Curriculum La Decizia Scolii

Uniunea Europeanã • Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
Proiect Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate
Maria Kovács
Curriculum la decizia ºcolii

în mediul incluziv
Ghid pentru cadrele didactice
7
Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., Bucureºti, 2007
Seria de ghiduri pentru Educaþia incluzivã este realizatã de WYG International Ltd. - echipa de asistenþã
tehnicã a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru implementarea proiectului Phare 2003 Acces la
educaþie pentru grupuri dezavantajate:
Keith Prenton Coordonare seria Educaþia incluzivã
Mihaela Marin Concept editorial
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

KOVÁCS MARIA
Curriculum la decizia ºcolii în mediul incluziv /
Maria Kovács. - Ed. a 2-a. - Bucureºti: Editura Didacticã
ºi Pedagogicã, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-30-1738-7
371.214
La realizarea Ghidului 7 Curriculum la decizia ºcolii în mediul incluziv au contribuit:

Corneliu Þurcaºiu redactare
Alina Negruþiu ºi RBC România traducere
Dinu Dumbrãvician design copertã
Gabi Iancu prezentare graficã ºi dtp
Liviu Pãcurar tehnoredactare
Imaginile au fost realizate în ºcoli incluse în proiectul Phare.
Aceastã publicaþie face parte din Proiectul Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
Data publicãrii: mai 2007
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© 2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

ISBN 978-973-30-1738-7
Cartea poate fi copiatã pentru scopuri educaþionale, dar nu pentru scopuri comerciale. În orice circumstanþã,
este necesar acordul deþinãtorului de copyright, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, pentru a
reproduce integral sau pãrþi din prezentul Ghid.
Cuprins
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Cum se poate folosi acest ghid? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
1. Bune practici în elaborarea cursurilor opþionale în urma consultãrii comunitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1.1 Elaborarea cursului opþional Educaþie multiculturalã la cererea comunitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
1.2 Experienþele unei ºcoli legate de predarea cursului opþional „Istorie oralã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
1.3 Experienþe legate de curriculum în ºcolile beneficiare ale proiectului Phare 2001
Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
2. Cum decidem ce sã mai înveþe elevii? Alegerea curriculumului la decizia ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
3. Ce fel de curriculum la decizia ºcolii putem proiecta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
4. Cum proiectãm curriculum la decizia ºcolii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
4.1 Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelor ºi competenþelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
4.2 Definirea conþinuturilor. Abordarea integratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
4.3 Metode de predare–învãþare–evaluare. Resurse necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
4.4 Pilotarea cursului opþional. Feedback ºi revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
5. Utilizarea cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001
Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29
6. Lecturi suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
6.1 Curriculum la decizia ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
6.2 Programa cursului opþional „Educaþie multiculturalã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
6.3 Programa cursului opþional „Dezvoltare comunitarã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
6.4 Prezentarea cursului opþional „Mediul nostru” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
6.5 Programa cursului opþional „Drepturile mele, drepturile noastre. Educaþie pentru drepturile copilului” . .54
6.6 Lista cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001
Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56
7. Criterii de verificare a incluzivitãþii cursului opþional propus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57
3
Cuvânt înainte
Ghiduri pentru educaþia incluzivã
Ghidurile din seria „Educaþia incluzivã“ vor fi folosite la cursurile de
formare pentru educaþia incluzivã, la care vor participa inspectori ºcolari,
directori de ºcoalã, cadre didactice ºi formatori din sistemul de învãþãmânt.
Mai mult, ele vor servi drept resursã, material de referinþã pentru cei care
doresc sã contribuie la dezvoltarea unor ºcoli incluzive. Ghidurile vã invitã
la reflecþie ºi acþiune, iar criteriile de bune practici în educaþia incluzivã,
prezentate la sfârºitul ghidurilor, pot constitui instrumente de auto-evaluare
profesionalã.
Care este scopul acestui ghid?

Acest ghid prezintã câteva aspecte fundamentale ale curriculumului la
decizia ºcolii. El rãspunde la întrebãri la care ºi ºcolile cautã rãspunsuri
atunci când îºi propun sã promoveze educaþia incluzivã fructificând
posibilitãþile oferite de curriculumul la decizia ºcolii.
- Care sunt avantajele curriculumului la decizia ºcolii?
- De unde ºtim ce doresc sã înveþe elevii? Ce aºteptãri legate de
curriculum au pãrinþii elevilor ºi membrii comunitãþii, în ansamblu?
- Care sunt etapele elaborãrii curriculumului la decizia ºcolii?
- Ce exemple bune de curriculum la decizia ºcolii existã?
Întrebãrile de mai sus contureazã principalele teme abordate în acest ghid.
Vã recomandãm sã urmaþi sugestiile de elaborare a curriculumului la
decizia ºcolii ºi sã consultaþi cu atenþie exemplele oferite în acest ghid
înainte de a vã decide cum sã procedaþi pentru a dezvolta cursuri care sã
întâmpine nevoile reale de învãþare ale elevilor ºi ale comunitãþii pe care
o deserveºte ºcoala dumneavoastrã.
4
Cum se poate folosi
acest ghid
Ghidul este structurat pe cinci capitole mari. Primul capitol prezintã un
exemplu de bunã practicã ºi impresii ale unor cadre didactice ºi elevi care au
parcurs împreunã cursuri opþionale. Urmãtoarele trei capitole au un aspect
practic sporit. Ele vã aratã cum puteþi decide cursul opþional care sã rãspundã
aºteptãrilor elevilor ºi ale comunitãþii ºi etapele elaborãrii unui curs opþional.
În capitolul cinci vã oferim curricule ale unor cursuri opþionale care s-au
predat cu succes în diferite ºcoli din România. În încheiere, vã oferim o listã
de indicatori cu ajutorul cãrora puteþi verifica dacã cursul propus de
dumneavoastrã contribuie într-adevãr la dezvoltarea unei ºcoli incluzive.
Secþiunile incluse în Capitolele 2, 3 ºi 4 au urmãtoarea structurã internã recurentã:
Problema
Întrebarea pe care ºi-o formuleazã un cadru
didactic, preocupat de un aspect legat de
curriculum la decizia ºcolii.
Provocarea Argumentarea Propuneri de activitãþi

Obiectivul pe care îl cursului opþional. Citiþi prezentarea programei cursului opþional „Educaþie multiculturalã”,
mai ales punctele VII-IX (pagina 42 în acest ghid) ºi rãspundeþi la
întrebãrile de mai jos:
urmãresc autorii prin Formularea obiectivelor

ºi competenþelor
a. Care sunt douã dintre cele mai puternice argumente în favoarea cursului
4.1
prezentarea secþiunii
opþional propus?
• ________________________________________________________
________________________________________________________
respective din Ghid. Problema

De ce un curs ºi nu altul?
• ________________________________________________________
________________________________________________________
Cum pot justifica rostul

cursului propus? b. Ce avantaje prezintã acest curs opþional?
Ce urmãresc exact prin • ________________________________________________________
acest curs? ________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
Soluþii posibile Provocarea

Sã redactãm un argument
________________________________________________________
c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?
Activitãþi pe care convingãtor pentru cursul

opþional propus, prin care sã
arãtãm modul în care cursul
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
îºi propune sã abordeze
le puteþi iniþia. problema identificatã în

urma consultãrilor cu
factorii interesaþi.
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
Sã ne propunem obiective
clare ºi realiste care sã
conducã la rezolvarea
problemei, la umplerea
Soluþii posibile d. Ce valori va promova acest curs?
• ________________________________________________________
golului identificat ºi la dez- • Sã reflectãm asupra problemei identificate cãreia i se adreseazã cursul; ________________________________________________________
voltarea unor competenþe
utile pentru elevi. • Sã recapitulãm importanþa ºi utilitatea temei alese din perspectiva ________________________________________________________
Texte auxiliare o dezvoltãrii elevilor ºi a succesului lor ºcolar,

o progresului comunitãþii,
o creºterii gradului de incluziune al ºcolii.
________________________________________________________
________________________________________________________
Trimiteri cãtre lecturi din • Sã parcurgem notiþele pe care le-am luat la consultãrile cu elevii, pãrinþii
ºi grupurile de reprezentanþi ai comunitãþii;
• Sã ne gândim la urmãtoarele întrebãri:
acest ghid, dintr-un alt ghid Grupul þintã Cine va învãþa?

Reflecþie ºi acþiune
• Cum aþi argumenta utilitatea unui curs despre • Ce competenþe v-aþi propune sã dezvoltaþi
din seria de faþã sau la Texte auxiliare

În acest Ghid Lectura 6.1,
Competenþa
Circumstanþele
Ce va ºti sã facã la sfârºitul cursului?
În ce condiþii va ºti sã facã acele lucruri?

protecþia mediului înconjurãtor la clasa a IV-a,
într-o ºcoalã din mediul rural? Dar într-o ºcoalã
din mediul urban? Notaþi cel puþin douã
printr-un astfel de curs la elevii de clasa a IV-a?
Grupaþi-le pe cele trei dimensiuni:
– cunoºtinþe;
publicaþii accesibile cadrelor

argumente în favoarea unui astfel de curs. – abilitãþi;
Lectura 6.2 Programa cursului Performanþa Cât de bine? – valori ºi atitudini.
opþional „Educaþie multiculturalã“
didactice din România. 18 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV 4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 19
Propuneri de activitãþi Reflecþie ºi acþiune

