Sunteți pe pagina 1din 497

3

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANfiEI ENERGETICE A CL√DIRILOR

PARTEA I — ANVELOPA CL√DIRII

Indicativ Mc 001/1—2006

I. ANVELOPA CL√DIRII

CUPRINS
I.1. Obiect
I.2. Domeniu de aplicare
I.3. Bibliografie
I.4. Terminologie ∫i nota˛ii
I.5. Definirea ∫i ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cl„dirilor ∫i a parametrilor
de performan˛„ termohigroenergetic„ asociate acestora
I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei
I.7. Elemente privind concep˛ia constructiv-arhitectural„, general„ ∫i de detaliu, care influen˛eaz„
performan˛ele cl„dirii sub aspect termic, al ventil„rii naturale, al Ónsoririi ∫i al iluminatului natural
I.8. Regimuri de utilizare a cl„dirilor ∫i influen˛a acestora asupra performan˛ei energetice
I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performan˛„ termic„, energetic„ ∫i de
permeabilitate la aer a anvelopei cl„dirilor
I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performan˛„ termic„ a elementelor de anvelop„
aflate Ón contact cu solul
I.11. Cerin˛e de performan˛„ ∫i niveluri de performan˛„ termic„, energetic„ ∫i de permeabilitate
la aer, pentru elementele anvelopei cl„dirilor ∫i pentru ansamblul acesteia
I.12. Evaluarea influen˛ei sistemelor solare pasive ∫i a sistemelor de protec˛ie solar„ asupra
performan˛ei energetice a cl„dirii
I.13. Condi˛ii de climat interior ∫i de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic ∫i
vizual
I.14. Particularit„˛i de aplicare a metodologiei pentru cl„dirile existente care urmeaz„ a fi
modernizate termic ∫i energetic

ANEXE:
Anexa A5 (cap. 5) — Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construc˛ie
Anexa A7 (cap. 7) — Elemente privind concep˛ia constructiv-arhitectural„ care influen˛eaz„
performan˛ele cl„dirii sub aspect termic, al ventil„rii naturale, al Ónsoririi ∫i al iluminatului natural
Anexa A7.1 Elemente de conducere, trecere ∫i de control al luminii
Anexa A7.2 Varia˛ia luminii naturale
Anexa A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor ∫i aria pardoselii Ónc„perilor Ón func˛ie de
destina˛ia acestora/func˛iuni
Anexa A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru diverse materiale sau
suprafe˛e
Anexa A7.5 Rezolv„ri volumetrice particulare
Anexa A7.6 Performan˛a termic„ a anvelopei
Anexa A7.7 Optimizarea lumin„rii naturale a spa˛iilor interioare
Anexa A7.8 Tipuri de spa˛ii interioare
Anexa A7.9 Clasificarea cl„dirilor Ón raport cu pozi˛ia Ón mediul construit
Anexa A9.3 (cap. 9) Calculul numeric automat — metoda de calcul pentru determinarea
rezisten˛elor termice corectate — validarea programelor de calcul
Anexa A9.4 (cap. 9) Performan˛a termic„ a ferestrelor, u∫ilor ∫i obloanelor
Anexa A9.6 (cap. 9) Tabele cu valori ale intensit„˛ii radia˛iei solare
Anexa A10 (cap. 10) Parametri de performan˛„ termic„ a elementelor de anvelop„ Ón contact
cu solul ∫i temperaturi ale spa˛iilor subzonelor secundare ale cl„dirilor
Anexa A11 (cap. 11) Temperatura punctului de rou„ pentru diferite temperaturi ∫i umidit„˛i
relative ale aerului interior
4

Anexa A12 (cap. 12) Metod„ de calcul pentru evaluarea influen˛ei sistemelor de protec˛ie
solar„ asupra performan˛ei energetice a cl„dirii
Anexa A13.1 (cap. 13) Valoarea ilumin„rii pentru cerin˛e specifice ale func˛iunilor spa˛iului
interior
Anexa A13.2 (cap. 13) Œn„l˛imea planului util pentru func˛iuni uzuale
Anexa A14 (cap. 14) Metod„ de calcul simplificat„ pentru determinarea rezisten˛elor termice
corectate la cl„dirile existente — Tabele cu valori precalculate pentru
coeficien˛ii de corec˛ie r.

I. ANVELOPA CL√DIRII

I.1. Obiect
Reglementarea tehnic„ are ca obiectiv stabilirea unei metode coerente de evaluare ∫i certificare
a performan˛ei energetice at‚t pentru cl„dirile noi, c‚t ∫i pentru cele existente, av‚nd diverse
func˛iuni, transpun‚nd Ón Rom‚nia prevederile Directivei Parlamentului European ∫i a Consiliului
European 2002/91/CE privind performan˛a energetic„ a cl„dirilor prin Legea nr. 372/2005 privind
performan˛a energetic„ a cl„dirilor.
Partea I stabile∫te metodolologia de determinare a caracteristicilor higrotermoenergetice ale
elementelor care alc„tuiesc anvelopa cl„dirii — subsistem al produsului cl„dire (elemente de
construc˛ie exterioare, Ón contact direct cu aerul exterior ∫i cu solul, sau elemente de construc˛ie
interioare care delimiteaz„ spa˛iul Ónc„lzit fa˛„ de spa˛ii mai pu˛in Ónc„lzite), Ón vederea utiliz„rii lor
Ón partea a II-a, care vizeaz„ caracterizarea celorlalte subsisteme ale produsului cl„dire care sunt
instala˛iile ∫i echipamentele cl„dirii ∫i Ón partea a III-a, care trateaz„ metoda de Óntocmire a
auditului energetic al cl„dirii ∫i a certificatului de performan˛„ energetic„ a cl„dirii.
Prezenta reglementare este elaborat„ Ón conformitate cu cap. III art. 4 din Legea nr. 372/2005
∫i se refer„ at‚t la cl„dirile nou-construite, c‚t ∫i la cele existente care urmeaz„ a fi modernizate
din punct de vedere termic ∫i energetic sau pentru care urmeaz„ s„ se elaboreze un certificat de
performan˛„ energetic„ Ón condi˛iile legii.
Œn prezenta parte I a reglement„rii, la stabilirea performan˛ei energetice a unei cl„diri se au Ón
vedere urm„toarele aspecte:
— alc„tuirea elementelor de construc˛ie ale anvelopei cl„dirii;
— vechimea cl„dirii (la cl„diri noi, la cl„diri existente etc.);
— volumetria cl„dirii (de exemplu: raportul dintre aria anvelopei cl„dirii ∫i volumul de aer
Ónc„lzit, raportul dintre perimetrul construit ∫i aria construit„, gradul de vitrare etc.);
— amplasarea cl„dirii pe teritoritoriul ˛„rii ∫i Ón cadrul unei localit„˛i: influen˛a pozi˛iei ∫i
orient„rii cl„dirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori;
— sistemele solare pasive ∫i dispozitivele de protec˛ie solar„;
— condi˛iile de climat interior;
— condi˛iile de iluminat natural;
— destina˛ia, func˛iunea ∫i regimul de utilizare a cl„dirii.
Reglementarea tehnic„ stabile∫te, de asemenea, cerin˛ele de performan˛„ ∫i valorile
normate/valori de referin˛„ ale nivelurilor de performan˛„ termic„ ale cl„dirii ∫i elementelor de
construc˛ie care alc„tuiesc anvelopa cl„dirii, diferen˛iate pentru diversele categorii ∫i tipuri de
cl„diri, zone climatice etc.
Reglementarea ofer„, de asemenea, ∫i un instrument pentru:
— verificarea realiz„rii unui nivel de confort higrotermic ∫i a unor condi˛ii igienico-sanitare
corespunz„toare pentru utilizatori, precum ∫i a unor condi˛ii corespunz„toare desf„∫ur„rii activit„˛ii
∫i proceselor tehnologice la cl„dirile industriale;
— evaluarea gradului de izolare termic„ a cl„dirii Ón raport cu valorile de referin˛„ stabilite Ón
scopul reducerii consumului de energie termic„ Ón exploatare ∫i a protec˛iei mediului prin
reducerea emisiilor poluante Ón atmosfer„.

I.2. Domeniu de aplicare


Prevederile prezentei reglement„ri se aplic„ la urm„toarele categorii de cl„diri (noi ∫i existente):
— cl„diri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau Ón∫iruite, tip duplex etc.);
— cl„diri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri);
— birouri;
— cre∫e, gr„dini˛e, c„mine, internate;
— cl„diri de Ónv„˛„m‚nt;
5

— spitale, policlinici;
— hoteluri ∫i restaurante;
— cl„diri pentru sport;
— cl„diri pentru servicii de comer˛;
— alte tipuri de cl„diri consumatoare de energie (de exemplu: cl„diri industriale cu regim
normal de exploatare).
Prevederile prezentei reglement„ri nu se aplic„ la urm„toarele categorii de cl„diri:
— cl„diri ∫i monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii,
fie au valoare arhitectural„ sau istoric„ deosebit„, c„rora dac„ li se aplic„ cerin˛ele, li s-ar
modifica Ón mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
— cl„diri utilizate ca l„ca∫uri de cult sau pentru alte activit„˛i cu caracter religios;
— cl„diri provizorii prev„zute a fi utilizate pe perioade de p‚n„ la 2 ani, din zone industriale,
ateliere ∫i cl„diri nereziden˛iale din domeniul agricol care necesit„ un consum redus de energie;
— cl„diri nereziden˛iale care sunt destinate a fi utilizate mai pu˛in de 4 luni pe an;
— cl„diri independente, cu o suprafa˛„ util„ mai mic„ de 50 m2;
— cl„diri cu regim special de exploatare.
Prevederile prezentei reglement„ri nu se aplic„ cl„dirilor ∫i Ónc„perilor la care se impun cerin˛e
speciale ale regimului de temperaturi ∫i de umiditate, cum sunt: spa˛iile frigorifice, cele cu mediu
agresiv etc.
Prevederile prezentei reglement„ri se utilizeaz„ la determinarea parametrilor de calcul stabili˛i Ón
partea a II-a ∫i Ón partea a III-a.
Œntre modelele de calcul folosite Ón cele 3 p„r˛i trebuie s„ existe o riguroas„ coresponden˛„.
Metodologia prev„zut„ Ón prezenta reglementare tehnic„ se va utiliza la stabilirea/verificarea
performan˛ei energetice a cl„dirilor (PEC) noi ∫i existente Ón vederea elabor„rii certificatului de
performan˛„ energetic„ a cl„dirii, precum ∫i la analiza termic„ ∫i energetic„, respectiv Óntocmirea
auditului energetic al cl„dirilor care urmeaz„ a fi modernizate din punct de vedere termic ∫i
energetic.

