Sunteți pe pagina 1din 12

În prezent protectia mediului înconjurator , este conceputa

ca o mentinere a echilibrului ecologic dinamic de


conservare si ameliorare , a calitatilor factorilor naturali de
exploatare judicioasa a bogatiilor naturale. Principala actiune
cu caracter vatamator exercitata de om asupra mediului
ambiant este poluarea.

Poluarea este definita ca fiind " Orice prezenta în


mediu , atât în mod direct , cât si în mod indirect , de catre
om, a unor substabte care în functie de natura , cantitate ,
structura si timpul de actiune , pun în pericol starea de
sanatete a vietuitoarelor , genereaza discomfort si altereaza
mediul. Deci, putem spune , ca poluantii pot fi dintre
constituientii normali ai aerului ce devin nocivi atunci când
depasesc anumite concentratii .

Omul a început sa înteleaga mai ales în ultimele


decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat
în instrument de distrugere , cu efecte dezastruoase asupra
naturii.

Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia


brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si
alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile
industriale, agricole, menajere . Efectul de sera , distrugerea
stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce în
ce mai dramatice în ultimii ani.

Calitatea mediului ambiant

Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de


civilizatie al societatii în care traim. Prin urmare, a face un bine
naturii, înseamna a face un bine societatii si indivizilor ei.
Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor
fizici, chimici , meteorologici , biologici dintr-un loc dat ,
cu care un organism vine în contact . Acesti factori sunt
: temperatura , umiditatea , solul , apa , magnetismul
terestru , peisajul , alte organisme . Între fiecare organism
si mediu existã influente reciproce complexe. Mediul
influenteaza organismele, dar si acestea ( inclusiv omul )
modifica mediul. Adaptarea organismelor la mediu este
limitata.

Între comunitatile ecologice ale unui biom se


stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest echilibru poate fi
modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi
naturali sau artificiali. Factorii naturali sunt fie de natura
fiziografica , fie bioticã si antreneaza evolutia comunitatilor
ecologice, cu formarea unor "comunitati succesive " ( asa
numitele sere) , care conduc de obicei la o comunitate majora
de climax.

Când în evolutia ecosistemelor intervine omul,


evolutia se produce prin subsere sau sere secundare, iar
comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax.
Interventia omului are loc, de regula, prin modificarea factorilor
locali, în special a calitatii aerului, apei si solului.

Ecosistemele acvatice functioneaza mult mai rapid


decât cele din sol , organismele mici au metabolismele mult
mai intense decât cele mari. Trebuie subliniat faptul ca în
natura nu exista deseuri, toate substantele sintetizate de
un organism fiind consumate de alte organisme .
Cunoasterea calitatii

mediului implica cunoasterea si analiza unui numar foarte


mare de aspecte : initial se aprecia prin potentialul natural
al mediului debutat pe zone geografice.
Surse de poluare

Agentii de poluare a mediului ambiant sunt


multipli având o actiune cumulativa datorita ciclurilor
naturale care au loc în fiecare ecosistem -aer, apa, sol - si
devin nocivi atunci când depasesc anumite concentratii .

Din punctul de vedere al poluantilor se disting


:

Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce


sunt purjate în atmosfera

Poluanti biologici formati din diferite microorganisme puse


în libertate de oameni si restul vietuitoarelor

Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii


vibratii si zgomote

Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea


naturala si poluarea artificiala.

Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii


vulcanice, erodarile solului , incendiile , descompunerea unor
substante organice . Eruptiile vulcanice ca si erodarile de
teren , genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi , exercitând
influente negative asupra puritatii atmosferice . Vaporii de
apa, împreuna cu praful vulcanic , si alte numeroase gaze
ce s-au degajat (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt suflate în atmosfera
unde formeaza vapori grosi care pot polua la mari distante
de locul de emitere.
Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum
si cenusa , si se produc atunci când umiditatea climatului
scade natural sub pragul critic .Fenomenul este deosebit
de raspândit mai ales în zona tropicala.

Sursele artificiale sunt cele produse de om prin:


transporturi, rafinarii de petrol , industria metalurgica ,
industria chimica anorganica . Industria este în momentul
actual principalul poluant la scara mondiala . Procesele de
productie efectuate sunt principale surse ale poluarii
atmosferice , apei si solului. Gazele industriale, gazele
rezultate din arderi , din încalzirea locuintelor , sau gazele de
esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera
cu numeroase substante daunatoare pentru sanatate .
Sursele artificiale generatoare de praf cenusa si fum cuprind
în general toate activitatile omenesti legate de arderea
combustibililor , lichizi, solizi, gazosi.

