TEMA

Să se proiecteze un dispozitiv special de documentatie de executie, prin prinderea

piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in condiţii
in care prelucrea se realizeaza pe o masina de gaurit G 25, programul anual de fabricaţie
fiind de 60.000 bucaţi pe an.

1
 E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale.

F1.1.Analiza temei de proiectare

Temele de proiectare rezultă , în general, din procesele tehnologice, respectiv din planele de
operaţii , din fişele tehnologice, din borderourile de proiectare sau fişele dispozitivelor.
Analiza temei de proiectare are drept scop, inţelegerea condiţiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi
proiectate şi stabilirea in ansamblu a posibilitaţilor de realizare a acestora.

F1.2.Informarea initiala.

Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. Acesta
informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, deacord cu normele in vigoare, precum si de a obtine, din
literatura de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea
temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.

Sursa
Nr.
Denumirea
sol
soluţiei Figura (tabelul) Paginil Numărul
.
e lucrării
1. Mecanism
de prindere
cu port
bucse de
ghidare
246
[2]

2
2. Mecanism
cu brida L
antrenat
manual cu
piulita si
prezon

107 [1]

fig 3.55

3. Menghina 219 [3]

de maşina
cu
amplificator
hidraulic

Fig. 8.38
4. Dispozitiv 240 [4]
deplasabil/
staţionar cu
acţiune
pneumatica

Fig. 9.6
a)

3
 b)
5. Mecanism 164 [4]
cu parghii

6. Mecanism 208 [3]

cu parghie

Fig 8.35

4
 7.

Mecanism
de prindere
cu port
bucse de
ghidare 247
amovibilă
[2]

8.
Mecanism
cu prisme de
presiune 6
[3]

9. Dispozitiv 176
de strangere
prin vacuum
[2]

Surse:
[1] TACHE V. , UNGUREANU I. –“Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru M-U, Editura Tehnica
Bucuresti 1985.
[2] TACHE V, GOJINEŢCHI N. - "Constructia si exploatarea dispozitivelor ” Editura Didactica si Pedagica,
Bucuresti 1982
[3] GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981
[4] VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU M, GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982

5
 F1.3. Stabilirea datelor iniţiale
A. Date legate de piesă.

- ca rol functional in ansamblul din care face parte piesa este un suport;
- gradul de complexitate al piesei: complexitate medie;
- profilele de prelucrat sunt doua suprafate cilindrice interioare care au un diametru de 8 mm
- familia 9 1 0
- materialul:OLC 45 STAS 880-80 in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,

Materialul este tratat termic:

Marca Calitatea Compoziţia chimică (%)

oţelului C Mn S P
- 0,42-0,50 0,50-0,80 max.0,045 max. 0,040
OLC 45 S 0,02-0,045
X max.0,035 max.0,035
XS 0,02-0,04

Proprietăţi mecanice:

Marca otelului Limita de curgere Rezistenţa la Alungirea la

Rp0,2 rupere rupere
(N/mm2) Rm A5 %
(N/mm2) (min.)
500 700...850 14
OLC 45 430 650...800 16
370 630...780 17

-rugozitatea suprafeţei ce trebuie prelucrată trebuie să fie Ra=3,2;

Proprietaţi fizico – mecanice:

HB = 190 ÷ 210 daN/mm2 ;
Nr crt X Gi Y Gi Z Gi Ai X Gi Y Gi Z Gi
Ai Ai Ai
4
1 0 0 10 4000 0 0 4x 10
2 0 35 10 -π16 0 -560π -π160
3 0 -35 10 -π16 0 560π -π160
Σ 0 0 30 3899,46 0 0 38994,69

6
 38994,69
G=¿ =10,00−Centrul de masa
3899,46
Z¿

π d2
V =L ×l ×h−2 =77989,38 mm3
4
g g
ρ=7,8 3
=7,8× 10−3
cm mm3

m=77989,38 ×7,8 ×10−3 =608,31 g=0,608 kg

B. Date legate de scula:

- dimensiuni ale părţii active se vor utiliza placute din CMS dreptunghiulare; unghiul de atac principal k =
90 grade, lungimea muchiei active este de 3 mm;
– doua burghie elicoidale cu Φ 8mm
STAS 6382-80

3. Date legate de masina-unealta:

–masina de gaurit G25
a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b) Arborele principal al masinii de gaurit G25;

7
 a) b)

Surse:
[5] GHERGHEL N., GOJINETCHI N, “Indrumar de proiectare a dispozitivelorvol 1.” Iasi 1992 Pag 105