I.3. Bibliografie
[1] Metodologie de calcul a performan˛ei energetice a cl„dirilor. Partea a II-a. Instala˛iile de
Ónc„lzire ∫i ap„ cald„ de consum, inclusiv izolarea acestora, instala˛ia de climatizare, ventila˛ia ∫i
ventila˛ia natural„, instala˛ia de iluminat integrat„ a cl„dirii, condi˛iile de climat interior, sisteme
solare active ∫i alte sisteme de Ónc„lzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie
regenerabil„, electricitate produs„ prin cogenerare, centrale de Ónc„lzire ∫i de r„cire de cartier sau
de bloc;
[2] Auditul ∫i certificatul de performan˛„ energetic„ ale cl„dirii;
[3] NP 008-97 — Normativ privind igiena compozi˛iei aerului Ón spa˛ii cu diverse destina˛ii, Ón
func˛ie de activit„˛ile desf„∫urate, Ón regim de iarn„-var„;
[4] SR EN 410:2003 — Sticl„ pentru construc˛ii. Determinarea caracteristicilor luminoase ∫i
solare ale vitrajelor;
[5] SR EN 673:2000 — Sticl„ pentru construc˛ii. Determinarea transmitan˛ei termice U. Metod„
de calcul;
[6] SR EN 673:2000/A1:2002 — Sticl„ pentru construc˛ii. Determinarea transmitan˛ei termice U.
Metod„ de calcul;
[7] SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 — Sticl„ pentru construc˛ii. Determinarea transmitan˛ei
termice U. Metod„ de calcul;
[8] SR EN ISO 832:2002 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul necesarului de energie
pentru Ónc„lzire. Cl„diri de locuit;
[9] SR EN ISO 832:2002/AC:2002 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul necesarului de
energie pentru Ónc„lzire. Cl„diri de locuit;
[10] SR EN ISO 832:2002/AC:2002/AC:2003 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul
necesarului de energie pentru Ónc„lzire. Cl„diri de locuit;
[11] SR ISO 6240:1998 — Standarde de performan˛„ Ón cl„diri. Con˛inut ∫i prezentare;
[12] SR ISO 6241:1998 — Standarde de performan˛„ Ón cl„diri. Principii de elaborare ∫i factori
de luat Ón considerare;
[13] SR EN ISO 6946:1998 — P„r˛i ∫i elemente de construc˛ie. Rezisten˛„ termic„ ∫i
transmitan˛„ termic„. Metod„ de calcul;
[14] SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 — P„r˛i ∫i elemente de construc˛ie. Rezisten˛„ termic„ ∫i
transmitan˛„ termic„. Metod„ de calcul;
6

[15] SR EN ISO 7345:2002 — Izola˛ie termic„. M„rimi fizice ∫i defini˛ii;


[16] SR ISO 7730:1007 — Ambian˛e termice moderate. Determinarea indicilor PMV ∫i PPD ∫i
specificarea condi˛iilor de confort termic;
[17] SR EN ISO 9251:2002 — Izola˛ie termic„. Condi˛ii de transfer de c„ldur„ ∫i propriet„˛i ale
materialelor. Vocabular;
[18] SR EN ISO 9288:2002 — Izola˛ie termic„. Transfer de c„ldur„ prin radia˛ie. M„rimi fizice
∫i defini˛ii;
[19] SR EN ISO 9346:1998 — Izola˛ie termic„. Transfer de mas„. M„rimi fizice ∫i defini˛ii;
[20] SR EN ISO 10077-1:2002 — Performan˛a termic„ a ferestrelor, u∫ilor ∫i obloanelor.
Calculul transmitan˛ei termice. Partea 1: Metod„ simplificat„;
[21] SR EN ISO 10077-2:2004 — Performan˛a termic„ a ferestrelor, u∫ilor ∫i obloanelor.
Calculul transmitan˛ei termice — Partea 2: Metod„ general„;
[22] SR EN ISO 10211-1:1998 — Pun˛i termice Ón construc˛ii. Fluxuri termice ∫i temperaturi
superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul;
[23] SR EN ISO 10211-1:1998/AC:2003 — Pun˛i termice Ón construc˛ii. Fluxuri termice ∫i
temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul;
[24] SR EN ISO 10211-2:2002 — Pun˛i termice Ón construc˛ii. Calculul fluxurilor termice ∫i
temperaturilor superficiale. Partea 2: Pun˛i termice liniare;
[25] SR EN ISO 10456 — Materiale ∫i produse pentru construc˛ii. Proceduri pentru
determinarea valorilor termice declarate ∫i de proiectare;
[26] SR EN ISO 12524 — Materiale ∫i produse pentru construc˛ii. Propriet„˛i higrotermice.
Valori de proiectare tabelate;
[27] SR EN 13363-1:2003 — Dispozitive de protec˛ie solar„ aplicat„ vitrajelor. Calculul
factorului de transmisie solar„ ∫i luminoas„. Partea 1: Metod„ simplificat„;
[28] SR EN 13363-2:2006 — Dispozitive de protec˛ie solar„ aplicate vitrajelor. Calculul
factorului de transmisie solar„ ∫i luminoas„, Partea 2: Metod„ detaliat„ de calcul;
[29] SR EN ISO 13370:2003 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Transferul termic prin sol.
Metode de calcul;
[30] SR EN 13788:2002 — Performan˛a higrotermic„ a componentelor ∫i elementelor de
construc˛ie. Temperatur„ superficial„ interioar„ pentru evitarea umidit„˛ii superficiale critice ∫i
condensului interior. Metod„ de calcul;
[31] SR EN 13789: — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Coeficient de pierderi de c„ldur„ prin
transfer. Metod„ de calcul;
[32] SR EN ISO 13790:2004 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul necesarului de
energie pentru Ónc„lzirea spa˛iilor;
[33] SR EN ISO 13791:2006 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul temperaturii interioare
a unei Ónc„peri Ón timpul verii, f„r„ climatizare. Criterii generale ∫i proceduri de validare;
[34] SR EN ISO 13792:2006 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul temperaturii interioare
a unei Ónc„peri Ón timpul verii, f„r„ climatizare. Metode de calcul simplificate;
[35] SR EN ISO 14683:2004 — Pun˛i termice Ón cl„diri. Transmitan˛„ termic„ liniar„. Metode
simplificate ∫i valori aproximate.
[36] SR EN ISO 15927-1:2004 — Performan˛a higrotermic„ a cl„dirilor. Calculul ∫i prezentarea
datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare ∫i anuale ale elementelor meteorologice simple;
[37] SR EN ISO 15927-4:2004 — Performan˛a higrotermic„ a cl„dirilor. Calculul ∫i prezentarea
datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru
Ónc„lzire ∫i r„cire;
[38] SR EN ISO 15927-5:2006 — Performan˛a higrotermic„ a cl„dirilor. Calculul ∫i prezentarea
datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termic„ de proiectare pentru Ónc„lzirea spa˛iilor;
[39] SR EN 27726:1996 — Ambian˛e termice. Aparate ∫i metode de m„surare a m„rimilor
fizice;
[40] SR 1907-1/1997 — Instala˛ii de Ónc„lzire. Necesarul de c„ldur„ de calcul. Prescrip˛ii de
calcul;
[41] SR 1907-2/1997 — Instala˛ii de Ónc„lzire. Necesarul de c„ldur„ de calcul. Temperaturi
interioare de calcul;
[42] SR 1907-3/1997 — Instala˛ii de Ónc„lzire. Necesarul de c„ldur„ de calcul. Determinarea
necesarului de c„ldur„ de calcul al serelor simplu vitrate;
[43] SR 4839/1997 — Instala˛ii de Ónc„lzire. Num„rul anual de grade-zile;
[44] STAS 6648/2-82 Instala˛ii de ventilare ∫i climatizare. Parametri climatici exteriori.
7

[45] STAS 6221-1989 — Cl„diri civile, industriale ∫i agrozootehnice. Iluminatul natural al


Ónc„perilor — Prescrip˛ii de calcul
[46] STAS 4908-1985 — Cl„diri civile, industriale ∫i agrozootehnice. Arii ∫i volume
conven˛ionale.
La elaborarea metodologiei s-a avut Ón vedere respectarea prevederilor din urm„toarele acte
legislative:
— Legea nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii
— Legea privind performan˛a energetic„ a cl„dirilor nr. 372/2005

