Sunteți pe pagina 1din 3

Deficienţe fizice şi senzoriale

LP 4
Mersul cu două cârje pe trepte
Se efectuează în 2, 3 şi 4 timpi.
Mersul în 2 timpi
Timpul 1 – Memb infer stâng se deplasează pe trepta 1
Timpul 2 – Cârjele şi memb infer drept se mută concomitent pe aceiaşi treaptă
Mersul în 3 timpi
Timpul 1 – Membr infer stâng se deplasează pe treapta 1
Timpul 2 – Cârja dreaptă se deplasează pe treaptă a 2 a,
Timpul 3 – Cârja stânga şi membrul infer drept se mută pe treaptă a 2 a.

Urcarea în 4 timpi
Timpul 1 – Cârja dreaptă se deplasează pe treapta 1
Timpul 2 – Membr infer stâng se deplasează pe treapta 1
Timpul 3 – Cârja stânga se deplasează pe treaptă a doua
Timpul 4 – Membrul infer drept se deplasează pe treapta a doua.

Mersul Descendent
În doi timpi – Ambele cârje se mută u treaptă mai jos
Timpul 2 – Membrele inferioare se deplasează concomitent cu o treaptă mai jos plasându-se între cârje

Mersul în 3 timpi
Timpul 1 – Membr infer Stâng se deplasează pe treapta 1, cârja dreaptă se mută pe treapta 1
Timpul 3 – Membr infer drept şi cârja stânga se deplasează pe treaptă a doua.

Mersul în 4 timpi
Timpul 1 – Cârja dreaptă se mută pe treapta 1
Timpul 2 – Membr infer stâng se deplasează pe treapta 1
Timpul 3 – Cârja stânga se mută u 2 trepte mai jos
Timpul 4 – Membr infer drept coboară pe treaptă a doua

Mersul pe trepte în 3 timpi cu carja pe partea stângă şi balustrada pe partea dreaptă


În acest caz, locul bastonului său a cârjei pe part dreapta este luat de balustradă. Cu balustrada pe partea dreaptă
şi baston sau cârjă pe partea stângă se învaţă urcarea şi coborârea treptelor.
Urcarea/ mersul ascendent
Timpul 1 – Mâna dreaptă prinde anterior balustradă
Timpul 2 – Membrul infer stâng se deplasează o treaptă mai sus, prin sprijinul pe mâna dreaptă, greutatea corpului
se transfera anterior.
Timpul 3 – Cârja de partea stângă şi membrul inferior drept se deplasează de aceiaşi treaptă cu membr infer stâng.

Coborârea
În timpul 1 mâna dreaptă alunecă pe balustradă şi asigură sprijin
Timpul 2- Cârja de partea stângă şi membr infer drept coboară o treaptă
Timpul 3- - Membrul infer stâng se deplasează o treaptă mai jos şi se aşează lângă celălalt
La urcarea treptelor cu balustradă şi cârja regula este că membr infer sănătos să fie deplasat primul. ÎN cazul
coborârii, primul deplasat este membrul infer bolnav.
Sănătosul urca, bolnavul coboară.
La urcarea treptelor cu balustradă şi cârja va fi nevoie în fazele iniţiale de ajutorul kinetoterapeutului. El se va
plasa oblic în spatele pacientului cu o treaptă mai jos faţă de acesta. Kineto va prinde cu mâna drepat balustrada
pt a asigura sprijinul personal al pacientului în cază de dezechilibrare posterioară. Mâna lui stânga este aplicată
sub axila stângă a pacientului pt a-l susţine. În cazul coborârii, kinetoterapeutul va preveni dezechilibrarea
anterioară a pacientului, plasându-se cu o treaptă mai jos faţă de acesta, oblic lateral, ţinând cu mâna stângă bară
şi sprijinind pacientul cu mâna dreaptă sub axila.
Mersul cu Cârja sau Baston
Pt că bastonul/cârja să reprezinte un sprijin real ele se vor ţine în mâna de partea sănătoasă.
Mersul în 2 timpi
Timpul 1 – Cârja şi memb infer drept se deplasează anterior
Timpul 2 – Membr infer stâng se aşează lângă dreptul.
Mersul poate fi îngreunat când membrul inferior stâng îl depăşeşte pe dreptul.
Merul în 3 timpi
Timpul 1 – Cârja se deplasează anterior
Timpul 2 – Membrul infer drept se deplasează anterior lângă cârjă
Timpul 3 – Membrul infer stâng se deplasează lângă dreptul
Membrul infer stâng se poate deplasa anterior faţă de piciorul drept dacă urmărim ingreunarea mersului.
Ingreunarea poate fi realizată executând simultan timpii 1 şi 2.

