Sunteți pe pagina 1din 4

Anul XXXVII.

Blaj, Sâmbătă 23 Iulie 1927.

Numărul 30.

Dr.

DIRECTOR:

ALEXANDRU

RUSU

SEDACŢIA

SLA] -

Şi ADMINISTRAŢIA

TÂRNAVA

MICĂ

]UD.

INSERATE :

Un şir garmond: 6 Lei. La publicări repetate după

învoială.

::

::

::

::

Foaie bisericească-politică.

REDACTOR

RĂSPUNZĂTOR:

Dr.

AUGUSTI N

POP A

ABONAMENTUL

Pe

un an

.

.

.

200 Lei

Pe

6 luni

.

100 Lei

Pentru

străinătate

400 Lei

Numărul

4

Le i

— Apare în fiecare Sâmbătă.

Regele Ferdinand I

1865 — 1927

 

entitate,

mare

şi puternică.

Şi dacă

sufletul

întru

nei. In virtutea articolului 83 din Constituţia

său

de

domn

al ţării

bătea

şi înainte,

toate,

la unison

cu aspiraţiile

şi

 

de la 1 Iulie 1866, regele Carol îşi căută sus-

nădejdile

ei, încercările

grele

ale

celor

2 ani

de

răs­

palat

cesorul. Şi afecţiunile Suveranului încă din 1866 erau fixate pentru nepotul sau Ferdinand, Victor,

 

boiu,

durerosul

exiliu

din

vechiul

 

domnesc

dela

laşi

şi

groasa

Albert, Meinard.

tranşeelor

pline

de victimele

celor

mai

buni

fii ai

nea­

su­

sânge,

cu

Prinţul Ferdinand cunoştea România bini- şer încă din 1881', când cu prilejul încoronării

mului,

i-l-au

contopit

pe

deantregul

regelui Carol I îşi prelungise vizita la unchiul

 

fletul

neamului

nostru.

Botezul

de

său.

 

peste

care

Regele

Ferdinand

a dus

 

neamul

Prin decret regal, în primăvara anului

nostru

la

măreaţa

izbândă

a întregirii

ho­

1889 (Martie

18), prinţul

Ferdinand a devenit

tarelor

fireşti

ale

României

de azi,

a

făcut

din

dinastia

română

o dinastie

principe moştenitor al României.

naţională,

menită

a înscrie

încă

multe

fapte

 

La 10 Ianuarie 1893 dânsitl s'a căsătorit

strălucite

 

cu prinţesa Măria, fiica cea mai mare a ducelui Alfred de Saxa, de Gotha şi de Edinburg, prin­

în istoria poporului românesc.
în
istoria
poporului
românesc.

In

faţa

mormântului

deschis

al

acestui

 

mare

domnitor

se

descopere

azi,

 

cu

cea

ţară

cipesă de Marea Britanie şi de Irlanda, ducesă de Saxa şi nepoată a regelui Eduard al VJI-lea

 

mai

sinceră

recunoştinţă

în suflet,

o

întreagă.

Şi dacă

afară

de

I.

Preasfinţitul

al Angliei.

păr.

mitropolit

Vasile

— care

încă

tot

nu

ai

Întreaga sa activitate ca principe moştenitor s'a desiăşurat în câmpul armatei. Arma de

se

poate

deplasa

— toţi

ceilalţi

arhierei

bisericii

noastre

se găsesc

azi,

în

predilecţie i-a fost cavaleria.

fruntea

 

(=)

Când

se vor

citi

aceste

şire,

re­

atâtor

clerici

şi mireni

uniţi,

şi ei la

 

Curtea

fost

Intre titlurile militare se numărau: gene­ ra! de cavalerie, inspector aî armatei, şeful

prezentanţii

întregii

ţări

în frunte

cu

noul

de

Argeş,

înseamnă

în

cel

ce

a

Rege

M1HA1U

I şi căpeteniile

tuturor

au­

„dreptcredinciosul

şi iubitorul

de

 

Hristos

noastră

batalionului de vânători din regimendul de in­ fanterie prusac nr. 68 şi comandant onorific al

torităţilor

 

bisericeşti,

militare

şi

civile

Regele

nostru

Ferdinand",

biserica

aşează

în

cripta

domnească

 

dela

Curtea

deplânge

nu

numai

pe

un glorios

regementului I-iu prusac de gardă infanterist;

domnitor

de

Argeş

trupul

neînsufleţit

al celuice

a

fost

al

ţării,

ci

şi

pe

un mare

protector

al

ei.

săi,

proprietar al regimetului 18 de infanterie rus de Vologda; cavaler de onoare al »Vulturului negru*,

întâiul

Rege

al României

 

întregite.

 

Facă'i

Dumnezeu

parte

cu

aleşii

 

Ajuns

în fruntea

ţării

la

vrâsta

ma­

iar

ţării

şi

neamului

nostru

să-i

hărăzea­

mărimea

al ordinului »Annonciada>, al ordinului sf. Andrei», »Sf. Hubert*,cavaler al ordinului >Lâna

tură

de aproape

50 ani, Maiestatea

Sa

Re­

scă

încă

mulţi

domnitori

de

gele

Ferdinand

— crescut

în

şcoala

înţe­

celuice

a fost

Regele

Ferdinand.

de aur> şi multe altele. In campania din 1913 a fost generalisim al armatei române în expediţia

leptului

său unchiu

Regele

Carol,

făuritorul

 

*

*#

din Bulgaria. Ca principe moştenitor devenise

regatului

român

— era

atât

de strâns

unit

membru al Academiei române

cu sufletul

ţării,

peste

care

a ajuns

dom­

Principele

Ferdinand

a

avut

6

copiii, 3

nească,

încât

nici

puterea

sângelui

său

Not e biografice. Regele Ferdinand a fost al doilea fiu al prinţului Leopold de Hohen-

zollern, fratele regelui Carol I — deci scoborîtor

băieţi 3 fete: Carol, născut în 3 Octombrie 1893,

german

n'a

fost

în stare

să-i

clatine,

un

Elisabeta, născută la 29 Septembrie 1894 —

singur

moment,

încrederea

în

puterea

de

al prinţului Carol Anton de Hohenzollern, ramura

căsătorită cu regele George al Greciei, Măria

viaţă

şi viitorul

strălucit

 

al

neamului

no­

de Sigmaringen — şi al principesei Antonia, in­

născută la 27 Decembrie 1899 — căsătorită cu

stru.