I.4. Terminologie ∫i nota˛ii


Reglementarea tehnic„ utilizeaz„ terminologie, simboluri ∫i concepte armonizate cu cele utilizate
Ón standardele europene de referin˛„.
I.4.1 Terminologie
Termenii utiliza˛i Ón prezenta reglementare tehnic„ sunt:
Cl„dire: ansamblu de spa˛ii cu func˛iuni precizate, delimitat de elementele de construc˛ie care
alc„tuiesc anvelopa cl„dirii, inclusiv instala˛iile aferente, Ón care energia este utilizat„ pentru
asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cl„dire define∫te at‚t cl„direa Ón ansamblu, c‚t
∫i p„r˛i ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.
Anvelopa cl„dirii: totalitatea suprafe˛elor elementelor de construc˛ie perimetrale, care
delimiteaz„ volumul interior (Ónc„lzit) al unei cl„diri, de mediul exterior sau de spa˛ii neÓnc„lzite din
exteriorul cl„dirii.
Performan˛a energetic„ a cl„dirii (PEC) — energia efectiv consumat„ sau estimat„ pentru a
r„spunde necesit„˛ilor legate de utilizarea normal„ a cl„dirii, necesit„˛i care includ Ón principal:
Ónc„lzirea, prepararea apei calde de consum, r„cirea, ventilarea ∫i iluminatul. Performan˛a
energetic„ a cl„dirii se determin„ conform unei metodologii de calcul ∫i se exprim„ prin unul sau
mai mul˛i indicatori numerici care se calculeaz„ lu‚ndu-se Ón considerare izola˛ia termic„,
caracteristicile tehnice ale cl„dirii ∫i instala˛iilor, proiectarea ∫i amplasarea cl„dirii Ón raport cu
factorii climatici exteriori, expunerea la soare ∫i influen˛a cl„dirilor Ónvecinate, sursele proprii de
producere a energiei ∫i al˛i factori, inclusiv climatul interior al cl„dirii, care influen˛eaz„ necesarul
de energie.
Flux termic (Φ) : cantitatea de c„ldur„ transmis„ la sau de la un sistem, raportat„ la timp.
Densitatea fluxului termic (q): fluxul termic raportat la suprafa˛a prin care se face transferul
c„ldurii.
Conductivitate termic„ de calcul ( λ): valoare a conductivit„˛ii termice a unui material sau
produs de construc˛ie, Ón condi˛ii interioare ∫i exterioare specifice, care poate fi considerat„ ca
fiind caracteristic„ pentru performan˛a acelui material sau produs c‚nd este Óncorporat Óntr-o parte
de construc˛ie.
Strat termic omogen: strat de material izotrop, de grosime constant„, av‚nd caracteristici
termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme.
Punte termic„: por˛iune din anvelopa unei cl„diri, Ón care valoarea fluxului termic este sensibil
modificat„ ca urmare a faptului c„ izotermele nu sunt paralele cu suprafe˛ele elementelor de
construc˛ie. Parte a elementelor de construc˛ie care alc„tuiesc anvelopa cl„dirii Ón care fluxul
termic este mai intens dec‚t Ón rest, fiind modificat printr-o:
a) penetrare total„ sau par˛ial„ a anvelopei cl„dirii de c„tre materiale cu o conductivitate
termic„ diferit„ ∫i/sau
b) schimbare Ón grosimea structurii ∫i/sau
c) diferen˛„ Óntre suprafe˛ele interioare ∫i exterioare, cum exist„ la intersec˛iile Óntre
perete/pardoseal„/tavan.
Punte termic„ liniar„: punte termic„ av‚nd o sec˛iune uniform„ Ón lungul uneia din cele trei
axe ortogonale.
Coeficient de cuplaj termic (L): fluxul termic Ón regim sta˛ionar, raportat la diferen˛a de
temperatur„ Óntre dou„ medii care sunt legate Óntre ele din punct de vedere termic, printr-un
element de construc˛ie.
Rezisten˛„ termic„ (R): valoare a rezisten˛ei termice a unui produs de construc˛ie, Ón condi˛ii
exterioare ∫i interioare specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru performan˛a
acelui produs c‚nd este Óncorporat Óntr-o parte de construc˛ie. Diferen˛a de temperatur„ raportat„
la densitatea fluxului termic, Ón regim sta˛ionar.
8

Coeficient de transfer termic (U): Transmitan˛„ termic„: fluxul termic Ón regim sta˛ionar,
raportat la suprafa˛a ∫i la diferen˛a de temperatur„ dintre temperaturile mediilor situate de o parte
∫i de alta a unui sistem. Inversul rezisten˛ei termice.
Transmitan˛„ termic„ liniar„ (Ψ ): termen de corec˛ie care introduce influen˛a liniar„ a unei pun˛i
termice, Ón calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.
Transmitan˛„ termic„ punctual„ (χ ): termen de corec˛ie care introduce influen˛a punctual„ a
unei pun˛i termice, Ón calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.
Calcul unidirec˛ional (1D): model de calcul termotehnic simplificat, Ón care se consider„ c„
liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construc˛ie.
Calcul bidimensional (2D): model de calcul termotehnic, Ón care se ˛ine seama de influen˛a
pun˛ilor termice liniare ∫i care se bazeaz„ pe un calcul plan, bidimensional, al c‚mpului de
temperaturi.
Calcul tridimensional (3D): model de calcul termotehnic, Ón care se ˛ine seama de influen˛a
tuturor pun˛ilor termice — liniare ∫i punctuale — ∫i care se bazeaz„ pe un calcul spa˛ial,
tridimensional, al c‚mpului de temperaturi.
Lucr„ri de renovare: lucr„ri de modernizare efectuate asupra anvelopei cl„dirii ∫i/sau a
instala˛iilor de Ónc„lzire, ap„ cald„ de consum, electrice ∫i iluminat, gaze naturale, ventila˛ie ∫i
climatizare, ale c„ror costuri dep„∫esc 25% din valoarea de impozitare a cl„dirii, sau lucr„ri de
modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cl„dirii.
Regim (termic) sta˛ionar: ipotez„ conven˛ional„ de calcul termotehnic, Ón cadrul c„reia se
consider„ c„ temperaturile nu variaz„ Ón timp.
Strat omogen: strat de grosime constant„, av‚nd caracteristici termotehnice uniforme sau care
pot fi considerate uniforme.
Strat cvasiomogen: strat alc„tuit din dou„ sau mai multe materiale, av‚nd conductivit„˛i
termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termic„
echivalent„.
Suprafa˛„ adiabatic„: suprafa˛„ prin care nu se produce niciun transfer termic.
Izoterme: curbe care unesc punctele av‚nd acelea∫i temperaturi, determinate pe baza unui
calcul al c‚mpului plan, bidimensional de temperaturi.
Coeficient de emisie (ε ): fluxul radiant al unui corp Ón raport cu fluxul radiant al corpului negru
Ón acelea∫i condi˛ii de temperatur„.
Temperatura suprafe˛ei interioare: temperatura suprafe˛ei interioare a unui element al
anvelopei.
Temperatur„ medie radiant„: temperatur„ superficial„ uniform„ a Ónchiderii unei incinte cu care
un ocupant ar schimba aceea∫i cantitate de c„ldur„ prin radia˛ie ca ∫i Ón cazul unei incinte reale,
caracterizat„ de temperaturi uniforme diferite ale Ónchiderii.
Temperatur„ operativ„: temperatur„ uniform„ a Ónchiderii unei incinte cu care un ocupant ar
schimba aceea∫i cantitate de c„ldur„ prin radia˛ie ∫i convec˛ie ca ∫i Ón cazul unei incinte reale
neuniforme.
Componenta cerului: raportul dintre acea parte a ilumin„rii Óntr-un punct al unui plan dat care
este receptat„ direct de la cer (sau printr-o sticl„ limpede), a c„rui reparti˛ie a luminan˛elor este
presupus„ sau cunoscut„, ∫i iluminarea pe un plan orizontal, provenind f„r„ obstruc˛ii, de la
semisfera cerului.
Componenta reflectat„ extern„: raportul dintre acea parte a ilumin„rii Óntr-un punct al unui
plan dat din interior determinat„ de primirea direct„ a luminii de la suprafe˛ele exterioare iluminate
direct sau indirect de c„tre cer, a c„rui reparti˛ie a luminan˛elor este presupus„ sau cunoscut„, ∫i
iluminarea pe un plan orizontal, provenind f„r„ obstruc˛ii, de la semisfera cerului.
Componenta reflectat„ intern„: raportul dintre acea parte a ilumin„rii Óntr-un punct al unui plan
dat din interior determinat„ de fluxul reflectat de c„tre suprafe˛ele interioare iluminate direct sau
indirect de c„tre cer, a c„rui reparti˛ie a luminan˛elor este presupus„ sau cunoscut„, ∫i iluminarea
pe un plan orizontal, provenind f„r„ obstruc˛ii, de la semisfera cerului.
Factorul de lumin„ natural„: raportul dintre iluminarea Óntr-un punct al unui plan dat, datorit„
luminii incidente directe sau indirecte a cerului, pentru care reparti˛ia luminan˛elor este presupus„
sau cunoscut„, ∫i iluminarea pe un plan orizontal c‚nd lumina provine de la semisfera cerului
f„r„ obtur„ri. La aceast„ m„rime este exclus„ contribu˛ia solar„ direct„ la cele dou„ valori ale
ilumin„rilor considerate. Influen˛ele geamurilor, petelor etc. sunt incluse. Œn calculele iluminatului
interior, contribu˛ia luminii solare directe trebuie s„ fie luat„ Ón considerare separat.
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162

ANEXA Nr. 2

METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANfiEI ENERGETICE A CL√DIRILOR


PARTEA a II-a — PERFORMANfiA ENERGETIC√ A INSTALAfiIILOR DIN CL√DIRI
Indicativ Mc 001 / 2—2006

II.1 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR


DE ŒNC√LZIRE
II.2 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR
DE VENTILARE ™I CLIMATIZARE
II.3 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR
DE AP√ CALD√ DE CONSUM
II.4 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR
DE ILUMINAT
II.5 METODE SIMPLIFICATE DE CALCUL AL PERFORMANfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR
DIN CL√DIRI

II.1 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A


INSTALAfiIILOR DE ŒNC√LZIRE

CUPRINS
II.1.1 Introducere
II.1.2 Normative ∫i standarde conexe
II.1.3 Simboluri ∫i defini˛ii
II.1.4 Principiul metodei de calcul
II.1.5 Calculul necesarului de energie pentru Ónc„lzirea cl„dirilor
II.1.6 Calculul pierderilor de c„ldur„ ale instala˛iei de Ónc„lzire
II.1.7 Calculul pierderilor de c„ldur„ la nivelul subsistemului de distribu˛ie, Qd
II.1.8 Calculul pierderilor de c„ldur„ ∫i performan˛a cazanelor
II.1.9 Necesarul de energie electric„ pentru distribu˛ia agentului termic de Ónc„lzire ∫i energia
auxiliar„ recuperat„
II.1.10 Calculul energiei primare ∫i a emisiilor de CO2

