (capătul inferior sub nivelul radierului). La baza coloanei, forajul
se evazează ;
 Turnarea unei şarje de beton (cu rol de fundaţie pentru montant) în alveola creată sub
nivelul radierului. Turnarea se face cu ajutorul pâlniei fixe ridicătoare
(CONTRACTOR) ;
 După maturizarea corespunzătoare a betonului turnat, se procedează la lansarea în
interiorul tubajului coloanei a montantului (realizat din tronsoane de ţeavă montate cap
la cap) care va sprijini cu capătul inferior pe blocul de beton realizat sub nivelul
radierului ;
 Umplerea spaţiului dintre marginile forajului şi montant cu balast, pe măsură ce
tubajul recuperabil este extras ;
32
Notă : similar se procedează la realizarea tuturor montanţilor necesari sprijinirii sistemului

orizontal de contravântuiri ale pereţilor mulaţi.
4.3 LUCRĂRI DE SĂPĂTURI ÎN INTERIORUL INCINTEI DE PERETI MULATI
 Efectuarea săpăturii necesare execuţiei subsolului prin mijloace mecanizate, pe toată

suprafaţa trasată până la cota indicată de proiect, situată imediat sub planul de montaj
al primului sistem de contravântuiri orizontale. Pe măsura executării excavaţiilor,
balastul din jurul montantului este recuperat, respectiv grinda de ghidaj dinspre
interior devenind aparentă se indepărtează (sunt situaţii când aceste grinzi de ghidaj
fac corp comun cu grinda de solidarizare) ;
 Montarea primului nivel de filate metalice la nivelul peretilor mulaţi, de jur în prejurul
incintei (acestea fixându-se de betonul pereţilor mulati cu ancore chimice) ;
 Montarea conform proiectului a spraiţurilor metalice din structura sistemului de
contravântuire orizontal, efectuându-se solidarizarea filatelor perimetrale cu montanţii
verticali ;
 Continuarea săpăturilor, respectiv a montajului contravântuirilor orizontale până la
aproximativ 30 (cm) deasupra cotei finale, ultima porţiune de săpătură până la
atingerea cotei stabilite prin proiect executăndu-se (cu mijloace de mică mecanizare
şi/sau manual) numai în condiţiile în care constructorul a luat toate măsurile pentru
continuarea în timp a lucrărilor următoare ;
 Pe parcursul lucrărilor de săpătură, suprafaţa pereţilor mulaţi este curăţată de resturile
de noroi bentonitic şi pământ, fiind prelucrată totodată pentru asigurarea unei bune
conlucrări cu betonul proaspăt ce se va turna în pereţii de contur ai subsolurilor ;
 Pe parcursul lucrărilor de săpătură, se vor respecta următoarele :
 funcţie de situaţie (adâncimea sapăturii, caracteristicile terenului la cota respectivă,

cota nivelului apelor subterane) se iau măsurile necesare de prevenire a surpării
taluzelor excavaţiei, prin aplicarea variantei optime a metodelor consacrate ;
 luarea măsurilor necesare de coborâre a nivelului freatic, sub cota fundului săpăturii
dacă situaţia impune (alegerea sistemului corespunzător pentru secare a apei, se face
pe baza informaţiilor furnizate de studiul geotehnic) ;
 când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect dar pe
parcursul executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de
săpături şi se va anunţa beneficiarul (investitorul). Dezafectarea acstora se va face
numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la
caz la caz ;
 pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa
proiectantului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se
constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a
caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane ;
 dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în
vederea fundării se vor stabili de către proiectant ;
 nu se va continua executarea nici unei lucrări de construcţii înainte de a se obţine
aprobarea, din partea proiectantului, privind cota săpăturii şi confirmarea
caracteristicilor terenului de fundare ;
33
 pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, pământul rezultat se transportă cu

autobasculanta în depozite special amenajate.
 Verificarea dimensiunilor săpăturii şi a cotelor de nivel realizate, care se compară cu