8
 CARACTERISTICA U.M. G25
Diametrul de gaurire conventional in otel cu mm 25
mm2
σr=60daN/
Diametrul de gaurire conventional in fonta cu mm 32
σr=18daN/mm
Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu mm 49,5
regimul de aschiere
Adancimea de gaurire mm 224
Cursa maxima a pappusii pe coloana mm 280
Capul arborelui principal -- STAS 1659-50
Conul arborelui principal -- Morse 4
Cursa maxima a arborelui principal mm 224
Distanta intre burghiu si coloana mm 315
Distanta maxima intre arboreal principal si masa mm 710
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de mm 1120
baza
Suprafata mesei mm2 425x530

Numarul de coloane T de pe masa -- 3

Profilul canalelor T de pe masa -- 12 STAS 1385-70
Suprafata placii de baza mm 560x560
Numarul de coloane T de pe placa de baza -- 2
Profilul de coloane T de pe placa de baza -- 18 STAS 1358-70
Gama de turatii a arborelui principal rot/mi 40; 56; 80; 112; 160; 224;
n 316; 450; 630; 900; 1250;
1800;
Gama de avansuri rot/mi 0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
n 0.53; 0.75; 1.06; 1.50
Puterea electromotorului principal kW 3
Turatia electromotorului principal rot/mi 1500
n
Puterea motorului pompei de raciere- ungere kW 0.15
Turatia motorului de raciere-ungere rot/mi 3000
n
Greutatea masinii kg 1100
Gabaritul masinii mm2 2680x1487x660

[5]
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
 subler
 micrometru
 rugozimetru
 echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
9
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
Şubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a două suprafeţe plane este definită ca diferenţa distanţelor dintre planele
adiacente în limitele lungimii de referinţă

5. Date legate de accesorii:

Masa masinii de gaurit G25

10
 [5] pag 170

6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat

Piesa nu are gabarit mare deci nu sunt nevoie de istalatii de ridicat si transportat.

7. Date legate de regimul de lucru:

- adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi;
- scula execută o singură trecere pe suprafaţa de prelucrat;
- adâncimea de aşchiere este egală cu adaosul de prelucrare
d 8
t= =
2 2 =4

- avansul este s = 0,3mm/rot;

- viteza de avans
- viteza de aschiere
- Turatie
- Conditii de racire ungere
- Forma aschiei
Norma de timp:

t pi 15
 tb  t a  t dt  t do  t on   0,475  1,77  2,5  1,2  3,5  9,45 min
n 8500
NT = …(3)
l  l1  l2 50  4  3
  0,475 min
sn 0,3  400
tb = …(4)
11
ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,52+1,1+0,15 = 1,77 min ...(5)
ton = 3,5 min
tdt = 2,5 min
tdo = 1,2 min
tpi = 15min
ta1 = 0,52 min
ta2 = 1,1 min
ta3 = 0,15 min

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-E).

STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va

sta la baza proiectării dispozitivului

Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic
posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/ geometrică impuse prin temă şi
conduce la costul minim al operaţiei.
Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic

posibile

Nr. Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP) Avantaje Dezavantaje

crt.
Deumirea Schita
0 1 2 3 4

12
1. Prelucrarea  nu necesita cap  necesita
succesiva, a multiax ; trasare
unei piese din – nu necesita in punctare;
aceeasi general dispozitiv  timpi ajutatori
prindere, piesa de prindere a de orientare
este orientata piesei; strangere
si stransa cu ridicati
ajutorul – grad foarte
dispozitivelor scazut de
de pe MU sau utilizare a puteri
folosind masinii unealte;
elemente si Faza 1
– timpi de baza
accesorii ale ridicat;
MU

Faza 2
2. Prelucrarea  nu necesita cap  precizie
succesiva, fara multiax ; scazuta;
divizare dupa – nu necesita in  timpi ajutatori
sablon a unei general dispozitiv de orientare
piese din de prindere a strangere
aceeasi piesei; ridicati
prindere, piesa – nu necesita – grad foarte
este orientate trasare-punctare scazut de
si stransa cu utilizare a puteri
ajutorul masinii unealte;
dispozitivelor – timpi de baza
de pe MU sau Faza 1
ridicat;
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