„Cum

nu

punem

— zicea

el

încă

fantă de Portugalia. S'a născut în castelul Sig­

regele Alexandru al Iugo-Slaviei, Nicolae, năs­

la

1890, când

a intrat

ca membru

de

onoare

maringen Ia 24 August 1865; prin urmare era

la

Academie

— cea mai

nestrămutată

 

cre­

într'al 62-lea

Copilăria

an al vieţii. şi-a trăit-o sub

influenţa

 

cut la 4 August 1903, Ileana, născută la 23

dinţă

în

viitorul

ţării

noastre,

binecuvân­

 

Decembrie 1908 şi Mircea, născut la 21 Decem­

severă

tată

de Dumnezeu,

în

care

nici

împilările

şi militaristă a casei princiare din provincia

brie 1912 şi mort în toamna anului 1916. In toamna anului 1914, la 11 Octomvrie

duşmanilor,

nici

întunericul

unor

vremi

Rinului şi Vestfaliei. Educaţia care i-s'a dat era

st. v., a devenit rege al României, prin succesiu­

amare,

n'au putut

năbuşi

isbucnirea

geniu­

combinată din artă militară şi studii superioare

ne, şi la 14 Oetomvrie 1914 a depus jurământul,

lui

naţional".

 

de litere, pe care le-a urmat la universităţile

în parlament, că va 'respecta şi păzi Constituţia,

Aşa s'a făcut,

că generalisimul

armatei

din Tiiringen şi Gottingen. La vârsta de 24

legile poporului român, că va menţine dreptnrile

române

din

răsboiul

balcanic

dela

1913,

ani terminase universitatea şi, cum era firesc, a

lui naţionale şi integritatea teritorului.

ducându-şi

— după

abia

2 ani

de

domnie

intrat în cariera militară ca ofiţer în regimentul

De atunci regele Ferdinand şi-a asumat

— armata

in răsboiul

mondial,

a

aruncat

I-iu de gardă din Potsdam — Versailles-ul Pru­

răspunderi grele, date fiind evenimentele extra­

sabia

in cumpăna

care

avea

ridice

ţara

siei — în anturajul imediat al casei imperiale

ordinare, răsboiul european. In faţa momen­

la

mărirea

isbândei

definitive

dela

înche­

germane.

ierea

răsboiului,

care

ne-a

dat

unirea

tu­

In acea

epocă, regele Carol neavând

 

tului epocal pentru statul şi naţiunea română,

copii,

turor

provinciilor

româneşti

într'o

singură

era pusă în noul regat

român

problema

succesiu-

El s'a dovedit în prefect unison cu aspiraţiile i»torice ale poporului şi cu . acelaş suflet dârz,

Pag.

2.

UNIRE A

Nr.

30,

neostenit de încercările clătinătoare ale vremu­ rilor de bejenie, a fast hotărît şi totdeauna treaz în vijelia răsboiului de întregire 1916 —

1918.

Iubitor de ţărani, regele Ferdinand a dat din proprie pornire celebrul decret regal în tim­ pul răsboiului, la Iaşi, pentru rezolvirea pro­ blemelor agrare şi politice, prin care făgăduia ostaşilor luptători împroprietărire şi drept de vot — ceeace s'a realizat pe cale de legi. In toamna anului 1918 a intrat în capitala ţării cu armata, victorioşi din răsboi. La 4 August 1919 armata victorioasă a intrat triumfal în Buda­ pesta. Sub domnia lui, în Martie 1918, s'a unit Basarabia cu regatul român — iar în Noiembrie şi Decembrie aceluiaş an s'au unit Bucovina şi Transilvania.

încoro­

narea sa la Alba-Iulia ca prim rege al României

Mari, al ţării

Faptele remarcabile ce au urmat sunt cunoscute.

La

10 Octombrie

întregite.

1922 a avut

loc

Moartea

Regelui.

mult timp de o boală care, cu

toate îngrijirile deosebit de alese, n'a putut fi înlăturată, Regele Ferdinand a murit la 20 Iu­ lie, ziua prorocului Ilie, la ora 215 dimineaţa. Asupra morţii lai s'a dat următorul comunicat oficial:

Ca urmare a afecţiunii de care M. S. Regele su­ ferea dinainte şi a bronchopneumoniei declarate în luna Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Inapetenţa, anemia şi greutatea respiraţiunii au îngreuiat din ce în ce munca inimii, provocând în noap­ tea de 20 Iulie 1927 o stare de collapsusîn urma căreia M. Sa a sucombat la ora 2°15' minute în braţele M- S. Regina Măria, în prezenţa medicului Curţii dr. I. Ma­ mulea, şi a surorei de caritate Annekint. Până în ultimele momente M S şi-a păstrat în­ treaga conştiinţă şi a încetat din viaţă fără dureri. Ultimele sale cuvinte, adresate M. S. Reginei, care IL susţinea, au fost: Mă simt foarte obosit.

