Sunteți pe pagina 1din 7

Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI Localitatea


AL REPUBLICII MOLDOVA
Instituţia de învăţămînt

AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU CURRICULUM ŞI Numele, prenumele elevului
EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ


TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL GIMNAZIAL
februarie 2017
Timp alocat: 120 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:


- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat _________


TEST 1
SUBIECTUL I (12 puncte)
Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.

Nr. Item Scor


1 Formulează, cu trimitere la datele statistice din tabel, o caracteristică a dezvoltării L
economice în perioada interbelică. Argumentează răspunsul. 0
Tabel: Producția de automobile 1
Țări În 1913 În 1938 2
Franța 125 000 2 250 000 3
Marea 208 000 2 420 000
Britanie
Germania 93 000 1 816 000
SUA 1 260 000 29 440 000

2 Studiază caricatura. Determină la ce eveniment istoric face trimitere autorul în L


caricatură. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Inscripție: Polonia

3 Studiază titlul articolului. Apreciază rolului acestui eveniment în istorie. L


Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4 Studiază posterul. Formulează un motiv de ce acest eveniment este în atenția L
oamenilor de știință din Republica Moldova. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)


Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.
REPERE CRONOLOGICE (A).
1919: Semnarea Tratatului de Pace cu Austria 1924: Conferința sovieto-română de la Viena
(Saint-Germain) 1924: Crearea RASSM
1920: Semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria 1938: Anexarea Austriei („Anschluss-ul”)
(Trianon) 1939: Semnarea Tratatului de neagresiune
1920: Semnarea Tratatului de la Paris privitor la sovieto-german
Basarabia
SURSA B.
„În politica externă, forțele politice românești s-au străduit să creeze un regim de securitate
europeană și sud-est-europeană care să garanteze, sub egida Societății Națiunilor, menținerea statu-
quo-lui în Europa și implicit a României Mari, așa cum rezultase ea în urma sistemului versaillez.
[…] Diplomaţia română este activă şi originală. Un rol important în impulsionarea ei îl are Nicolae
Titulescu, un diplomat de excepţie, prin personalitatea căruia România ocupă un rol important la
Societatea Naţiunilor […]. În această intenţie, de a crea un sistem de securitate colectivă, Titulescu
restabileşte relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934, iar în 1936 poartă convorbiri cu
Litvinov, ministrul sovietic de externe, pentru un tratat cu URSS […].
[…] România și-a bazat securitatea pe acest sistem de alianțe la a cărui creare contribuise.
Exclusiv pe acest sistem […]. Faptul a fost o greșeală. Pentru că tot acest edificiu diplomatic a
rezistat atâta timp cât au rezistat marile democrații occidentale pe care se sprijinea. Când însă
echilibrul între marile puteri europene s-a năruit, odată cu expansiunea fascismului în Europa, a
căzut și sistemul de apărare al României.”
(Ion Bulei, Scrută istorie a românilor, 1996)
SURSA C. Alianțele politico-militare ale României: Mica Înțelegere (1921), Înțelegerea Balcanică
(1934)
Nr. Item Scor
Studiază sursa B.
1 Explică semnificația termenului politică externă. L
0
1
2

2 Identifică în reperele cronologice (A) două documente ce atestă recunoașterea L


diplomatică a României Mari, așa cum rezultase ea în urma sistemului versaillez. 0
1
2

3 Identifică opinia autorului despre activitatea diplomației române în perioada L


interbelică. 0
1

4 Caracterizează relațiile româno-sovietice: L


până la 1934 0
1
2
3
4
după 1934

Studiază sursa C.
5 Descrie, utilizând hărțile, două alianțe regionale concepute de diplomația română în L
cadrul sistemului de securitate sud-est-europeană din perioada interbelică. 0
Alianța 1: 1
2
3
4
Alianța 2:

Valorifică materialul suport și cunoștințele obținute anterior.


6 Apreciază pro/ contra opiniei autorului despre activitatea diplomatului Nicolae L
Titulescu. Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5
Valorifică materialul suport și cunoștințele obținute anterior.
7 Apreciază activitatea diplomației române în perioada interbelică. Formulează două L
argumente. 0
1
2
3
4
5

SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)


Studiază sursele A-С.

SURSA A.
„Revoluția tehnică din secolul al XIX-lea ia avânt în Europa între cele două războaie.
Electricitatea și alimentarea cu apă pentru consumul casnic se generalizează în toate orașele și se
extinde rapid și în sate. Mijloacele de transport și mijloacele de comunicare la distanță puse la punct
la începutul secolului cunosc o dezvoltare fără precedent, modificând condițiile de viață și
obiceiurile europenilor și contribuind la informarea acestora […].
[…] Cinematograful cunoaște și el o dezvoltare deosebită. […] peste tot unde a pătruns
cinematograful, fie în orașe, unde, între cele două războaie „sălile de cartier” s-au înmulțit, fie la
sate, unde în anumite regiuni ajung operatorii ambulanți […], acesta a contribuit la schimbarea
mentalităților și a condițiilor de viață.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

SURSA B.
„Radioul transformă viața celor săraci și mai ales a femeilor sărace, silite să stea tot timpul
acasă, așa cum n-o mai făcuse nimic până atunci. Aducea lumea în casa lor.
[…] inovațiile introduse în cultura radiofonică […] au devenit parte integrantă a vieții de zi
cu zi – comentarii sportive, buletine de știri, emisiuni cu personalități celebre, seriale de tot felul.”
(Eric Hobsbawm, Secolul extremelor, 1994)

SURSA C. Imagini din perioada interbelică (poster publicitar, afiș cinema, copertă de revistă,
fotografie de epocă).
Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Dezvoltarea științei
și tehnicii schimbă realitățile din viața cotidiană în societatea interbelică. L
0
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 1
2

L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2

L
0
1