Sunteți pe pagina 1din 25

ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)

 Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec → 1 patrat = 0.02”


-25 mm/sec→ 1 patrat= 0.04”
 Derivatiile – Standard ( D1,D2,D3)
-Unipolare (aVR, aVL, aVF)
-Precordiale (V1,V2 )→ drepte
(V3,V4)→ intermediare
(V5,V6)→stangi

 Interpretarea traseul electrocardiogramei:


-unda P → depolarizare atriala.
-complexul QRS→ depolarizare ventriculara.
-unda T→repolarizare ventriculara.

 Interpretarea unui traseu EKG presupune:


1. Determinarea ritmului cardiac.
2. Determinarea frecventei cardiace.
3. Determinarea axei electrice a inimii.
4. Analiza undei P.
5. Analiza intervalului PR sau PQ.
6. Analiza complexului QRS.
7. Analiza segmentului ST.
8. Analiza undei T.
9. Analiza undei U.
10. Analiza intervalului QT.
1. Ritmul cardiac

 Regulat – sinusal
-Jonctional- superior
-mijlociu
- inferior
 Neregulat – fibrilatie atriala
-Flutter atrial
A. Ritmul sinunal

 Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ.


 55-80/min
 Unda P-durata 0.06”-0.11”
-amplitudine 2-2.5mm

B. Ritmul jounctional superior

 Depolarizarea atriala se realizeaza inaintea depolarizarii ventriculare si este in sens


invers.
 Unda P negative inaintea complexului QRS.

C. Ritmul jounctional mijlociu

 Depolarizarea atriala se realizeaza concomitant cu depolarizarea ventriculara.


 Complexul QRS se suprapune pe unda P care nu se vede.
D. Ritmul jounctional inferior

 Depolarizarea atriala se realizeaza dupa depolarizarea ventriculara si este in sens


invers.
 Unda P negative dupa complexul QRS.

I. Fibrilatia atriala

 Lipseste unda P si apare unda f de fibrilatie.


 Ritm neregulat.
 Frecventa= 400-600/min

II . Flutter atrial

 Lipseste unda P si apare unda F de Flutter atrial.


 Ritm neregulat.
 Frecventa= 250-400/ min
2. Frecventa cardiac

 Pentru ritmurile regulate se foloseste schema.


 Sau formula → frecventa= 1500/ distanta RR (nr.de patrate mici.
 Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe QRS.

3. Axa electrica a inimii

 Axa electrica normala a inimii este intre 0 – (+90)


 Se calculeaza axa in derivatiile DI si aVF prin calcularea axei QRS in fiecare derivatie
si stabilirea axei intermediare.
HIPERTROFIILE

 Hipertrofia atriala stanga (HAS)

 Unda P larga, plata sau bifida in DI, aVL


 Durata > 0.12”
 P mitral.

 Hipertrofia atriala dreapta (HAD)

 Unda P inalta ascutita > 3mm in DII, DIII, aVF


 P pulmonary.
 Hipertrofia ventriculara stanga (HVS)

 Axa electrica a inimii este la stanga.


 Unda R > 17 mm in V5,V6, si unda S >17 mm in V1,V2.
 Indicele Sokolov-Lyon R V5+ S V2 > 35mm.
 Tulburari secundare de repolarizare in V5, V6 - segment ST subdenivelat.
– unda T negative.

 Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD)

 Axa electrica a inimii este la dreapta.


 Unda R > 7 mm in V1,V2, si unda S >7 mm in V5,V6.
 Indicele Sokolov-Lyon R V1+ S V5 > 10.5 mm.
 Tulburari secundare de repolarizare in V1, V2 - segment ST subdenivelat.
– unda T negative.
Hipertrofia ventriculara dreapta.

