Sunteți pe pagina 1din 4

Anul XXXVII. Blaj, Sâmbătă 23 Iulie 1927. Numărul 30.

DIRECTOR: REDACTOR RĂSPUNZĂTOR:


Dr. ALEXANDRU RUSU Dr. AUGUSTIN P O P A

SEDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA
ABONAMENTUL
SLA] - ]UD. TÂRNAVA MICĂ
Pe un an . . . 200 Lei
Pe 6 luni . . . 100 Lei
INSERATE:
Pentru străinătate 400 Lei
Un şir garmond: 6 Lei. La
publicări repetate d u p ă Numărul 4 Lei
:: :: învoială. :: ::

Foaie bisericească-politică. — Apare în fiecare Sâmbătă.

Regele Ferdinand I
1865 — 1 9 2 7

entitate, mare şi puternică. Şi dacă sufletul nei. In virtutea articolului 83 din Constituţia
său de domn al ţării bătea şi înainte, întru de la 1 Iulie 1866, regele Carol îşi căută sus-
toate, la unison cu aspiraţiile şi nădejdile cesorul. Şi afecţiunile Suveranului încă din 1866
ei, încercările grele ale celor 2 ani de răs­ erau fixate pentru nepotul sau Ferdinand, Victor,
boiu, durerosul exiliu din vechiul palat Albert, Meinard.
domnesc dela laşi şi groasa tranşeelor Prinţul Ferdinand cunoştea România bini-
pline de victimele celor mai buni fii ai nea­ şer încă din 1881', când cu prilejul încoronării
mului, i-l-au contopit pe deantregul cu su­ regelui Carol I îşi prelungise vizita la unchiul
fletul neamului nostru. Botezul de sânge, său.
peste care Regele Ferdinand a dus neamul Prin decret regal, în primăvara anului
nostru la măreaţa izbândă a întregirii ho­ 1889 (Martie 18), prinţul Ferdinand a devenit
tarelor fireşti ale României de azi, a făcut principe moştenitor al României.
din dinastia română o dinastie naţională, La 10 Ianuarie 1893 dânsitl s'a căsătorit
menită a înscrie încă multe fapte strălucite cu prinţesa Măria, fiica cea mai mare a ducelui
în istoria poporului românesc. Alfred de Saxa, de Gotha şi de Edinburg, prin­
In faţa mormântului deschis al acestui cipesă de Marea Britanie şi de Irlanda, ducesă
mare domnitor se descopere azi, cu cea de Saxa şi nepoată a regelui Eduard al VJI-lea
mai sinceră recunoştinţă în suflet, o ţară al Angliei.
întreagă. Şi dacă afară de I. Preasfinţitul Întreaga sa activitate ca principe moştenitor
păr. mitropolit Vasile — care încă tot nu s'a desiăşurat în câmpul armatei. Arma de
se poate deplasa — toţi ceilalţi arhierei ai predilecţie i-a fost cavaleria.
bisericii noastre se găsesc azi, în fruntea Intre titlurile militare se numărau: gene­
(=) Când se vor citi aceste şire, re­ atâtor clerici şi mireni uniţi, şi ei la Curtea ra! de cavalerie, inspector aî armatei, şeful
prezentanţii întregii ţări — în frunte cu noul de Argeş, înseamnă că în cel ce a fost batalionului de vânători din regimendul de in­
Rege M1HA1U I şi căpeteniile tuturor au­ „dreptcredinciosul şi iubitorul de Hristos fanterie prusac nr. 68 şi comandant onorific al
torităţilor bisericeşti, militare şi civile — Regele nostru Ferdinand", biserica noastră regementului I-iu prusac de gardă infanterist;
aşează în cripta domnească dela Curtea deplânge nu numai pe un glorios domnitor proprietar al regimetului 18 de infanterie rus de
de Argeş trupul neînsufleţit al celuice a fost al ţării, ci şi pe un mare protector al ei. Vologda; cavaler de onoare al »Vulturului negru*,
întâiul Rege al României întregite. Facă'i Dumnezeu parte cu aleşii săi, al ordinului »Annonciada>, al ordinului sf.