Activitate practicã ce poate fi efectuatã cu elevii Întrebãri care invitã
sau în timpul formãrilor adresate cadrelor la reflecþie ºi acþiune.
didactice ca scenarii ale unor lecþii demonstrative.
Listã de indicatori. Aceastã listã inclusã la sfârºitul ghidului cuprinde o

serie de criterii de evaluare a incluzivitãþii cursului opþional pe care îl propuneþi.
Cu ajutorul ei veþi putea verifica dacã curriculumul la decizia ºcolii pe care
l-aþi dezvoltat contribuie realmente la realizarea educaþiei incluzive.
5
Listã de acronime
CDS – curriculum la decizia ºcolii
ONG – organizaþie nonguvernamentalã
IBP – învãþarea bazatã pe proiect
OMEC – Ordin al Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii
6
BUNE PRACTICI
ÎN ELABORAREA
CURSURILOR
1 OPÞIONALE ÎN URMA
CONSULTÃRII
1 COMUNITÃÞII
„Opþionalul ne place pentru cã nu memorãm lecþii, pentru cã
învãþãm sã cunoaºtem oamenii, sã ne cunoºtem pe noi, sã fim
mai buni, mai îngãduitori cu cei de lângã noi. Ne învaþã sã
comunicãm, sã înlãturãm barierele din comunicare, sã ne
spunem pãrerea, sã ºtim sã ne apreciem ºi chiar sã înþelegem
cã nu întotdeauna avem dreptate. Ne învaþã sã rezolvãm un
conflict, atunci când el apare ºi, mai ales, ne-a învãþat cã
orice pãrere conteazã.“ (elev, jud. Buzãu)
7
Elaborarea cursului
opþional Educaþie
multiculturalã la
1.1 cererea comunitãþii
Fundaþia Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã (www.edrc.ro)
a iniþiat, la începutul anului 2005, elaborarea unui curs opþional
(curriculum la decizia ºcolii – CDS) intitulat Educaþie multiculturalã, pentru
elevii claselor a III-a ºi/sau a IV-a. Pentru a asigura calitatea acestui curs,
CRDE a alcãtuit o echipã de lucru care a cuprins: un coordonator de
program, un teoretician al ºtiinþelor educaþiei ºi un învãþãtor care,
împreunã, au avut sarcina de a elabora curriculumul cursului opþional ºi
materialele didactice necesare pentru implementarea acestuia: un manual al
elevului, un caiet de lucru ºi un ghid al profesorului.
De asemenea, aceastã echipã a avut sarcina de a constitui ºi pregãti
grupurile de factori interesaþi cu care s-au purtat consultãrile ºi care urma
sã contribuie la documentarea, pilotarea ºi revizuirea opþionalului. Acest
grup de lucru s-a constituit din:
• reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, responsabili pentru
învãþãmântul în limba minoritãþilor sârbo-croatã, ucraineanã ºi slovacã;
aceste persoane au fãcut recomandãri cu privire la cadrele didactice care
ar putea fi interesate de cursul opþional propus;
• reprezentanþi ai unor ONG-uri, ale grupurilor etnice din România;
aceste persoane au oferit informaþii despre minoritatea etnicã pe care o
reprezintã (date demografice, legende, basme, poveºti populare, cuvinte
de bazã în limba lor);
• 10 perechi de învãþãtori care predau la aceeaºi ºcoalã: o persoanã care
predã în limba unei minoritãþi ºi o persoanã care predã în limba românã
(din judeþele Cluj, Sibiu, Arad, Hunedoara, Suceava, Covasna);
• copiii din clasele a III-a ºi a IV-a la care predau aceºti învãþãtori (în ºcoli
din judeþele mai sus menþionate); copiii au oferit feedback învãþãtorilor
la încheierea lecþiei pilotate;
• inspectorii pentru învãþãmântul primar din judeþul Cluj (aceºtia au
participat la formarea cadrelor didactice ºi au oferit sugestii de
îmbunãtãþire a conþinutului ºi structurii manualului, a caietului de
lucru, precum ºi a ghidului profesorului);
• profesorii (inclusiv universitari) participanþi la o conferinþã organizatã
de Universitatea din Oradea pe tema formãrii învãþãtorilor, unde S.B. ºi
M.Z. au prezentat unele materiale în lucru ºi au solicitat feedbackul
participanþilor, sugestii de îmbunãtãþire etc.
Am stat de vorbã cu S.B., unul dintre autorii curriculumului, în momentul
în care echipa se pregãtea sã organizeze ultima întâlnire de lucru cu
învãþãtorii care urmeazã sã predea cursul opþional în anul ºcolar 2005-2006.
S.B. a vorbit cel mai mult despre importanþa consultãrii cu grupuri cât mai
diverse, a pilotãrii ºi revizuirii în vederea realizãrii variantei finale a
curriculumului la decizia ºcolii.
8 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

Am întrebat-o pe S.B. de ce s-a optat pentru elevi de clasele a III-a ºi a IV-a.
Pe lângã faptul cã la acel nivel copiii citesc ºi scriu suficient de bine ca sã
poatã înþelege ºi discuta materialele prezentate în manual, justificarea a fost
cã e bine ca un copil (la o vârstã cât mai micã) sã înþeleagã cã cei din jurul
sãu sunt altfel, dar totodatã sunt persoane asemãnãtoare lui. Dacã acest
lucru este înþeles încã din copilãrie, atunci aspectele problematice legate de
convieþuirea ºi interacþiunea cu oameni diferiþi, probleme care se pot ivi
mai târziu, pot fi prevenite. De aceea, obiectivele cursului de educaþie
multiculturalã sunt:
1. descrierea unor trãsãturi caracteristice pentru grupurile etnice care
trãiesc pe teritoriul þãrii noastre: denumire, limbã vorbitã, culturã,
literaturã, religie, folclor, tradiþii culinare etc.;
2. explorarea asemãnãrilor ºi diferenþelor generate de culturã dintre
persoanele care convieþuiesc într-un anumit spaþiu geografic;
3. crearea unui climat ºcolar caracterizat prin deschidere faþã de diversitatea
etnoculturalã a elevilor ºi prin valorificarea pozitivã a diferenþelor, în
timpul lecþiilor.
Ce se doreºte ca elevii sã ºtie sã facã, ce atitudini ºi valori se vor dezvolta
prin acest curs? Competenþele specifice pe care doreºte sã le dezvolte cursul
de educaþie multiculturalã sunt structurate pe trei dimensiuni:
Cunoºtinþe:
• enumerarea unor trãsãturi specifice pentru grupurile etnice de pe
teritoriul României;
• explicarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameni.
Abilitãþi:
• capacitatea de a învãþa prin cooperare;
• capacitatea de analizã, sintezã, comparaþie;
• comunicare eficientã;
• abilitãþi de gândire (criticã, creativã, orientatã cãtre celãlalt).
Valori ºi atitudini:
• deschidere faþã de celãlalt;
• cooperare;
• respect reciproc; M.Z.
• empatie; Liceul Apaczai Csere Janos,
• sentimentul identitãþii ºi al apartenenþei; Cluj-Napoca
• acceptarea diversitãþii.
Despre modul în care s-a decis conþinutul cursului, S.B. ne-a spus cã s-a
pornit de la structura unei unitãþi de învãþare. Iniþial erau incluse ºi
informaþii istorice despre fiecare grup etnic din România, informaþiile
statistice erau mai numeroase, imaginile aveau un rol mai important în
realizarea sensului unitãþii de învãþare, însã pe parcursul consultãrilor ºi a
pilotãrii s-a ajuns la concluzia cã elevii ar putea sã fie copleºiti de informaþii
în detrimentul profunzimii discuþiilor care ar putea fi ocazionate de
informaþiile mai puþine, dar relevante ºi adecvate vârstei. De aceea s-a decis
reducerea conþinutului informaþional ºi accentuarea importanþei metodelor
de predare–învãþare–evaluare.
1. B UNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII 9

În vederea îndrumãrii cadrelor didactice în privinþa metodologiei
recomandate de predare a cursului opþional, s-a elaborat un ghid pentru
învãþãtori. Acest ghid conþine programa cursului, descrierea câtorva metode
de predare recomandate pentru opþionalul de educaþie multiculturalã, jocuri
ºi activitãþi distractive cu întreaga clasã ºi exemple de scenarii didactice.
Programa conþine informaþii generale despre curs, obiectivele acestuia, sugestii
pentru predare ºi evaluare. Cursul de educaþie multiculturalã este gândit ca un
curs opþional, interdisciplinar, care poate fi predat în orice ºcoalã în cadrul
curriculumului la decizia ºcolii. Acest curs opþional se potriveºte pentru orice
ºcoalã primarã care doreºte sã fie o ºcoalã incluzivã ºi este recomandat în mod
M.Z. special pentru ºcolile în care populaþia elevilor se caracterizeazã prin diversitate
etnicã. Abordarea curricularã propusã pentru includerea acestui curs în
Liceul Apaczai Csere Janos, curriculumul ºcolii primare este cea sub formã de opþional de sine stãtãtor.
Cluj-Napoca Conþinutul cursului este împãrþit în douã pãrþi mari: prima parte prezintã
individual grupuri etnice de pe teritoriul României, iar partea a doua
prezintã teme care abordeazã integrat problematica diversitãþii etnice. Prima
parte cuprinde teme multiculturale, iar cea de-a doua teme interculturale.
Temele multiculturale au rolul de a duce la conºtientizarea bogãþiei ºi
diversitãþii culturale de pe teritoriul României, iar temele interculturale au
rolul de a sintetiza informaþiile din prima parte în jurul unor
concepte–cheie, importante pentru orice etnie: familia, religia, locuinþa,
comunitatea, prietenia, bãieþi ºi fete, bucãtãria, percepþiile asupra realitãþii ºi
colegii.
Metodele de predare propuse sunt alese pentru a contribui la realizarea
obiectivelor de învãþare. Învãþarea prin cooperare, comunicarea ºi gândirea
de ordin superior sunt trei dintre cele mai importante competenþe care vor
fi dezvoltate elevilor prin predarea acestui curs. Gândirea de ordin superior
include gândirea criticã, gândirea creativã ºi gândirea orientatã cãtre celãlalt.
Metodele de predare sunt active ºi interactive. Acest curs poate fi predat cu
eficienþã crescutã prin utilizarea metodelor din programul „Lectura ºi
scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”. Ghidul prezintã 9 metode de
predare ºi variante ale acestora, evidenþiind efectele pe care le au asupra
elevilor: conversaþia euristicã (ajutã elevii sã formuleze întrebãri), explicaþia
(ajutã elevii sã înþeleagã anumite conþinuturi), dezbaterea: linia valorilor
(ajutã elevii sã-ºi formeze opinii), lectura predictivã (ajutã elevii sã-ºi
dezvolte gândirea criticã), lectura în perechi (ajutã elevii sã comunice unul
cu altul), mozaicul (ajutã elevii sã comunice ºi sã-ºi dezvolte sentimentul de
responsabilitate), brainstormingul (ajutã elevii sã-ºi dezvolte creativitatea),
studiul de caz (ajutã elevii sã-ºi dezvolte capacitatea de analizã), jocul de rol
(ajutã elevii sã devinã empatici), metoda proiectelor (ajutã elevii sã
investigheze în profunzime un subiect ºi sã colaboreze).
Ghidul prezintã ºi o selecþie de câteva activitãþi antrenante care pot fi
realizate cu participarea întregii clase. O colecþie de exerciþii preponderent
individuale sunt incluse în Caietul pentru elevi.
Metodele de predare prezentate au ºi caracter ilustrativ, pentru a sugera
categoria de metodologie adecvatã cursului. Învãþãtorii vor putea combina
metodele acestea cu altele, pentru a crea strategiile didactice cele mai potrivite
pentru fiecare temã ºi clasã în parte. Câteva exemple de scenarii didactice sunt
oferite pentru ambele categorii de teme: multiculturale ºi interculturale.
Strategiile de evaluare potrivite pentru acest curs sunt cele de tip formativ, datoritã
accentului pe care opþionalul îl pune pe dezvoltarea unor abilitãþi ºi valori.
Cei care doresc informaþii suplimentare despre cursul opþional descris mai
sus se pot adresa la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã
(www.edrc.ro), tel: 0264 420 490, fax: 0264 420 491, email: info@edrc.ro sau