valorile din proiect. În cazul depăşirii oricărei din abaterile admisibile, este interzisă
începerea executării lucrărilor de fundaţii înainte de a se fi efectuat toate corecturile
necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile, cu avizul proiectantului ;
 Încheierea unui proces verbal de lucrări ascunse (proces verbal de control a calităţii
lucrărilor, respectiv de verificare a naturii terenului de fundare), semnat de beneficiar,
antreprenor (constructor) şi proiectant. În procesul verbal se vor scrie şi toate
modificările introduse faţă de proiect, amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare
pentru drenarea şi secarea apei din teren, cota la care s-a reuşit să se coboare nivelul
apei freatice din incintă (dacă este cazul), modul de asigurare a colectării şi evacuării
apelor din precipitaţii sau din surse accidentale, pe toată durata executării lucrărilor de
excavaţii, precum şi determinarea efectelor posibile imediate şi în timp ale apelor
subterane asupra terenului de fundaţie, fundaţiei şi construcţiei proiectate ;
 Nivelarea şi compactarea fundului săpăturii în vederea executării betonului de
egalizare necesar realizării radierului ;
Notă :
 în toate cazurile în care se constată de către constructor şi ing. geotehnician că există
abateri de la proiect, şi că la cota de nivel a fundaţiei, stabilită prin proiect, natura
terenului nu corespunde cu aceea avută în vedere la proiectare, prin studiul geotehnic,
soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii
scrise a proiectantului ;
 verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în
conformitate cu prevederile „Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii si recepţia
lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente” şi a Normativului C56 – 85.
4.4 LUCRĂRI PREGATITOARE PENTRU EXECUTIA RADIERULUI
 Transmiterea cotei de nivel de pe suprafaţa betonului de egalizare (-7.05), la nivelul

pereţilor mulaţi de pe conturul incintei, respectiv trasarea nivelului conform
proiectului ;
 Verificarea trasajului efectuat ;
 Aşternerea de folii impermeabile pe suprafaţa fundului incintei sapate, respectiv
plantarea de martori cu rol de uniformizare a cotei de nivel a betonului de egalizare ;
 Turnarea, compactarea şi nivelarea betonului de egalizare ;
 Luarea măsurilor corspunzătoare de tratare a suprafeţei betonului de egalizare, după
turnarea acestuia ;
 Trasarea pe suprafaţa betonului de egalizare a axelor construcţiei (prin transmitere de
la reperii fixaţi în amplasament), şi prin raportare faţă de acestea a limitelor radierului
şi a elementelor structurale verticale de pe înălţimea subsolului 2, acestea din urmă
servind la poziţionarea în radier a mustăţilor de armătură cu rol de asigurare a
continuităţii barelor verticale din armarea acestor elemente ;
 Transmiterea cotei de nivel de pe suprafaţa radierului (-6.15), la nivelul pereţilor
mulaţi de pe conturul incintei, respectiv trasarea nivelului conform proiectului ;
 Verificarea lucrărilor de trasare şi întocmirea procesului verbal privind acest aspect ;
34
4.5.1 EXECUŢIA RADIERULUI
 Montarea armăturilor de la nivelul plasei inferioare a radierului conform proiectului,

aceasta sprijinind pe distanţierii cu rol de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu
beton, procedându-se totodată şi la verificările necesare ;
 Se poziţionează caprele pentru susţinerea plasei superioare de armătură a radierului ;
 Se începe montarea barelor din plasa superioară a radierului în paralel cu poziţionarea
mustăţilor cu rol de asigurare a continuităţii barelor verticale din componenţa armării
elementelor structurale de pe înălţimea subsolului 2, acestea legându-se cu sârmă (din
aproape în aproape) de armăturile deja montate la nivelul plasei superioare ;
Nota 1 : în situaţia în care barele verticale din componenţa armării elementelor structurale
situate pe înălţimea subsolului 2 se ancorează direct în carcasa radierului, se vor lua
măsurile necesare de menţinere a verticalităţii (fiind mai lungi), respectiv de împiedicare a
deplasării acestora de la poziţia prevăzută de proiect, pe parcursul realizării plasei
superioare a radierulu (şi ulterior pe timpul betonării radierului).
Nota 2 : pe parcursul armării radierului, se va avea grijă ca la nivelul barelor din dreptul
marginilor verticale ale acestuia să se fixeze distanţierii cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton a armăturilor.
 Se procedează la îndepărtarea impurităţilor de la interiorul cofrajului radierului