Bolnav

de

Actul

mărturie

de

deces.

a

acestui însemnat act al istoriei noastre, s'a

redactat

Drept

pentru

act

de

următorul

anul una mie nouă sute douăzeci şi şapte,

luna Iulie, ziua douăzeci, orele 2°15' dimineaţa a încetat

La

din viaţă la palatul regal dela Sinaia, Majestatea Sa Regele Ferdinand, Victor, Albert, Meinard. al României în vârstă de 62 ani, născut la Sigmaringen la 24 August 1865, fiu al Alteţei Sale principele Carol, Anton, Qustav, Eduard, Thassilo de Hohenzollern şi al Alteţei Sale Re­ gale principesa de Hohenzollern, Dona Antonia, Infanta Portugaliei, ducesă de Saxa.

me­

dicul

Aeeastă declaraţie a fost făcută de următorii mar­ tori: d Hiott, ministrul Casei Regale, d. dr. Mamulea, medicul Casei Regale, d. Ionel Brătianu, prim ministru, cari dupăce au citit acest act l-au subscris împreună cu noi, Stelian Popescu, ministrul justiţiei, oficer de stare civile al familiei domnitoare, împreună cu secreta­ rul general al ministerului de justiţie, In prezenţa d-lui I. I- C. Brătianu preşedintele consiliului de miniştri. Acest act de deces a fost încheiat de noi Stelian Popescu, ministrul justiţiei, în trei exemplare: unul pen­ tru arhiva Casei Regale, ai doilea pentru arhiva statu­ lui şi al treilea pentru oficerul stărei civile al Capita­ lei Bucureşti, care-1 va transcrie în registrele stărei civile. Acest act a fost trimis la Bucureşti însoţit de un proces verbal iscălit de aceleaşi persoane ca şi actul de deces

Mare, prin calităţile sale personale, viteaz în războiu, bun şi credincios, nobil şi înţelept în vreme de paee, mare prin devotamentul către ţara şi poporul, căruia i-a închinat în­

treagă fiinţa sa, mare prin jertfa personalităţii

şi prin abnegaţia sufletului său, identificat în­

tru toate cu aspiraţiile şi idealurile poporului, in frunte a cărui a Providenţ a dumnezeeasc ă 1-a înălţat — de domnia Lui de 12 ani va rămâne legat actul cel mai de frunte din istoria nea­ mului nostru: regăsirea tuturor fraţilor, de o limbă şi de un sânge, într'o singură ţară, sub un singur domn şi cârmuitor. Şi de aceea, nu­ mele Regelui Ferdinand 1 va trăi de-apururi, în cinste şi veneraţiune, alături de numele des­ călecătorilor şi întemeietorilor de ţară, alături de cel dintâiu purtător al Coroanei da otel făuritorul indepedenţii, marele Vodă Carol l!

Biserica română unită, părtaşe tuturor suferinţelor şi durerilor, ca şi bucuriilor nea­ mului românesc, îndoliată îşi pleacă cu resig­

nare capul, în faţa hotărîrilor Provedinţii. Sfa­

tul nepătruns al Ceriului a trimis o grea

în-

I cercare

asupra Cu neclintită credinţă şi încredere în

noastră!

A-

cela, care cârmueşte şi îndreaptă paşii neamu­ rilor şi ai popoarelor, în clipa desnădejdilor omeneşti, Noi înălţăm rugăciuni fierbinţi pentru fericirea veşnică şi pentru odihna binemeri­ tată a Majestâţii Sale Regele Ferdinand I, ce­

rând deodată dela Părintele îndurărilor, să aibă

în

paza Sa ţara şi poporul românesc, deapururi

şi

în vecii vecilor.

înmormântarea

Majestăţii

Regelui

Ferdi­

nand

I

va

avea

loc

Sâmbătă

în

23 Iulie

a.

c.

la

Curtea

de

Argeş.

Dumnezeu

trăiască

îl odihnească

în

Lui

neamului

veci

de

românesc.

în pace.

Numele

veci,

în

amintirea

scrisoare

DISPOZIŢII:

circulară mai

acest trist prilej, ne vedem

are si

urmă­

îndemnaţi

a

dispune

Veneratului

Cler

al

arhidiecezei

noastre

următoarele:

 

1. Dela

primirea

acestei

Cerculare

până

Sâmbătă

sara, în

ziua

de

23

Iulie

c.

se

vor

trage clopotele

tuturor

bisericilor

noastre

de

Moartea

Curţii

a fost

verificată

de

d-rul

Mamulea,

Regale.

Jalea bisericii

noastre.

Deşi lumea se aştepta la ea, vestea morţii gloriosului Rege Ferdinand — ajunsă la Blaj abia pela ceasurile 2 după masă — a umplut inimile tuturor de o profundă durere. Un ceas întreg clopotele catedralei au plâns pe ceice Ia 15 Noemvrie 1919, la depunerea jurământu­ lui păr. mitropolit Vasile, a avut cuvinte atât măgulitoare pentru rostul şi rolul bisericii noastre.

SCRISOAREA CIRCULARĂ, prin care s'a comu­ nicat arhidiecezei de Blaj acest trist eveniment, are ur­ mătorul cuprins:

Telegrama Ministerului Cultelor ne veste­ şte încetarea din viaţă a Maiestăţii Sale Rege­ lui Ferdinand I al României, întâmplată la Si­ naia în ziua de 20 Iulie a. c. ora 2°15'. Vestea tristă, străbătând toate colţurile ţării, umple de durere inimile credincioase ale tuturor cetăţenilor acestei ţări. Moartea Rege­ lui Ferdinand I, întâiul Rege al României în­ tregite, umple de nesfârşită jale şi adânc re­ gret, mai ales, sufletele româneşti, pentru cari El a fost cel ce a realizat visul de veacuri al neamului: unirea tuturor teritoriilor româneşti într'o singură ţară sub o singură stăpânire.