Experienþele unei ºcoli
legate de predarea
cursului opþional
1.2 „Istorie oralã”
ªcoala nr. 12 dintr-un judeþ, beneficiar al proiectului Phare 2001, este
situatã într-un cartier în care existã mai multe grupuri etnice, iar unul
dintre cele mai mari este cel al romilor. În cinci clase din aceastã ºcoalã,
începând cu 1998, s-a introdus un curs intitulat „Istorie oralã“, ca parte din
curriculumul la decizia ºcolii.
Pentru „Istorie oralã“ s-a alocat o orã de curs pe sãptãmânã la clasele I-V.
Fiecare clasã cuprinde 10-15 elevi. Obiectivele de învãþare ale cursului
constau în împãrtãºirea valorilor diferitelor culturi din comunitate, crearea
unui climat ºcolar familiar pentru copii, creºterea stimei de sine ºi
dezvoltarea unui sentiment al identitãþii. În plus, s-a vizat dezvoltarea
abilitãþilor de comunicare ºi relaþionare socialã a copiilor ºi stimularea
interesului pentru învãþarea prin investigare.
Elementele de conþinut ale cursului au cuprins teme, precum: istoria
comunitãþii, tradiþii ºi ritualuri specifice diferitelor etnii asociate cu
naºterea, cãsãtoria ºi moartea, ocupaþii, personalitãþi din comunitate,
legende ºi basme, ghicitori etc.
Cursul a fost livrat în secvenþe simple. În primul rând, cadrul didactic i-a
ajutat pe elevi sã identifice obiectul investigaþiei, care trebuia sã fie o temã
pentru care elevii sã arate un interes ridicat. Apoi, cu îndrumarea cadrului
didactic, elevii au formulat întrebãri care sã fie adresate membrilor
comunitãþii. Copiii s-au întors în clasã cu rãspunsurile la întrebãrilor lor ºi
au pregãtit o prezentare pentru a comunica lucrurile învãþate întregii clase.
Printre produsele cursului se numãrã: afiºe, obiecte de artã colectate din
comunitate, care reflectã ocupaþiile sau costumele tradiþionale, cãrþi
confecþionate manual care conþin ghicitori, maxime, proverbe ºi ilustraþii în
culori vii, culegeri de cântece ºi poveºti transmise de bãtrâni.
O datã pe semestru, pãrinþii au fost invitaþi la ºcoalã sã participe la
prezentãrile finale ale produselor adunate de copii. Au existat ºi ocazii de
sãrbãtorire a progreselor în învãþare fãcute de cãtre copii.
Prin participare la curs, copiii au învãþat nu doar despre folclorul, cultura ºi
tradiþiile etniilor din comunitate, dar ºi cum sã punã întrebãri ºi cum sã
comunice eficient cu adulþii din comunitate sau cum sã comunice colegilor
rezultatele investigaþiei ºi cum sã prezinte pãrinþilor noile achiziþii.
1. B UNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII 11

Experienþe legate de
curriculum în ºcolile
beneficiare ale
proiectului Phare 2001
Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate,
1.3 cu focalizare pe romi
• Programul ºcolii se modificã, începând de la disciplinele studiate ºi pânã la
forma de abordare a conþinuturilor incluse în curriculum. Se introduc
discipline noi, prin intermediul curriculumului la decizia ºcolii. Aceste
discipline rãspund nevoilor reale ale comunitãþii din care ºcoala face parte.
• La activitãþile obiºnuite, se adaugã activitãþi cu caracter special.
Programele de sprijin, mai ales de recuperare a rãmânerilor în urmã în
dezvoltarea abilitãþilor de scris ºi citit, ajutã la completarea lacunelor pe
care elevii le-au acumulat datoritã experienþelor anterioare diverse ºi
datoritã ritmurilor diferite de învãþare. Activitãþile de remediere au
eficienþã sporitã dacã sunt abordate articulat. Curriculumul integrat
armonizeazã perspective ale diferitelor discipline de studiu asupra
aceluiaºi subiect.
• Activitãþile extracurriculare oferã elevilor posibilitatea de a-ºi valorifica
talentele ºi interesele pentru un anumit domeniu. Elevii îºi pot investi o
parte din timpul liber pentru a-ºi dezvolta abilitãþile ºi talentele pe care
le posedã, sub îndrumarea atentã a unui cadru didactic.
• Programul „A doua ºansã” se realizeazã printr-o reorganizare a
curriculumului în aºa fel încât cunoºtinþele de bazã ºi abilitãþile necesare
practicãrii unei meserii sã poatã fi predate în paralel elevilor care au
abandonat ºcoala înainte de a încheia învãþãmântul obligatoriu. Ei au
din nou ocazia de a învãþa ºi de a obþine o calificare, care sã le asigure
inserþia pe piaþa forþei de muncã.

CUM DECIDEM CE SÃ
MAI ÎNVEÞE ELEVII?
ALEGEREA
CURRICULUMULUI 2
LA DECIZIA ªCOLII
Problema
De unde ºtim ce altceva ar
fi bine sã înveþe elevii din
ºcoala noastrã pe lângã
curriculumul nucleu?
Cum aflãm ce ar dori
pãrinþii elevilor ca ºcoala
sã-i înveþe pe copiii lor?
Dar preferinþele ºi
trebuinþele comunitãþii
cum le aflãm?
Provocarea
Sã propunem cursuri
opþionale (curriculum la
decizia ºcolii) care sã
Pe acoperiºul unei ºcoli inclusã în Proiectul Phare îºi are cuibul o barzã. rãspundã realmente
Acest lucru poate fi un punct de plecare pentru propunerea unui nevoilor educaþionale ale
subiect de CDª. elevilor, sã ia în calcul
preferinþele pãrinþilor ºi
Soluþii posibile ale comunitãþii pe care
ºcoala o deserveºte.
• sã întrebãm elevii;
• sã consultãm pãrinþii;
• sã consultãm liderii comunitãþii;
• sã discutãm cursurile opþionale în consiliile profesorale;
Texte auxiliare
• sã consultãm reprezentanþii grupurilor formale ºi informale (consiliul • În acest Ghid, Lectura 6.1
local, primarul, lideri de ONG-uri, asociaþii comunitare, patronatele din Curriculum la decizia ºcolii
comunitate etc.).
• Ghidul 6 din aceastã serie,
Pentru prezentarea avantajelor implicãrii familiilor ºi comunitãþii în viaþa Parteneriat ºcoalã–familie–
ºcolii, a se vedea Ghidul 6 din seria „Educaþie incluzivã“. comunitate
13
Propuneri de activitãþi
La sfârºitului semestrului I sau, cel târziu, la începutul semestrului al II-lea
al anului ºcolar în curs organizaþi o întâlnire cu pãrinþii copiilor din clasa
dumneavoastrã pentru a discuta despre cursurile opþionale pe care copiii ar
urma sã le poatã alege în anul ºcolar urmãtor. Asiguraþi-vã cã pãrinþii
cunosc motivul pentru care le solicitaþi întâlnirea, astfel încât sã se poatã
informa ºi sã se poatã consulta ºi cu copiii lor în prealabil. Astfel, ºansele de
reuºitã a întâlnirii cresc considerabil.
Pentru a asigura o atmosferã plãcutã de lucru, alocaþi 5-10 minute la
început pentru discuþii plãcute despre ultimele succese ale copiilor.
Asiguraþi-vã apoi cã toþi pãrinþii înþeleg ce este curriculumul la decizia ºcolii
(CDS). Explicaþi-le cã dumneavoastrã ºi alþi colegi va trebui sã înaintaþi
propunerea de CDS la direcþiune ºi la Inspectoratul ªcolar Judeþean spre
aprobare pânã la o datã limitã, stabilitã de aceste organe. Subliniaþi faptul
cã pãrerea pãrinþilor este foarte importantã ºi cã dumneavostrã contaþi pe
ajutorul lor pentru a decide ce este cel mai de dorit sã înveþe copiii în orele
neocupate de curriculumul obligatori (nucleu).
Alegeþi cu grijã modul în care veþi gestiona întâlnirea, astfel încât nici un
pãrinte sã nu domine ºi fiecare sã poatã contribui la discuþie. În funcþie de
preferinþele ºi de mãrimea grupului de pãrinþi, puteþi sã le oferiþi subiecte de
discuþie în grupuri mici înainte de a deschide discuþia cu întreg grupul.
Unii pãrinþi, mai ales cei care nu sunt obiºnuiþi sã vorbeascã în public, nu
vor avea curajul sã îºi exprime preferinþa imediat, fãrã a se consulta între ei.
Pentru a vã asigura de eficienþa discuþiilor în grupurile mici, oferiþi-le
exemple (scurte prezentãri, descrieri) de cursuri opþionale care s-au dovedit
plãcute ºi utile pentru copii de vârste asemãnãtoare. Arãtaþi-le pãrinþilor
modul în care dânºii vor putea sã contribuie la reuºita cursului.
Asiguraþi-vã cã fiecare pãrinte va fi mulþumit pânã la sfârºit de decizia care
s-a luat. Pentru a nu dezamãgi pe nimeni, puteþi sã le explicaþi cã doriþi sã
alegeþi cursul cel mai adecvat vârstei, iar în anii urmãtori veþi putea sã
alegeþi un alt curs opþional.
Nu apelaþi la vot (decizia majoritãþii) decât în cazuri extreme, când
consensul este greu de realizat din motive de timp sau lipsã de deschidere
spre discuþii constructive ºi negociere. Dacã aflaþi cã pãrinþii ar avea nevoie
de mai mult timp pentru a se hotãrî, puteþi sã oferiþi o altã întâlnire sau sã
le cereþi sã vã trimitã, prin intermediul copiilor, în scris, decizia lor finalã.
Este posibil sã existe pãrinþi care nu ºtiu sã scrie. Ca sã evitaþi cazul în care
aceºtia nu ºi-ar putea comunica opþiunea finalã în scris, oferiþi pentru toþi
pãrinþii ocazia de a vã contacta la ºcoalã, la ore care sã fie convenabile
pentru toþi.
• Dacã aþi fi avut ocazia sã alegeþi ce sã învãþaþi la • Cum aþi putea sã aflaþi pãrerea reprezentanþilor
ºcoalã, când eraþi elev, ce v-ar fi plãcut sã învãþaþi comunitãþii despre cursurile opþionale pe care
pe lângã disciplinele obligatorii? De ce? Ce pãrere le-ar propune? Cu cine aþi putea colabora pentru
ar fi avut pãrinþii dumneavostrã despre aceastã a organiza astfel de consultãri la nivelul
alegere? comunitãþii? Ce modalitate ar fi eficace?