Mersul Fără Mijloace Ajutătoare


Reprezintă o nouă etapă a reeducării. Se execută într-un tempo de 60, 80, 100 şi 1200 de paşi / min. Pauzele de
odihnă au o durată de 1-5 min sau peste. Iniţial mersul se reia pe teren plan iar ulterior pe planuri înclinate în sens
ascendent sau descendent.
Mersul pe teren plan se aplică piciorul pe sol aşezând mai întâi călcâiul şi apoi rulând planta până la degete. În
urcarea scărilor se dezvolta la nivelul musculaturii membrelor inferioare o forţă concentrica în timp ce la coborâre,
forţa este excentrică. Dacă la urcare se produce cea mai importantă încărcare din activităţile cotidiene, coborârea
solicita doar o treime din această încărcare. Pe de altă parte, însă, în coborâre este necesară stabilitatea
genunchiului din cauza suprasolicitării de presiune.
ÎN mersul ascendent trunchiul se înclină uşor anterior iar genunchiul membr infer care realizează păşirea se
flectează mult. Pe sol se aplica mai întâi vârful şi apoi călcâiul. În mersul descendent, trunchiul se înclină
posterior, genunchiul membr infer care realizează păşirea se extinde mult iar pe sol se aplică întâi călcâiul şi apoi
vârful.
Nr treptelor se stabileşte în funcţie de capacitatea de efort şi corporal. Pt o greutate medie de 70 încărcarea
corespunde unui randament de 70 waţi de pe bicicleta ergonomica. Urcatul se începe cu 5-10trepte într-un tempo
de o treaptă /sec. Şi creşte treptat mărind întâi nr de trepte şi ulterior tempoul.
Mersul îngreunat
Se execută în ultima etapă a programului de reeducare, exerciţiile fiind extrem de variate. Mers cu opriri şi porniri
bruşte, mers pe o linie sinoasa, mers în cerc, mers cu schimbarea direcţiei, mers cu paşi foarte mai sau foarte mici,
mers pe vârfuri sau pe călcâie, mers cu reducerea controlului senzorial (cu ochii închişi sau cu spatele).
Reeducarea mersului prezintă pe lângă o serie de aspecte generale foarte multe aspecte individuale care ţin de
pacient dar şi de kinetoterapeut.
În paralizii sunt necesare câteva condiţii minime pt ca mersul să fie posibil:
1. Se poate merge fără sprijin într-o paralizie totală a unui membru inferior doar dacă în membrul afectat
muşchiul psoas şi marele fesier sunt parţial funcţionali şi dacă membrul inferior controlateral este sănătos
sau are doar cvadricepsul şi tibialul anterior parţiali afectaţi. Se poate merge folosind un baston dacă sunt
paralizaţi fesierii mari sau muşchii bicepşi femurali bilateral respectiv: fesierul mare de o parte şi tricepsul
sural de partea opusă. Sunt necesare două bastoane dacă sunt paralizaţi bilateral muşchii şoldului,
pacientul îşi va proiecta gamba anterior prin răsucirea trunchiului şi va folosi ca punct de sprijin alternativ
fiecare dintre cele două bastoane.
2. Se poate merge chiar într-o paralizie a membrelor inferioare (paraplegie) folosind 2 cârje. Pt aceasta tre
îndeplinite următoarele condiţii:
A. Membrele superioare să aibă forţă egală şi normală cu adductorii umărului (tricepsul brahial şi flexorii
degetelor sănătoşi) Există cârje adaptate şi pt deficienţe la acest nivel. Cârjele canadiene pot fi acţionate
prin intermediul tricepşilor brahiali şi adductorilor umărului iar cârjele cu sprijin axilar necesită păstrarea
unui grad de mobilitate a adductorilor umărului şi flexorilor degetelor.Muşchii abdominali trebuie să fie
normali sau dacă muşchii flancurilor de pe o parte sunt paralizaţi trebuie să fie fie sănătoşi muşchii şoldului
homo laterali.
B. ÎN afecţiuni post traumatice, piciorul afectat trebuie aşezat în sprijin virtual fără încărcare. Mersul trebuie
reluat cât de repede posibil deoarece după 10 sapt de imobilizare fără utilizarea sprijinului podal,
concentraţia mecanoreceptorilor scade cu mai mult de jumătate. Fapt ce face la mişcări imprecise.
Activarea mecanică a receptorilor kinestezici, permite conservarea în nr mai mare a acestora.
ÎN reeducarea mersului este deosebit de important ata momentul în care se permite încărcarea membrului infer
cât şi mărirea progresivă a încărcării acestuia. Iniţial se începe cu o încărcare de 8-10 % din greutatea corpului şi
se creşte progresiv în funcţie de reactivitatea individului şi răspunsul la tratament. Se va păşi cu un mebr infer pe
care se transferă greutatea corpului după care se realizează păşirea cu celălalt membr infer.