Ajuns în fruntea ţării la vrâsta ma­ iar ţării şi neamului nostru să-i hărăzea­ Andrei», »Sf. Hubert*,cavaler al ordinului >Lâna
tură de aproape 50 ani, Maiestatea Sa Re­ scă încă mulţi domnitori de mărimea de aur> şi multe altele. In campania din 1913 a
gele Ferdinand — crescut în şcoala înţe­ celuice a fost Regele Ferdinand. fost generalisim al armatei române în expediţia
leptului său unchiu Regele Carol, făuritorul din Bulgaria. Ca principe moştenitor devenise
regatului român — era atât de strâns unit * *# membru al Academiei române
cu sufletul ţării, peste care a ajuns să dom­ N o t e b i o g r a f i c e . Regele Ferdinand a Principele Ferdinand a avut 6 copiii, 3
nească, încât nici puterea sângelui său fost al doilea fiu al prinţului Leopold de Hohen- băieţi 3 fete: Carol, născut în 3 Octombrie 1893,
german n'a fost în stare să-i clatine, un zollern, fratele regelui Carol I — deci scoborîtor Elisabeta, născută la 29 Septembrie 1894 —
singur moment, încrederea în puterea de al prinţului Carol Anton de Hohenzollern, ramura căsătorită cu regele George al Greciei, Măria
viaţă şi viitorul strălucit al neamului no­ de Sigmaringen — şi al principesei Antonia, in­ născută la 27 Decembrie 1899 — căsătorită cu
stru. „Cum să nu punem — zicea el încă fantă de Portugalia. S'a născut în castelul Sig­ regele Alexandru al Iugo-Slaviei, Nicolae, năs­
la 1890, când a intrat ca membru de onoare maringen Ia 24 August 1865; prin urmare era cut la 4 August 1903, Ileana, născută la 23
la Academie — cea mai nestrămutată cre­ într'al 62-lea an al vieţii. Decembrie 1908 şi Mircea, născut la 21 Decem­
dinţă în viitorul ţării noastre, binecuvân­ Copilăria şi-a trăit-o sub influenţa severă brie 1912 şi mort în toamna anului 1916.
tată de Dumnezeu, în care nici împilările şi militaristă a casei princiare din provincia In toamna anului 1914, la 11 Octomvrie
duşmanilor, nici întunericul unor vremi Rinului şi Vestfaliei. Educaţia care i-s'a dat era st. v., a devenit rege al României, prin succesiu­
amare, n'au putut năbuşi isbucnirea geniu­ combinată din artă militară şi studii superioare ne, şi la 14 Oetomvrie 1914 a depus jurământul,
lui naţional". de litere, pe care le-a urmat la universităţile în parlament, că va 'respecta şi păzi Constituţia,
Aşa s'a făcut, că generalisimul armatei din Tiiringen şi Gottingen. La vârsta de 24 legile poporului român, că va menţine dreptnrile
române din răsboiul balcanic dela 1913, ani terminase universitatea şi, cum era firesc, a lui naţionale şi integritatea teritorului.
ducându-şi — după abia 2 ani de domnie intrat în cariera militară ca ofiţer în regimentul De atunci regele Ferdinand şi-a asumat
— armata in răsboiul mondial, a aruncat I-iu de gardă din Potsdam — Versailles-ul Pru­ răspunderi grele, date fiind evenimentele extra­
sabia in cumpăna care avea să ridice ţara siei — în anturajul imediat al casei imperiale ordinare, răsboiul european. In faţa momen­
la mărirea isbândei definitive dela înche­ germane. tului epocal pentru statul şi naţiunea română,
ierea răsboiului, care ne-a dat unirea tu­ In acea epocă, regele Carol neavând copii, El s'a dovedit în prefect unison cu aspiraţiile
turor provinciilor româneşti într'o singură era pusă în noul regat român problema succesiu- i»torice ale poporului şi cu . acelaş suflet dârz,
P a g . 2. UNIREA Nr. 30,