CE FEL DE
CURRICULUM LA
DECIZIA ªCOLII 3
PUTEM PROIECTA?
Problema
Existã anumite tipuri de
curriculum la decizia ºcolii
din care putem alege?
Dacã da, în funcþie de ce
alegem tipul de CDS?
Provocarea
Sã cunoaºtem categoriile
de curriculum la decizia
ºcolii ºi avantajele
prezentate de fiecare.
Dupã ce parcurgeþi conþinutul acestui Ghid, folosiþi spaþiul de mai sus

pentru a ilustra viziunea proprie despre CDS.
Soluþii posibile
• Informaþi-vã despre tipurile de curriculum la decizia ºcolii.
• Consultaþi-vã cu colegii (de la ºcoala dumneavoastrã sau de la alte ºcoli).

• curriculum extins
• curriculum nucleu aprofundat
• curriculum elaborat în ºcoalã
Texte auxiliare
Curriculum extins – are la bazã întreaga programã ºcolarã a disciplinei, atât
elementele de conþinut obligatorii, cât ºi cele facultative. Diferenþa pânã la
numãrul maxim de ore prevãzute pentru o anumitã disciplinã, se asigurã • http://cnc.ise.ro/
prin îmbogãþirea ofertei de conþinuturi prevãzute de curriculumul nucleu. • Lectura 6.1 Curriculum la
Curriculum nucleu aprofundat – are la bazã exclusiv trunchiul comun, decizia ºcolii, din acest Ghid
respectiv elementele de conþinut obligatorii. Diferenþa pânã la numãrul • Lausselet, R. (2004): Manualul
maxim de ore prevãzute pentru o anumitã disciplinã se asigurã prin autoevaluãrii. Ghid introductiv,
reluarea ºi aprofundarea curriculumului nucleu, respectiv prin Institutul Intercultural
diversificarea experienþelor ºi activitãþilor de învãþare. Timiºoara, Timiºoara
15
Curriculum elaborat în ºcoalã – conþine, cu statut opþional, diverse discipline
de studiu propuse de instituþia de învãþãmânt sau alese de aceasta din lista
elaboratã la nivel de minister. Fiecare profesor are oportunitatea de a
participa în mod direct la elaborarea curriculumului, în funcþie de condiþiile
concrete în care se va desfãºura activitatea didacticã. Disciplinele opþionale
se pot proiecta în viziune monodisciplinarã, la nivelul unei arii curriculare
sau la nivelul mai multor arii curriculare.
• Organizaþi o serie de întâlniri de lucru ale consiliului profesoral cu
scopul de a autoevalua oferta de cursuri opþionale propuse elevilor în
ºcoala dumneavoastrã. Autoevaluarea este un prim pas necesar în
îmbunãtãþirea ofertei de cursuri opþionale. Pentru a efectua autoanaliza
ºi evaluarea, puteþi folosi instrumentul prezentat mai jos, numit Roata
autoevaluãrii (Lausselet, 2004).
rezistenþã
Roata autoevaluãrii
• Ce fel de cursuri opþionale s-au propus pânã • Cum v-aþi putea asigura cã CDS-urile pe care le
acum în ºcoala dumneavoastrã? Cum s-a decis propuneþi rãspund egal preferinþelor fiecãrui
oferta de cursuri opþionale? copil de la ºcoalã dumneavoastrã ºi cã ele reflectã
• Au fost unii elevi mai avantajaþi de cursurile cultura fiecãrui grup din comunitatea pe care o
propuse decât alþii? Dacã da, în ce sens? deserveºte ºcoala?

CUM PROIECTÃM
CURRICULUM
4 LA DECIZIA ªCOLII?
4.1 Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelor

ºi competenþelor
4.2 Definirea conþinuturilor. Abordarea integratã
4.3 Metode de predare–învãþare–evaluare. Resurse necesare
4.4 Pilotarea cursului opþional. Feedback ºi revizuire
17
Argumentarea
cursului opþional.
Formularea obiectivelor
4.1 ºi competenþelor
Problema
De ce un curs ºi nu altul?
Cum pot justifica rostul
cursului propus?
Ce urmãresc exact prin
acest curs?
Provocarea
Sã redactãm un argument
convingãtor pentru cursul
opþional propus, prin care sã
arãtãm modul în care cursul
îºi propune sã abordeze
problema identificatã în
urma consultãrilor cu
factorii interesaþi.
Sã ne propunem obiective
clare ºi realiste care sã
conducã la rezolvarea
problemei, la umplerea
Soluþii posibile
golului identificat ºi la dez- • Sã reflectãm asupra problemei identificate cãreia i se adreseazã cursul.
voltarea unor competenþe
utile pentru elevi. • Sã recapitulãm importanþa ºi utilitatea temei alese din perspectiva
o dezvoltãrii elevilor ºi a succesului lor ºcolar;
o progresului comunitãþii;
o creºterii gradului de incluziune al ºcolii.
• Sã parcurgem notiþele pe care le-am luat la consultãrile cu elevii, pãrinþii
ºi grupurile de reprezentanþi ai comunitãþii.
• Sã ne gândim la urmãtoarele întrebãri:
Grupul þintã Cine va învãþa?
Texte auxiliare Competenþa Ce va ºti sã facã la sfârºitul cursului?

În acest Ghid, Lectura 6.1
Curriculum la decizia ºcolii Circumstanþele În ce condiþii va ºti sã facã acele lucruri?
Lectura 6.2 Programa cursului Performanþa Cât de bine?

opþional „Educaþie multiculturalã“

Citiþi prezentarea programei cursului opþional „Educaþie multiculturalã”,
mai ales Justificarea cursului ºi Obiective de referinþã (paginile 40–41 în
acest ghid) ºi rãspundeþi la întrebãrile de mai jos:
a. Care sunt douã dintre cele mai puternice argumente în favoarea cursului
opþional propus?
• ________________________________________________________
________________________________________________________
• ________________________________________________________
________________________________________________________
b. Ce avantaje prezintã acest curs opþional?

• ________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?

• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
• ________________________________________________________
d. Ce valori va promova acest curs?

• ________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
• Cum aþi argumenta utilitatea unui curs despre • Ce competenþe v-aþi propune sã dezvoltaþi
protecþia mediului înconjurãtor la clasa a IV-a, printr-un astfel de curs la elevii de clasa a IV-a?
într-o ºcoalã din mediul rural? Dar într-o ºcoalã Grupaþi-le pe cele trei dimensiuni:
din mediul urban? Notaþi cel puþin douã – cunoºtinþe;
argumente în favoarea unui astfel de curs. – abilitãþi;
– valori ºi atitudini.
4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 19

Definirea conþinuturilor.
4.2 Abordarea integratã
Problema
Cum alegem conþinuturile
cele mai potrivite pentru
a atinge obiectivele cursului
ºi pentru a dezvolta
competenþele propuse?
Ce conþinuturi ar fi mai
atractive pentru elevi?
Cum putem integra mai
multe tipuri de conþinuturi
în acelaºi curs?
Provocarea
Sã prezentãm într-o formã
atractivã cunoºtinþe din
domeniul ºtiinþelor exacte,
Soluþii posibile
dar ºi al celor socio-umane,
al artelor, sã dezvoltãm • sã selectãm conceptele, ideile de bazã pe care dorim sã le transmitem
abilitãþi transferabile ºi elevilor în timpul pe care îl avem la dispoziþie;
atitudini ºi valori • sã ajutãm elevii sã formuleze întrebãri reale, specifice, care reflectã
circumscrise unei ºcoli / preocupãrile lor legate de tema propusã ºi care pot fi investigate în
societãþi incluzive. profunzime suficientã în timpul alocat cursului;
• sã analizãm multiplele perspective din care se pot aborda temele propuse;
• sã ne consultãm cu colegii care predau alte discipline.
Texte auxiliare
În acest Ghid, Lectura 6.1

• Cereþi elevilor sã formuleze una-douã întrebãri care îi preocupã în
legãturã cu tema cursului ºi sã le noteze pe câte o bucatã de hârtie
lipicioasã (post-it).
• Încurajaþi-i sã fie cât mai specifici, sã evite întrebãrile generale.
Întrebãrile care încep cu „de ce” sunt un bun motor de investigaþie.
• Când au terminat de notat, faceþi grupe de câte 5-6 elevi ºi cereþi-le sã
citeascã ºi sã compare întrebãrile. Dupã ce le-au citit pe toate, vor grupa
pe cele care vizeazã aspecte asemãnãtoare.
• Dupã ce fiecare grup a terminat de grupat întrebãrile, eliminaþi
întrebãrile care se repetã ºi completaþi lista astfel încât întrebarea fiecãrui
elev sã se regãseascã în lista finalã.
• Identificaþi subtemele / subiectele circumscrise de întrebãrile elevilor.
Acestea vor creiona conþinutul cursului.
• Identificaþi legãturile logice dintre întrebãri. Decideþi asupra ordinii în
care veþi parcurge conþinuturile respective.
• Dacã ceea ce-ºi propun elevii este prea ambiþios, propuneþi o eºalonare
în timp: acele conþinuturi care necesitã investiþie de timp mai mare decât
vã puteþi permite în decursul unui an ºcolar pot fi reþinute pentru
urmãtorul an. „Pãdurea, prietena mea“ –
curriculum la decizia ºcolii în
ªcoala Coltau, Maramureº.
Presaþi de bogãþia de idei a curriculumului nucleu, • Amintiþi-vã de o ocazie recentã de învãþare. Ce aþi
uitãm de faptul cã elevii de multe ori nu gãsesc învãþat? V-a cerut cineva sã învãþaþi acel lucru sau
motivaþia intrinsecã pentru învãþare. Dacã le oferim aþi decis singur? Cum vã simþiþi când puteþi alege
însã ºansa de a hotãrî mãcar parþial ce doresc sã singur ce sã învãþaþi?
înveþe, ce considerã cã este util sã ºtie ºi sã facã, • Ce pericole întrevedeþi în selectarea
motivaþia lor pentru învãþare va creºte simþitor. conþinuturilor de învãþare împreunã cu elevii? Ce
soluþii aþi putea gãsi pentru a vã risipi aceste
temeri? Cine v-ar putea ajuta?