Faza 2

13
3. Prelucrarea  nu necesita cap necesita
succesiva, cu multiax ; dispozitiv de
divizare a – nu necesita in prindere a
unei piese din general dispozitiv pieselor
aceeasi de prindere a complex;
prindere, piesa piesei; grad foarte
este orientate – nu necesita scazut de
si stransa cu trasare-punctare utilizare a puteri
ajutorul – timpi ajutatori masinii unealte;
dispozitivelor de O-P-S scazuti; timp de
de pe MU sau prelucrare mare;
folosind Faza 1
elemente si
accesorii ale
MU

Faza 2
4. Prelucrarea – nu necesita – necesita cap
simultana a trasare-punctare; multiax;
unei piese din – nu necesita
aceeasi dispozitiv de
prindere, piesa prindere a piesei
este orientate cu divizare;
si stransa cu – precizie
ajutorul ridicata;
dispozitivelor – timpi de baza
de pe MU sau scazuti;
folosind – grad foarte
elemente si ridicat de utilizare
accesorii ale a puteri masinii
MU unealte;

5. Prelucrarea – nu necesita – necesita cap

simultana cu trasare-punctare; multiax;
divizare a – timpi de – necesita
doua piese din divizare scazuti; dispozitiv de
aceeasi – precizie prindere a
prindere, piesa ridicata; piesei cu
este orientate – timpi de baza divizare si cu
si stransa cu scazuti; doua posturi de
14
 ajutorul – grad foarte lucru;
dispozitivelor ridicat de utilizare
de pe MU sau a puteri masinii
folosind unealte;
elemente si
accesorii ale
MU
5 Prelucrarea – nu necesita  necesita
6. succesiva cu o trasare-punctare; dispozitiv de
singura scula a – timpi de prindere a
2 piese din divizare scazuti; piesei;
aceeasi – precizie  scade
prindere; ridicata; durabilitatea
piesele sunt – timpi de baza sculei ;
orientate si scazuti;  necesita
fixate pe  productivitate dispozitiv de
dispozitivul de ridicata; prindere
prindere care e multiplu a
plasat pe sculelor;
platoul masini  costul ridicat
in canalele T al sculelor;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr. Criteriul Unitati partiale pentru

Crt SP-TP numarul:
.
1 2 3 4 5
1. Precizia suprafetelor prelucrate 0 5 10 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii 10 10 10 10 10
pieselor
3. Precizia ceruta suprafetelor de 10 10 10 10 8
strangere a pieselor
4. Gradul de utilizare a puter disponibile a 0 0 0 7 7
MU
5. Necesitatea trasarii-punctarii 0 0 10 10 10
6. Necesitatea cap multiax 10 10 10 0 0
7. Necesitatea dispozitiv de prindere a 10 0 0 0 0
piesei
8. Timpi ajutatori de OP si S 0 0 4 5 3
9. complexitatea dispozitivului de 10 9 8 10 5
prindere a pieselor
10. Durabilitatea sculei 5 5 5 10 10
Total 55 49 67 72 63

15
Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 4: Prelucrarea simultana a unei piese
din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind
elemente si accesorii ale MU

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul

disponibil şi poate fi folosit

Pozitia piesei Orizontala

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi
tip sau de tip diferit
Numarul Cu o 1
pieselor scula
1. prelucrate Cu mai 
simultan multe
scule
Numarul Pe un 1
pieselor rand
prelucrate Pe mai 
din aceeasi multe
prindere randuri

16
 Numarul posturilor de 1
lucru

2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Dispozitiv demontabil

3. Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util 
si poate fi folosit
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului Special cu actiune macanizata
(semiautomat)

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI PROIECTAREA

ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIŢIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIŢIONARE ŞI
STRÂNGERE (REAZEMELOR)

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

17
 A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitiv

Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata E:

18
Suprafata F:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata E:

este CD1

este CD2

este CD3

Pentru suprafata F:

este CD1

este CD2

este CD3

A3.1.5. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare

pozitionare

19
 Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
Conditii de + – + – – –
precizie
determinante
(CD) + + + + – –

– – – + + +

Conditii Asigurarea inchideri fortelor de + + + + + +

suplimentar aschiere, centrifugale, de inertie si de
e strangere prin elementele de orientare
sau de orientare si strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor + + + + + +
aschietoare (a cursei avansurilor),
pentru cresterea productivitatii
prelucrarii
Total conditii – – – – – –
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-
economica, completa

Lista bibliografica: Tolerante generale: ISO 2768 – mK

A3.1.5. Alegerea „suprafeţelor“ de orientare-poziţionare ale pieselor

Numarul, tipil, forma, Notarea Daca este sau Daca se Justificare

pozitia, si marimea conform nu suprafata alege sau
schitei de nu ca
elementelor geometrice operatiei determinare suprafata
ale piesei ce ar putea sau fazei a bazelor de de
servi ca suprafete de cotare orientare
orientare
O suprafata cilindrica A DA DA Este suprafata determinanta a
exterioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana B DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare
O suprafata plana C DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientare-
poziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru

20
 materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese
ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora

[1]– cepuri;
[2]– placute;
[3]– mese;
[4]– prisma
[5]– mecanism tip menghina;

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

21
 Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
– posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
– fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr. Schema de orientare tehnic posibila Gradele de libertate

crt SO-TP inlaturate piesei prin
. orientare
Translatii Rotatii
T Ty T R Ry R
x z x z
1.