(produse pe durata montării armăturilor) prin aspirare ;
 Plantarea la nivelul carcasei de armătură a radierului a sitemelor de ancore “liră”
necesare fixării la poziţie a sistemelor spaţiale zăbrelite cu rol de sprijinire a cofrajului
pereţilor structurali perimetrali ai subsolului 2 ;
 Se verifică executarea armării radierului, procedându-se la toate remedierile necesare,
după care se încheie un proces verbal de lucrări ascunse semnat de către proiectant,
executant, dirigintele de şantier şi reprezentantul inspecţiei în construcţii (în cazul
fazelor determinante) ;
 Se iau măsurile necesare pentru preîntâmpinarea deplasării mustăţilor verticale de
armătură montate în radier (care ies deasupra plasei superioare) pe durata operaţiei de
betonare ;
 Se udă suprafeţele de beton ale pereţilor mulaţi cu circa 2 ore înainte de turnarea
betonului în radier, avându-se grijă ca orice acumulare de apă produsă pe suprafaţa de
la bază să fie îndepărtată ;
 Se toarnă şi se compactează betonul în radier, avându-se grijă ca la momentul potrivit
să se procedeze la tratarea corespunzătoare a suprafeţei acestuia ;
 După cel puţin 24 de ore de la betonarea radierului se procedează la curăţarea pojghiţei
de beton întărit de pe suprafaţa barelor verticale ieşite din planul acestuia, respectiv la
îndepărtarea pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate de
pe suprafaţa radierului care va veni în contact cu secţiunea elementelor structurale
verticale de pe înălţimea subsolului ;
 Se spală toată suprafaţa rdierului ;
35
Notă : în situaţia în care betonarea radierului nu se realizează într-o singură etapă, reluarea
operaţiei de turnare va începe numai după ce rezistenţa la compresiune a betonului pus în
lucrare în porţiunile anterior executate depăşeşte valoarea de 12.5 (daN/cm2), respectiv
numai după ce suprafetele vechi de beton ce urmează a veni în contact cu betonul proaspăt au
fost corespunzător tratate.
4.5.2 REALIZAREA CUTIEI SUBSOLULUI 2
 Se trasează pe radier axele construcţiei şi conturul elementelor structurale verticale de