II.1.1 Anexe
Anexa II.1.A. Clasificarea instala˛iilor de Ónc„lzire
Anexa II.1.B. Eficien˛a emisiei de c„ldur„
Anexa II.1.C. Factori de performan˛„ energetic„
Anexa II.1.D. Pierderi de c„ldur„ ale sistemului de distribu˛ie
Anexa II.1.E. Factori de corec˛ie pentru sarcina hidrodinamic„
Anexa II.1.F. Consumul anual de energie electric„ auxiliar„
Anexa II.1.G. Exemplu de calcul pentru un subsistem

II.1 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR


DE ŒNC√LZIRE

II.1.1. Obiective ∫i domenii de aplicare


Metodologia de calcul are la baz„ pachetul de standarde europene privind performan˛a
energetic„ a cl„dirilor, elaborat ca suport pentru aplicarea Directivei 2002/91/CE privind
performan˛a energetic„ a cl„dirilor, ∫i r„spunde cerin˛elor din Legea nr. 372/2005 privind
performan˛a energetic„ a cl„dirilor.
Partea II.1 descrie structura metodei de calcul a consumului de energie termic„ pentru
Ónc„lzirea unei cl„diri ∫i a eficien˛ei energetice a sistemului de Ónc„lzire p‚n„ la bran∫amentul
cl„dirii. Se va lua Ón calcul performan˛a energetic„ a sursei de c„ldur„ numai Ón cazul cl„dirilor cu
surs„ termic„ individual„.
Aplicarea metodei de calcul depinde de tipul instala˛iilor de Ónc„lzire. O clasificare a instala˛iilor
de Ónc„lzire este prezentat„ Ón anexa II.1.A.
Metoda de calcul poate fi utilizat„ pentru urm„toarele aplica˛ii:
— evaluarea conformit„˛ii cu normele care prev„d limite de consum energetic;
— optimizarea performan˛ei energetice a unei cl„diri Ón proiectare prin aplicarea metodei pentru
mai multe variante posibile de realizare;
— stabilirea unui nivel conven˛ional de performan˛„ energetic„ pentru cl„dirile existente;
— certificarea performan˛ei energetice a cl„dirilor;
163

— evaluarea efectului asupra unei cl„diri existente al m„surilor posibile de conservare a


energiei, prin calcularea necesarului energetic cu sau f„r„ implementarea m„surilor de reabilitare;
— predic˛ia resurselor energetice necesare Ón viitor la scar„ na˛ional„ sau interna˛ional„, prin
calcularea necesarului energetic al unor cl„diri reprezentative pentru Óntregul segment de cl„diri.

II.1. 2. Normative ∫i standarde conexe


Sunt cuprinse referin˛e datate sau nedatate, prevederi din alte publica˛ii citate Ón text ∫i
enumerate mai jos. Pentru referin˛ele datate, modific„rile sau revizuirile ulterioare ale acestora nu
se aplic„ dec‚t dac„ sunt incluse prin modificare sau revizuire. Pentru referin˛ele nedatate se
aplic„ ultima edi˛ie a publica˛iei la care se face referin˛„.
SR EN ISO 13790 — Performan˛a termic„ a cl„dirilor. Calculul necesarului de energie pentru
Ónc„lzire
SR 4839 — Instala˛ii de Ónc„lzire. Num„r anual de grade-zile
Metodologie de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor — Partea I.

II.1. 3. Simboluri ∫i defini˛ii


II.1.3.1. Defini˛ii
Pentru utilizarea acestei norme sunt valabile defini˛iile cuprinse Ón SR EN ISO 7345, precum ∫i
urm„toarele defini˛ii:
II.1.3.1.1. Perioada de calcul
Perioada de timp considerat„ la calcularea pierderilor de c„ldur„ ∫i aporturilor (lun„, zi,
perioad„ etc.).
II.1.3.1.2. Spa˛iu Ónc„lzit
Camer„/Ónc„pere Ónc„lzit„ av‚nd temperatura interioar„ constant„, prestabilit„ (set-point).
II.1.3.1.3. Zon„ termic„
Acea parte a spa˛iului Ónc„lzit/cl„dirii care are urm„toarele caracteristici:
— aceea∫i temperatur„ interioar„ de referin˛„ (set-point);
— varia˛ie spa˛ial„ neglijabil„ a temperaturii interioare.
II.1.3.1.4. Necesarul de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea cl„dirii
C„ldura care trebuie furnizat„ spa˛iului Ónc„lzit pentru a men˛ine temperatura interioar„ la o
valoare constant„ prestabilit„ (set-point, referin˛„).
II.1.3.1.5. Consumul de energie pentru Ónc„lzire
Energia livrat„ sistemului de Ónc„lzire pentru a satisface necesarul de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea
cl„dirii.
II.1.3.1.6. Eficien˛a energetic„ a re˛elei de distribu˛ie
Raportul dintre energia consumat„ pentru Ónc„lzire ∫i/sau pentru furnizarea a.c.c. utiliz‚nd un
sistem adiabatic de distribu˛ie ∫i energia consumat„ Ón acela∫i scop utiliz‚nd o re˛ea real„ de
distribu˛ie.
II.1.3.1.7. Eficien˛a energetic„ a consumatorului
Raportul dintre energia consumat„ pentru Ónc„lzirea unui spa˛iu cu un sistem ideal de emisie a
c„ldurii care conduce la o distribu˛ie uniform„ a temperaturii interioare ∫i energia consumat„ Ón
acela∫i scop utiliz‚nd un consumator real cu un sistem real de reglare, care conduce la o
distribu˛ie neuniform„ a temperaturii interioare.
II.1.3.1.8. Eficien˛a energetic„ a instala˛iei de Ónc„lzire
Raportul dintre necesarul de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea cl„dirii ∫i consumul de energie pentru
Ónc„lzire.
II.1.3.1.9. Pierderi de c„ldur„ ale cl„dirii
Suma dintre pierderile de c„ldur„ prin transmisie ∫i ventilare.
II.1.3.1.10. Pierderi de c„ldur„ ale re˛elei de distribu˛ie
Pierderile de c„ldur„ ale sistemului de distribu˛ie spre spa˛ii Ónc„lzite sau neÓnc„lzite. Aceste
pierderi includ pierderile recuperabile de c„ldur„.
II.1.3.1.11. Pierderi de c„ldur„ ale sistemului de emisie
Pierderile de c„ldur„ la nivelul corpurilor de Ónc„lzire cauzate de distribu˛ia neuniform„ a
temperaturii interioare ∫i de sistemul real de reglare.
II.1.3.1.12. Pierderi de c„ldur„ ale sursei de c„ldur„
Pierderile de c„ldur„ ale generatorului de c„ldur„ care apar at‚t Ón timpul func˛ion„rii, c‚t ∫i pe
durata nefunc˛ion„rii, precum ∫i pierderile de c„ldur„ generate de reglarea real„ a func˛ion„rii
sursei; aceste pierderi con˛in pierderi recuperabile de c„ldur„.
164

II.1.3.1.13. Pierderile totale de c„ldur„ ale sistemului de Ónc„lzire


Suma pierderilor de c„ldur„ ale emisiei, re˛elei de distribu˛ie ∫i sursei. Aceste pierderi con˛in ∫i
pierderile recuperabile de c„ldur„.
II.1.3.1.14. Coeficientul de (func˛ionare Ón) sarcin„ redus„
Raportul dintre c„ldura furnizat„ pe durata perioadei de calcul ∫i valoarea maxim„ a c„ldurii pe
care ar putea s„ o furnizeze sursa Ón aceea∫i perioad„.
II.1.3.1.15. Energia primar„
Energia care nu a constituit Ónc„ subiectul vreunui proces de conversie sau transformare
(exemplu: energia con˛inut„ Ón petrolul existent, dar neexploatat Ónc„).
II.1.3.1.16. Pierderi recuperabile (utilizabile) de c„ldur„ ale sistemului de Ónc„lzire
Acea parte a pierderilor de c„ldur„ ale unui sistem de Ónc„lzire ∫i furnizare a a.c.c. care se
poate recupera Ón scopul reducerii necesarului de c„ldur„ pentru Ónc„lzire.
II.1.3.1.17. Pierderi recuperate (utilizate) de c„ldur„ ale sistemului de Ónc„lzire
Acea parte a pierderilor recuperabile de c„ldur„ care reduc necesarul de c„ldur„ pentru
Ónc„lzire ∫i care nu sunt luate direct Ón calcul prin reducerea pierderilor de c„ldur„ ale sistemului
de Ónc„lzire.
II.1.3.1.18. Perioada de Ónc„lzire (perioada de func˛ionare a sistemului de Ónc„lzire)
Perioada de timp Ón care sistemul de Ónc„lzire furnizeaz„ energie termic„ pentru satisfacerea
necesarului de c„ldur„ pentru Ónc„lzire ∫i preparare a a.c.c.