Metode de
predare-învãþare-evaluare.
4.3 Resurse necesare
Problema
Care sunt metodele care ar
putea contribui, prin
natura lor, la reuºita unui
curs opþional?
Provocarea
Identificarea unor metode de
predare–învãþare–evaluare
care sã implice activ toþi
elevii ºi care sã le stârneascã
interesul pentru parcurgerea
cursului opþional.
Soluþii posibile
• Luaþi în calcul mai multe metode posibile de abordare a
învãþãrii–predãrii–evaluãrii (a se vedea Ghidul 3 din prezenta serie).
• Încercaþi învãþarea bazatã pe proiect.
• Pregãtiþi resursele necesare din timp. Solicitaþi sprijinul comunitãþii
pentru a obþine resurse umane ºi materiale autentice specifice locului.
• Fiþi flexibili, dar nu pierdeþi din vedere obiectivele.
• Planificaþi modalitãþi de a extinde învãþarea în afara ºcolii.
• Monitorizaþi permanent progresul ºi, dacã este nevoie, revizuiþi
planificarea semestrialã.
Propuneri de activitãþi (1)

Proiectul sau învãþarea bazatã pe proiect (IBP) este o modalitate de
organizare a învãþãrii care permite parcurgerea unor activitãþi de învãþare
interdisciplinare ºi transdisciplinare, centrate pe elevi, ancorate în probleme
practice ale vieþii de zi cu zi. O definiþie posibilã este urmãtoarea: învãþarea
bazatã pe proiect este o metodã de predare care implicã elevii în învãþarea
conþinuturilor ºi dezvoltarea abilitãþilor prin intermediul unui proces
extins, structurat în jurul unor întrebãri sau probleme autentice ºi
complexe, care va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.
Texte auxiliare Un avantaj evident al IBP este faptul cã elevii pot fi motivaþi sã se angajeze
responsabil în propria învãþare. IBP oferã posibilitatea ca elevii sã îºi urmeze
Ghidul 3, Învãþarea într-un mediu propriile interese ºi sã caute rãspunsuri la propriile întrebãri, sã decidã ei
incluziv înºiºi cum sã caute rãspunsuri ºi cum sã rezolve probleme.

IBP asigurã posibilitatea abordãrii interdisciplinare ºi transdisciplinare a
conþinuturilor. Elevii aplicã ºi integreazã conþinuturi specifice mai multor
discipline în diferite momente ale realizãrii proiectului. Realizarea
proiectului dã sens ºi semnificaþie cunoºtinþelor, datoritã gradului înalt de
aplicabilitate imediatã. Abilitãþile pe care le dezvoltã IBP sunt abilitãþi de
lucru necesare în lumea realã, abilitãþi cerute de angajatori, cum ar fi
abilitatea de a lucra în echipã, de a lua decizii bine fondate, de a avea
iniþiativã ºi de a rezolva probleme complexe.
În sala de clasã, IBP asigurã profesorului posibilitatea de a dezvolta relaþii
valoroase cu elevii. Profesorii pot avea rolul de antrenor, facilitator, dar nu
în ultimul rând vor putea învãþa ei înºiºi. Produsele proiectului, planurile,
schiþele, prototipurile sunt subiecte de conversaþie excelente pe baza cãrora
profesorii ºi elevii pot extinde învãþarea.
De asemenea, pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa de
documentare, deseori este nevoie sã ieºim din perimetrul ºcolii ºi sã cãutãm
resurse materiale sau sprijin în comunitate. Aceste ocazii sunt valoroase
pentru cã atât elevii, cât ºi profesorii au posibilitatea sã stabileascã relaþii de
colaborare cu membrii comunitãþii (specialiºti, comunitatea de afaceri), iar
produsele proiectului vor putea fi prezentate acestora, precum ºi pãrinþilor,
ocazie bunã de a întãri relaþiile dintre ºcoalã ºi comunitate.
Caracteristicile învãþãrii bazate pe proiect

§ IBP recunoaºte înclinaþia naturalã a copiilor ºi tinerilor de a învãþa,
capacitatea lor de a face lucruri importante, de a rezolva sarcini
complexe ºi nevoia lor de a fi trataþi cu seriozitate ºi încredere ºi plasaþi
în centrul procesului de învãþare.
§ IBP implicã elevii în explorarea conceptelor ºi principiilor centrale ale
unei discipline.
§ În IBP se formuleazã probleme complexe, întrebãri reale care vor ghida
explorãrile elevilor de-a lungul proiectului.
§ IBP necesitã instrumente ºi abilitãþi esenþiale, utilizarea tehnologiei
pentru învãþare, management personal ºi al proiectului.
§ IBP va rezulta într-un produs sau mai multe produse care vor explica
dilema sau vor prezenta informaþiile generate în cursul procesului de
investigaþie.
§ Produsele IBP permit cererea ºi oferirea frecventã de feedback ºi ele sunt
posibilitãþi de învãþare din experienþã.
§ IBP permite evaluarea atât a procesului cât ºi a produselor, autoevaluare
ºi evaluarea de cãtre colegi.
§ IBP necesitã ºi încurajeazã colaborarea ºi cooperarea.
IBP poate fi adaptatã la orice categorie de vârstã. Glava ºi Glava (2002)

discutã modalitãþile de organizare transdisciplinarã a conþinuturilor la
preºcolari ºi descriu metoda proiectelor, menþionând cã în practica
educaþionalã din grãdiniþã proiectul poate lua forme diferite, mai multe
tipuri de sarcini de investigaþie ºi acþiune desfãºurându-se în paralel ºi
rezolvând aceeaºi temã:
§ efectuarea de investigaþii în mediul înconjurãtor fizic ºi social;
§ proiectarea ºi confecþionarea unor materiale care ilustreazã tema (produsul);
§ conducerea unor experimente simple ºi cu materiale la îndemâna copiilor;
§ elaborarea unor documente, cum ar fi calendare, reviste ilustrate, albume.

Societatea secolului XXI cere persoane responsabile, cu abilitãþi de
planificare, gândire criticã, creativitate, de comunicare ºi de prezentare,
înþelegerea culturilor diferite, abilitatea de a lua decizii ºi cunoºtinþe ºi
abilitãþi de utilizare a tehnologiei, precum ºi acelor instrumente care
servesc cel mai bine scopul. De aceea, învãþarea bazatã pe proiect are
avantajul cã poate sã transforme ºcoala într-un laborator de viaþã.
Paºii organizãrii IBP

1. Formularea întrebãrii centrale
Întrebarea care va demara învãþarea bazatã pe proiect trebuie sã fie una care
sã stârneascã interesul elevilor, pentru ca aceºtia sã se implice activ.
Întrebarea trebuie sã fie deschisã ºi sã reflecte o problemã sau situaþie pe
care elevii o pot rezolva investigând, care sã se refere la prezent ºi a cãrei
rezolvare sã fie resimþitã de elevi ca o realizare semnificativã.
2. Planificarea
Atunci când planificã proiectul, profesorul trebuie sã se gândeascã la
conþinuturile, conceptele ºi principiile esenþiale care vor fi abordate în
proiect. De asemenea, pentru asigurarea reuºitei proiectului, profesorul va
trebui sã implice elevii în aceastã etapã, pentru ca ei sã poatã simþi cã
proiectul le aparþine ºi sã îºi poatã asuma responsabilitatea pentru reuºita
lui. Profesorul va trebui sã aleagã activitãþi ºi conþinuturi din cât mai multe
discipline, care sã ajute la gãsirea rãspunsurilor ºi care sã asigure atingerea
obiectivelor din curriculum. Profesorul va trebui sã ºtie ce materiale ºi
resurse sunt disponibile ºi sã ºtie cum va ajuta elevii sã aibã acces la acestea.
3. Agenda de lucru
Pentru o bunã organizare, este nevoie de stabilirea unei agende de lucru ºi
termene limitã pentru diferitele etape ale proiectului. Bineînþeles, profesorul
trebuie sã fie conºtient cã pot sã aparã modificãri în agendã, va trebui deci
sã fie flexibil ºi sã ajute acei elevi care s-ar putea sã nu perceapã presiunea
timpului. Pentru aceºtia mai ales trebuie stabilite subetape, care sã se
concretizeze în realizarea unor produse parþiale.
Întrebarea centralã trebuie reamintitã tot timpul elevilor. Ea va funcþiona ca
un catalizator al tuturor activitãþilor. Când unii elevi se depãrteazã de calea de
rezolvare stabilitã în plan, cereþi sã îºi motiveze acþiunea. Dacã ea pare
justificatã, ajutaþi-i pe elevi sã îºi reorganizeze proiectul. Nu uitaþi: pe mãsurã
ce se adâncesc în investigaþiile lor, problema li se va pãrea din ce în ce mai
„Plante ornamentale“ – curs
opþional la ªcoala „Domniþa complexã. Încurajaþi-i sã se concentreze pe întrebarea centralã în tot ce fac.
Maria“ din Bacãu
4. Monitorizarea
Facilitaþi procesul de investigaþie ºi modelaþi atitudinea doritã faþã de învãþare.
Învãþaþi-i pe elevi cum sã colaboreze, ajutaþi-i sã îºi aleagã rolul primar în
grup, dar sã îºi asume responsabilitatea pentru toatã activitatea grupului.
Îndrumaþi elevii, apreciaþi procesul, oferiþi-le feedback ºi încurajare.
Urmãriþi procesele de grup, dinamica grupului. Elaboraþi fiºe de
monitorizare, dar ºi de automonitorizare, precum ºi criterii de evaluare,
care sã fie cunoscute de elevi.
5. Evaluarea
Ori de câte ori este posibil, oferiþi-le elevilor posibilitatea de a se autoevalua
ºi de a-ºi evalua colegii. Deseori rãmâne prea puþin timp pentru reflecþie,
atât asupra procesului pe care l-au parcurs elevii, cât ºi asupra produsului