neostenit de încercările clătinătoare ale vremu­ din viaţă la palatul regal dela Sinaia, Majestatea Sa Mare, prin calităţile sale personale, viteaz
rilor de bejenie, a fast hotărît şi totdeauna Regele Ferdinand, Victor, Albert, Meinard. al României
în vârstă de 6 2 ani, născut la Sigmaringen la 24 August
în războiu, bun şi credincios, nobil şi înţelept
treaz în vijelia răsboiului de întregire 1916 — în vreme de paee, mare prin devotamentul
1 8 6 5 , fiu al Alteţei Sale principele Carol, Anton, Qustav,
1918. Eduard, Thassilo de Hohenzollern şi al Alteţei Sale Re­ către ţara şi poporul, căruia i-a închinat în­
Iubitor de ţărani, regele Ferdinand a dat gale principesa de Hohenzollern, Dona Antonia, Infanta treagă fiinţa sa, mare prin jertfa personalităţii
din proprie pornire celebrul decret regal în tim­ Portugaliei, ducesă de Saxa.
şi prin abnegaţia sufletului său, identificat în­
pul răsboiului, la Iaşi, pentru rezolvirea pro­ Moartea a fost verificată de d-rul Mamulea, me­
dicul Curţii Regale.
tru toate cu aspiraţiile şi idealurile poporului,
blemelor agrare şi politice, prin care făgăduia in fruntea căruia Providenţa dumnezeească 1-a
Aeeastă declaraţie a fost făcută de următorii mar­
ostaşilor luptători împroprietărire şi drept de tori: d Hiott, ministrul Casei Regale, d. dr. Mamulea, înălţat — de domnia Lui de 12 ani va rămâne
vot — ceeace s'a realizat pe cale de legi. medicul Casei Regale, d. Ionel Brătianu, prim ministru, legat actul cel mai de frunte din istoria nea­
In toamna anului 1918 a intrat în capitala cari dupăce au citit acest act l-au subscris împreună mului nostru: regăsirea tuturor fraţilor, de o
ţării cu armata, victorioşi din răsboi. La 4 August cu noi, Stelian Popescu, ministrul justiţiei, oficer de
limbă şi de un sânge, într'o singură ţară, sub
stare civile al familiei domnitoare, împreună cu secreta­
1919 armata victorioasă a intrat triumfal în Buda­ un singur domn şi cârmuitor. Şi de aceea, nu­
rul general al ministerului de justiţie, In prezenţa d-lui
pesta. Sub domnia lui, în Martie 1918, s'a unit I. I- C. Brătianu preşedintele consiliului de miniştri. mele Regelui Ferdinand 1 va trăi de-apururi,
Basarabia cu regatul român — iar în Noiembrie în cinste şi veneraţiune, alături de numele d e s ­
Acest act de deces a fost încheiat de noi Stelian
şi Decembrie aceluiaş an s'au unit Bucovina şi Popescu, ministrul justiţiei, în trei exemplare: unul pen­ călecătorilor şi întemeietorilor de ţară, alături
Transilvania. tru arhiva Casei Regale, ai doilea pentru arhiva statu­
de cel dintâiu purtător al Coroanei da otel
lui şi al treilea pentru oficerul stărei civile al Capita­
La 10 Octombrie 1922 a avut loc încoro­ făuritorul indepedenţii, marele Vodă Carol l!
lei Bucureşti, care-1 va transcrie în registrele stărei civile.
narea sa la Alba-Iulia ca prim rege al României Acest act a fost trimis la Bucureşti însoţit de un Biserica română unită, părtaşe tuturor
Mari, al ţării întregite. proces verbal iscălit de aceleaşi persoane ca şi actul suferinţelor şi durerilor, ca şi bucuriilor nea­
Faptele remarcabile ce au urmat sunt de deces mului românesc, îndoliată îşi pleacă cu resig­
cunoscute. nare capul, în faţa hotărîrilor Provedinţii. Sfa­
Jalea bisericii noastre.
tul nepătruns al Ceriului a trimis o grea în-
Moartea Regelui.
Deşi lumea se aştepta la ea, vestea morţii I cercare asupra noastră!
Bolnav de mult timp de o boală care, cu gloriosului Rege Ferdinand — ajunsă la Blaj Cu neclintită credinţă şi încredere în A-
toate îngrijirile deosebit de alese, n'a putut fi abia pela ceasurile 2 după masă — a umplut cela, care cârmueşte şi îndreaptă paşii neamu­
înlăturată, Regele Ferdinand a murit la 20 Iu­ inimile tuturor de o profundă durere. Un ceas rilor şi ai popoarelor, în clipa desnădejdilor
lie, ziua prorocului Ilie, la ora 2 1 5 dimineaţa. întreg clopotele catedralei au plâns pe ceice omeneşti, Noi înălţăm rugăciuni fierbinţi pentru
Asupra morţii lai s'a dat următorul comunicat Ia 15 Noemvrie 1919, la depunerea jurământu­ fericirea veşnică şi pentru odihna binemeri­
oficial: lui păr. mitropolit Vasile, a avut cuvinte atât tată a Majestâţii Sale Regele Ferdinand I, ce­
Ca urmare a afecţiunii de care M. S. Regele su­ măgulitoare pentru rostul şi rolul bisericii rând deodată dela Părintele îndurărilor, să aibă
ferea dinainte şi a bronchopneumoniei declarate în luna noastre. în paza Sa ţara şi poporul românesc, deapururi
Martie, starea Sa generală a declinat continuu.
SCRISOAREA CIRCULARĂ, prin care s'a comu­ şi în vecii vecilor.
Inapetenţa, anemia şi greutatea respiraţiunii au
nicat arhidiecezei de Blaj acest trist eveniment, are ur­ înmormântarea Majestăţii Regelui Ferdi­
îngreuiat din ce în ce munca inimii, provocând în noap­
mătorul cuprins:
tea de 20 Iulie 1927 o stare de collapsusîn urma căreia nand I va avea loc Sâmbătă în 23 Iulie a. c.
M. Sa a sucombat la ora 2°15' minute în braţele M- S.
Telegrama Ministerului Cultelor ne veste­ la Curtea de Argeş.
Regina Măria, în prezenţa medicului Curţii dr. I. Ma­ şte încetarea din viaţă a Maiestăţii Sale Rege­ Dumnezeu îl odihnească în pace. Numele
mulea, şi a surorei de caritate Annekint. lui Ferdinand I al României, întâmplată la Si­ Lui să trăiască în veci de veci, în amintirea
Până în ultimele momente M S şi-a păstrat în­ naia în ziua de 20 Iulie a. c. ora 2°15'.
treaga conştiinţă şi a încetat din viaţă fără dureri.
neamului românesc.
Vestea tristă, străbătând toate colţurile
Ultimele sale cuvinte, adresate M. S. Reginei,
care IL susţinea, au fost: Mă simt foarte obosit.
ţării, umple de durere inimile credincioase ale Tot această scrisoare circulară mai are si urmă­
tuturor cetăţenilor acestei ţări. Moartea Rege­ toarele DISPOZIŢII:
Actul de deces. lui Ferdinand I, întâiul Rege al României în­ Din acest trist prilej, ne vedem îndemnaţi
Drept mărturie pentru toate timpurile a tregite, umple de nesfârşită jale şi adânc re­ a dispune Veneratului Cler al arhidiecezei
acestui însemnat act al istoriei noastre, s'a gret, mai ales, sufletele româneşti, pentru cari noastre următoarele:
redactat următorul act de moarte: El a fost cel ce a realizat visul de veacuri al 1. Dela primirea acestei Cerculare până
La anul una mie nouă sute douăzeci şi şapte, neamului: unirea tuturor teritoriilor româneşti Sâmbătă sara, în ziua de 23 Iulie c. se vor
luna Iulie, ziua douăzeci, orele 2°15' dimineaţa a încetat într'o singură ţară sub o singură stăpânire. trage clopotele tuturor bisericilor noastre de