Tot toarele Din
Tot
toarele
Din

această

toate

timpurile

moarte:

U

II

foiţ a

„Unirii"

iiiiiMiiiiiiiiriiiiiiiiiiiiininiiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiMiHiniiii'jii*? »

0

H

iiiitiiiiiiuin i

Acte

de

domnie

i

Cuvântul Regelui Ferdinand rostit în

faţa

Corpu­

rilor

legiuitoare

la

suirea

lui

pe

tron

Chiemat prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională a fl urmaşul Marelui întemeietor, care mi-a lăsat ca sfântă moştenire simţemântul de iubire şi credinţă al unui întreg popor, găsesc în dragostea Mea pentru neam puterea de a păşi fără şovăire spre îndeplinirea marei, dar grelei Mele sarcini.

Pilda Aceluia, pe care îl plângem toţi ca un părinte şi convingerea, că numai printr'o neîncetată propăşire se poate asigura viaţa trainică a unui popor, mă vor călăuzi în sfor­ ţările mele spre a-mi jertfi întreaga muncă a vieţii pentru desvoltarea puterilor acestui stat. In îndeplinirea acestei înalte datorii, pe care o îmbrăţişez cu neclintită credinţă şi ne­ strămutată dragoste, stă cea mai dulce mulţu­ mire ce o pot dobândi: printr'ânsa aduc cel mai adânc prinos de recunoştinţă Aeeluia, a cărei amintire este cea mai scumpă legătură între Ţară şi Casa mea.

mândria

istoriei noastre, primul Rege al României a

In

rodnica

domnie,

care

face

găsit cel mai puternic sprijin în unirea tuturor Românilor în jurul Tronului ori de câte ori împrejurările mari impuneau această datorie. Sunt sigur că, însufleţiţi de acelaş înalt patriotism, Românii vor şti şi în viitor să dea Tronului şi Ţării unirea în cugetare şi în ac­

ţiune, care e singura chezăşie a unei sănătoase propăşiri naţionale. Dumnezeu, care după atâtea grele încer­ cări a binecuvâtat munca acelora cari s'au

devotat binelui acestui neam, nu

scadă ceeace cu atâta trudă s'a clădit şi va ocroti cu dragoste pentru acest popor munca fără preget ce sunt hotărît, ca bun Român şi Rege, să închin iubitei mele Ţări.

II

va

lăsa

Proclamaţia

Regelui Ferdinand

către

popor

la

declararea

răsboiului

din

1916

Români,

Răsboiul, care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat, că pentru viitor numai pe terenul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pen­ tru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui.

dreptul

întregită şi liberă, dela Tisa până la mare, să

propăşeasc* în pace, potrivit datinelor şi aspi-

raţiunilor

tinţa

de

a

le reda

gintei

ca

într'o

Românie

noastre.

Români,

ce pune, hotărîţi să înfruntăm cu bărbăţie

însufleţiţi

de

datoria

sfântă

ni-se

im­

toate

jertfele legate de un crâncen răsboi, pornim

la

care are credinţa neclintită în menirea lui.

luptă

cu

avântul

puternic

al

unui

popor,

Ne vor

răsplăti

roadele

bândei. Cu Dumnezeu

înainte!

glorioase

ale

iz-

III

Alocuţia

Regelui Ferdinand

către

delegaţia

dela

Alba-Iulia, care i-a Ardealului

prezintat

hotărîrea

Ia

patria-mamă

Unirii

In numele Românilor din vechiul Regat, din Basarabia şi Bucovina, aatăzi uniţi, cu

profundă recunoştinţă primesc hotărîrea fra­

Carpaţi de a desăvârşi

unitatea naţională a tuturor Românilor şi de­ clar pe veci unite în Regatul României toate ţinuturile locuite de Români dela Tisa până la Nistru.

ţilor noştri de peste

De noi atârnă

azi

scăpăm

de

sub

stă­

Cu

dragoste

neţărmurită

mi-am

închinat

pânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi

viaţa

scumpului

meu popor,

plin

de

credinţă

şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel

în menirea

lui

istorică.

 

Mare doarme

somnul

lui de

veci.

Prin

lupte şi

prin

jertfe, Dumnezeu

ni-a

Numai în virtuţile şi vitejia noastră, stă pu-

dat

înfăptuim

aspiraţiile

noastre

cele

mai

Nr.

3 0

UNIRE A

Pag. 3 .

3 ori la zi, pe durata de câte o oră întreagă.

2. Se ,va face pomenirea celui adurmit, la

toate serviciile dumnezeeşti din aceste zile, rostindu-se Ectenia morţilor.

3. In ziua de Duminecă, 24 Iulie, la litur­

ghia solemnă, se va rosti Ectenia morţilor, iar la sfârşitul sfintei liturghii se va cânta Rân- duiala Parastasului, conform ritului şi obiceiu­ lui local.

Noua

domnie

încă în ziua morţii, Miercuri, la orele 4 după masă, s'au întrunit în localul Cameri'

ambele Corpuri legiuitoare, pentruca în calitatea lor de Adunare naţională să ia jurământul re ­

genţei.

Solemnitatea a fost scurtă şi extrem de

impresionantă.

Imediat după ce membrii guvernului, în frunte cu d. Ion I. C. Brătianu, au ocupat, pe

estrada prezidenţială, locuri pe ambele laturi,

d. Al. Brătescu-Voineşti, directorul general al

Camerei anunţă : Maiestatea Sa Regele M1HA1U.

Micul Suveran intră însoţit de Mama-Sa.

A. S. R. Principesa Elena a României, îmbră­

cată în doliu mare şi rămâne în picioare, în dreptul estradei regale.