– – – – – –

22
2.

– – – – – –

3.

– – – – – –

23
4.

– – – – – –

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare admisibile Aopa

Conditia de precizie Toleranta Relatia de calcul a Eroarea maxima de

determinanta(CD) in orientare la conditia
conditia εoa(CD)
TCD CD εoa [mm]
CD-
0.02 1 0.01
 oa  TCD
2
0.04 1 0.05
 oa  TCD
2
0.03 1 0.01
 oa  TCD
2
A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop

24
 A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu abaterile
(erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de orientare-
poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

Nr Schema de orientare tehnic posibila (SO-TP) Conditia de precizie Relatia Valoare Valo Daca
. determinanta (C.D) de a lui area SO-
calcul a εor(CD) lui TP
crt erorii de [mm] εoa( este
. orientar CD) SO-
e reale [mm TA
εor(CD) ] (DA,
NU)
1. 0.02 0.0
 oR  Tl 1

 oR  Tl 0.04 0.0
5
NU

0.03 0.0
 oR  Tl 1

2. 0.02 0.0
 oR  Tl 1

25
  oR  Tl 0.04 0.0
5
NU

0.03 0.0
 oR  Tl 1

3. 0.02 0.0
 oR  Tl 1

 oR  Tl 0.04 0.0
5

0.03 0.0 DA
 oR  Tl 1

4. 0.02 0.0
 oR  Tl 1

26
  oR  Tl 0.04 0.0
5

NU

0.03 0.0
 oR  Tl 1

27
 F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O

Nr. Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.)
crt.
3 4
Criteriul uik ujk uik ujk uik ujk uik ujk

1 Grad de normalizare a 6 5 6 17 6 6 6 18 6 6 6 6 6 17
7 19
reazemelor
2 Complexitate constructivă a 7 2 9 18 7 9 7 23 7 9 7 9 7 18
reazemelor 8 24
3 Uşurinţa asamblării reazemelor 8 4 8 20 8 8 8 24 8 8 8 24 8 8 8 20
4 Tehnologicitatea reazemelor 9 2 9 20 9 9 9 27 9 9 7 26 9 9 9 20
5 Rezistenţa la uzură 6 3 6 15 6 6 6 18 6 6 7 20 6 6 6 15
6 Uşurinţa accesului sculei la 5 7 7 19 5 7 5 17 5 7 5 7 5 19
supraf. de prelucr. 9 24
7 Uşurinţa evacuării aşchiilor 8 9 8 25 8 8 8 24 8 8 6 26 8 8 8 25
8 Uşurinţa curăţirii dispozitivelor 3 6 8 17 3 8 3 14 3 8 7 25 3 8 3 17
9 Manevrabilitate 5 7 9 21 5 9 5 19 5 9 8 22 5 9 5 21
10 Grad de securitate a muncii 7 9 7 23 7 7 7 21 7 7 7 21 7 7 7 23
11 Grad de adaptabilitate la 8 5 8 21 8 8 8 24 8 8 8 8 8 21
schimbarea prod. 6 22
12 Uşurinţa exploatării 7 6 9 21 7 9 7 23 7 9 6 23 7 9 7 21
13 Uşurinţa întreţinerii şi reparării 7 4 7 18 7 7 7 21 7 7 7 21 7 7 7 18
14 Timpii de introducere şi de 4 7 7 18 4 7 4 15 4 7 4 7 4 18
scoatere a pieselor de pe reazem 9 24
15 Timpul necesar proiectării 8 4 8 20 8 8 8 24 8 8 8 8 8 20
reazemelor 8 24
16 Timpul necesar execuţiei 7 9 7 23 7 7 7 21 7 7 7 7 7 23
reazemelor 6 20
Utilităţi totale (globale) 105 104 117 326 105 117 105 333 105 117 143 365 105 125 105 335
 F3.4.
Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziţionare

A3.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

- reazemul plan [1]si [3] îmbracă următoarele soluţii principale:

1.1. cepuri;
1.2. plăcuţe (plăci);
1.3. masa masinii

- reazem de tip mandrina cu 2 falci mobile

 Reazem plan

Denumirea Cep fix cu Cod –

reazemului cap Notare Cep 01011–
cilindric 11110 12-010
normal
plat

Surse Pag 59 - 61 [19]

 Surse:
Pentru reazeme plane: N. Gherghel „Indrumar de proiectare a dispozitivelor vol 2” Iasi 1992 tab
3.54. pag159-258

A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este placuta

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
– precizie ridicata;
– suprafata mare de contact;
– usurinta rectificarii suprafetei active;
– protejarea corpului dispozitivului;
– complexitate scazuta;
– intretinere usoara;
–
Dezavantaje:
– strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
 – suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Pentru reazem tip menghina:
Voi alege mandrina actionata prin pene si parghii cu doua falci
 A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor
Pentru cep fix: Material: OLC15
Tratament termic: – cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm
– calit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Pentru placute : Material : OLC 10
OLC 15
Tratament termic: - cementare pe adancimea de 0,8 – 1,2 mm
- calire
Pentru falci: Material : OLC 45
Tratament termic: -imbunatatire

Sursa N Gherghel ‘’Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3’’ Iasi 1992, pag 59-61
Sursa N Gherghel ‘Conceptia si proiecctarea reazemelor dispozitivelor tehnologce ‘’ Iasi 2006, pag 552
-581

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

Pentru placuta (reazem tip plan)

L=80mm
l=40mm
h=30mm

Pentru mecanismul de tip menghina vom alege un dispozitiv tip mandrina actionata
prin pene si parghii cu doua falci
 3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
reazemelor
Element de orientare-

Câmpuri de toleranţe

limită şi toleranţele
sau extras abaterile
STAS – ul din care
Valoarea abaterii
strângere

limită
Condiţii de precizie

Inaltimea placutei, cand 0 , 018

SN EN
placutele nu se pot rectifica dupa h6 0
20286-1:1997
asamblare
Diametrul principal al gaurilor SN EN
H13 -
pentru suruburile de fixare 20286-1:1997
Placute (placi) - Cepuri

0 , 2
Adancimea gaurilor pentru capul
- 0 -
suruburilor de fixare
 
Distanta dintre gaurile pentru  
- 0,12.... 0,2 -
suruburile de fixare
5
SN EN
Diametrul cozii cepului H6 -
20286-1:1997
SN EN
Inaltimea capului cepului h 6; h12 -
20286-1:1997
Tolerante
Celelalte dimensiuni rezultate SR EN 20286-1,
generale -
din prelucrari mecanice 2: 1995
ISO 2768-mK

Rugozităţi:
Placute:
 Suprafaţa activă, Ra = 3.2 m;
 Suprafaţa de montare, Ra = 3,2; 6,3 m;
 Celelalte suprafete 12,5m;
Cepuri fixe:
 Suprafaţa activă plana, Ra = 1,6 m;
 Suprafaţa frontala de montare, Ra =1,6 ; 3.2 m;

 3.4.6. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor

Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor:

– piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate;
– nu se admit urme de prelucrari mecanice,bavuri si muchii ascutite;
– pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de
rugină, fisuri, lovituri;
Indicatii privind adaosul de prelucrare :
0 , 3
0, 2

– Adaos de rectificare dupa asamblare pe inaltimea placutei H ;

–cand placutele de pe aceeasi baza pot fi rectificate simultan dupa asamblare, la inaltimea H se va
lasa un adaos in limitele 0,2.......0,3 mm
 3.4.7. Definitivarea schiţelor reazemelor şi, eventual, a schiţelor de amplasare a
reazemelor
 E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE
(SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI
MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE

Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii:
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în
regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente masice;
– forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere:
– principale s;
– prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp;
– suplimentare Ss;
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare:
– dintre piesă şi reazeme;
– dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;
– cursele de strângere (slăbire) Cs;
– elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.

4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.)