TULBURARI DE CONDUCERE (BLOCURI)

 Bloc sinusal (BSA)


 Ritm sinusal dar este ritm neregulat atunci cand apare pauza sinusala.
 Pauza electrica intre doua unde R-R normale.
 Bloc atrioventricular (BAV)
 Sunt 3 Grade:
- Grad I (simplu / partial)
- Grad II ( Mobitz I, Mobitz II, Tip inalt)
- Grad III (total / complet)

 BAV Grad I
 Ritm sinusal.
 Interval PR > 0.20” constant
 Interval PR= unda P + segment PQ + unda Q

 BAV Grad II – Mobitz I


 Ritm neregulat.
 Interval PR se alungeste progresiv pana ce apare unda P blocata.
 BAV Grad II – Mobitz II
 Ritm atrial regulat si ventricular neregulat.
 Interval PR constant.
 Apar unde P blocate, in mod intermittent tip 2:1, 3:1, 4:1

 BAV Grad II – Tip inalt


 Ritm neregulat.
 Bradicardie severa.
 Unda P blocate in numar mare, gradul de blocaj inalt.
 Este un bloc in stadiul care se poate transfera in BAV Grad III.

 BAV Grad III-total


 Ritm regulat. Atriile se contracta constant cu frecventa nodulului sinusal (60-80/min) cu
distanta P-P egale.
 Ventriculii se contracta constant cu frecventa (40-60/ min) data de un centru sub nivelul
jonctiunii cu distanta R-R egale. Intre atriile si ventriculii nu exista legatura.
 Bloc de ram stang (BRS)

 Axa electrica la stanga.


 In precordiale stangi V5,V6 complexul QRS are baza largita > 0.11” si aspect de M sau
platou, aspect de RR’.
 Tulburari de repolarizare in V5,V6 – segment ST negative.
-unda T negative.

 Bloc de ram drept (BRD)

 Axa electrica este aceasi axa inaintea blocului.


 In precordiale drepte V1,V2 complexul QRS are baza largita >0.11” si aspect de M sau
platou, aspect de RSR’.
 Tulburari de repolarizare in V1,V2 – segment ST negative.
-unda T negative.
 Hemiblocuri: - hemibloc stang anterior.(HBSA)
-hemibloc stang posterior.(HBSP)

 Sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW)

 Exista 3 fascicule accesorii:


1.Fascicul Kent → leaga atriile cu ventriculii.
2.Fascicul James→ leaga atriile cu fascicul Hiss.
3.Fibre Manheim→ leaga fascicul Hiss cu ventriculii.
 In DI,DII,DIII.
 Interval PR mic< 0.11”
 La piciorul pantei ascendente a undei R apare unda Delta ∆ pozitiva iar unda T
negative, QRS larg >0.11” .

Tulburari de ritm (Aritmii)


 Clasificarea:
I.Aritmii cu ritm normotrop:
 -Tahicardie sinusala.
 -Bradicardie sinusala.
 -Aritmii sinusale.- Respiratorie - Nerespiratorie
II. Aritmii cu ritm heterotrop:
 -Extrasistole – Atriale – Jonctionale- Ventriculare
 -Tahicardie paroxistica (TP) – Supraventriculara (TPSV)-Ventriculara
(TPV)
 Flutter si fibrilatie atriala.
 Flutter si fibrilatie ventriculara.

 Tahicardie sinusala

 Ritm sinusal.
 Unda P si complexul QRS cu morfologie normal.
 Distantele R-R egale, constant, si mici.
 Frecventa >85/min.

 Bradicardie sinusala
 Ritm sinusal.
 Unda P si complexul QRS cu morfologie normal.
 Distantele R-R egale, constant, si mari.
 Frecventa <55/min.
 Aritmii sinusale

 Nodulul SA descarca neregulat.


 Intervalul R-R neregulat.
 Morfologia undei P si complexului QRS este normala.
 Frecventa este normal dar creste in inspire si scade in expir.

 Extrasistole
 Extrasistola atriala
 Ritm sinusal.
 Unda P modificata, urmata de complex QRS-T normal si o pauza post –extrasistolica
 Tahicardie jonctionala

 Ritm regulat cu frecventa 100-180/min .


 Unda P absenta.
 Apare unda P retrograde.