II.1.3.2. Simboluri ∫i unit„˛i de m„sur„


Œn acest document sunt utilizate urm„toarele simboluri, unit„˛i ∫i indici:

Simboluri ∫i unit„˛i de m„sur„

Simbol Denumirea m„rimii UM


c C„ldur„ specific„ J/(kg·K)
e Coeficient de performan˛„ a sistemului (factor de extrapolare) —
E Energie primar„ J
f Factor de conversie —
m Mas„ kg
.
M Debit masic Kg/s
t Timp, perioada de timp s
T Temperatur„ termodinamic„ K
Q Cantitate de c„ldur„; energie J
Φ Putere termic„ W
V Volum m3
.
V Debit volumic m3/s
W Energie electric„ auxiliar„ J
η Eficien˛„, randament —
θ Temperatur„ °C
ρ Densitatea apei kg/m3

Indici
a aer gs Aporturi r Recuperat
c Control h C„ldur„ s Stocat
d Distribu˛ie i Interior t Total
in Intrare Ón sistem l pierderi out Ie∫ire din sistem
em Emisie nr Pierderi nerecuperate w A.c.c.
e Exterior off Off/oprit x indice
f Final on On/pornit 0 Moment ini˛ial
g Generare p primar
gl Pierderi la generare
165

II.1.4. Principiul metodei de calcul


II.1.4.1. Consumul de energie pentru Ónc„lzirea cl„dirilor
Pentru o perioad„ determinat„ (an, lun„, s„pt„m‚n„) consumul de energie pentru Ónc„lzirea
cl„dirilor, Qf,h, se calculeaz„ cu rela˛ia urm„toare:

Qf,h = (Qh — Qrhh — Qrwh) + Qth [J] (1.1)

Ón care:
Qh = necesarul de energie pentru Ónc„lzirea cl„dirii, calculat conform capitolului 1.5, Ón
Joule (J);
Qrhh = c„ldura recuperat„ de la subsistemul de Ónc„lzire (componente termice sau electrice),
Ón Joule (J)†; aceast„ component„ reprezint„ o parte a lui Qth;
Qrwh = c„ldura recuperat„ de la subsistemul de preparare a a.c.c. (componente termice sau
electrice) ∫i utilizat„ pentru Ónc„lzirea cl„dirii, Ón Joule (J);
Qth = pierderile totale de c„ldur„ ale subsistemului de Ónc„lzire, Ón Joule (J); aceste pierderi
includ componenta Qrhh (figura 1.1).

Figura II.1.1 — Consumul de energie pentru Ónc„lzirea cl„dirilor

II.1.4.2. Consumuri auxiliare de energie


Energia auxiliar„, de obicei sub forma energiei electrice, este utilizat„ pentru ac˛ionarea
pompelor de circula˛ie, ventilatoarelor, vanelor ∫i dispozitivelor automate de reglare, m„surare ∫i
control. Consumul auxiliar de energie poate fi disponibil ca valoare pentru fiecare subsistem
(Ónc„lzire Wh, respectiv a.c.c. Ww) sau ca valoare global„ (W). O parte din energia auxiliar„ poate
fi recuperat„ sub form„ de c„ldur„, Qrx.

II.1.4.3. Pierderi de c„ldur„ recuperabile ∫i recuperate


Œn cazul unei cl„diri sau al unei p„r˛i dintr-o cl„dire nu toate pierderile de c„ldur„ ale sistemului
de Ónc„lzire ob˛inute prin calcul sunt Ón mod obligatoriu pierdute. O parte din valoarea calculat„
este recuperabil„.
Exemplu: pierderile termice ale unei conducte sunt nerecuperabile doar dac„ aceasta nu se
afl„ Ón interiorul cl„dirii. Altfel, emisia termic„ a conductei poate contribui la Ónc„lzirea spa˛iului,
pierderile termice devenind recuperabile.
Valoarea pierderilor recuperate depinde de factorul de utilizare (raportul degajare/pierdere),
deoarece dac„ degaj„rile termice dintr-un spa˛iu Ónc„lzit sunt foarte mari comparativ cu pierderile
de c„ldur„ ale spa˛iului, atunci doar o mic„ parte din degaj„rile termice vor fi recuperate.
166

Se face distinc˛ie Óntre dou„ tipuri de pierderi de c„ldur„ recuperate:


1. — pierderi de c„ldur„ recuperate care sunt luate Ón mod direct Ón calcul prin reducerea
pierderilor de c„ldur„.
Spre exemplu, o parte substan˛ial„ a energiei auxiliare consumate de subsistemul de distribu˛ie
se transform„ Ón c„ldur„ ∫i se transmite direct apei calde. Aceast„ parte a pierderilor de c„ldur„
recuperate se ia ulterior Ón considerare la calcularea performan˛ei energetice a subsistemului de
distribu˛ie.
2. — pierderi de c„ldur„ recuperate care sunt luate Ón calcul prin reducerea necesarului de
c„ldur„ pentru Ónc„lzirea cl„dirii.
Spre exemplu, pierderile de c„ldur„ ale unui vas de stocare a a.c.c. pot contribui la Ónc„lzirea
Ónc„perii.
Aceast„ parte a pierderilor de c„ldur„ recuperate nu este luat„ Ón calcul la determinarea
performan˛ei energetice a subsistemului de preparare a a.c.c., ci este considerat„ prin reducerea
necesarului de c„ldur„ pentru Ónc„lzire deoarece valoarea pierderilor de c„ldur„ recuperate
depinde de interac˛iunea dintre anvelopa cl„dirii ∫i vasul de stocare.

II.1.4.4. Necesarul de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea cl„dirilor


Necesarul de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea unei cl„diri, Qh se calculeaz„ conform capitolului 1.5.
Documentul recomandat pentru calculul necesarului de c„ldur„ al cl„dirilor este SR EN ISO 13790.
Metoda prezentat„ Ón acest standard nu ia Ón considerare pierderile sistemelor de Ónc„lzire
cauzate de neuniformitatea distribu˛iei temperaturii interioare, de ineficien˛a sistemelor de reglare,
de pierderile recuperabile ∫i de energia auxiliar„ care vor fi calculate separat la nivelul
subsistemelor de emisie a c„ldurii ∫i de distribu˛ie.
Efectele Ónc„lzirii intermitente a unei cl„diri utiliz‚nd un dispozitiv ideal de programare pot fi
calculate cu o metod„ detaliat„ Ón SR EN ISO 13790 ∫i sunt luate Ón considerare la determinarea
necesarului de c„ldur„, Qh.

II.1.4.5. Pierderile de c„ldur„ ale instala˛iei de Ónc„lzire, Qth


Pentru calcularea acestor pierderi de c„ldur„ sunt considerate urm„toarele subsisteme ale
sistemului de Ónc„lzire:
— sistemul de transmisie a c„ldurii la consumator, inclusiv dispozitivele de reglare ∫i control;
— sistemul de distribu˛ie a c„ldurii c„tre consumator, inclusiv dispozitivele de reglare ∫i control;
— sistemul de stocare, inclusiv dispozitivele de reglare ∫i control (acolo unde este cazul);
— sistemul de generare a c„ldurii (pentru cl„diri dotate cu surse termice individuale), inclusiv
dispozitivele de reglare ∫i control.

II.1.4.6. Perioade de calcul


Scopul metodei de calcul este determinarea necesarului de energie pentru Ónc„lzirea cl„dirii, a
consumului final ∫i a consumului primar de energie pe durata unui an, Ón cazul sistemului de
Ónc„lzire. Acest obiectiv poate fi realizat Ón dou„ moduri:
— utiliz‚nd datele Ónregistrate pe toat„ durata anului ∫i valori medii;
— prin divizarea anului Óntr-un num„r de perioade de calcul (luni, s„pt„m‚ni), efectu‚nd
calculele pentru fiecare subperioad„ ∫i Ónsum‚nd apoi energia consumat„ Ón fiecare subperioad„.

II.1.4.7. Pierderile de c„ldur„ ale instala˛iei de Ónc„lzire a cl„dirii


Sensul de calcul al pierderilor de c„ldur„ este opus sensului de consum al energiei (sens
energetic). Calculul Óncepe cu determinarea necesarului de energie ∫i se termin„ cu calculul
energiei primare consumate. Necesarul de energie este dat de suma dintre energia termic„
transmis„ cl„dirii de corpurile de Ónc„lzire (sistemul de emisie termic„) ∫i pierderile de c„ldur„
recuperate.
Pentru fiecare subsistem se calculeaz„ pierderile de c„ldur„ Qh,x care se adaug„ energiei
termice transferate, determin‚ndu-se astfel energia consumat„.
Pierderile de c„ldur„ ale unui subsistem includ pierderile recuperabile, dar nu ∫i energia
auxiliar„ consumat„. Dac„ exist„, necesarul de energie electric„, Wx, se calculeaz„ separat. Se
˛ine cont ∫i de faptul c„ pierderile de energie electric„ se adaug„ pierderilor de energie ale
subsistemelor sistemului de Ónc„lzire.
Pentru fiecare subsistem al sistemului de Ónc„lzire, o parte a pierderilor de c„ldur„ ∫i o parte
a pierderilor de energie auxiliar„ sunt recuperabile (∫i utilizate la Ónc„lzirea cl„dirii), form‚nd
Ómpreun„ pierderi de c„ldur„ recuperabile ale fiec„rui subsistem, a∫a cum se arat„ Ón figura 1.2.
Calculele se realizeaz„ pentru fiecare subsistem Ón parte p‚n„ c‚nd se ob˛ine consumul
energetic al subsistemului de generare a c„ldurii (sursa).
167

Figura II.1.2. Direc˛ia de calcul ∫i structura sistemului de alimentare cu c„ldur„

Calculele se realizeaz„ pentru fiecare subsistem Ón parte p‚n„ c‚nd se ob˛ine consumul
energetic al subsistemului de generare a c„ldurii (surs„).
Pierderile recuperate de c„ldur„ ale diferitelor subsisteme sunt calculate ∫i sc„zute din
necesarul de c„ldur„ prin mic∫orarea pierderilor totale de c„ldur„ ale subsistemului Ón cauz„.
Aceast„ abordare nu este din punct de vedere fizic corect„ deoarece pierderile de c„ldur„
recuperate ar trebui sc„zute direct din consumul energetic al fiec„rui subsistem. Totu∫i,
metodologia prezentat„ permite o simplificare semnificativ„ prin care se evit„ calcularea iterativ„ a
pierderilor de c„ldur„ recuperate. Astfel, se calculeaz„ doar o singur„ dat„ aceste pierderi de
c„ldur„ recuperate ∫i se scad din valoarea final„ a pierderilor totale de c„ldur„.
Orice metod„ de calcul pentru un anumit subsistem de instala˛ii trebuie s„ furnizeze
urm„toarele m„rimi:
— consumul de energie termic„ Qin,x sau a pierderilor de c„ldur„;
— consumul de energie electric„, Wx;
— pierderile de c„ldur„ recuperabile, Qr,x
prin utilizarea urm„toarelor date privind subsistemul:
— c„ldura care trebuie furnizat„ (necesarul energetic pentru Ónc„lzire), Qout,x;
— indicatori de performan˛„ energetic„.
Ace∫ti parametri utiliza˛i de metodologia de calcul, valorile tabelare ∫i o metod„ mai detaliat„
de calcul vor fi descrise Ón sec˛iuni separate ale acestei norme relativ la fiecare subsistem
(consumator-emisie, distribu˛ie, stocare ∫i generare-surs„) sau tip de tehnologie.