Strigăte puternice de : Trăiască Regele M1HAIU! Ura! nu mai contenesc. Momentul este înduioşător şi mulţi din cei prezenţi au ochii înlăcrămaţi. In acest timp membrii Regenţei: A. S. R

Principele Nicolae,

Miron Cristea şi d. George Buzdugan iau loc în fata mesei de jurământ.

I. P . S. S. Patriarhul dr.

|

I

«

|

s

I

mân,

teritorului 4 - .

După rostirea jurământului A. S. R. Prin­ cipele Nicolae sărută sf. Cruce şi sf. Evanghe­ lie şi semnează foaia de jurământ, care este contrasemnată de I. P. S. S-Mitropolitul Pimen al Moldovei. Urmează apoi, rostind aceiaş formulă I.

P. S. S. Patriarhul României dr. Miron Cristea

şi G Buzdugan.

lui naţionale şi integritatea

d e a menţine drepturile

Regenţa a luat fiinţă legală. După luarea jurământului Regenţei, d. C. Nicolaescu, preşedintele Adunărei naţionale, dela tribuna presidenţială, spune:

Să trăiască Regele României MIHAIU I. Adunarea Naţională isbucneşte în strigăte de „Trăiască Regele MIHAIU".

1. P . S- S. Mitropolitul Pimen prezintă M.

S. Regelui MIHAIU Sf. Cruce şi Micul Rege o

sărută — în mijlocul uralelor Adunărei. însoţit apoi de Mama Sa, A. S. R. Prin­ cipesa Elena, părăseşte estrada, urmat de membri Regenţei şi de membri guvernului.

Aici amintim, că noul rege MIHAIU 1. s'a

născut la 25 Octomvrie 1921, la castelul Foi-

şor din Sinaia.

Proclamaţia

Români,

guvernului

 

Primul

Rege

al României

întregite

a înce-

cetat

din

viaţă.

 

O

boală

crudă

L-a rănit,

punând

astfel

capăt înainte de vreme celei mai glorioase dom­

nii, sub care s'a întruchipat visul de veacuri al

Neamului

nostru.

rămâne pururea

reforme,

dreptate, putere şi linişte.

credin­

cioşi marelui gând, căruia El i-a închinat toată viaţa sa, decât fiind strâns uniţi pentru lini­ ştea şi propăşirea Patriei.

timp de pace, Ferdinand I v a

Regele întregirii neamului şi al marilor

cari au adus Statului

Nu putem rămâne mai statornici

Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu

respect faţă de Constituţie şi de legile Ţârei să înconjurăm cu dragoste şi cu încredere în

menirea Ţârei pe Regele MIHAIU

dăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, azi aşa de greu încercată.

şi să ne

încor­

Bucureşti,

la 20 Iulie 1927.

Ştiri

*

mărunte

Noul secretar general del a ministerul cultelor.

In

locul dlui Nichifor Crainic, suplinit până acum d e

d.

director general St. Bradişteanu, secretar general la

ministerul cultelor şi artelor a fost numit d. G. luga, profesor la universitatea din Cluj.

Funeraliile naţional e al e Suvera ­ nulu i s'a u amâna t p e Dumineea . Anun- ţându-se multe delegaţii ale puterilor străine, cari nu pot sosi până Sâmbătă, funeraliile M. Sale

Regelui Ferdinand s'au amânat pe xiua de Du­

minecă. La orele ir$o

va pleca

atunci

trenul

! , ?nortuar din Cotroceni, care va ajunge la Curtea

\ de Argeş după masă la ora j şi jumătate. Pro­ cesiunea dela gară la biserica domnească va dura cam un ceas şi jumătate, aşa că aşezarea

D. C. Nicolaescu, preşedintele Senatului,

care a prezidat Adunarea naţională, aduce la cunoştinţa Adunărei, că, în conformitate cu Constituţia, convocarea de azi are de scop primirea jurământului Regenţei.

sicriului

în criptă

se va face pe la ora 5

după

masă.

Locale .

Duminec a

viitoare,

a şeptea

după

Rusalii , va predica

î n catedral ă

păr . Dr.

Vasile

Aftenie,

profesor

la Academi a

d e

teologie .

— Din prilejul

morţii M. Sale Regelui

Fer­

dinand, toat e autorităţil e ş i institutel e politic e

au arborat steaguri naţionale îndoliate, prefectura

a

cilor a u sunat câte u n ceas, d e trei or i la zi.

Mâine, la orele 9, s e v a ţinea în catedrală li­

turghia solemn ă împreunată c u

parastas, la eare

biseri­

iar clopotel e

tuturor

Urcând

treptele

Tronului, Regele

Ferdinand

a făgăduit

solemn în faţa Reprezentanţei Na­

ţionale

va fi

bun Român.

Domnia

Lui a

dovedit cu prisosinţă,

că şi-a împlinit

pe deaîn-

\

tregul

făgăduinţa

şi

astăzi

plângem

nemăn-

gâiaţi

mortea celui mai mare şi mai bun dintre

Se procedează la luarea jurământului.

Nicolae.

formulă

de jurământ:

Rege'ui

Mihaiu

Primul care depune jurământul este A. S.

R. Principele

Cu voace tare, subliniind fiecare cuvânt,

A. S. R. ţinând sf. cruce In mână rosteşte ur ­

mătoarea

I

Români.
Români.

veacurilor Românii nu vor putea

! niciodată să uite, că ría fost jertfă, pe care Fer-

¡ dinand

Dealungul

I

n'o fi făcut

pentru

fericirea

Ţării

afişat

necroloage,

Sale.