 Extrasistola jonctionale
 Ritmul depinde de ritmul de baza.
 Unda P care insoteste ESJ este inversata, ingropata sau retrograde.
 QRS normal.
 Aritmiile ventriculare- Ritm Idioventricular

 Frecventa 20-40/min
 Complexul QRS >0.11” de tip extrasistola ventriculara si morfologie modificata.
 Unda p lipseste.

 Ritm Idioventricular accelerat


 Frecventa 40-100/min
 Ritm regulat.
 Unda P lipseste.
 QRS aspect larg.
 Extrasistola ventriculara
 Sistematizata cu ritm:
Bigeminism (1S/1ExV)
Trigeminism (2 S/ 1 ExV)
Cvadrigeminism (3S/1ExV)
 Monofocale sau polifocale.
 Tahicardie paroxistica supraventriculara (TPSV)

 Ritm regulat
 Frecventa 150-250/min
 Unda P si unda T unite si ample.
 QRS normal.

 Tahicardie ventriculara monomorfa

 Acelasi centru descarca cu o frecventa 100-250/min


 Ritm regulat fara unda P vizibila.
 QRS larg.
 Puls absent
 Tahicardie ventriculara polimorfa

 Acelasi dar cu ritm regulat sau neregulat si sunt mai multi centrii care descarca.
 Frecventa 100-250/min
 Puls absent
 QRS larg

 Torsada varfurilor

 Este o varianta de tahicardie ventriculara polimorfa.


 Frecventa 200-250/min
 Fara unda P
 QRS larg
 Intoxicatie cu droguri sau hipomagnezemie.
 Fibrilatie ventriculara

 Asistola

 Artefacte
 Tremor artifacts

 Tulburari de irigatie coronariana

 Supra si subdenivelarea ST

 ST supradenivelat

 >2mm in derivatiile precordiale arata IMA stadiul supaacut 4-6 h si se numeste unda
PARDEE.

 ST subdenivelat

 Ischemie miocardica sau tulburari de repolarizare din hipertrofie ventriculara.


 Infarct miocardic anterior
 Ocluzia coronarei stangi- ramura descendenta anterioara stanga.
 V3,V4 modificari EKG:
 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)
 Infarct miocardic inferior
 Ocluzia artere coronare drepte – ramura deswcendenta posterioara
 DII,DIII,aVF
 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

 Infarct miocardic lateral


 Ocluzia coronare stangi-ramura circumflexa.
 DI,aVL, V5,V6
 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)
 Infarct miocardic septal
 Ocluzia coronarei stangi- ramura septala a coronarei descendente anterioare.
 Unda Q patologica in V1,V2

 Infarct miocardic posterior


 Ocluzia arteri coronare drepte-ramura posterioara descendenta sau a coronarei
circumflexe stangi.
 Unda R mare in V1,V2,V3,V4 si subdenivelarea ST dar cu supradenevilarea ST si unda
Q patologica in V7,V8,V9.
 Stadiile infarctului miocardic

 Stadiul supraacut= ST supradenivelat. apare si unda PARDEE.


fara modificari undei Q,
(4-6h)
 Stadiul acut= unda Q patologica,
segmental ST se apropie de linia izoelectrica >3-4mm
unda T incepe sa se individualizeze si ramane negative.
(6h-1 saptamana)
 Stadiul subacut=Q patologica,
segment ST supradenivelat cu 1-2mm
unda T negative.
(1 saptamana-3 saptamani)
 Stadiul cronic= Q patologica
ST pe linia izoelectrica
T negative sau aplatizata sau pozitiva
>3 saptamani

 Localizarea infarctului miocardic


Antero- (DI, aVL)+ V1,V2-septal
V3,V4-apical
V5,V6-lateral
V1-V6-anterior extins
Posterior(DI, aVL)- semne indirecte cu unda R mare in V1,V2,V3,V4
-semne directe in V7,V8,V9
Inferior(DII,DIII, aVF)
Transmural = cuprinde intraga grosime aperetelui ,apare unda QS
patologica fara unda R

 Modificari QRST
- Ischemie –modificari ST si unda T
- Necroza- modificari unda Q
- Q patologica: durata >0.4” si amplitudine> ¼ din unda R