II.1.4.8. Zonarea sistemului de Ónc„lzire


Structura unui sistem de Ónc„lzire poate fi complex„, incluz‚nd:
— mai multe tipuri de corpuri de Ónc„lzire montate Ón mai multe zone ale cl„dirii;
— o singur„ surs„ de c„ldur„ utilizat„ at‚t pentru diferite sisteme de Ónc„lzire c‚t ∫i pentru
prepararea a.c.c.;
168

— mai multe surse de c„ldur„;


— mai multe sisteme de stocare a energiei (dac„ este cazul);
— diferite tipuri de energie utilizate Ón cl„dire.
Utilizarea valorilor medii globale poate fi nepractic„, necesit‚nd ponderi adecvate, poate fi
imposibil„ sau poate conduce la erori de calcul mult prea mari. Aceste dificult„˛i pot fi solu˛ionate
urm„rind structura sistemului de furnizare a c„ldurii.
Exemplul 1: Consumul de energie ∫i pierderile de c„ldur„ la consumator aferente diferitelor
zone ale sistemului de c„ldur„ se pot calcula separat; ulterior se Ónsumeaz„ valorile aferente
fiec„rei zone ∫i se continu„ cu calculele pentru subsistemul comun de distribu˛ie a c„ldurii.
Exemplul 2: Consumul de energie al diferitelor subsisteme de distribu˛ie/stocare a c„ldurii
pentru Ónc„lzire, respectiv pentru prepararea a.c.c., se poate calcula separat, iar dup„ Ónsumare
se continu„ cu calculele pentru subsistemul comun de generare a c„ldurii.
Exemplul 3: Consumul de energie al unui subsistem de distribu˛ie se poate calcula ∫i repartiza
mai multor subsisteme de generare (surse de energie termic„).
Acest tip de îmodularitate“ este Óntotdeauna posibil dac„ principiul aditivit„˛ii pierderilor de
c„ldur„ este respectat.

II.1.4.9. Metode simplificate ∫i detaliate pentru calculul pierderilor totale de c„ldur„


Pentru determinarea pierderilor totale de c„ldur„ se pot aplica subsistemelor metode
simplificate sau detaliate de calcul, Ón func˛ie de cuno∫tin˛ele tehnice actuale sau standardele
disponibile ∫i de gradul de precizie solicitat.
Nivelul de detaliere a metodologiei de calcul se poate clasifica dup„ cum urmeaz„.
Nivelul A: Pierderile de c„ldur„ sau coeficien˛ii de performan˛„ sunt furniza˛i Óntr-un tabel
pentru Óntregul sistem de Ónc„lzire. Selectarea valorilor potrivite se face Ón concordan˛„ cu tipul
Óntregului sistem de instala˛ii termice.
Nivelul B: Pentru fiecare subsistem, pierderile de c„ldur„, consumurile de energie electric„ sau
coeficien˛ii de performan˛„ sunt tabelate. Selectarea valorilor potrivite se face Ón concordan˛„ cu
tipul subsistemului.
Nivelul C: Pentru fiecare subsistem, pierderile de c„ldur„, consumurile de energie electric„ sau
coeficien˛ii de performan˛„ sunt calcula˛i. Calculele sunt realizate pe baza dimensiunilor sistemului,
sarcinilor termice ∫i altor date considerate constante (sau mediate) pe durata de calcul. Metoda
de calcul ˛ine cont de fenomenul fizic (detaliat sau simplificat) sau corela˛ii.
Nivelul D: Pierderile ∫i coeficien˛ii de performan˛„ sunt calcula˛i Ón urma simul„rilor dinamice,
lu‚nd Ón considerare varia˛ia Ón timp a valorilor variabilelor (temperatura exterioar„, temperatura
apei etc.).

II.1.5. Calculul necesarului de c„ldur„ pentru Ónc„lzirea cl„dirilor


II.1.5.1. Principiul metodei de calcul ∫i datele necesare
Metoda de calcul pentru stabilirea necesarului de c„ldur„ anual al unei cl„diri are la baz„
Óntocmirea unui bilan˛ termic a∫a cum indic„ figura 1.3.
Bilan˛ul energetic include urm„torii termeni (se ia Ón considerare numai c„ldura sensibil„):
— pierderile de c„ldur„ prin transmisie ∫i ventilare de la spa˛iul Ónc„lzit c„tre mediul exterior;
— pierderile de c„ldur„ prin transmisie ∫i ventilare Óntre zonele Ónvecinate;
— degaj„rile interne utile de c„ldur„;
— aporturile solare;
— pierderile de c„ldur„ aferente producerii, distribu˛iei, ced„rii de c„ldur„ ∫i aferente reglajului
instala˛iei de Ónc„lzire;
— energia introdus„ Ón instala˛ia de Ónc„lzire.
Œn func˛ie de structura instala˛iei de Ónc„lzire, Ón bilan˛ se va introduce aportul surselor
alternative ∫i va fi inclus„ energia recuperat„ din diverse surse.

NOT√ — fiin‚nd seama de faptul c„ aporturile de c„ldur„ pot conduce la cre∫terea


temperaturii interioare peste valoarea conven˛ional„ de calcul, pierderile termice suplimentare
corespunz„toare se iau Ón considerare prin intermediul unui factor de utilizare care reduce
aporturile de c„ldur„.
Termenii principali ai bilan˛ului energetic sunt prezenta˛i schematic Ón figura 1.3.
169

Figura II.1.3. — Bilan˛ul energetic privind Ónc„lzirea unei cl„diri

Legenda
Q — necesar de energie pentru Ónc„lzire ∫i preparare ap„ cald„ de consum
Qh — necesar de energie pentru Ónc„lzire
Qoa — degaj„ri de c„ldur„ de la alte aparate
QV — pierderi termice prin ventilare
Qr — energie recuperat„
QVr — c„ldur„ recuperat„ din ventilare
Qhs — pierderi din instala˛ia de Ónc„lzire
QT — pierderi termice prin transmisie
Qm — c„ldura metabolic„
Qhw — c„ldura pentru preparare ap„ cald„
Qs — aporturi solare pasive
QL — pierderi termice totale
Qi — degaj„ri de c„ldur„ interne 1 — conturul zonei Ónc„lzite
Qg — aporturi totale 2 — conturul instala˛iei de ap„ cald„
ηQg — aporturi utile 3 — conturul centralei termice
4 — conturul cl„dirii

II.1.5.2. Procedura de calcul


Procedura de calcul este sintetizat„ Ón cele ce urmeaz„:
1) se definesc limitele spa˛iului Ónc„lzit ∫i, dac„ este cazul ale zonelor diferite ∫i ale spa˛iilor
neÓnc„lzite;
2) Ón cazul Ónc„lzirii sau ventil„rii cu intermiten˛„, se definesc, pentru perioada de calcul,
perioadele care sunt caracterizate de program de Ónc„lzire sau ventilare diferit (de exemplu zi,
noapte, sf‚r∫it de s„pt„m‚n„);
3) Ón cazul calculului pentru o singur„ zon„: se calculeaz„ coeficientul de pierderi al spa˛iului
Ónc„lzit; pentru calcul multi-zonal documentul recomandat este SR EN ISO 13790 anexa B;
4) pentru calculele pe sezonul de Ónc„lzire se define∫te sau se calculeaz„ durata ∫i datele
climatice ale sezonului de Ónc„lzire.
Apoi, pentru fiecare perioad„ de calcul (lun„ sau sezon de Ónc„lzire):
5) se calculeaz„ temperatura interioar„ pentru fiecare perioad„;
6) se calculeaz„ pierderile de c„ldur„ totale, QL;
7) se calculeaz„ degaj„rile interne de c„ldur„, Qi;
8) se calculeaz„ aporturile solare, Qs;
9) se calculeaz„ factorul de utilizare al aporturilor de c„ldur„, η;
10) se calculeaz„ necesarul de c„ldur„, Qh, pentru toate perioadele de calcul;
11) se calculeaz„ necesarul anual de c„ldur„, Qh;
12) se calculeaz„ necesarul de energie pentru Ónc„lzire, Qth, ˛in‚nd seama de pierderile sau
de randamentul instala˛iei de Ónc„lzire.