Schemele de strângere tehnic posibile (SS-TP) rezultă din combinarea logică compatibilă
(convergentă, viabilă tehnic) a următorilor parametri specifici schemelor de strângere:
- suprafeţele de strângere;
- tipul forţelor de strângere necesare:
- principale S;
- prealabile Sp;
- suplimentare Ss;
- caracteristicile forţelor de strângere:
- număr;
- succesiune (ordine);
- direcţie;
 - sens;
- punct de aplicaţie;
- mărime;
- caracter (constant; variabil);
- cursa de strângere (slăbire).
Amplasamentul fortelor de strangere trebuie astfel stabilit incat actiunea lor sa nu provoace
deplasari, rotiri sau deformari ale piesei orientate in dispozitiv, sa asigure o stabilitate statica si dinamica
maxime in timpul prelucrarii cu consum minim de energie.
Fortele de strangere pot fi aplicate:
– simultan sau succesiv;
– concentrate in unul sau mai multe puncte sau uniform distribuite pe baza de strangere.

Nr Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere

.
cr
t
1
k gFax 2g92
S   280 daN
 gn 0.8 2

k 2
Fax  C F gD X F gsYF gK F
CF  74
XF 1
YF  0, 7
k F  coeficient de siguranţă
k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 
k  1,5 1.2 1,
 2 11 1,3 1 
k  2,8
Fax  74g6g0.130,7 g2.8  91.97 daN
 k gFax 2g92
S   236 daN
 gn 0.8 4

k 2
Fax  C F gD X F gsYF gK F
CF  74
XF 1
YF  0, 7
k F  coeficient de siguranţă
k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 
k  1,5 1.2 1,
 2 11 1,3 1 
k  2,8
Fax  74g6g0.130,7 g2.8  91.97 daN

3. k gFax 2g92
S   236 daN
 gn 0.8 4

k 2
Fax  C F gD X F gsYF gK F
CF  74
XF 1
YF  0, 7
k F  coeficient de siguranţă
k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 
k  1,5 1.2 1,
 2 11 1,3 1 
k  2,8
Fax  74g6g0.130,7 g2.8  91.97 daN

Tab.21.
 4.2. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.S. – T.A.)

Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:
 sr (c)   sa (c)

 sr (c)
– eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs sau
de formă)
 sa (c)
– eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.
 sa
.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile
 sa
Erorile de strângere admisibile reprezintă fracţiunile din toleranţele condiţiilor de precizie c

1
 sa (c)  Tc
3
(determinante cs şi de formă) afectate de erorile de strângere.
Tc – toleranţa la condiţia c
Condiţia

definitoriu al suprafeţei
Suprafaţa/elementul

de prelucrat

Toleranţa
De unde
Condiţia de precizie
Tipul la
s-a luat
 sa
condiţiei condiţia
toleranţa
[mm]

C1 Suprafaţa A Explicită 0,02 0,007

C2 Suprafaţa A Explicită 0,04 0,01

C3 Suprafaţa A Explicită 0,03 0,01

  sr  sa
4.2.3 Compararea cu şi stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de

 sr (c )   sa( c )
precizie exprimat prin relaţia:
Nr. SS-TP Condiţia de precizie Relaţia de calcul a Valoarea Valoa Este
SS erorii de strângere  sr rea SS-TA
- reale lui [DA
lui
TP  sa sau
[mm] NU]
[
mm]
s 0 0,007 DA
 sr  cos 
j0
s 0 0,01 DA
 sr  cos 
j0

s 0 0,01 DA
 sr  cos 
j0

s 0 0,007 DA
 sr  cos 
j0

s 0 0,01 DA
 sr  cos 
j0

s 0 0,01 DA
 sr  cos 
j0
 s 0 0,007 DA
 sr  cos 
j0

s 0 0 D
 sr  cos  0,01 A
j0

s 0 0 D
 sr  cos  0,01 A
j0

F.4.4. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare-

strângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate

1. Mecanism cu pana

2. Mecanism cu surub

3. Mecanism cu excentric
4. Mecanism cu parghie

5. Mecanism cu hidroplast

6. Mecanism cu arc
7. Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie
8. Stringere cu mecanism tip menghina cu trei puncte de aplicare a fortei
A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere

Nr. Criterii Utilităţi

crt 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Nr. forţelor de strângere principale 8 7 8 7 8 7 8 7
2 Mărimea forţelor de strângere 9 9 9 9 9 9 9 9
3 Gradul de descompunere a forţelor de strângere 8 9 8 9 8 9 8 9
4 Dacă forţele de strângere se descompun după direcţie 7 6 7 6 7 6 7 6
perpendiculară faţă de suprafaţa de orientare sau nu
5 Dacă forţele de strângere sunt paralele sau nu cu suprafaţa 9 9 9 9 9 9 9 9
de prelucrare
6 Dacă suprafaţa pe care se aplică forţele de strângere sunt 9 9 9 9 9 9 9 9
prelucrare sau nu
7 Dacă există sau nu tendinţa de răsturnare, deplasare sau 6 3 6 3 6 3 6 3
rotire a piesei faţă de reazeme sub acţiunea forţelor de
strângere
8 Dacă există sau nu tendinţa de modificare a ST-O sub 0 0 0 0 0 0 0 0
acţiunea forţelor de strângere
9 Dacă există sau nu posibilitatea apariţiei deformării de 0 0 0 0 0 0 0 0
încovoiere sub acţiunea forţelor de strângere
10 Gradul de deformare al pieselor sub acţiunea forţelor de 7 8 7 8 7 8 7 8
strângere
11 Presiunea de contact reazem-piesă 6 6 6 6 6 6 6 6
12 Dacă sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0 0 0 0 0 0 0 0
13 Dacă se aplică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a 10 10 10 10 10 10 10 10
suprafeţelor de orientare
14 TOTAL 97 85 93 81 94 87 98 81

1. Vom alege varianta de mecanism se strangere: Strangere cu Mecanism de

strangere tip mandrina cu pana si parghie
 Sadoptat  280[daN ]

A4.4.3. Alegerea materialelor şi tratamentelor mecanismelor de strângere

 Se alege OLC 65A, STAS 795-87
– tratament termic de îmbunătăţire;
– duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs  T( D )  jmin  d  0.05  2  2.3mm  Csadoptat  6 mm

T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare
aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm
P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată;
d – cursa de degajare a elementului de strângere.

A4.4.4 Verificarea tijei de actionare

Diametrul tijei se determină din solicitarea de încovoiere şi se verifică la forfecare şi strivire.

16 F  h  30
16 28 
dt  3  3  14, 59mm
  ai  100

luăm dt = 15 mm

- strivire

F 280
s    0, 75 N / mm 2
dt h 15 
30
 s  1   as  60 N / mm 2

A4.4.5. Dimensionarea mecanismelor de strângere

1. Stringere cu Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie
 A4.4.8. A4.4.9. Determinarea forţei de acţionare necesare Q si a cursei de
acţionare necesare ca a mecanismelor de strângere

S S
Q  (  Rb )tg (  1 )  (  Rb )tg (  1 )  2 S  346daN / mm  S
2 2
C
Ca  s  10.21mm
tg

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA

ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE

F5.1. Elaborarea schemei de acţionare

A5.1.1. Alegerea modului de acţionare

În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare

sau de centrare şi fixare dispozitivele pot fi:
– cu acţionare manuală;
– cu acţionare mecanizată.
Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales
este acţionarea mecanizată.

5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată

Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de
strângere, când forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor
prelucrate şi când se cere creşterea productivităţii prelucrării.
Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă.
În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi:
– pneumatică;
– hidraulică;
– pneumo-hidraulică;
– mecano-hidraulică;
– mecanică;
– electromecanică;
– cu vacuum;
– magnetică;
– electromagnetică.
 Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme
(instalaţii) de acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora,
sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme (motoare) de acţionare.
Acţionarea pneumatică
Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin
aceea că forţa de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor
sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
– creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângere-
slăbire a semifabricatelor;
– reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii
semifabricatelor;
– realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în
timpul prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;
– determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea
constantă a acestora;
– motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt,
în cea mai mare parte normalizate;
– la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în
conducte.
Dezavantaje:
– creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic;
– randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi.
Acţionarea hidraulica
Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin
aceea că forţa de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
– forte mari;
– spatiu disponibil mic;
– asigura autofranarea;
– durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
– uzura redusa;

Dezavantaje:
– complexitate constructiva;
– cursa limitata;
– cost ridicat;
 5.1.3 Alegerea variante de acţionare

Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de

centrare-strângere ales din următoarele considerente:
– datorită forţelor de fixare mari;
– greutate relativ scăzută;
– suportă supraîncălziri fără pericol de avarii;
– alimentare comodă cu energie;
– posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acţionării pneumatice cu dubla actiune

Exemplu de utilizare a acţionării pneumatice în cazul în care ansamblul dispozitiv-
semifabricat este orientat şi fixat pe masa maşinii-unelte.

Aceasta va pleca de la schema optimă de strângere la care se va adăuga mecanismul

de strângere sau centrare-strângere precum şi elementele şi mecanismele componente ale
acţionării
 15 – drosel; 16 – distribuitor; 17 – Supapa de sens unic; 18 – Releu de presiune;
19 – ungator 20 – manometru; 21 – regulator de presiune; 22 – filtru de aer;
23 – Robinet de trecere; 24 – conducte; 25 – rezervor de aer.