;

I

Neclintit

în credinţă

şi hotârîre

în timp de

„Jur credinţă

„Jur d e a păzi Constituţia şi legile poporului ro ­

j război,

înţelegător

şi blând, înţelept

şi drept

în

vor asista toate autorităţile.

j până

la Tisa;

dar, dacă

aşa fusese

scris în

 

jilor mei ostaşi, cari au luptat şi au murit pen­

| destinele

neamului

românesc, evoluţia

istorică

tru Unire.

I avea

nevoie

de instrumente. Dumnezeu, care a

Dacă gândul meu s'a oprit cu emoţie la

ocrotit

necontenit

in cursul veacurilor pe po­

aceşti bărbaţi români, nu putem uita în aceste

porul

Românilor,

i-a

dat bărbaţi

cari au

stat

clipe de veselie pe aliaţii noştri, cari, prin

neclintit pe

breşă,

ţinând sus stindardul

ideii \

sprijinul loj^iecontenit, au fost şi sunt cola­

naţionale; lor li-a dăruit suflet românesc, li-a j

boratorii noştri preţioşi la realizarea visului

întărit

mintea

şi oţelit braţul

casă

ducă

barca

j

nostru secular şi cari prin victoria lor au

românismului

prin

toate

vijeliile

vremurilor

j

contribuit atât de mult, ca să putem trăi mo ­

până

la limanul

dorit,

unde

după

atâtea

trude, j

mentele măreţe ale prezentului.

atâtea

suferinţe, culegem

roadele

binemeritate

!

Privind opera istorică înfăptuită în zilele

ale

unei

lupte seculare.

|

noastre, să ne închinăm toate forţele noastre,

Azi, când vedem înaintea minţii şi înaintea

|

unind cele din Vechiul Regat cu cele proaspete

ochilor noştri săvârşită clădirea măreaţă pe

o începuse şi pe care ge -

5 neraţii întregi apoi au visat-o, aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor acelora cari, în toate colţurile unde sună dulcele graiu româ­ nesc, au pus sufletul şi puterile lor în serviciul idealului naţional.

După Basarabia, după Bucovina, mai lipsia o piatră din cele mai scumpe: Ardealul, cu ţinuturile din Ungaria locuite de Români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice. Bazate pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru desvol- tarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii, de apostoli ai idealului naţional; ele sunt şi sfinţite prin sângele vite­

care

Mihai Viteazul

ce ni

aduceţi, ca să fim demni de prea fru­

moasa clădire ce am zidit-o. Să o păstrăm eu sfinţenie, să o întărim ca s'o putem lăsa mai măreaţă, mai puternică generaţiilor viitoare, aşa că moştenitorii vor putea spune despre fiecare din noi. Exegi monumentum aere peren- nius. Să consacram unirea sufletelor, dar şi unirea la muncă roditoare, prin strigătul: Tră - iacă România Mare, puternică şi unită.

IV.

Cuvintele dela

încoronare.

Cu adâncă emoţiune primesc în chip so ­ lemn această Coroană moştenită dela neuitatul şi înţeleptul Meu Unchiu, ca un simbol al vite­ jiei româneşti şi al unirei între Domn şi Ţari. Plină de strălucire s'a aşezat, acum 41 ani, pe capul primului Rege al României, după

sfinte. Mulţumindu-i din adâncul sufletelor, ne îndreptăm gândurile către cei cari cu sângele

lor au clădit noul temeiu al desvoitârii noastre

naţionale.

Prin devotament neclintit pentru opera lor li vom arăta recunoştinţa noastră, prin el

vom asigura roadele binefăcătoare ale crudelor

încercări.

De acest temeiu al unei puternice demo­ craţii şi al vieţii frăţeşti între popoare vom

răspunde totdeauna simţemintelor aliaţilor no­

ştri, alături de cari

cauză a dreptăţii şi a libertăţii în lume. In această zi, plină de cea mai curată bucurie, când, venind ca soli din frumosul Ardeal, îmi aduceţi hotârîrea dela Alba-Iulia, luată de un popor întreg de a fi unit de-a pu­ rurea cu Regatul român, vă zic din adâncul sufletului: bine aţi venit la zidurile acestui Palat, care a fost martor celor mai mari eve­ nimente din istoria modernă română.

am luptat pentru marea

Ne-aţi adus, nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete; ne-aţi adus şi ini­ mile lor, şi în primirea plină de dragoste fră­ ţească ce aţi găsit-o între noi, aţi putut simţi pulsul Ţârii-mume, ce bate în aceiaş ritm cu al vostru. In frumoasa sa cuvântare, d. Goldiş a spus

tuturor Românilor era o ne -

eesitate istorică. Această necesitate a fost în­ ţeleasă de toţi oamenii cu inimă patriotică de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, dela Nistru

astăzi, c i unirea

Pag.

4,

UNIRE A

Nr.

30

Testamentul regelui Ferdinand . Din lipsa de spaţiu nu mai putem da în acest număr testamentul regelui Ferdinand, publicat abia în gazetele de Vineri. Reţinem totuşi, că el datează din 2 Iunie 1925 şi că la 11 Ianuarie 1926, după actul dela 4 Ianuarie, i-s'a adaus un codicil privitor la schimbările făcute în mo­ ştenirea Tronului şi în Familia regală. De ase­ menea amintim, că între instituţiile cari urmează a fi ajutate, din un legat de 50 milioane Lei aur, sunt şi bisericile, şi anume: ^Bisericile na­ ţionale— ortodoxă şi unită—, biserica catolică,

biserica protestantă şi cea israelită*. Distribuirea se va face numai după un an dela moarte şi anume »din partea urmaşului în Tron, după sfatul ce va lua dela preşedintele Consiliului de miniştri, patriarhul bisericii ortodoxe române, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie

şi ministrul Casei

regale*.