găsit cel mai puternic sprijin în unirea tuturor tinţa de a le reda dreptul ca într'o Românie
U II f o i ţ a „Unirii" 0 H Românilor în jurul Tronului ori de câte o r i întregită şi liberă, dela Tisa până la mare, să
iiiiiMiiiiiiiiriiiiiiiiiiiiininiiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiMiHiniiii'jii*?» iiiitiiiiiiuini împrejurările mari impuneau această datorie. propăşeasc* în pace, potrivit datinelor şi aspi-
Sunt sigur că, însufleţiţi de acelaş înalt raţiunilor gintei noastre.
Acte de domnie patriotism, Românii vor şti şi în viitor să dea
Tronului şi Ţării unirea în cugetare şi în ac­
Români,
însufleţiţi de datoria sfântă ce ni-se im­
i ţiune, care e singura chezăşie a unei sănătoase
pune, hotărîţi să înfruntăm cu bărbăţie toate
Cuvântul Regelui Ferdinand rostit în faţa Corpu­
propăşiri naţionale.
jertfele legate de un crâncen răsboi, pornim
rilor legiuitoare la suirea lui pe tron
Dumnezeu, care după atâtea grele încer­
la luptă cu avântul puternic al unui popor,
cări a binecuvâtat munca acelora cari s'au
care are credinţa neclintită în menirea lui.
Chiemat prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa devotat binelui acestui neam, nu va lăsa să
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale iz-
naţională a fl urmaşul Marelui întemeietor, care scadă ceeace cu atâta trudă s'a clădit şi va
bândei.
mi-a lăsat ca sfântă moştenire simţemântul de ocroti cu dragoste pentru acest popor munca
iubire şi credinţă al unui întreg popor, găsesc fără preget ce sunt hotărît, ca bun Român şi Cu Dumnezeu înainte!
în dragostea Mea pentru neam puterea de a Rege, să închin iubitei mele Ţări. III
păşi fără şovăire spre îndeplinirea marei, dar
II Alocuţia Regelui Ferdinand către delegaţia dela
grelei Mele sarcini.
Proclamaţia Regelui Ferdinand către popor la Alba-Iulia, care i-a prezintat hotărîrea Unirii
Pilda Aceluia, pe care îl plângem toţi ca Ardealului Ia patria-mamă
declararea răsboiului din 1916
un părinte şi convingerea, că numai printr'o
neîncetată propăşire se poate asigura viaţa Români, In numele Românilor din vechiul Regat,
trainică a unui popor, mă vor călăuzi în sfor­ Răsboiul, care de doi ani a încins tot mai din Basarabia şi Bucovina, aatăzi uniţi, cu
ţările mele spre a-mi jertfi întreaga muncă a strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc profundă recunoştinţă primesc hotărîrea fra­
vieţii pentru desvoltarea puterilor acestui stat. vechiul aşezământ al Europei şi a învederat, ţilor noştri de peste Carpaţi de a desăvârşi
In îndeplinirea acestei înalte datorii, pe că pentru viitor numai pe terenul naţional se unitatea naţională a tuturor Românilor şi de­
care o îmbrăţişez cu neclintită credinţă şi ne­ poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pen­ clar pe veci unite în Regatul României toate
strămutată dragoste, stă cea mai dulce mulţu­ tru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de ţinuturile locuite de Români dela Tisa până la
mire ce o pot dobândi: printr'ânsa aduc cel veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui. Nistru.
mai adânc prinos de recunoştinţă Aeeluia, a De noi atârnă azi să scăpăm de sub stă­ Cu dragoste neţărmurită mi-am închinat
cărei amintire este cea mai scumpă legătură pânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi viaţa scumpului meu popor, plin de credinţă
între Ţară şi Casa mea. şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel în menirea lui istorică.
In rodnica domnie, care face mândria Mare doarme somnul lui de veci. Prin lupte şi prin jertfe, Dumnezeu ni-a
istoriei noastre, primul Rege al României a Numai în virtuţile şi vitejia noastră, stă pu- dat să înfăptuim aspiraţiile noastre cele mai
Nr. 3 0 UNIREA Pag. 3 .