II.1.5.3. Definirea conturului ∫i a zonelor de calcul


II.1.5.3.1. Contur al spa˛iului Ónc„lzit
Conturul spa˛iului Ónc„lzit const„ Ón toate elementele de construc˛ie care separ„ spa˛iul Ónc„lzit
considerat de mediul exterior sau de zone Ónc„lzite sau spatii neÓnc„lzite adiacente, definite
conform îMetodologiei de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor — Partea I“
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224

II.2 CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A INSTALAfiIILOR


DE VENTILARE ™I CLIMATIZARE

CUPRINS
II.2.1 Terminologie, clasificarea sistemelor de ventilare ∫i climatizare ∫i aer condi˛ionat.
II.2.2 Nota˛ii
II.2.3 Calculul temperaturii interioare Ón perioada de var„; verificarea confortului interior;
oportunitatea climatiz„rii
II.2.4 Calculul necesarului de energie pentru r„cirea cl„dirilor — metod„ de calcul lunar„
II.2.5 Calculul necesarului de energie pentru r„cirea cl„dirilor — metod„ de calcul orar„
II.2.6 Calculul debitelor de aer pentru ventilare natural„ ∫i mecanic„
II.2.7 Calculul consumului de energie pentru ventilarea cl„dirilor
II.2.8 Calculul consumului anual de energie pentru sistemele centralizate ∫i descentralizate de
climatizare ∫i aer condi˛ionat

ANEXE:
Anexa II.2.A. Date climatice
Anexa II.2.B. Calcul multizon„ utiliz‚nd cuplajul termic Óntre zone adiacente
Anexa II.2.C. Date pentru calculul aporturilor solare
Anexa II.2.D. Date de intrare conven˛ionale
Anexa II.2.E. Ipoteze ∫i valori necesare proiect„rii instala˛iilor de ventilare ∫i climatizare
Anexa II.2.F. Date privind coeficien˛ii de presiune dinamica Cp datora˛i v‚ntului
Anexa II.2.G. Caracteristici de permeabilitate ale cl„dirii
Anexa II.2.H. Calculul coeficientului de recirculare Crec
Anexa II.2.I. Degaj„ri medii de umiditate de la surse interne, g/h,m2
Anexa II.2.J. Coeficient de consum specific de energie electric„ pentru umidificare, Wh/g
Anexa II.2.K. Num„r de ore de func˛ionare pe an la sarcin„ nominal„ (echivalent energie)
Anexa II.2.L. Valori recomandate pentru puterea specific„ a ventilatorului, Psp (W/m3/h)

Documente recomandate
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
306
307
308
309
310
311
312
313
314
315
316
317
318
319
320
321
322
323
324
325

II. 3. CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A


INSTALAfiIILOR DE AP√ CALD√ DE CONSUM

CUPRINS
II.3.1. Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, nota˛ii
II.3.2. Clasificarea instala˛iilor de alimentare cu ap„ cald„ de consum
II.3.3. Energia util„ pentru instala˛iile de alimentare cu ap„ cald„ de consum
II.3.4. Recuperarea pierderilor de c„ldur„
II.3.5. Energia auxiliar„ total„ necesar„ pentru instala˛ia de alimentare cu ap„ cald„ de consum
II.3.6. Necesarul de c„ldur„ pentru prepararea apei calde de consum (energia util„ net„)
II.3.7. Pierderile de c„ldur„ aferente furniz„rii la consumator a apei calde de consum
II.3.8. Metoda de calcul a necesarului de energie termic„ aferent sistemelor de distribu˛ie a
apei calde de consum
II.3.9. Pierderile de c„ldur„ pe conductele de distribu˛ie a apei calde de consum
II.3.10. Pierderile de c„ldur„ aferente unei re˛ele de distribu˛ie a apei calde de consum, Ón
cazul prezen˛ei re˛elei de recirculare a apei calde de consum
II.3.11. Pierderile de c„ldur„ aferente echipamentelor montate la punctele de consum
II.3.12. Pierderile auxiliare de energie aferente sistemelor de distribu˛ie a apei calde de consum
II.3.13. Pierderi auxiliare de energie necesar„ pentru Ónc„lzirea electric„ a traseelor
II.3.14. Energia auxiliar„ necesar„ func˛ion„rii pompelor
II.3.15. Pierderi de c„ldur„ recuperabile, recuperate ∫i nerecuperabile
II.3.16. Metoda de calcul a necesarului de energie termic„ aferent echipamentelor de preparare
∫i acumulare a apei calde de consum
II.3.17. Pierderile de c„ldur„ aferente echipamentelor de preparare a apei calde de consum
II.3.18. Pierderile de c„ldur„ aferente conductelor de distribu˛ie a agentului termic primar
II.3.19. Pierderile de c„ldur„ aferente echipamentelor de preparare a apei calde de consum
II.3.20. Propor˛iile de calcul ale c„ldurii necesare prepar„rii apei calde menajere Ón sistemele
combinate
II.3.21. Pierderile de c„ldur„ recuperabile, recuperate ∫i nerecuperabile

Anexe
Anexa II.3.A. Utilizarea valorilor specifice de ap„ cald„ pentru consum din STAS 1478
Anexa II.3.B. Valori pentru îa“ ∫i Nu pentru diferite tipuri de cl„diri ∫i activit„˛i, cu excep˛ia
cl„dirilor de locuit
Anexa II.3.C. Indicele mediu de ocupare a locuin˛elor din Rom‚nia
Anexa II.3.D. Necesarul/consumul zilnic de ap„ cald„ de consum
Anexa II.3.E. Volumul necesar de ap„ cald„ de consum calculat pentru locuin˛e unifamiliale
Anexa II.3.F. Pierderi de energie la consumator Ón raport cu temperatura de utilizare, num„rul
de utilizatori pe zi ∫i volumul de ap„ estimat la o utilizare
Anexa II.3.G. Calculul pierderilor de c„ldur„ aferente conductelor de distribu˛ie
Anexa II.3.H. Calculul pierderilor de c„ldur„ aferente conductelor de distribu˛ie a apei calde de
consum, Ón func˛ie de lungimea conductelor
Anexa II.3.I. Calculul pierderilor de c„ldur„ aferente conductelor de distribu˛ie a apei calde de
consum, Ón func˛ie de lungimea conductelor, pentru cl„diri de locuit
Anexa II.3.J. Calculul pierderilor de c„ldur„ din sistemul de distribu˛ie, Ón func˛ie de m„rimea
consumului anual de energie pentru producerea apei calde de consum
Anexa II.3.K. Calculul pierderilor de c„ldur„ aferente conductelor de distribu˛ie a apei calde de
consum, utiliz‚nd o metod„ detaliat„ de calcul
Anexa II.3.L. Calculul consumului de energie electric„ necesar„ pompelor de circula˛ie
Anexa II.3.M. Calculul pierderilor de c„ldur„ pe traseele conductelor de transport a agentului
termic primar
326
327
328
329
330
331
332
333
334
335
336
337
338
339
340
341
342
343
344
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
355
356
357
358
359
360
361
362
363
364

II.4. CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ™I AL EFICIENfiEI ENERGETICE A


INSTALAfiIILOR DE ILUMINAT

CUPRINS
II.4.1. Introducere
II.4.2. Normative ∫i standarde conexe
II.4.3. Defini˛ii, simboluri
II.4.4. Calculul energiei electrice anuale utilizate pentru iluminat
II.4.5. Recomand„ri privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu
respectarea condi˛iilor de confort vizual

Anexe

Anexa II.4.A.1. Metoda simplificat„


Anexa II.4.B.1. Puteri specifice consumate pentru iluminatul interior general recomandate Ón
vederea reabilit„rii sistemelor de iluminat
365
366
367
368
369
370
371
372
373
374
375
376
377
378
379
380
381
382
383
384

II.5. METODE SIMPLIFICATE DE CALCUL AL PERFORMANfiEI ENERGETICE A


INSTALAfiIILOR DIN CL√DIRI

CUPRINS
II.5.1. Varia˛ia temperaturii interioare Ón spa˛ii locuite/ocupate nedotate cu sisteme de
climatizare. Metod„ orar„ analitic„ simplificat„
II.5.2. Necesarul de frig al unui spa˛iu ocupat (metoda orar„ simplificat„)
II.5.3. Necesarul de c„ldur„ anual normal pentru Ónc„lzire
II.5.4. Metodologie de determinare a consumului anual normal de c„ldur„ pentru prepararea
apei calde de consum

Anexe

Anexa II.5.A. Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intr„ Ón componen˛a
elementelor de construc˛ie opace afectate de pun˛i termice
Anexa II.5.B. Transformarea unei structuri neomogene (multistrat) Óntr-o structur„ echivalent„
omogen„. Metod„ aproximativ„
Anexa II.5.C. Temperatura exterioar„ de referin˛„ modificat„ a unui element de Ónchidere opac
adiacent mediului exterior
Anexa II.5.D. Parametrii climatici exteriori utiliza˛i Ón scopul verific„rii temperaturii Ón spa˛iile
ocupate/locuite, Ón lipsa dot„rii acestora cu instala˛ii ∫i sisteme de condi˛ionare a
aerului
Anexa II.5.E. Determinarea aporturilor interioare de c„ldur„
385
386
387
388
389
390
391
392
393
394
395
396
397
398
399
400
401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
ANEXA Nr. 3

METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANfiEI ENERGETICE A CL√DIRILOR


PARTEA a III-a — AUDITUL ™I CERTIFICATUL DE PERFORMANfi√ A CL√DIRII
Indicativ Mc 001/3 — 2006

III. AUDITUL ™I CERTIFICATUL DE PERFORMANfi√ A CL√DIRII

CUPRINS

III.1. Introducere
III.2. Capitolul I: Auditul energetic al cl„dirii
III.2.1. Obiect, domeniu de aplicare, referin˛e normative, terminologie, nota˛ii
III.2.2. Evaluarea performan˛elor energetice ale cl„dirilor
III.2.3. Indicatori ai eficien˛ei economice a solu˛iilor tehnice de reabilitare/modernizare
energetic„ a cl„dirilor existente
III.2.4. Stabilirea solu˛iilor tehnice de cre∫tere a performan˛ei energetice pentru construc˛ie
∫i instala˛ii, aplicabile cl„dirilor
III.3. Capitolul al II-lea: certificatul de performan˛„ energetic„ al cl„dirii
III.3.1. Obiect, domeniu de aplicare, referin˛e normative, terminologie, nota˛ii
III.3.2. Elaborarea certificatului de performan˛„ energetic„ al unei cl„diri
III.3.3. Con˛inutul certificatului de performan˛„ energetic„ al unei cl„diri
III.3.4. Notarea cl„dirilor Ón vederea certific„rii energetice a acestora

Anexe

Anexa III.1. Fi∫a de analiz„ termic„ ∫i energetic„ (model)


Anexa III.2. Solu˛ii tehnice de modernizare energetic„ a cl„dirilor
Anexa III.3. Solu˛ii de modernizare termotehnic„ a anvelopei construc˛iei — elemente de
construc˛ie opace (Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu — UAUIM)
Anexa III.4. Solu˛ii de Ómbun„t„˛ire a t‚mpl„riei exterioare (Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu —
UAUIM)
Anexa III.5. Lista solu˛iilor tehnice propuse pentru modernizarea energetic„ a cl„dirilor de
locuit alimentate de la sistem centralizat de alimentare cu c„ldur„
Anexa III.6. Lista solu˛iilor tehnice propuse pentru modernizarea energetic„ a cl„dirilor de
locuit individuale sau Ón∫iruite dotate cu surs„ proprie de c„ldur„
Anexa III.7. Date primare privind costul m„surilor de reabilitare ∫i modernizare pentru analiza
economic„ Ón cadrul auditului energetic al cl„dirilor
Anexa III.8. Model de certificat de performan˛„ energetic„ al cl„dirii
Anexa III.9. Rezisten˛e termice corectate pentru cl„direa de referin˛„
Anexa III.10. Consumuri specifice de c„ldur„ pentru prepararea apei calde de consum pentru
cl„direa de referin˛„