„Biruinţa" s'a prăbuşit. La 17 Iulie

c. a apărut ultimul număr al ziarului averescan »Biruinţa« dela Cluj, a cărei biruinţă — pore­ clită încă dela început «Prăbuşirea* — a fost

de foarte

scurtă durată. ^Regretele miilor de

cititori o

urmăresc« — spune dânsa — pe ca­

lea, de unde nu mai este întoarcere. De pe pa­ tul de moarte, »Biruinţa« — căreia nu-i mai pu­ tem da cuvenitul răspuns telefonic — ne-a tri­ mis ştirea, că d. Teodor Lazăr ne-ar li dat »în

judecata forurilor superioare competente, pentru cuvântul că — prăbuşindu-se «Biruinţa* — dsa va apare în curând »îri coloanele primitoare ale

. guvernului, stăţ)ân pe oala

cu carne*. — Ce frumos, că oamenii tot mai au un pic de ruşine!

cutărui organ al

lumea

nu

va înţelege, că biserica

nu

este o sală

pian, ore

şi

exerciţiu,

despre

al cărei

rezul­

de teatru,

unde să te poţi prezintă cu braţele

tat

la finea

anului

şcolar

se

va

da

examen

în

goale până

sus şi cu alte decolteuri supărătoare,

Internat.

Cursurile

de

pian

se

pot

face

după

va trebui

se vină

şi la noi cu măsuri similare.

Internatul

şcolilor

secundare gr.-cat.

române

de fete

din

Blaj.

Goncurs de primire

Venerabilul Consistor arhiepiscopal de Aiba-

Iulia şi Făgăraş, în şedinţa s'a ţinută la 9 Iulie 1927 sub Nr. 4292 a hotărît, ca' Internatul li­ ceului gr.-cat. de fete, împreună cu cel al şcolii normale gr.-cat. de fete din Blaj, începând cu anul şcolar 1927/8 să formeze un singur in­

stitut: Internatul şcolilor secundare

gr.-ca-

tolice române de fete din

Acest Internat de fete va fi aşezat în noua clădire a „Institutului Recunoştinţa", fiind pus sub direcţiunea şi îngrijirea Congregaţiei arhidiecezane de Surori a Născătoarei de Dum­ nezeu şi pururea Fecioarei Măria, şi putând el primi în toamna anului curent 1927 un număr mai mare de eleve.

Consi­

stor, pentru primirea elevelor de

Blaj.

In baza

acestor

hotărîri

ale

Ven.

liceu

şi

de

şcoală

normală

în Internatul

şcolilor

secun­

dare gr.-cat. române

de

fete

din

Blaj,

pu­

blicăm prin aceasta concurs

cu

terminul

de

15 August

1927, pe

lângă

următoarele

con-

ditiuni:

y

1. Taxa

de

întreţinere pe întreg anul şco­

lar

1927/8 face Lei 15.000— plus

Lei

500,

taxă

de

instalare.

rate

şi anume : Lei 4500+500 cu ocaziunea înscrierii,

va

Această

taxă

se

plăti

în

patru

4

dorinţă

de

de

ţie

de

de

în

următoarele

tot

condiţiuni: a.

zile, cu

instrucţie

zilnic

V2 oră

la

două

a

plăti

exerciţiu

1 oră, se va

V 2

1 U

oră, se

ora

plăti

tot

va

cu L. 3500 pe an; b. instrc-

doua zi, cu

cu

L.

exerciţiu

2500

pe

zilnic

an;

c.

instrucţie

de două

ori

pe

săptămână

câte

oră, cu

exerciţiu

zilnic

de

oră,

se

va

1 / 1

plăti

eu

L.

1800 pe' an.

5. Spre orientare comunicăm aici câteva puncte din Regulamentul intern al Internatului:

Elevele sunt datoare necondiţionat si fără nici o excepţie să observe orarul zilnic şi ordinea internă a Institutului. Fete logodite nu pot fi eleve ale Inter­ natului. Elevelor le este cu desăvârşire interzis să poarte haine cu mâneci scurte, decoltate ori scurte: le este asemenea interzis să-si taie părul, cu excepţia elevelor din clasa I—IV, fiind toate elevele datoare să-şi poarte părul simplu, potrivit unei eleve de şcoală. Corespondenţa elevelor va fi rigoros con­ trolată. Ele vor scrie regulat părinţilor tot la două săptămâni, iar la dorinţa acestora, le pot scrie chiar în fiecare săptămână odată. Core­ spondenţa de prisos cu prietine şi cunoscute e interzisă, asemenea e interzisă şi se pedep­ seşte cu eliminare din Internat orice corespon­ denţă secretă, respectiv expediată fără ştirea superiorităţii.

poate

. face de două ori pe săptămână, Joia la orele 14—16 şi Dumineca la orele 14—17, însă nu­ mai din partea părinţilor şi a persoanelor ad­ mise de Direcţiune.

Cercetarea

elevelor

în

Internat

se

jj Lei 4500

la

1 Decemvrie

1927,

Lei 3000

la

1

vacanţa

familie, nu pot pleca

din Internat, decât însoţite de părinţi, ori de o

persoană

prin scrisoare adresată Direcţiunii Internatului.