3 ori la zi, pe durata de câte o oră întreagă. mân, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea timp de pace, Ferdinand I v a rămâne pururea
4-
teritorului . Regele întregirii neamului şi al marilor reforme,
2. Se ,va face pomenirea celui adurmit, la
toate serviciile dumnezeeşti din aceste zile, După rostirea jurământului A. S. R. Prin­ cari au adus Statului dreptate, putere şi linişte.
rostindu-se Ectenia morţilor. cipele Nicolae sărută sf. Cruce şi sf. Evanghe­ Nu putem rămâne mai statornici credin­
3. In ziua de Duminecă, 24 Iulie, la litur­ lie şi semnează foaia de jurământ, care este cioşi marelui gând, căruia El i-a închinat toată
ghia solemnă, se va rosti Ectenia morţilor, iar contrasemnată de I. P. S. S-Mitropolitul Pimen viaţa sa, decât fiind strâns uniţi pentru lini­
la sfârşitul sfintei liturghii se va cânta Rân- al Moldovei. ştea şi propăşirea Patriei.
duiala Parastasului, conform ritului şi obiceiu­ Urmează apoi, rostind aceiaş formulă I. Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu
lui local. P. S. S. Patriarhul României dr. Miron Cristea respect faţă de Constituţie şi de legile Ţârei
Noua domnie şi G Buzdugan. să înconjurăm cu dragoste şi cu încredere în
Regenţa a luat fiinţă legală. menirea Ţârei pe Regele MIHAIU şi să ne încor­
încă în ziua morţii, Miercuri, la orele 4 După luarea jurământului Regenţei, d. C. dăm toate puterile pentru asigurarea viitorului
după masă, s'au întrunit în localul Cameri' Nicolaescu, preşedintele Adunărei naţionale, strălucit al României întregite, azi aşa de greu
ambele Corpuri legiuitoare, pentruca în calitatea dela tribuna presidenţială, s p u n e : încercată.
lor de Adunare naţională să ia jurământul re­ Să trăiască Regele României MIHAIU I. Bucureşti, la 20 Iulie 1927.
genţei. Adunarea Naţională isbucneşte în strigăte
Solemnitatea a fost scurtă şi extrem de de „Trăiască Regele MIHAIU".
impresionantă. 1. P. S- S. Mitropolitul Pimen prezintă M.
Imediat după ce membrii guvernului, în
frunte cu d. Ion I. C. Brătianu, au ocupat, pe
S. Regelui MIHAIU Sf. Cruce şi Micul Rege o
sărută — în mijlocul uralelor Adunărei. *
Ştiri mărunte
estrada prezidenţială, locuri pe ambele laturi, însoţit apoi de Mama Sa, A. S. R. Prin­ Noul secretar g e n e r a l d e l a ministerul cultelor.
d. Al. Brătescu-Voineşti, directorul general al cipesa Elena, părăseşte estrada, urmat de In locul dlui Nichifor Crainic, suplinit până acum de
Camerei anunţă : Maiestatea Sa Regele M1HA1U. membri Regenţei şi de membri guvernului. d. director general St. Bradişteanu, secretar general la
Micul Suveran intră însoţit de Mama-Sa. | Aici amintim, că noul rege MIHAIU 1. s'a ministerul cultelor şi artelor a fost numit d. G. luga,
A. S. R. Principesa Elena a României, îmbră­ I născut la 25 Octomvrie 1921, la castelul Foi- profesor la universitatea din Cluj.
cată în doliu mare şi rămâne în picioare, în « şor din Sinaia. Funeraliile naţionale ale Suvera­
dreptul estradei regale. n u l u i s ' a u a m â n a t p e D u m i n e e a . Anun-
Strigăte puternice d e : Trăiască Regele | Proclamaţia guvernului ţându-se multe delegaţii ale puterilor străine, cari
s
M1HAIU! Ura! nu mai contenesc. nu pot sosi până Sâmbătă, funeraliile M. Sale
Momentul este înduioşător şi mulţi din
cei prezenţi au ochii înlăcrămaţi.
In acest timp membrii Regenţei: A. S. R
IRomâni,
Primul Rege al României întregite a înce-
cetat din viaţă.
O boală crudă L-a rănit, punând astfel
!
,
\
Regelui Ferdinand s'au amânat pe xiua de Du­
minecă. La orele ir$o va pleca atunci trenul
?nortuar
de Argeş
din Cotroceni, care va ajunge la Curtea
după masă la ora j şi jumătate. Pro­
Principele Nicolae, I. P . S. S. Patriarhul dr. capăt înainte de vreme celei mai glorioase dom­
Miron Cristea şi d. George Buzdugan iau loc nii, sub care s'a întruchipat visul de veacuri al cesiunea dela gară la biserica domnească va
în fata mesei de jurământ. dura cam un ceas şi jumătate, aşa că aşezarea
Neamului nostru.
D. C. Nicolaescu, preşedintele Senatului, sicriului în criptă se va face pe la ora 5 după
Urcând treptele Tronului, Regele Ferdinand
care a prezidat Adunarea naţională, aduce la masă.
a făgăduit solemn în faţa Reprezentanţei Na­
cunoştinţa Adunărei, că, în conformitate cu ţionale că va fi bun Român. Domnia Lui a L o c a l e . D u m i n e c a viitoare, a şeptea după
Constituţia, convocarea de azi are de scop R u s a l i i , va predica î n c a t e d r a l ă p ă r . Dr. Vasile
dovedit cu prisosinţă, că şi-a împlinit pe deaîn-
primirea jurământului Regenţei. \ tregul făgăduinţa şi astăzi plângem nemăn- Aftenie, p r o f e s o r la A c a d e m i a d e t e o l o g i e .
Se procedează la luarea jurământului. gâiaţi mortea celui mai mare şi mai bun dintre — Din prilejul morţii M. Sale Regelui Fer­
Primul care depune jurământul este A. S. Români. dinand, t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e şi i n s t i t u t e l e p o l i t i c e
R. Principele Nicolae. a u a r b o r a t steaguri naţionale îndoliate, prefectura
Dealungul veacurilor Românii nu vor putea
Cu voace tare, subliniind fiecare cuvânt, ! niciodată să uite, că ría fost jertfă, pe care Fer- a afişat n e c r o l o a g e , iar c l o p o t e l e t u t u r o r b i s e r i ­
A. S. R. ţinând sf. cruce In mână rosteşte ur­ ¡ dinand I să n'o fi făcut pentru fericirea c i l o r a u s u n a t c â t e u n c e a s , d e trei o r i l a z i .
Ţării
mătoarea formulă de j u r ă m â n t : M â i n e , l a o r e l e 9, s e v a ţ i n e a î n c a t e d r a l ă l i ­
Sale.
t u r g h i a s o l e m n ă î m p r e u n a t ă c u parastas, la eare
„Jur credinţă Rege'ui Mihaiu I ; I Neclintit în credinţă şi hotârîre în timp de
„Jur de a păzi Constituţia şi legile poporului ro­ j război, înţelegător şi blând, înţelept şi drept în vor asista toate autorităţile.