Sursa [3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]
 F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate

Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul
dispozitivului sau ataşate pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungător
 Filtru de aer

A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă

acţiune
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dublă acţiune

Q = 280 [daN]
Ca = 10mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8

Tijă-capac: H7/f8
Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm
Rugozităţi:
Ra  125m
– suprafeţe active plane: – înainte de rectificare
Ra  0,2  6.3m
– după rectificare:
 Ra  0,4  1.6 m
– cilindrice:
Ra  25m
– suprafeţele găuri şuruburi de fixare:
 E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE ŞI MECANISME COMPONENTE
ALE DISPOZITIVULUI

În cazul general, în structura unui dispozitiv tehnologic, pot să intre, parţial, în afara de:
- elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziţionare (reazemele simple/ obişnuite);
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strângere (fixare);
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziţionare (centrare) şi
strângere (reazemele „autocentrante“), şi
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acţionare,
şi alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate în tabelul 6.1 [16. GHERGHEL
N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress,
2006, p. 77 - 84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 - Structura generală a dispozitivelor tehnologice.
Elemente comune
1 Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3

Elemente specifice/ speciale

Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea mişcării, subansambluri pentru instalarea
4
multiplă)
5

Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
E7 VERFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII
DISPOZITIVULUI

Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie

 k gFax 2g92
S   280 daN
 0.8

k 2
Fax  CF gD X F gsYF gK F
CF  74
XF 1
YF  0, 7
k F  coeficient de siguranţă
k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 
k  1,5 1.2 1,
 2 11 1,3 1 
k  2,8
Fax  74g6g0.130,7 g2.8  91.97 daN

Diametrul bolţului se determină din solicitarea de încovoiere şi se verifică la forfecare şi strivire.

16 F h 3 16 28
 30
dt  3   14,59mm
  ai  100

luăm dt = 15 mm

- strivire

F 280
s    0, 75 N / mm 2
dt h 15 30
 s  1   as  60 N / mm 2
 E8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A
DISPOZITIVULUI

Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii propriuzise,

analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica, practic, dupa
terminarea proiectului dispozitivului.

Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective,
pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea
asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare
pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4
vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul
nostru se poate trece la analiza economica.

Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii
cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici
economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare
pm
a echiparii cu dispozitive
NT 0  NT 1
pm  100%
NT 1

NT 0
In care este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
NT 0 NT 1
dotarea masini-unelte si =19 min iar este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul
dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

19  7
pm  100%  170%
7
 NT 0 N T 1
O conditie este ca >
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat,
in raport cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza

E9.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE

SI A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI

STRINGERE CU MECANISM CU PANASI PLUNJERS

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe o masina de

gaurit si avind un program anual de productie este de 60000 buc/an.

3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si
va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin
invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi

6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse
grasimi.

7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.

8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de gaurit, fiind prins cu suruburi de canalele in T
ale masinii.

9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
 10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau
lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la 30
zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile
si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute
sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data la 60
de zile lucratoare.

11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi

- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.

- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica

- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de

actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer
comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului,
aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile
periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot
sari de la procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale
masinii-unelte
- Sa se curate bine dispozitivul de aschii

- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.

- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial.
Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung
despletit rezinta pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat

- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie
pentru a se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi
transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii

- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra

- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu-

se, de fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii

E10 ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL

DISPOZITIVULUI

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele

componete: Schema nstalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul
dispozitivului de orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1
 Bibliografie de bază pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
„Proiectarea dispozitivelor“

1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de
Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de
Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008.
3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981.
5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL
N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor.
Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
7. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti:
Ed. tehn., 1969.
8. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti:
Ed. tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-
unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte.
Bucureşti: Ed. tehn., 1995.
11. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de
orientare şi fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976.
13. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi metodă.
Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte. Bucureşti: Ed.
tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a
suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iaşi: Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
19. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
20. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea
sistemelor de stângere. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURCĂ Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., Îndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice în proiectele de diplomă.
Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRIŢĂ C., COZMÎNCĂ Mircea,
DRUŢU Costache, GHERGHEL N. ş.a. Îndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare şi
întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte, scule, echipamente de prelucrare şi control. Vol. 1
- 3. Inst. Politehn. Iaşi, 1989.
23. OLTEANU Remus şi VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire,
frezare. Bucureşti: Ed. tehn., 1992.