rezultat. Dacã asiguraþi timp pentru reflecþie (fie în formã scrisã, individual
– jurnal de învãþare, fie oral, în grup), elevii vor avea ocazia sã sintetizeze Reflecþie ºi acþiune
cele învãþate.
• Care sunt avantajele
Moderaþi discuþii în care elevii sã poatã analiza ce anume a mers bine în metodei învãþãrii bazate
procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacã ar putea sã înceapã pe proiect?
din nou, ce întrebãri noi s-au ivit în cursul investigaþiei lor etc.
• Care sunt acele elemente
ale învãþãrii bazate pe
proiect care v-ar
împiedica sã organizaþi
Propuneri de activitãþi (2) parcurgerea
curriculumului nucleu
ISTORIA ORALÃ – POVESTIRI DIN COMUNITATE în acest fel?
Este foarte uºor sã trecem cu vederea multitudinea de lucruri pe care le • Formulaþi câteva întrebãri
întâlnim în fiecare zi, tocmai din cauzã cã ele ne sunt familiare. De multe centrale. Testaþi dacã aceste
ori, soluþia anumitor probleme se aflã chiar în faþa noastrã, doar cã nu o întrebãri sunt de real interes
observãm, tocmai din cauzã cã ne este atât de familiar un aspect sau altul al pentru elevi. Invitaþi-i sã
vieþii noastre în comunitate. „colecteze” ºi sã împãrtã-
ºeascã întrebãri legate de
Istoria oralã este o metodã complexã de învãþare care ne ajutã sã teme care îi preocupã.
conºtientizãm aceste aspecte familiare, inerente culturii noastre. Istoria
oralã presupune pregãtirea ºi realizarea de cãtre elevi a unor interviuri cu
diverse persoane ºi valorificarea la clasã a informaþiilor, povestirilor,
rememorãrilor astfel adunate.
Obiective
• Îmbogãþirea conþinuturilor disciplinelor de studiu.
• Dezvoltarea competenþelor academice ºi sociale ale elevilor.
• Stimularea motivaþiei elevului pentru învãþare.
• Cultivarea interesului pentru aprofundarea unor subiecte specifice.
Avantajele istoriei orale
• plaseazã elevul în calitate de „cercetãtor novice“ ce îºi creeazã propria
istorie oralã;
• elevul cerceteazã un subiect, intervieveazã persoane ºi discutã produsele
create;
• reprezintã o abordare interactivã ºi centratã pe elev;
• dezvoltã competenþe de nivel superior care implicã analiza, sinteza ºi
evaluarea.
Tipuri de subiecte populare
• ªtiinþifice: mai ales cele legate de meºteºuguri, ocupaþii ale unor
persoane din comunitate.
• Povestiri de familie: Copilãria, Adolescenþa, Cum s-au cunoscut pãrinþii,
bunicii, Tinereþea tatãlui, Arborele genealogic, Biografii, Jocurile copilãriei.
• Obiceiuri ºi tradiþii.
• Regiunea ºi comunitatea: Tradiþii de sãrbãtori, Eroi locali, Evenimente
deosebite în comunitate, Mãrturii ale unor participanþi la evenimente
deosebite – rãzboi, revoluþii, dezastre naturale, Meserii/profesii.
• Educaþie: Istoria ºcolii.
• Folclorul numelor.

Tehnica de lucru este asemãnãtoare cu cea a învãþãrii bazate pe proiect.
Reflecþie ºi acþiune a. Alegerea subiectului sau a temei (formularea întrebãrii centrale).
b. Proiectarea activitãþii (alcãtuirea unui plan de acþiune, planificarea
• Care sunt avantajele utili-
etapelor de lucru, diviziunea muncii în interiorul grupului de elevi).
zãrii metodei istoriei orale?
Care aspect al metodei vã c. Strângerea materialului
atrage cel mai mult? - contactarea surselor, stabilirea locului ºi timpului întâlnirii;
- cercetarea de dinainte de interviu (consultarea unor surse scrise,
• Care sunt acele elemente
întrebãri de testare, observare);
ale tehnicii istoriei orale
- interviul (pregãtirea grilei de interviu, a modalitãþii de înregistrare –
care ar contribui la
notiþe sau înregistrare audio; desfãºurarea interviului);
exersarea unor abilitãþi
- colectarea unor documente (fotografii, obiecte autentice etc.).
dezvoltate iniþial în
curriculumul nucleu? d. Redactarea materialului (transcrierea interviului, selectarea pãrþilor
importante, relevante pentru subiect, redactarea primei versiuni,
• Prezentaþi elevilor solicitarea pãrerii unor colegi, revizuirea, redactarea formei finale).
dumneavoastrã câteva din
temele / subiectele e. Prezentarea rezultatelor investigaþiei (sub formã de prezentare oralã sau
scrisã – portofoliu).
populare menþionate mai
sus. Întrebaþi-i ce anume Portofoliul de interviu poate cuprinde:
le-ar face plãcere sã 1. Coperta.
investigheze în profunzime. 2. Pagina de titlu.
3. Informaþii despre subiectul cercetat, referinþe bibliografice, informaþii
despre persoana intervievatã, inclusiv o scurtã notã biograficã.
4. Datele de interviu: un rezumat al interviului, un index de nume.
5. Analiza personalã (þineþi un jurnal ce descrie sentimentele
intervievatorului despre proces, explicaþi ce v-a plãcut mai mult în
realizarea proiectului).
6. Documente de sprijin (fotografii, copii dupã documente, grafice, hãrþi,
desene ce prezintã scene importante descrise în interviu etc.).
Propuneri de activitãþi (3)

Învãþarea în serviciul comunitãþii
Încã de pe vremea lui Comenius s-a recunoscut nevoia imperativã de a lega
învãþarea academicã (ºcolarã) de lumea realã. Învãþarea experienþialã este o
încercare de a rãspunde acestei nevoi. Mai recent s-a dezvoltat ideea învãþãrii
prin servicii aduse comunitãþii sau, mai pe scurt, învãþarea în serviciul
comunitãþii. Esenþa acestui tip de învãþare se poate rezuma astfel: „experienþã
+ angajament“. În cursurile care sunt organizate astfel elevilor li se solicitã sã
petreacã una–douã ore sãptãmânal lucrând într-o organizaþie sau agenþie sau
instituþie localã care are responsabilitãþi în asigurarea bunãstãrii comunitãþii.
Pe lângã faptul cã, astfel, ei învaþã cum se aplicã teoriile ºi conceptele însuºite
la ºcoalã, dar au ºi ocazia sã investigheze, sã reflecteze asupra celor
experimentate ºi sã exerseze democraþia participativã ºi abilitãþile necesare
unui cetãþean implicat în viaþa comunitãþii.
Ce se întâmplã într-un curs de învãþare în serviciul comunitãþii?

• Elevii asigurã serviciile necesare unor indivizi, organizaþii, ºcoli sau alte
entitãþi din comunitate. De exemplu, cu mijlocirea ºi sub îndrumarea
unui cadru didactic, iar mai apoi cu implicarea catedrei de limba
englezã, elevii unui liceu teoretic cu profil de limba englezã intensiv au
vizitat elevii din ºcoala de nevãzãtori din localitate ºi i-au ajutat sã înveþe
limba englezã citindu-le cãrþi, povestiri, romane în limba englezã,
înregistrând pe bandã sonorã anumite exerciþii etc.

• Învãþarea în serviciul comunitãþii se leagã de materia învãþatã la ºcoalã. Proiectaþi activitãþi de
• Activitãþile de la clasã asigurã metodele prin care elevii se vor gândi, vor învãþare prin serviciul
reflecta asupra celor învãþate prin serviciul adus ºi a felului în care comunitar
acestea se leagã de subiectul învãþat la clasã.
Când proiectaþi astfel de activitãþi,
• Cursul oferã mijloacele pentru a evalua învãþarea produsã în timpul vã va fi de ajutor dacã vã gândiþi la
serviciului. Calificativele, notele vor reflecta învãþarea, noile acumulãri, urmãtoarele întrebãri:
nu doar serviciul prestat.
Întrebãri preliminare
• Serviciile aduse comunitãþii recunosc nevoia pentru acele servicii din
partea celor care beneficiazã de ele ºi oferã ocazia pentru beneficiari de a • Care este punctul forte al
fi implicaþi în evaluarea calitãþii serviciului. cursului pe care îl propuneþi?
Care sunt obiectivele generale?
• Oportunitãþile de furnizare a acestor servicii sunt orientate spre dezvoltarea
spiritului civic, dar þin cont ºi de planurile de carierã ale elevilor. • În ce modalitãþi concrete se
manifestã chestiunile abordate
• Cunoºtinþele acumulate în cadrul disciplinei furnizeazã instrumente
în disciplina pe care o predaþi,
pentru îmbogãþirea, adâncirea experienþelor câºtigate în timpul
în viaþa de zi cu zi? Cum se
serviciului în folosul comunitãþii.
manifestã ele în viaþa comunitãþii?
• Activitãþile de la clasã oferã o modalitate de a împãrtãºi cu colegii ºi cu
• Care sunt persoanele din
profesorul cele învãþate în timpul serviciului.
comunitate care activeazã în
Care sunt beneficiile învãþãrii prin serviciile aduse domeniul vizat de disciplina pe
comunitãþii pentru elevi? care o predaþi dumneavoastrã?
Ce fac exact aceste persoane?
Rezultate pe plan personal:
Serviciul
• Un sentiment de utilitate, eficacitate, formarea identitãþii personale,
• Care sunt activitãþile în care
dezvoltare spiritualã ºi moralã.
elevii dumneavoastrã s-ar putea
• Dezvoltarea abilitãþii de colaborare, leadership ºi comunicare. implica în comunitate pentru a
• Învãþarea în serviciul comunitãþii are un efect pozitiv asupra însuºirii câºtiga experienþã directã în
disciplinei ºi îmbunãtãþeºte abilitatea elevilor de a aplica cele învãþate în domeniul care cuprinde
„lumea realã“. conceptele, noþiunile pe care le
• O înþelegere mai complexã ºi abilitãþi îmbunãtãþite de a rezolva predaþi dumneavoastrã la clasã?
probleme, de a identifica soluþii, cu alte cuvinte, dezvoltare cognitivã. • Unde ar putea realiza aceste
Rezultate pe plan social: activitãþi? Cine ar putea sã-i
gãzduiascã ºi sã-i supravegheze?
• Combaterea stereotipurilor ºi o înþelegere mai profundã a culturilor.
• De ce fel de instruire vor avea
• Dezvoltarea sentimentului de responsabilitate socialã ºi a abilitãþilor de
nevoie ºi cum o vor putea
cetãþenie activã.
obþine?
• Efect pozitiv asupra angajamentului faþã de sarcini de serviciu.
• Cum vã puteþi asigura cã aþi
• Voluntariatul exersat la ºcoalã se leagã de implicarea în viaþa comunitãþii luat în calcul interesele,
dupã pãrãsirea ºcolii. prioritãþile ºi sensibilitãþile
Planuri de carierã: comunitãþii atunci când aþi
• Învãþarea în serviciul comunitãþii contribuie la schiþarea sau gândit activitãþile respective?
consolidarea planurilor de carierã ale elevilor. Activitãþi de învãþare
• Cum vor avea elevii ocazia sã
lege activitãþile de serviciu în
folosul comunitãþii de materia
parcursã la clasã?
• Cum îi veþi conduce sã
reflecteze asupra muncii lor?
• Cum îi veþi evalua ºi nota?