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

Industria Sursa de poluare Produsul poluant


Otellrii. Furnale, masini de Oxizi de fier, fier, fum.
sintetizare.
Turnatorii de Furnale, instalatii de Oxid de fier, praf, fum,
fonta. dezbatere. fumuri de ulei.
Metalurgia Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si
neferoasa. metale.
Rafinarii de Regeneratori de Praf de catalizator, cenusã
petrol. catalizatori, de namol.
incineratori de
namoluri.
Fabrici de Cuptoare de Prafuri de chimicale.
hârtie. recuperare a
chimicalelor si de
calcar.
Sticlã si fibre Manipularea materiilor Praf de materii prime,
de sticlã. prime, cuptoare de ceatã de acid sulfuric, oxizi
sticla, tragerea firelor. alcalini, aerosoli de asini.
POLUAREA ATMOSFERICĂ
Modificarea compozitiei aerului poate influenta
starea de sanatate a organismului prin variatia
concentratiilor gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii ,
prin oxigenul din compozitia aerului , oxigen ce intervine în
procesul de respiratie. În repaos se realizeaza 16 - 20
respiratii/min. , si un debit respirator de 8-9 l. Debitul
respirator creste în timpul efortului fizic de la 20 l/min în
efort usor , la 8-100 l/min în eforturi mari, dar numai de
scurta durata .

Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-


79% , dioxid de carbon care în expir are o concentratie de
0,3-0,4% în expir si 3-4% în inspir si de un amestec de gaze
(neon, heliu, metan, kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 %
. Odata cu aerul pe care îl inspiram, în organism
introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma
de suspensii lichide sau solide , care sunt nocive sau toxice.
Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o
serie de factori externi si de starea generala a
organismului uman.

Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:

Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica


: SO3 , NO, Cl, NH3 .

Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai


altor metale .
Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen
sulfurat.

Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.

Poluanti alergizanti naturali :vegetali (polen, fungi), animali


(par, fulgi , produse de descuamare) si artificiali (emanatii
din unele ramuri ale industriei chimice, mase plastice.

Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice


amine ) anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor minerale
si azbest).

Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot ,


dioxidul de sulf si oxizii de carbon.

Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot, este


un gaz toxic constituind una din cauzele unor grave boli
profesionale . Cresterea concentratiei de azot se datoreaza
gazelor de combustie la temperaturi înalte ce apar, în special
în motoarele cu explozie si diesel .

Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv ,


deoarece obstructioneaza caile respiratorii , în special când
aerul contine si praf , stânjenind procesul de autocuratire a
plamânilor . Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , în
special energeticii, întrucât rezulta în urma combustiei
carbunilor si a pacurii care contin sulf , în proportie de pâna
la 5% .

Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal


al tuturor proceselor de combustie si nu este periculos pentru
organism decât în concentratii foarte mari , în schimb,
cresteri lente a continutului sau în atmosfera (> 0,2%)
conduce la modificarea climei terestre .

Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a


combustiei incomplete a substantelor, organice în cuptoarele
industriale sau casnice si din gazele de esapament ale
automobilelor în care se gasesc în proportie de peste 10%.
Este foarte toxic, diminuând circulatia oxigenului prin fixarea
hemoglobinei din sânge.

Ca si poluarea aerului, noxele acustice


afecteaza foarte profund colectivitatile umane. Fiinta umana
este adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii, a
carei depasire într-un sens sau altul este o sursa de
indispozitie , jena si chiar dereglari.

Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza


sub forma de unde . Viteza de propagare în diferite medii
este foarte diferita:în aer v =744 m/s , în apa v =1441 m/s ,
în lemn v =4700m/s, prin beton v =4000 m/s , prin sticla v
=6000 m/s. Zgomotul ca si sunetul se caracterizeaza prin
frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului
percepe vibratii cu o frecventa de 16-20000 oscilatii / s.

Principalele surse de zgomot sunt cele externe


(industrii , unitati comerciale , mijloace de transport) si interne.

Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un


caracter permanent numit zgomotul de fond de intensitate
redusa si frecventa joasa . Zgomotul de fond este maxim ziua
si minim noapte.

Intensitatea sonora produsa de diferite


vehicule:

Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)


CAMION 80 - 90 (Db)
MOTOCICLETA 70 - 80 (Db)
AUTOTURISME 60 - 80 (Db)
AVIOANE 120 - 140 (Db)
TRAMVAI 75 - 90 (Db)
AUTOBUZ 60 - 90 (Db)
TROLEBUZ 60 - 70 (Db)
CĂRUŢĂ 50 - 60 (Db)

Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie


de nivelul apartamentului, de amplasarea si distanta pe care
acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora în functie de
înaltime este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-
79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db în partea dinspre
artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db,
et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db în partea din
spate.

Sursele interne sunt datorate în cea mai mare


parte diferitelor instalatii de apa si canalizare. Zgomotele se
transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor de
aerisire.