sfinte. Mulţumindu-i din adâncul sufletelor, ne j până la Tisa; dar, dacă aşa fusese scris în jilor mei ostaşi, cari au luptat şi au murit pen­
îndreptăm gândurile către cei cari cu sângele | destinele neamului românesc, evoluţia istorică tru Unire.
lor au clădit noul temeiu al desvoitârii noastre I avea nevoie de instrumente. Dumnezeu, care a Dacă gândul meu s'a oprit cu emoţie la
naţionale. ocrotit necontenit in cursul veacurilor pe po­ aceşti bărbaţi români, nu putem uita în aceste
Prin devotament neclintit pentru opera porul Românilor, i-a dat bărbaţi cari au stat clipe de veselie pe aliaţii noştri, cari, prin
lor li vom arăta recunoştinţa noastră, prin el neclintit pe breşă, ţinând sus stindardul ideii \ sprijinul l o j ^ i e c o n t e n i t , au fost şi sunt cola­
vom asigura roadele binefăcătoare ale crudelor naţionale; lor li-a dăruit suflet românesc, li-a j boratorii noştri preţioşi la realizarea visului
încercări. întărit mintea şi oţelit braţul c a s ă ducă barca j nostru secular şi cari prin victoria lor au
De acest temeiu al unei puternice demo­ românismului prin toate vijeliile vremurilor j contribuit atât de mult, ca să putem trăi m o ­
craţii şi al vieţii frăţeşti între popoare vom până la limanul dorit, unde după atâtea trude, j mentele măreţe ale prezentului.
răspunde totdeauna simţemintelor aliaţilor no­ atâtea suferinţe, culegem roadele binemeritate ! Privind opera istorică înfăptuită în zilele
ştri, alături de cari am luptat pentru marea ale unei lupte seculare. | noastre, să ne închinăm toate forţele noastre,
cauză a dreptăţii şi a libertăţii în lume. Azi, când vedem înaintea minţii şi înaintea | unind cele din Vechiul Regat cu cele proaspete
In această zi, plină de cea mai curată ochilor noştri săvârşită clădirea măreaţă pe ce ni aduceţi, ca să fim demni de prea fru­
bucurie, când, venind ca soli din frumosul care Mihai Viteazul o începuse şi pe care ge- moasa clădire ce am zidit-o. Să o păstrăm eu
Ardeal, îmi aduceţi hotârîrea dela Alba-Iulia, 5 neraţii întregi apoi au visat-o, aduc prinosul sfinţenie, să o întărim ca s'o putem lăsa mai
luată de un popor întreg de a fi unit de-a pu­ meu de recunoştinţă tuturor acelora cari, în măreaţă, mai puternică generaţiilor viitoare,
rurea cu Regatul român, vă zic din adâncul toate colţurile unde sună dulcele graiu româ­ aşa că moştenitorii vor putea spune despre
sufletului: bine aţi venit la zidurile acestui nesc, au pus sufletul şi puterile lor în serviciul fiecare din n o i . Exegi monumentum aere peren-
Palat, care a fost martor celor mai mari eve­ idealului naţional. nius. Să consacram unirea sufletelor, dar şi
nimente din istoria modernă română. După Basarabia, după Bucovina, mai lipsia unirea la muncă roditoare, prin strigătul: T r ă -
Ne-aţi adus, nu numai dorul împlinit al o piatră din cele mai s c u m p e : Ardealul, cu iacă România Mare, puternică şi unită.
câtorva milioane de suflete; ne-aţi adus şi ini­ ţinuturile din Ungaria locuite de Români. Azi
mile lor, şi în primirea plină de dragoste fră­ ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, IV.
ţească ce aţi găsit-o între noi, aţi putut simţi care încoronează marea operă de unire. Cuvintele dela încoronare.
pulsul Ţârii-mume, ce bate în aceiaş ritm cu Putem privi cu încredere în viitor, căci
al vostru. temeliile sunt puternice. Bazate pe principii Cu adâncă emoţiune primesc în chip s o ­
In frumoasa sa cuvântare, d. Goldiş a spus democratice ce sunt o chezăşie pentru desvol- lemn această Coroană moştenită dela neuitatul
astăzi, c i unirea tuturor Românilor era o n e - tarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt şi înţeleptul Meu Unchiu, ca un simbol al vite­
eesitate istorică. Această necesitate a fost în­ cimentate prin credinţa nestrămutată a unui jiei româneşti şi al unirei între Domn şi Ţ a r i .
ţeleasă de toţi oamenii cu inimă patriotică de şir întreg de generaţii, de apostoli ai idealului Plină de strălucire s'a aşezat, acum 41
dincoace şi de dincolo de Carpaţi, dela Nistru naţional; ele sunt şi sfinţite prin sângele vite­ ani, pe capul primului Rege al României, după
Pag. 4, U N I R E A Nr. 3 0