pe înălţimea subsolului (pereţi şi stâlpi) ;
 Se verifică operaţia de trasare ;
 Pentru pereţii interiori se procedează la montarea cofrajului modulat (sistem DOKA
sau PERI) pe una din feţe, iar în cazul stâlpilor, cofrajul se montează pe una sau două
dintre feţe, funcţie de sistemul de cofrare utilizat ;
 Se verifică poziţionarea şi verticalitatea cofrajele montate ;
 Se trasează poziţia golurilor tehnologice la nivelul cofrajelor de pereţi (montate până
în prezent), după care pe marcajele respective se fixează casetele (confecţii
dulghereşti) pentru cofrarea acestora ;
 Se procedează la montarea pe cofraj a pieselor de trecere pentru instalaţii (sanitare) –
dacă sunt prevăzute ;
 Se execută armarea elementelor structurale verticale de pe înălţimea subsolului 2
(pereţi structurali şi stâlpi) ;
 Se procedează la montarea armăturilor de bordaj din jurul golurilor practicate ;
 Se verifică operaţia de armare a elementelor structurale verticale de pe înălţimea
subsolului, efectuându-se remedierile necesare, urmând ca după această operaţie să se
încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;
 Se curăţă spaţiul de la baza cofrajelor deja montate ;
 Se montează cofrajele pe celelalte laturi ale elementelor structurale verticale interioare
de pe înălţimea subsolului 2, luându-se măsurile necesare de preîntâmpinare a
deplasării de la poziţie a capetelor superioare ale armăturilor care ies din cofraj, pe
durata betonării ;
 La nivelul pereţilor perimetrali ai subsolului 2, cofrajele modulate se montează numai
pe partea de la interior, acestea fiind sprijinite cu ajutorul unor sisteme zăbrelite
spaţiale, ancorate în radier (prin ancorele liră) ;
 Se încheie un proces verbal privind realizarea lucrărilor de cofrare a elementelor
structurale verticale de pe înălţimea subsolului ;
 Se procedează la turnarea şi compactarea betonului în elementele structurale verticale
de pe înălţimea subsolului (până la cota prevăzută de proiectul tehnologic), după ce în
prealabil părţile din lemn ale cofrajelor au fost udate cu apă cu cel puţin două ore
înainte ;
Notă :
 în cazul pereţilor structurali, oprirea betonării se realizează la nivelul cotei de pozare a
carcaselor de armătură de la intersecţia acestora cu planşeul de peste cutia subsolului 2
;
 în cazul stâlpilor, oprirea betonării se realizează de regulă la aproximativ 30 ÷ 40 (cm)
sub intradosul grinzilor planşeului de peste cutia subsolului 2 ;
36
 La atingerea gradului de maturizare corespunzător decofrării feţelor verticale

(rezistenţa la compresiune a betonului trebuie să atingă o valoare de cel puţin 2.5
N/mm2), se procedează la îndepărtarea cofrajelor, luându-se toate măsurile de tratare a
betonului după decofrare ;
 La cel puţin 24 de ore de la turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojgiţei de
beton întărit de pe suprafaţa armăturilor de la partea superioara a elementelor
structurale verticale de pe înălţimea subsolului 2, respectiv a pojghiţei de lapte de
ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate de pe suprafaţa rostului de oprire a
betonării în aceste elemente executate ;
 Se procedează la realizarea cofrajului pentru execuţia planşeului de peste cutia
subsolului, avându-se grijă ca la nivelul feţelor verticale ale grinzilor centurilor şi
riglelor de cuplare (de la intersecţia pereţilor structurali şi a stâlpilor cu planşeul) să fie
lăsate spaţii libere în vederea uşurării montajului carcaselor de armătură, respectiv
pentru evacuarea impurităţilor ;
 Se montează carcasele longitudinale de armătură la partea superioară a pereţilor
structurali de pe înălţimea subsolului (situate la intersecţia acestora cu planşeul de
peste cutia subsolului), şi carcasele de armătură ale grinzilor şi riglelor de cuplare din
componenţa planşeului respectiv ;
 Se procedează la definitivarea armării transversale a stâlpilor, pe porţiunea cuprinsă
între cota extradosului planşeului aflat în curs de execuţie şi cota rostului de oprire a
primei etape de betonare a stâlpilor ;
 Se execută armarea planşeului de peste cutia subsolului 2, şi se poziţionează casetele
pentru cofrarea golurilor tehnologice, în zonele de asigurare a trecerii coloanelor de
instalaţii. Se va avea grijă ca armăturile să sprijine pe suprafaţa cofrajului prin
intermediul distanţierilor (min 3 buc / mp) cu rol de asigurare a stratului de acoperire
cu beton. Totodată se procedează la plantarea ancorelor liră în locaţiile prevăzute,
pentru fiaxrea cofrajului (interior) de pe conturul incintei subsolului, conform detalii
proiect tehnologic ;
 Se execută verificarea armării planşeului, iar dacă este necesar se procedează la
efectuarea remedierilor necesare, urmând să se încheie un proces verbal de lucrări
ascunse ;
 Se curăţă suprafaţa cofrajului planşeului de peste cutia subsolului 2 prin suflare cu jet
de aer comprimat (impurităţile fiind evacuate prin spaţiile libere ale feţelor verticale
ale acestuia), după care se procedează la definitivarea închiderii porţiunilor libere
lăsate la nivelul feţelor verticale ale cofrajelor de grinzi, rigle de cuplare şi century,
respectiv al nodurilor de cadru (intersecţia stâlpilor cu grinzile) ;
 Se iau măsurile necesare de asigurare a verticalităţii barelor de armătură ieşite din
elementele structurale verticale de pe înălţimea cutiei subsolului 2, împotriva
deplasării acestora pe timpul operaţiei de betonare a planşeului respectiv ;
 Porţiunile din lemn ale cofrajului se udă cu cel puţin 2 ore înainte de turnarea
betonului ;
 Se toarnă şi se compactează corespunzător betonul în planşeul realizat peste cutia
subsolului 2;
 Se procedează la tratarea corespunzătoare a suprafeţei betonului turnat în planşeul de
peste cutia subsolului 2;
 La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojghiţei de
beton întărit de pe suprafaţa mustăţilor de armatură ieşite peste cota planşeului de
37
peste cutia subsolului 2, respectiv la curăţarea suprafeţei zonelor de trasare a