Intensitatea sonora a zgomotelor interne:

ORIGINEA INTENSITATEA ÎN Db
VORBIREA ÎN sOAPTĂ 20 - 30 Db
RADIOUL 80 Db
PIANUL 80 Db
LIFTUL 80 Db
ASPIRATORUL 70 Db
CÂNTATUL 85 Db
TRÂNTITUL UsII 80 Db
Actiunea zgomotului asupra organismul determina
manifestari asupra aparatului auditiv, caracterizate prin
tulburari acute - zgomotul puternic si de scurta durata duce la
traumatisme ale timpanului si tulburari cronice - apar in
mediul exterior.

POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor,


lacurilor, apelor subterane, a marilor si oceanelor cu substante
daunatoare mediului înconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate
organismele o contin; unele traiesc în ea; unele o consuma.
Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot
supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care
dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava,
poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si
alte animale, iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei
din zona afectata. Poluarea face ca pârâurile, lacurile si toate
acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros neplacut. Nu
este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care
traiesc în apa infestata. Oamenii care consuma apa poluata se
pot îmbolnavi grav, iar expunerea îndelungata poate produce
cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. Cele mai
manifestate modificari ale calitatii apei se datoresc poluarii
chimice, biologice , fizice , radioactive si prin degradare termica
.

Poluarea fizica a apei se datoreaza, în special,


centralelor termice, prin energia produsa de acestea fiind
pierduta sub forma de caldura irecuperabila, prin apele de
racire. Acesti efluenti, exercita o influenta nociva asupra vietii
acvatice , în functie de volumul emisarului , cresterile medii ale
temperaturii apei putând varia între 5-18ºC.

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii


energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei. Exista trei
surse de contaminare radioactiva a apelor. Prima este
reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata
cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa .A doua
sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, în
special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni
radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce
au fost deversate în apele curgatoare.A treia sursa o constituie
deseurile atomice .Acestea sunt introduse în recipiente sigilate
si incluse în blocuri de beton înainte de abisurile oceanelor .S-
a stabilit ca si la aceste adâncimi exista curenti puternici care
pot transporta la mari distante substantele radioactive si
accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

Numeroase cercetari la nivel national, ca si


organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii
radioactive , evidentiaza îngrijorarea oamenilor de stiinta si
preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea
poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii .

Poluarea chimica este datorata industriilor


extractive, prelucratoare, constructiilor, zootehniei, industriei
chimice si alimentare. Poluarea cu hidrocarburi data de rafinarii
, industria petrochimica precum si cea de transportul auto
împiedica reoxigenarea naturala a apei prin formarea unor
pelicule uleioase la suprafata acestora si duce la contaminarea
pânzelor subterane cu hidrocarburi filtrabile.
Poluarea apei cu pesticide

Aceste substante ajung în apa ca urmare a filtrarii


lor în cultura fiind folosite ca : hidrocarburi clorate sub
forma de DDT si metabolitii lui ALDRIN, DINDRIN, LINDAN.
Aceasta grupa de insecticide are o actiune toxica larga asupra
vietuitoarelor se cumuleaza în organism în special în tesutul
adipos, si capesticide sub forma de esteri ai acidului
fosforic sub forma de DIPTEREX , DECIS insecticide
insecticide cu actiune de soc cu remanenta mica dar toxica.

Toate aceste substante pot ajunge în bazinele de


apa odata cu apele pluviale (naturale) ce se pot misca prin
scurgere , infiltrare, ajungând în apele de profunzime.â

Apa poluata provoaca modificari organoleptice în


deosebi mirosul si gustul. Pe lângâ miros si gust se afecteaza
si viabilitatea pestelui , se produc dezechilibre în medii
biologice, se afecteaza fotosinteza si productia plantonului.

Se apreciaza ca intoxicatiile cu pesticide pe calea apei


reprezinta pentru om o situatie demna de luat în consideratie .

Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi


agenti biologici (microorganisme si substante organice
fermentescibile) . Acesti poluanti ajung în apa odata cu
deversarile industriale sau menajere care contin detritus
organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse
alimentare.

Extinderea poluarii microbiologice a apelor


continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unor
afectiuni (colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.)
În functie de gradul de poluare, apele se grupeaza în trei
categorii: polisaprobe (foarte puternic poluate ), mezosaprobe
(impurificate puternic pâna la moderat) si oligosaprobe
(considerate practic curate).

Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales


a apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati
excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

În conditii naturale procesul de îmbogatire a apelor în substante


organice se face foarte lent (la scara geologica) si corespunde
cu evolutia normala a ecosistemului, determinând succesiunea
sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Omul acceleraza acest proces prin evacuarea în ape


a unor mari cantitati de substante organice fermentescibile
bogate mai ales în fosfor si azot.