Testamentul regelui Ferdinand. lumea nu va înţelege, că biserica nu este o sală pian, ore şi exerciţiu, despre al cărei rezul­
Din lipsa de spaţiu nu mai putem da în acest de teatru, unde să te poţi prezintă cu braţele tat la finea anului şcolar se va da examen în
număr testamentul regelui Ferdinand, publicat goale până sus şi cu alte decolteuri supărătoare, Internat. Cursurile de pian se pot face după
abia în gazetele de Vineri. Reţinem totuşi, că va trebui să se vină şi la noi cu măsuri similare. dorinţă în următoarele condiţiuni: a. instrucţie
el datează din 2 Iunie 1925 şi că la 11 Ianuarie de V2 oră tot la două zile, cu exerciţiu zilnic
1926, după actul dela 4 Ianuarie, i-s'a adaus Internatul şcolilor secundare gr.-cat. de 1 oră, se va plăti cu L. 3500 pe an; b. instrc-
un codicil privitor la schimbările făcute în mo­ 1
ţie de U ora tot a doua zi, cu exerciţiu zilnic
române de fete din Blaj.
ştenirea Tronului şi în Familia regală. De ase­ de V oră, se va plăti cu L. 2500 pe an; c.
2

menea amintim, că între instituţiile cari urmează instrucţie de două ori pe săptămână câte / 1
1

a fi ajutate, din un legat de 50 milioane Lei


aur, sunt şi bisericile, şi anume: ^Bisericile na­
Goncurs de primire oră, cu exerciţiu zilnic de V« oră, se va plăti
eu L. 1800 pe' an.
ţionale— ortodoxă şi unită—, biserica catolică, Venerabilul Consistor arhiepiscopal de Aiba-
5. Spre orientare comunicăm aici câteva
biserica protestantă şi cea israelită*. Distribuirea Iulia şi Făgăraş, în şedinţa s'a ţinută la 9 Iulie
puncte din Regulamentul intern al Internatului:
se va face numai după un an dela moarte şi 1927 sub Nr. 4292 a hotărît, ca' Internatul li­
Elevele sunt datoare necondiţionat si fără
anume »din partea urmaşului în Tron, după ceului gr.-cat. de fete, împreună cu cel al şcolii
nici o excepţie să observe orarul zilnic şi
sfatul ce va lua dela preşedintele Consiliului de normale gr.-cat. de fete din Blaj, începând cu
ordinea internă a Institutului.
miniştri, patriarhul bisericii ortodoxe române, anul şcolar 1927/8 să formeze un singur in­
Fete logodite nu pot fi eleve ale Inter­
primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi stitut: Internatul şcolilor secundare gr.-ca-
natului.
Justiţie şi ministrul Casei regale*. tolice române de fete din Blaj.
Elevelor le este cu desăvârşire interzis
„ B i r u i n ţ a " s ' a p r ă b u ş i t . La 17 Iulie Acest Internat de fete va fi aşezat în noua să poarte haine cu mâneci scurte, decoltate
c. a apărut ultimul număr al ziarului averescan clădire a „Institutului Recunoştinţa", fiind ori scurte: le este asemenea interzis să-si taie
»Biruinţa« dela Cluj, a cărei biruinţă — pore­ pus sub direcţiunea şi îngrijirea Congregaţiei părul, cu excepţia elevelor din clasa I—IV, fiind
clită încă dela început «Prăbuşirea* — a fost arhidiecezane de Surori a Născătoarei de Dum­ toate elevele datoare să-şi poarte părul simplu,
de foarte scurtă durată. ^Regretele miilor de nezeu şi pururea Fecioarei Măria, şi putând el potrivit unei eleve de şcoală.
cititori o urmăresc« — spune dânsa — pe ca­ primi în toamna anului curent 1927 un număr
Corespondenţa elevelor va fi rigoros con­
lea, de unde nu mai este întoarcere. De pe pa­ mai mare de eleve.
trolată. Ele vor scrie regulat părinţilor tot la
tul de moarte, »Biruinţa« — căreia nu-i mai pu­ In baza acestor hotărîri ale Ven. Consi­ două săptămâni, iar la dorinţa acestora, le pot
tem da cuvenitul răspuns telefonic — ne-a tri­ stor, pentru primirea elevelor de liceu şi de scrie chiar în fiecare săptămână odată. Core­
mis ştirea, că d. Teodor Lazăr ne-ar li dat »în şcoală normală în Internatul şcolilor secun­ spondenţa de prisos cu prietine şi cunoscute
judecata forurilor superioare competente, pentru dare gr.-cat. române de fete din Blaj, pu­ e interzisă, asemenea e interzisă şi se pedep­
cuvântul că — prăbuşindu-se «Biruinţa* — dsa blicăm prin aceasta concurs cu terminul de seşte cu eliminare din Internat orice corespon­
va apare în curând »îri coloanele primitoare ale 15 August 1927, pe lângă următoarele con- denţă secretă, respectiv expediată fără ştirea
cutărui organ a l . . . guvernului, stăţ)ân pe oala ditiuni: superiorităţii.
y