viitoarelor elemente structurale verticale (pereţi şi stâlpi) de pe înălţimea subsolului 1 ;
 După aproximativ 48 de ore se pot scoate casetele ce au servit la cofrarea golurilor
tehnologice din planşeul de peste cutia subsolului, respectiv feţele laterale ale
cofrajelor de grinzi, rigle de cuplare şi century (si eventuale, luându-se măsurile
corespunzătoare de tratare a suprafeţelor betonului ;
 La atingerea gradului de maturizare corespunzător al betonului turnat în planşeul de
peste cutia subsolului 2, se procedează la extragerea cofrajului acestuia, luându-se
măsurile necesare de sprijinire a elementelor planşeului decofrat până la atingerea
vârstei de 28 zile calendaristice ;
 Dezafectarea sistemului de şpraiţuri orizontale, situate imediat deasupra planşeului de
peste subsolul 2 ;
4.6 REALIZAREA CUTIEI SUBSOLULUI 1
Se procedează similar ca în cazul executării elementelor structurale ale subsolului 2.

La atingerea gradului de maturizare corespunzător al betonului turnat în planşeul de peste
subsolul 1, se procedează la dezafectarea ultimului sistem de şpraiţuri orizontale, după care se
extrag montanţii, respectiv se procedează la betonarea golului rămas în radier, cu beton de
aceeaşi calitate.
Notă : pe durata lucrărilor la infrastructură, montanţii sunt trecuţi prin planşee prin
intermediul golurilor de trecere ale construcţiei, sau prin deschizături special practicate, care
ulterior se betonează.
4.7 REALIZAREA SUPRASTRUCTURII
 Se procedează la curăţarea şi spălarea suprafeţei planşeului realizat peste cutia

