Dregătorii

Dregătorii erau înalţi demnitari ai statului feudal, numiţi şi revocaţi

de domn şi care exercitau atribuţii administrative, judiciare şi militare, în
cadrul aparatului de stat. La origine, dregătorii, aşa cum arată denumirea
lor, erau persoane care, în cadrul Curtii domnesţi, exercitau atribuţii
legate de persoana domnului. Treptat însă, paralel cu îngrădirea
imunităţilor feudale şi centralizarea statului, dregătorii au pătruns în
Sfatul Domnesc, preluând în numele domnului conducerea efectiva a
vieţii de stat.

Sistemul dregătorilor s-a centralizat, în Ţara Românească, în timpul

domniei lui Mircea cel Batran, iar în Moldova, în timpul domniei lui
Alexandru cel Bun. El este asemănător în linii generale în cele doua ţări
româneşti, datorită modelului comun avut în vedere, şi anume Imperiul
Bizantin. La investirea în funcţie, dregătorii depuneau un juramânt de
credinţă faţă de domn, iar funcţiile lor erau onorifice, adică nu erau
remuneraţi pentru activitatea pe care o desfăşurau, însă beneficiau de
danii domnesti.

Dregătorii erau de doua categorii:

1. marii dregători (membri ai sfatului domnesc)

2. ceilalţi dregători denumiţi micii dregători (nu făceau parte din sfatul
domnesc).

1. Marii dregători sunt:

a. Banul

 este o dregătorie specifică Ţării Românesţi;

 primul în ierarhia dregătorilor Ţării Romăneşti;
 apare iniţial ca ban de Severin, apoi ca ban al Craiovei;
 are în componenţa sa administraţia, armata, justiţia;
 putea pronunţa pedeapsa cu moartea şi avea subalterni denumiţi
bănişori.
b. Logofătul

 era şeful cancelariei domneşti şi purtătorul Marelui Sigiliu, cu care

erau întărite actele domneşti.

c. Vornicul

 este conducătorul slujitorilor Curţii Domneşti şi cel ce asigura paza

graniţelor.

d. Postelnicul

 este cel care coordonează relaţiile externe ale ţării;

 este sfetnicul de taină al domnului;

e. Spătarul

 purtătorul spadei domnului şi comandantul cavaleriei.

În Moldova, domnul Eremia Movilă a creat o dregătorie nouă, după

modelul polonez, şi anume hatmanul, ce a preluat atributiile militare ale
vornicilor.

f. Vistiernicul

 strângea veniturile ţării şi asigura mijloacele financiare necesare

funcţionării statului;
 după instaurarea dominaţiei otomane, asigura mijloacele destinate
plătii tributului.

Alti mari dregatori erau: paharnicul, stolnicul si comisul.

2. Dintre dregătorii mici menţionam:

a. armaşul: executorul sentinţelor penale pronunţate de domn.

b. satrarul: se îngrijea de domnitor pe timp de război.

c. aga: comandantul pedestrimii, iar mai târziu comandantul gărzii
domneşti.