Pilotarea cursului opþional.
4.4 Feedback ºi revizuire
Problema Soluþii posibile
Acest curs este unul nou. Putem sã elaborãm o politicã de consultare ºi colectare periodicã de feedback
Cum aº putea sã mã asigur de la elevi, pãrinþii lor ºi reprezentanþii comunitãþii prin:
cã este pe placul elevilor ºi
cã rãspunde nevoilor lor de • Chestionare.
învãþare, precum ºi • Focus – grupuri.
aºteptãrilor pãrinþilor ºi • Interviuri semistructurate.
altor membri ai comunitãþii? • Discuþii formale sau informale cu elevii, pãrinþii.
M-am consultat cu toþi
• Cutiuþe poºtale pentru elevi ºi pãrinþi etc.
înainte de a dezvolta cursul,
dar dacã nu asta este ceea Dacã solicitãm feedback, trebuie sã le arãtãm celor care îl oferã cum vom
ce doresc sã înveþe? folosi informaþiile, datele astfel obþinute. Cu alte cuvinte, persoanele care
oferã feedback vor dori sã vadã cã am acþionat în conformitate cu ideile,
sugestiile primite sau pentru a remedia neajunsurile indicate.
Provocarea Propuneri de activitãþi

Sã dezvoltãm un sistem de • Dupã ce aþi cãzut de acord asupra cursului pe care îl veþi propune,
colectare de feedback de elaboraþi o unitate de învãþare completã din cursul respectiv. Realizaþi:
la factorii interesaþi ºi de
revizuire a ofertei de • proiectul didactic;
cursuri opþionale, precum • materialele didactice necesare.
ºi a diferitelor elemente • Cereþi unui grup de elevi care doresc, voluntar, sã participe la o activitate
ale cursurilor opþionale de pilotare. Puteþi organiza aceastã activitate dupã ore sau la sfârºit de
propuse. sãptãmânã. Explicaþi-le elevilor cã organizaþi aceastã activitate (lecþie) ca
sã testaþi cât de plãcut ºi util li se pare cursul pe care doriþi sã-l propuneþi
în anul ºcolar viitor pentru ei.
• Atrageþi-le atenþia cã pãrerea lor despre activitate va conta.
• La sfârºitul lecþiei / activitãþii didactice, cereþi-le sã scrie pe un bileþel
(anonim) rãspunsuri scurte la urmãtoarele întrebãri:
o Care este cel mai important lucru pe care l-ai învãþat la aceastã lecþie?
o Ce þi-a plãcut cel mai mult la aceastã lecþie?
o Ce þi-a displãcut? Ce-ai schimba la ea?
• Cât de des solicitaþi pãrerea elevilor despre lecþiile predate?
• Ce diferenþe surprindeþi între feedbackul oral ºi cel scris (anonim)?
Texte auxiliare
• De unde ºtiþi cã o activitate didacticã a fost reuºitã, cã elevii au
Ghidul 6, Parteneriat învãþat cu plãcere ºi cã vor reþine cele învãþate?
ºcoalã–familie–comunitate

UTILIZAREA CÃRÞILOR
PENTRU COPII PRODUSE
ÎN PROIECTUL PHARE 2001
ACCES LA EDUCAÞIE
PENTRU GRUPURI
5
DEZAVANTAJATE,
CU FOCALIZARE PE ROMI
Soluþii posibile Problema

În proiectul „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare Cum putem folosi cât mai
pe romi“ s-au realizat o serie de materiale didactice, inclusiv cãrþi de eficient cãrþile cu povestiri
literaturã pentru copii. Vã recomandãm sã folosiþi aceste cãrþi deoarece: realizate în proiectul Phare
- conþin povestiri adecvate vârstei copiilor care învaþã sã citeascã; 2001, pentru a-i ajuta pe
- sunt ilustrate atractiv; copii sã îndrãgeascã cititul?
- conþin fonturi mari care asigurã o citire mai uºoarã;
- au relevanþã culturalã pentru copii care provin din medii culturale
diferite.
• Consultaþi Ghidul 3 din prezenta serie de ghiduri pentru a vã informa
despre metode active ºi de învãþare în cooperare.
• Organizaþi o întâlnire cu colegi, cadre didactice care predau la acelaºi
nivel, treceþi în revistã cãrþile din proiect ºi schimbaþi idei despre felul în Provocarea
care puteþi sã utilizaþi aceste materiale în activitãþi didactice.
• Proiectaþi activitãþi didactice ºi predaþi lecþiile utilizând aceste cãrþi, apoi • Sã propunem elevilor
întâlniþi-vã cu colegii pentru a schimba impresii. activitãþi de învãþare
• Dacã este necesar, revizuiþi activitãþile în funcþie de feedbackul obþinut atractive prin care sã îºi
de la elevi ºi colegi, iar apoi încercaþi din nou activitatea respectivã cu un îmbunãtãþeascã
alt grup de elevi sau o altã povestire. abilitãþile de citire.
• Dacã aveþi timp ºi doriþi feedback constructiv, rugaþi un coleg sã vã • Sã cultivãm elevilor din
observe la lecþie ºi apoi analizaþi lecþia împreunã. ciclul primar plãcerea
lecturii.
Texte auxiliare
În acest Ghid, secþiunea 6.6
„Lista cãrþilor pentru copii
produse în proiectul PHARE 2001
Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate cu focalizare pe romi“
29
Scenariu didactic pentru utilizarea la clasã a cãrþii
pentru copii Chiþu ºi Þuchi
Disciplina: Citire / Limba românã / Dezvoltarea vorbirii; Educaþie civicã;
Educaþie interculturalã (nivelul claselor a III-a sau a IV-a, în funcþie de
abilitãþile de citit).
Subiectul: cum ne înþelegem cu persoane diferite de noi, cum depãºim
prejudecãþile.
Resurse necesare: câte un exemplar pentru fiecare copil sau un
exemplar la doi copii din cartea intitulatã Chiþu ºi Þuchi; tabelul
predicþiilor pentru fiecare elev.
Durata recomandatã: 3-4 ore, în funcþie de nivelul de lecturã al elevilor.
Instrucþiuni
• Anunþaþi elevii cã veþi citi împreunã o povestire intitulatã Chiþu ºi Þuchi,
dar înainte de a începe sã citiþi cereþi-le sã scrie timp de 5 minute
rezumatul unei povestiri care sã includã cuvintele: ºoricei, monstru,
covoraº, lecturã, muniþie.
• Dupã ce au terminat de scris, cereþi-le elevilor sã îºi gãseascã o pereche
(un coleg, o colegã) ºi sã citeascã amândoi, pe rând, textul pe care l-au
creat. Lecturarea ar trebui sã dureze cca 4 minute.
• Cereþi câtorva elevi (2-4 voluntari) sã citeascã cu voce tare povestirea lor
sau sã recomande o povestire care ar fi interesant sã fie auzitã de toatã clasa.
• Împãrþiþi acum cãrticelele (Chiþu ºi Þuchi). Avertizaþi elevii sã nu
deschidã cartea înainte sã le cereþi (sã nu citeascã înainte) pentru cã vor
pierde o parte interesantã a activitãþii. Cereþi-le sã urmãreascã atent
instrucþiunile dumneavoastrã ºi sã procedeze aºa cum le veþi cere.
• Cereþi-le elevilor sã nu deschidã cartea, ci sã se uite la copertã ºi sã se
pregãteascã sã rãspundã la întrebarea: „Judecând dupã copertã ºi dupã
titlu, ce crezi cã se va îmtâmpla în aceastã povestire?“
• Daþi fiecãrui elev un tabel al predicþiilor (a se vedea mai jos). Cereþi-le sã
completeze cãsuþa din prima coloanã din primul rând (sub întrebarea
„Ce credeþi cã se va întâmpla?“ / „Judecând dupã copertã“).
• Rugaþi 3-4 elevi sã spunã cu voce tare ce au scris. Dupã ce citesc,
întrebaþi-i: Ce vã face sã credeþi asta? Cum v-a venit aceastã idee? De
unde ºtiþi cã asta se va întâmpla? Cereþi-le sã completeze tabelul (a doua
coloanã din primul rând), iar apoi cereþi câtorva sã citeascã ce au notat.
• Înainte sã citeascã prima secþiune, spuneþi-le: „Aº vrea acum sã vã
decideþi, singuri, care dintre predicþiile auzite credeþi cã este cel mai
probabil sã se confirme.“
• „Acum deschideþi cartea ºi citiþi paginile 2 ºi 3. Când aþi terminat de citit
textul de pe aceste 2 pagini, ridicaþi privirea ca sã ºtiu cã aþi terminat de
citit. Nu mergeþi mai departe ºi nu întoarceþi pagina.“
• Când au terminat de citit cele douã pagini, cereþi-le sã completeze ultima
coloanã (Ce s-a întâmplat de fapt?). Cereþi câtorva elevi sã citeascã ce au
scris în acel spaþiu. Apoi întrebaþi-i : «Cât de aproape a fost predicþia
voastrã faþã de ce s-a întâmplat de fapt în povestire ?»
• „Acum sã încercãm sã ghicim ce se va întâmpla în urmãtoarea secþiune.
Sã scriem aceastã predicþie în coloana 1 din rândul 2.“
• „Acum citiþi paginile 4-9; ridicaþi privirea când aþi terminat de citit.
Nu mergeþi mai departe ºi nu întoarceþi pagina.“ Verificaþi apoi cum se
comparã ce au prezis cu ceea ce s-a întâmplat.