III. AUDITUL ™I CERTIFICATUL DE PERFORMANfi√ A CL√DIRII

III.1./ Introducere

Aceast„ reglementare tehnic„ face parte dintr-o serie de trei documente care alc„tuiesc
Ómpreun„ Metodologia de calcul a performan˛ei energetice a cl„dirilor, denumit„ Ón cele ce
urmeaz„ Metodologie.
Auditul energetic al unei cl„diri urm„re∫te identificarea principalelor caracteristici termice ∫i
energetice ale construc˛iei ∫i ale instala˛iilor aferente acesteia ∫i stabilirea, din punct de vedere
tehnic ∫i economic, a solu˛iilor de reabilitare sau modernizare termic„ ∫i energetic„ a construc˛iei
∫i a instala˛iilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor ob˛inute din activitatea de analiz„ termic„ ∫i
energetic„ a cl„dirii.
Certificatul de performan˛„ energetic„ al unei cl„diri urm„re∫te declararea ∫i afi∫area
performan˛ei energetice a cl„dirii, prezentat„ Óntr-o form„ sintetic„ unitar„, cu detalierea
principalelor caracteristici ale construc˛iei ∫i instala˛iilor aferente acesteia, rezultate din analiza
termic„ ∫i energetic„.
Metodologia de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor se adreseaz„ inginerilor constructori
∫i de instala˛ii, arhitec˛ilor ∫i, Ón general, speciali∫tilor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul
energeticii construc˛iilor ∫i al c„rei scop Ól reprezint„ evaluarea ∫i cre∫terea performan˛ei energetice
a construc˛iilor ∫i instala˛iilor aferente acestora.
420

Metodologia de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor se refer„ la toate cl„dirile, Ón


cadrul c„rora se desf„∫oar„ activit„˛i care necesit„ asigurarea unui anumit grad de confort ∫i
regim termic, potrivit reglement„rilor tehnice Ón domeniu, Ón condi˛ii de consum redus de energie.

III.2. Capitolul I: Auditul energetic al cl„dirii

III.2.1. Obiect, domeniu de aplicare, referin˛e normative, terminologie, nota˛ii

III.2.1.1. Domeniu de aplicare

Cl„dirile sunt grupate Ón dou„ mari categorii, Ón func˛ie de destina˛ia principal„ a acestora,
dup„ cum urmeaz„:
A. Cl„diri de locuit (din sectorul reziden˛ial):
— cl„diri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau Ón∫iruite, tip duplex ∫.a.);
— cl„diri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri).
B. Cl„diri cu alt„ destina˛ie dec‚t locuin˛e (din sectorul ter˛iar):
— birouri;
— cl„diri de Ónv„˛„m‚nt (cre∫e, gr„dini˛e, ∫coli, licee, universit„˛i);
— c„mine, internate;
— spitale, policlinici;
— hoteluri ∫i restaurante;
— cl„diri pentru sport;
— cl„diri pentru servicii de comer˛ (magazine, spa˛ii comerciale, sedii de firme, b„nci);
— cl„diri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee);
— alte tipuri de cl„diri consumatoare de energie (de exemplu: cl„diri industriale cu regim
normal de exploatare).
Prevederile metodologiei nu se aplic„ la urm„toarele categorii de cl„diri:
— cl„diri ∫i monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii,
fie au valoare arhitectural„ sau istoric„ deosebit„, c„rora dac„ li se aplic„ cerin˛ele, li s-ar
modifica Ón mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
— cl„diri utilizate ca l„ca∫uri de cult sau pentru alte activit„˛i cu caracter religios;
— cl„diri provizorii prev„zute a fi utilizate pe perioade de p‚n„ la 2 ani, din zone industriale,
ateliere ∫i cl„diri nereziden˛iale din domeniul agricol care necesit„ un consum redus de
energie:
— cl„diri nereziden˛iale care sunt destinate a fi utilizate mai pu˛in de 4 luni pe an;
— cl„diri independente, cu o arie util„ mai mic„ de 50 m2;
— cl„diri cu regim special de exploatare.
Realizarea auditului energetic al unei cl„diri presupune parcurgerea a trei etape:
1. Evaluarea performan˛ei energetice a cl„dirii Ón condi˛ii normale de utilizare, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construc˛ie — instala˛ii aferente (Ónc„lzire, ap„ cald„ de
consum, ventilare, climatizare, iluminat).
2. Identificarea m„surilor de modernizare energetic„ ∫i analiza eficien˛ei economice a acestora.
3. Œntocmirea raportului de audit energetic.
III.2.1.2. Documente de referin˛„

[1] * * * Legea nr. 372/2005 privind performan˛a energetic„ a cl„dirilor


[2] * * * Metodologia de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor. Partea I —
Anvelopa cl„dirii
[3] * * * Metodologia de calcul al performan˛ei energetice a cl„dirilor. Partea a II-a —
Performan˛a energetic„ a instala˛iilor din cl„diri
[4] SR 1907/1-97 Instala˛ii de Ónc„lzire. Necesarul de c„ldur„ de calcul. Prescrip˛ii de
calcul.
[5] SR 1907/2-97 Instala˛ii de Ónc„lzire. Necesarul de c„ldur„ de calcul. Temperaturi
interioare conven˛ionale de calcul.
[6] SR 4839-97 Instala˛ii de Ónc„lzire. Num„rul anual de grade-zile.
[7] * * * Legea nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii.

III.2.1.3. Termeni ∫i defini˛ii


Pentru utilizarea prezentei reglement„ri tehnice se aplic„ termenii ∫i defini˛iile din Legea
nr. 372/2005 ∫i defini˛iile urm„toare:

III.2.1.3.1. Analiz„ termic„ ∫i energetic„ a cl„dirii


Opera˛iune prin care se identific„ principalele caracteristici termice ∫i energetice ale construc˛iei
∫i ale instala˛iilor aferente acesteia ∫i determinarea consumurilor anuale de energie pentru
Ónc„lzirea spa˛iilor, ventilare/climatizare, ap„ cald„ de consum ∫i iluminat
421

III.2.1.3.2 Audit energetic al unei cl„diri


Procedur„ sistematic„ de ob˛inere a unor date despre profilul consumului energetic existent al
unei cl„diri, de identificare ∫i de cuantificare a m„surilor pentru realizarea unor economii de
energie, precum ∫i de raportare a rezultatelor

III.2.1.3.3 Dosar de audit energetic


Ansamblu de documente cu rol de trasabilitate pentru totalitatea opera˛iunilor legate de
activitatea de audit energetic al unei cl„diri

III.2.1.3.4 Raport de audit energetic


Document tehnic care con˛ine descrierea modului Ón care a fost efectuat auditul, a principalelor
caracteristici termice ∫i energetice ale cl„dirii, a m„surilor propuse de modernizare energetic„ a
cl„dirii ∫i instala˛iilor interioare aferente acesteia, precum ∫i a principalelor concluzii referitoare la
m„surile eficiente din punct de vedere economic

III.2.1.3.5 Utilizarea eficient„ a energiei


Œndeplinirea condi˛iilor specifice pentru asigurarea condi˛iilor normale de locuire, cu un consum
de energie termic„ ∫i electric„ c‚t mai redus

III.2.1.3.6 Cl„dire de referin˛„


Cl„dire av‚nd Ón principiu acelea∫i caracteristici de alc„tuire ca ∫i cl„direa real„ ∫i Ón care se
asigur„ utilizarea eficient„ a energiei

III.2.1.3.7 M„sur„ de modernizare energetic„


Interven˛ie asupra construc˛iei ∫i instala˛iilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului
de energie al cl„dirii

III.2.1.3.8 Durat„ de via˛„ a solu˛iei de modernizare


Durata de via˛„ estimat„ pentru solu˛ia de modernizare analizat„, pentru care parametrii
considera˛i se p„streaz„ neschimba˛i fa˛„ de stadiul ini˛ial, la momentul aplic„rii solu˛iei respective

III.2.1.3.9 Durat„ de recuperare a investi˛iei


Durata de recuperare a investi˛iei prin economia realizat„ Ón urma reducerii consumului de
energie, datorat„ aplic„rii m„surilor de reabilitare/modernizare energetic„

III.2.1.3.10 Valoare net„ actualizat„


Proiec˛ia la momentul î0“ a tuturor costurilor implicate de aplicarea unei m„suri/solu˛ii de
modernizare energetic„ a cl„dirii, Ón func˛ie de rata de depreciere a monedei considerate — sub
forma deprecierii medii anuale ∫i de rata medie anual„ a cre∫terii costului energiei

III.2.1.3.11 Cost al unit„˛ii de energie economisit„


Costul unit„˛ii de energie ob˛inut„ prin modernizare energetic„ a cl„dirii, determinat ca raport
Óntre valoarea investi˛iei datorat„ aplic„rii unei m„suri sau pachet de m„suri de modernizare
energetic„ ∫i economia de energie realizat„ prin implementarea acesteia pe durata de via˛„ a
m„surii de modernizare energetic„

III.2.1.3.12 Consum normal de energie


Consumul de energie termic„/electric„ Ón scopul realiz„rii st„rii de confort termic
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439
440
441
442
443
444
445
446
447
448
449
450
451
452
453
454
455
456
457
458
459
460
461
462
463
464
465
466
467
468
469
470
471
472
473
474
475
476
477
478
479
480
481
482
483
484
485
486
487
488
489
490
491
492
493
494
495
496
497
498
499