subsolului 1 ;
 Pe suprafaţa plăcii de peste cutia subsolului 1 se trasează axele construcţiei şi conturul
elementelor structurale verticale (pereţi şi stâlpi) de pe înălţimea parterului ;
 Se montează cofrajele pereţilor pe una din feţe (inclusiv casetele pentru golurile
tehnologice practicate în aceştia) iar în cazul stâlpilor pe una sau două dintre feţe,
funcţie de sistemul de cofrare utilizat, efectuându-se verificările corespunzătoare ;Se
montează armăturile în pereţii structurali (similar ca în cazul pereţilor de pe înălţimea
cutiei infrastructurii), respectiv carcasele de armătură în stâlpi pe înălţimea parterului ;
 Se verifică armarea elementelor structurale verticale de pe înălţimea parterului, iar
dacă este necesar se efectuează remedierile corespunzătoare, urmând ca după această
operaţie să se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;
 Se procedează la curăţarea suprafeţelor de la baza cofrajelor ;
 Se efectuează închiderea cofrajelor pentru pereţi şi stâlpi, efectuându-se toate
verificările necesare, inclusiv luarea măsurilor necesare de preîntâmpinare a deplasării
armăturilor ieşite peste marginea superioară a cofrajului ;
 Se încheie un proces verbal de realizare a lucrărilor de cofrare a pereţilor structurali şi
a stâlpilor de pe înălţimea parterului ;
 Se toarnă şi se compactează corespunzător betonul în elementele structurale de pe
înălţimea parterului (până la cota prevăzută de proiectul tehnologic), după ce în
38
prealabil părţile din lemn ale cofrajelor au fost udate cu apă cu cel puţin două ore
înainte (a se vedea nota specificativă de la betonarea elementelor structurale ale
subsolului) ;
 Când betonul turnat atinge gradul de maturizare corespunzător decofrării feţelor
verticale, se procedează la îndepărtarea cofrajelor care au servit la executarea pereţilor
structurali şi a stâlpilor de pe înălţimea parterului, luându-se măsurile necesare de
tratare a betonului după decofrare ;
 La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojgiţei de
beton întărit de pe suprafaţa armăturilor de la partea superioara a pereţilor structurali şi
a stâlpilor, respectiv a pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat
insuficient fixate în suprafaţa rostului de oprire a betonării pereţilor şi stâlpilor de pe
înălţimea parterului ;
 Se montează cofrajul centurilor, grinzilor şi riglelor de cuplare din componenţa
planşeului de peste parter (fundul şi o faţă laterală), după care se execută cofrarea
ochiurilor de placă ;
 Se montează carcasele de armătură ale grinzilor şi riglelor de cuplare ale planşeului de
peste parter, precum şi carcasele de armătură de la intersecţia pereţilor structurali de pe
înălţimea parterului cu planşeul de peste acesta ;
 Se procedează la definitivarea armării transversale a stâlpilor, pe porţiunea cuprinsă
între cota extradosului planşeului aflat în curs de execuţie şi cota rostului de oprire a
primei etape de betonare a stâlpilor ;
 Se execută armarea plăcii planşeului de peste parter şi se poziţionează casetele pentru
cofrarea golurilor tehnologice ;
 Se curăţă suprafaţa cofrajului de peste parter de impurităţile rezultate în urma operaţiei
de armare, după care se procedează la verificarea armării planşeului de peste parter,
efectuându-se toate corecţiile necesare. La final se încheie un proces verbal de lucrări
ascunse ;
 Se montează restul de cofraje verticale de la nivelul grinzilor, riglelor de cuplare şi al
zonelor de intersecţie dintre pereţii structurali şi planşeu, respectiv al nodurilor de
cadru (intersecţia stâlpilor cu grinzile) ;
 Se toarnă şi se compactează corespunzător betonul în planşeul de peste parter, luându-
se măsurile necesare de menţinere a poziţiei şi verticalităţii armăturilor ieşite peste
cota acestuia ;
 Se procedează la tratarea corespunzătoare a suprafeţei betonului turnat în planşeul de
peste parter ;
 La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojghiţei de
beton întărit de pe suprafaţa barelor de armătură ieşite peste cota planşeului, respectiv
la curăţarea suprafeţei zonelor de trasare a viitoarelor elemente structurale verticale de
pe înălţimea nivelului următor ;
 După aproximativ 48 de ore se scot casetele ce au servit la cofrarea golurilor
tehnologice din planşeul de peste parter, respectiv paziile de pe conturul cofrajului
acestui planşeu şi feţele laterale ale cofrajelor de grinzi şi centuri, luându-se măsurile
corespunzătoare de tratare a suprafeţelor betonului ;La atingerea gradului de
maturizare corespunzător al betonului turnat în planşeul de peste parter, se procedează
la extragerea cofrajului acestuia, luându-se măsurile necesare de sprijinire a
elementelor planşeului decofrat până la atingerea vârstei de 28 zile calendaristice ;
39
Notă : pentru nivelele următoare se procedează similar ca pentru execuţia elementelor

structurale de pe înălţimea parterului.
40

Tehnologie Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologie Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETOANELOR CU DENSITATE

Proiectarea compoziţiei unui beton presupune parcurgerea a 3 mari etape:

1.1. Stabilirea datelor iniţiale:

Se va proiecta betonul corespunzator planşeului.