cu carne*. — Ce frumos, că oamenii tot mai 1. Taxa de întreţinere pe întreg anul şco­ . Cercetarea elevelor în Internat se poate
au un pic de ruşine! lar 1927/8 face Lei 15.000— plus Lei 500, taxă face de două ori pe săptămână, Joia la orele
de instalare. 14—16 şi Dumineca la orele 14—17, însă nu­
Această taxă se va plăti în patru 4 rate mai din partea părinţilor şi a persoanelor ad­
şi anume : Lei 4500+500 cu ocaziunea înscrierii, mise de Direcţiune.
jj Lei 4500 la 1 Decemvrie 1927, Lei 3000 la 1 Elevele, cari doresc să petreacă vacanţa
| Februarie 1928 şi Lei 3000 la 1 Aprilie 1928. de Crăciun şi de Paşti în familie, nu pot pleca
\ Pentru cheltuielile particulare (material din Internat, decât însoţite de părinţi, ori de o
de scris, lucru manual, desemn, repararea ghe­ persoană împuternicită din partea părinţilor
telor, cârpitul hainelor), e consult, ca fiecare prin scrisoare adresată Direcţiunii Internatului.
elevă aă depună cu ocaziunea înscrierii o sumă Altfel eleva va fi însoţită în călătorie de o
de 700—800 Lei. Aceşti bani se vor administra persoană de încredere a Internatului, pe spesele
P e n t r u m a i multă decenţă in îmbră­ de Direcţiunea Internatului, dându-se seamă părinţilor.
c ă m i n t e . Moda n e b u n ă , care a făcut ca îmbră­ individual despre cheltuielile făcute. Elevelor 6. Cererile de primire se vor adresa şi
c ă m i n t e a femeilor să fie tot mai s u m a r ă , a în­ li-e interzis să aibă bani la sine. trimite Veneratului Consistor arhiepiscopal
d e m n a t autorităţile bisericeşti din ţările catolice 2. Elevele vor aduce cu sine următoarele din Blaj. In cerere părinţii vor declara, că cu­
să ia m ă s u r i e n e r g i c e c o n t r a răului m o r a l îm­ efecte: 1 saltea (lungă 180 m. lată 0 9 0 m.), j nosc si că vor observa toate condiţiunile de
p r e u n a t cu a c e a s t ă n e b u n i e a indecenţei. P r e o - 1 -pernă, 1 plapomă de lână, 1 plapomă de vară, *I mai sus. La cerere se va alătura carte de bo­
ţimea este oprită să facă orice serviciu femeilor schimb dublu pentru pat, 1 cuvertură p. pat, tez, certificat şcolar şi un plic provăzut cu
p r e a desgolite şi în deosebi li se d e n e a g ă tainele 4 cămăşi de zi, 4 cămăşi de noapte, 12 adresa exactă şi cu marca poştală cuvenită
s p o v e d a n i e i şi a sf. cuminecături. P e alocurea batiste, 3 fuste de pichet şi 3 de vară, pentru trimiterea recomandată a rezoluţiei.
li-se interzice chiar şi intrarea în biserică. — 4 perechi indispensabile, două şorţuri de Blaj, la 21 Iulie 1927.
Stările n u sunt nici Ja noi mai b u n e şi dacă clott cu mâneci, 2 perechi ghete de piele (100) 1 - 2 Direcţiunea.
1 pereche pantofi, 1 pereche galoşi, 1 costum
de baie, 1 halat larg pentru dormitor, 1 palton
războiul de independenţă şi proclamarea Re­ de iarnă, 1 jachetă, 1 broboadă de lână, 2 pe­
No. 1238/1927
gatului. rechi mănuşi, 4 ştergare şi un ştergar pentru
Atotputernicul ne-a învrednicit s'o vedem bucătărie (care rămâne Internatului), perii de
şi mai strălucită astăzi, când, în urma grelelor ghete, 1 casetă complet aranjată pentru toaletă [ Publicaţie de licitaţie.
lupte purtate de întreaga suflare românească, (cu săpun, perie şi prafuri de dinţi), 1 cutie S u b s e m n a t u l P o r t ă r e l prin a c e a s t a ,
ea simbolizează îndeplinirea acelui mare şi cu ace de cusut, de siguranţă, aţă de cârpit public c ă în baza deciziunii N o . G. 1 4 5 2 -
sfânt dor secular: unirea tuturor ţărilor locuite ciorapi, albă şi neagră. 1927 a judecătoriei de ocol din Blaj în
de Români. Deodată cu rezoluţia de primire i-se va favorul r e c l a m a n t e i Ioana D e c e a n u , repr.
Dea Domnul, ca această Coroană împreună trimite fiecărei eleve un număr. Acest număr prin a d v o c a t u l Dr. Ilarie A l d e a , pentru,
eu cea a scumpei Mele Soţii şi vrednică tova­ va fi cusut Ia loc bine vizibil, pe toate lucru­ i n c a s a r e a c r e a n ţ e i de 5 8 0 0 L e i — bani
răşă de muncă şi suferinţă pentru binele obş­ rile ce le aduce cu sine respectiva elevă. Pen­ si a c e . se f i x e a z ă t e r m i n de licitaţie pe
tesc, să încununeze, din neam înneam, pe iubiţii tru obiectele nenumerizate, ori cari nu sunt ziua de 29 Iulie 1927 orele 2 p. m. la
noştri urmaşi într'o Românie pururea glorioasă cuprinse în prospect, Direcţiunea Institutului faţa locului în c o m u n a Blaj (sat), u n d e
şi fericită. nu ia răspundere. s e v o r v i n d e prin licitaţiune p u b l i c a
Sus inimile! Şi să glăsuim după chipul 3. Ţinem să amintim, că Internatul va judiciară şi a n u m e : cai, t r ă s u r ă şi că­
strămoşilor: fi provăzut cu instalaţie de încălzire cen­ ruţă, în v a l o a r e de 7500 L e i .
„Aceasta este ziua, pe care a făcut-o trală, conductă de apă, baie comună, infir-
In c a z de n e v o i e şi s u b preţul de;
Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în- mărie, dormitoare şi sale de zi, toate in
tr'însa şi unii pre alţii să ne îmbrăţişăm, să condiţiile cele mai igienice, şi că nu numai estimare.
zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi: conducerea şi supravegherea, dar întreg ser- D u m b r ă v e n i , la 1 3 Iulie 1927
să iertăm toate pentru s f â n t a . . . Unire". viciul din Internat va fi îndeplinit numai de 039) 1-1 N I C U L A E BAOIU.
Asa să fie! membrele Congregaţiei de Surori.
4. In Internat se poate lua instrucţie de
Tipografia Seminarului Teologic grece-catolic — Blaj.