Altfel

persoană de încredere a Internatului, pe spesele părinţilor.

va fi însoţită în călătorie de o

Elevele,

cari

de

doresc

Paşti în

să petreacă

| Februarie 1928 şi Lei 3000 la 1 Aprilie 1928. de Crăciun \ cheltuielile particulare
|
Februarie
1928 şi
Lei 3000 la
1
Aprilie
1928.
de Crăciun
\
cheltuielile
particulare
(material

Pentru de scris, lucru

telor, cârpitul

elevă

de 700—800 Lei. Aceşti

de

manual, desemn, repararea ghe­

fiecare

hainelor),

e consult,

ca

depună

cu ocaziunea înscrierii o sumă

bani se vor

administra

Internatului,

dându-se

seamă

Direcţiunea

şi

împuternicită din partea părinţilor

eleva

Pentru ma i multă decenţă in îmbră­

făcut ca îmbră­

cămintea femeilor să fie tot mai sumară, a în­ demnat autorităţile bisericeşti din ţările catolice să ia măsuri energice contra răului moral îm­ preunat cu această nebunie a indecenţei. Preo- ţimea este oprită să facă orice serviciu femeilor prea desgolite şi în deosebi li se deneagă tainele spovedanie i şi a sf. cuminecături . P e alocure a li-se interzice chiar şi intrarea în biserică. — Stările nu sunt nici Ja noi mai bune şi dacă

căminte . Moda nebună, care a

individual despre

cheltuielile

făcute.

Elevelor

6.

Cererile

de

primire

se

vor

adresa

şi

li-e interzis

aibă

bani

la

sine.

trimite Veneratului Consistor arhiepiscopal

2. Elevele

vor

aduce

cu

sine

următoarele

din Blaj. In cerere părinţii vor declara, că cu­

efecte:

1 -pernă,

schimb

4 cămăşi

1 saltea

(lungă

180

cămăşi

m.

1 plapomă de vară, * I mai

lată

090

p.

noapte,

m.), j

pat,

12

nosc

tez,

adresa

pentru

(100)

sus. La

certificat

si

vor

observa

toate

condiţiunile

de

de

bo­

1 plapomă de lână,

dublu

pentru

pat,

de

zi,

4

cerere

se

va alătura

şi

un

plic

poştală

a

carte

provăzut

1 cuvertură

de

şcolar

şi

21 Iulie

cu

cuvenită

rezoluţiei.

exactă

cu marca

recomandată

1927.

batiste,

3

fuste

de

pichet

şi

3

de

vară,

4

perechi

indispensabile,

două

şorţuri

de

clott

cu

mâneci,

2

perechi

ghete

de

piele

1 pereche

pantofi,

1 pereche

galoşi,

1 costum

de baie,

1 halat

larg

pentru dormitor,

1 palton

trimiterea

la

Blaj,

1- 2

Direcţiunea.

războiul de independenţă şi proclamarea Re­ gatului. Atotputernicul ne-a învrednicit s'o vedem şi mai strălucită astăzi, când, în urma grelelor lupte purtate de întreaga suflare românească, ea simbolizează îndeplinirea acelui mare şi sfânt dor secular: unirea tuturor ţărilor locuite de Români. Dea Domnul, ca această Coroană împreună eu cea a scumpei Mele Soţii şi vrednică tova­ răşă de muncă şi suferinţă pentru binele obş­ tesc, să încununeze, din neam înneam, pe iubiţii noştri urmaşi într'o Românie pururea glorioasă şi fericită.

iarnă,

rechi

bucătărie

de

1 jachetă, 1 broboadă

un

de

lână, 2

perii

pe­

pentru

de

mănuşi, 4 ştergare

(care

şi

ştergar

rămâne

complet aranjată pentru toaletă

Internatului),

ghete, 1 casetă

(cu

săpun,

perie şi prafuri

de

dinţi),

1

cutie

cu

ace

de

cusut,

de

siguranţă,

aţă

de

cârpit

ciorapi, albă şi

neagră.

va

trimite fiecărei eleve un număr. Acest număr

va fi cusut Ia loc bine vizibil, pe toate lucru­ rile ce le aduce cu sine respectiva elevă. Pen­

sunt

tru obiectele nenumerizate, ori cari nu

cuprinse în prospect, Direcţiunea

nu

Deodată

cu

rezoluţia

de

primire

i-se

Institutului

ia

răspundere.

Sus inimile!

Şi

glăsuim

după

chipul

3.

Ţinem

amintim,

Internatul

va

strămoşilor:

 

fi

provăzut

cu

instalaţie

de încălzire

cen­

„Aceasta

este

ziua,

pe

care

a

făcut-o

trală, conductă de apă, baie comună,

infir-

Domnul, să

ne

bucurăm

şi

ne veselim

în-

mărie,

dormitoare

şi

sale

de

zi,

toate

in

tr'însa

şi unii

pre

alţii să

ne

îmbrăţişăm,

numai

zicem fraţilor

şi celor

ce

ne

urăsc

pe

noi:

condiţiile cele mai igienice, şi că nu conducerea şi supravegherea, dar întreg

ser-

să iertăm

toate pentru

sfânta

Unire".

viciul

din

Internat

va

fi

îndeplinit

numai

de

Asa să

fie!

 

membrele

Congregaţiei

de

Surori.

 

4.

In

Internat

se

poate lua

instrucţie

de

[

No.

1238/1927

Publicaţie

de licitaţie.

aceasta,

public că în baza deciziunii No. G. 1452-

în

favorul reclamantei Ioana Deceanu,

prin advocatul Dr. Ilarie Aldea, pentru,

Subsemnatul

a

Portărel

de

ocol

prin

din

1927

judecătoriei

Blaj

repr.

incasarea

si ace. se fixează

ziua

faţa locului

se

creanţei

29

Iulie

în

vinde

şi

valoare

de

5800

de

orele

Lei

bani

pe

la

termin

1927

licitaţie

p.

m.

şi

de

vor

2

Blaj (sat),

comuna

prin

unde

publica

că­

licitaţiune

cai,

7500

trăsură

Lei.

judiciară

în

anume:

de

ruţă,

In

caz

de

nevoie

şi

sub

preţul

de;

estimare.

 

Dumbrăveni,

la

13

Iulie

1927

039)

1-1

NICULA E

BAOIU .

Tipografia

Seminarului Teologic

grece-catolic

— Blaj.