1.2. Stabilirea calitativă a materialelor

Stabilirea consistenţei betonului în funcţie de tipul elementului

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi

2. Dozaj minim de ciment

→ tipul elementului de beton (placă):

→ distanţa dintre barele de armătură:

→ grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor:

𝐷𝑚𝑎𝑥 ≤ 1,3 × 15 = 19,5 𝑚𝑚

→ transportul şi punerea în lucru a betonului:

Curba 4 Curba 2 Curba 3

1.3.Stabilirea cantitativă a materialelor componente

Determinarea cantităţilor componenţilor se face pentru 1m3 de beton. Agregatele se

Cantitatea orientativă de apă de amestecare

AI= 230 l/m3

AI= A x c c’ = 230 x 1,1 x 1,1 =278,3 l/m3

Raportul apă-ciment se determină in funcţie de: clasa betonului, clasa cimentului si

Cantitatea de ciment se evaluează, aplicând relaţia :

Această valoare se comapară cu valoarea minimă a dozajului de ciment și dintre cele

Împărţirea agregatului total pe sorturi

𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥: 𝟏𝟑𝟕𝟖 𝐤𝐠/𝐦𝟑

Corectarea cantităţii de apă

Cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea sorturilor de pietriş 4 16mm

𝛥𝐴 = 𝛥𝐴𝑃 + 𝛥𝐴𝑁 = 18,83 + 9,25 = 28,1 l/m3

→A* = cantitatea de apă dozată prin apometru

Corectarea cantităţii de agregat pe sorturi

Cantităţile corectate de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel:

Cantitatea totală de agregat corectată

𝐴𝑔 ∗ = 𝐴𝑔𝑖𝑃 ∗ + 𝐴𝑔𝑖𝑃 = 771,83 + 624,23 = 1396,06 kg/m3

Densitatea aparentă a betonului

b  Ag*  C I  A*  1590,96  409,5  306,09  2306,55kg / m3

2.Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului

2.1. Gradul de maturizare al betonului:

Gradul de maturizare al betonului, reprezinta un nivel de întărire al betonului (de

Determinarea nivelului de intarire a betonului, după un anumit interval de timp scurs

Gradul efectiv de maturizare al betonului(MΘi) se defineşte prin suprafaţa diagramei

înregistratoarelor sau cu ajutorul termometrelor industriale.0 in scara de temperaturi reprezintă

2.2.Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului

Se cunoaşte variatia temperaturii betonului (Θ) in timp (t). Se cunosc intervalele de

Θi * = (Θi +Θi+1 )/2

Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi:

M Θi=( Θi * +10)* ti [ℎ°𝐶]

Gradul de maturizare efectiv a betonului este:

K Θi -coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la

M =Σ( Θi * +10)* ti * K Θi [ℎ°𝐶]

GRDADUL DE MATURIZARE AL BETONULUI

TEMPERATURA GRAD DE MATURIZARE

9 19 11 0.884 184.76 5824.73

1. Gradul critic de maturizare, pentru betonul de clasă C40/50 și cu raport

ALCĂTUIREA PLANULUI DE COFRAJ PENTRU PLACILE

PERI MULTIFLEX - cofraj de planşeu pentru orice configuraţie în plan şi pe înălţime.

Utilizarea cofrajului MULTIFLEX :

Greutatea popilori PEP 20 folositi se stabileste in functie de hniv = 3,95m.

 Pentru ochiul de placa 1:

DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A

4.1. REALIZAREA INCINTEI DE PERETI MULATI

 Defrişarea arbuştilor, tufişurilor şi îndepărtarea diferitelor obstacole de pe suprafaţa

Pe parcursul lucrărilor de trasare, se respectă următoarele :