• „Acum priviþi imaginile (dar nu citiþi textul) de la paginile 10-13. Ce alte
surprize îi pregãtesc Chiþu ºi Þuchi motanului?“ Cereþi-le sã noteze ideile
ºi motivul pentru care cred cã se vor întâmpla acele lucruri.
• Cereþi-le apoi sã citeascã paginile 10-13 ºi sã-ºi verifice predicþiile.
Asiguraþi-vã cã nu vor trece mai departe la pagina 14.
• Întrebaþi: „Tu ce ai face dacã ai fi motanul? De ce ai face asta?“ Cereþi-le
sã scrie rãspunsul în ultimul rând din tabel.
• Apoi spuneþi-le sã citeascã pânã la capãt sã vadã ce au fãcut ºoriceii ºi motanul.
• Când au terminat de citit, întrebaþi-i: Ce v-a plãcut la aceastã povestire?
Ce am schimba dacã ar fi s-o rescrieþi? Discutaþi cu un coleg / o colegã
rãspunsurile voastre la aceste întrebãri.
• Cereþi câtorva perechi (altele decât cele care au mai prezentat ºi la
începutul lecþiei) sã prezinte rãspunsurile lor întregii clase.
• Temã pentru acasã: Descrieþi într-un paragraf (3-4 propoziþii) un aspect
care v-a plãcut la aceastã povestire ºi scrieþi de ce v-a plãcut sau un
aspect pe care l-aþi schimba, motivul pentru care l-aþi schimba ºi felul în
care s-ar schimba povestirea.
• În lecþia urmãtoare (timp de 50 minute):
• Discutaþi cu elevii despre aºteptãrile pe care le aveau ºoriceii ºi felul în
care pisica s-a comportat. Extindeþi discuþia la oameni, la copii: discutaþi
despre cum ne aºteptãm noi ca cineva sã acþioneze ºi cum se pot
comporta altfel decât ne aºteptãm. ORI
• Parcurgeþi o activitate tip RAFT (a se vedea Ghidul 3, pag. 48, din aceastã
serie).
Evaluare: adunaþi tabelele cu predicþiile ºi citiþi-le. Puteþi evalua logica
argumentelor (cuprinse în coloana a 2-a) ºi completãrile din coloana a 3-a.
Dacã alegeþi sã daþi calificative, va trebui sã-i atenþionaþi pe elevi la începutul
activitãþii sã scrie ordonat ºi citeþ. Dacã nu aþi fãcut acest lucru, acordaþi-le
timp sã-ºi rescrie tabelul (acasã) înainte sã le cereþi sã vi le predea.
Tabelul predicþiilor
1. Ce credeþi cã se va întâmpla? 2. Ce vã face sã 3. Ce s-a întâmplat de
credeþi asta? fapt?
1. Dupã ce aþi vãzut coperta
2. Dupã parcurgerea paginilor 2-3 (Ce plan credeþi cã au în minte

Chiþu ºi Þuchi?)
3. Dupã parcurgerea paginilor 4-9 (Ce alte lucruri credeþi cã

pregãtesc ºoriceii pentru pisicã?)
4. Dupã ce privim ilustraþiile de la

pag.10-13 (înainte sã citim textul), iar
ultima coloanã dupã lecturarea
paginilor 10-13.
5. Înainte de a citi ultimul fragment (Tu ce ai face dacã ai fi în locul

pisicii?)
5. U TILIZAREA MATERIALELOR DIDACTICE 31

Scenariu didactic pentru utilizarea la clasã a cãrþii
pentru copii Când voi fi mare, eu voi fi …
Discipline posibile: Citire / Limba românã / Dezvoltarea vorbirii;
Educaþie civicã; Educaþie interculturalã (nivelul claselor a 3-a sau a 4-a, în
funcþie de abilitãþile de citit).
Subiect: ocupaþii.
Resurse necesare: câte un exemplar pentru fiecare copil sau un
exemplar la doi copii din cartea intitulatã Când voi fi mare, eu voi fi…; fiºã
de lucru (vezi mai jos) pentru fiecare elev, sau cel puþin o fiºã la doi copii.
Durata recomandatã: cel puþin 2 ore.
Instrucþiuni
• Anunþaþi elevii cã veþi citi o povestire despre ocupaþii, dar înainte de a
citi (ºi înainte de a le împãrþi cãrticelele), rugaþi-i ca timp de 10-15
minute sã lucreze în perechi ºi sã completeze fiºa de lucru de mai jos.
Citiþi împreunã cu ei instrucþiunile ºi asiguraþi-vã cã fiecare copil
înþelege ce are de fãcut. Monitorizaþi activitatea în grup, dar nu
întrerupeþi elevii care lucreazã.
• Când elevii au terminat de completat fiºa de lucru, cereþi-le sã numeascã
cele patru cuvinte care nu denumesc ocupaþii. Apoi cereþi-le sã citeascã
ce au scris în fiºa de lucru în dreptul denumirilor de ocupaþii.
• Acum rugaþi-i sã citeascã povestirea Când voi fi mare, eu voi fi… ºi sã
compare ce spun Monica ºi Daniel despre ocupaþiile respective. Cum se
comparã ce ºtiu cei doi cu ce ºtiau elevii?
FIªÃ DE LUCRU
Instrucþiuni
În tabelul de mai jos sunt 13 cuvinte dintre care 9 denumesc ocupaþii, iar 4 nu.
a. Lucraþi în perechi pentru a completa tabelul de mai jos. Scrieþi DA în
spaþiul din dreptul cuvintelor care denumesc ocupaþii ºi NU în spaþiul
din dreptul cuvintelor care nu denumesc ocupaþii.
b. În coloana din dreapta, în dreptul cuvintelor care denumesc ocupaþii,
scrieþi ce fel de activitãþi credeþi cã face persoana care are ocupaþia
respectivã.
Nr. OCUPAÞIE DA / NU CE FACE?

1 COLEG
2 COFETAR
3 CUMPÃRÃTOR
4 CONSTRUCTOR
5 POMPIER
6 POLIÞIST
7 POªTAª
8 MEDIC
9 SILVICULTOR
10 EDUCATOARE
11 ARHEOLOG
12 VIZITATOR
13 ÎNÞELEPT

LECTURI
6 SUPLIMENTARE
6.1 Curriculum la decizia ºcolii

6.2 Programa cursului opþional „Educaþie multiculturalã”
6.3 Programa cursului opþional „Dezvoltare comunitarã”
6.4 Prezentarea cursului opþional „Mediul nostru”
6.5 Programa cursului opþional „Drepturile mele, drepturile
noastre. Educaþie pentru drepturile copilului”
6.6 Lista cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001
Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate,
cu focalizare pe romi
33
Lectura Curriculum la decizia
6.1 ºcolii
Ce este curriculumul?
Curriculumul se referã la oferta educaþionalã a ºcolii ºi reprezintã sistemul
experienþelor de învãþare directe ºi indirecte oferite elevilor ºi trãite de aceºtia
în contexte formale, neformale ºi chiar informale.
Tipologia Curriculumului Naþional operant în cadrul

sistemului de învãþãmânt din România:
• curriculum nucleu;
• curriculum la decizia ºcolii, care este alcãtuit din:
– curriculum extins;
– curriculum nucleu aprofundat;
– curriculum elaborat în ºcoalã.
Prin dreptul de a lua decizii conferit ºcolii, curriculumul la decizia ºcolii
(CDS) este de fapt emblema puterii reale a acesteia. Derivatã din libertatea –
oferitã de planul-cadru de învãþãmânt – de a decide asupra unui segment al
Curriculumului naþional, aceastã putere dã posibilitatea definirii unor
trasee particulare de învãþare ale elevilor.
TIPURI DE CDS Aprofundarea
ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL Reprezintã, pentru învãþãmântul general, acea formã de CDS care urmãreºte
OBLIGATORIU aprofundarea obiectivelor de referinþã ale Curriculumului nucleu prin
diversificarea activitãþilor de învãþare în numãrul maxim de ore prevãzut în
plaja orarã a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/
11 aprilie 2001, aprofundarea se aplicã numai în cazuri de recuperare,
pentru acei elevi care nu reuºesc sã atingã nivelul minimal al obiectivelor
prevãzute de programã în anii anteriori.
Extinderea
Reprezintã, pentru învãþãmântul general, acea formã de CDS care urmãreºte
extinderea obiectivelor ºi a conþinuturilor din curriculumul nucleu prin noi
obiective de referinþã ºi unitãþi de conþinut, în numãrul maxim de ore
prevãzut în plaja orarã a unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea
programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).
Opþionale
a. Opþionalul la nivelul disciplinei
Constã fie din activitãþi, module, proiecte care nu sunt incluse în programa
ºcolarã avansatã de autoritatea centralã, fie dintr-o disciplinã care nu este
prevãzutã ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumitã clasã/ciclu
curricular.
b. Opþionalul la nivelul ariei curriculare
Presupune alegerea unei teme care implicã cel puþin douã discipline dintr-o
arie. În acest caz, pornind de la obiectivele-cadru ale disciplinelor, vor fi
formulate obiective de referinþã din perspectiva temei pentru care s-a optat.

c. Opþionalul la nivelul mai multor arii curriculare
Implicã cel puþin douã discipline aparþinând unor arii curriculare diferite.
Ca ºi în cazul opþionalului integrat la nivel de arie, informaþiile cu care
elevii vor opera au un caracter complex ºi, ca atare, permit dobândirea de
achiziþii cognitive de ordin înalt (de tipul generalizãrii, transferului etc.).
Tabel sintetic CDS

Pentru o orientare rapidã în multitudinea de reglementãri privitoare la
aplicarea planurilor de învãþãmânt, prezentãm urmãtorul tabel, care
sintetizeazã documente apãrute pânã la finele anului ºcolar 2000-2001.
Tip de CDS Caracteristici ale programei Regim Notare în catalog

orar
Aprofundare Programa pentru trunchiul comun în numãrul maxim Ore din Aceeaºi rubricã din
de ore al plajei orare prevãzute prin planul cadru (în plaja orarã catalog cu disciplina
cazuri de recuperare – respectiv pentru elevi care nu sursã
au reuºit sã dobândeascã achiziþiile minimale prevãzute
prin programa anilor de studiu anteriori).
Extindere Obiective de referinþã notate cu *. Ore din Aceeaºi rubricã din

Conþinuturi notate cu * (se regãsesc în programa de plaja orarã catalog cu disciplina
trunchi comun a disciplinei). sursã
Opþionalul la Noi obiective de referinþã. Ore de Rubricã nouã în

nivelul Noi conþinuturi (noutatea este definitã faþã de opþional catalog
disciplinei programa disciplinei de trunchi comun).
Opþional integrat Noi obiective – complexe. Ore de Rubricã nouã în

la nivelul ariei Noi conþinuturi – complexe (noutatea este definitã opþional catalog
sau opþional faþã de programele disciplinelor de trunchi comun
crosscurricular implicate în integrare).
Conform OMEC nr. 3670/2001, în schema orarã a fiecãrui elev din

învãþãmântul obligatoriu trebuie sã existe minimum o orã de opþional.
În cazul disciplinelor ºcolare care nu dispun de plajã orarã – limba ºi
literatura românã ºi limba ºi literatura maternã (clasele a V-a – a VIII-a),
limba modernã 2 (clasele a V-a – a VIII-a), limba latinã, matematicã
(clasele a V-a – a VIII-a), fizicã (clasele a VI-a – a VIII-a), chimie (clasele a
VII-a – a VIII-a), biologie (clasele a VI-a – a VII-a), Istoria Românilor ºi
Geografia României (clasa a VIII-a), istoria ºi tradiþiile minoritãþilor (clasele
a VI-a – a VII-a) – curriculumul la decizia ºcolii poate cuprinde numai ore
de opþional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice ºi notarea
în rubricã nouã în catalog.
6. L ECTURI SUPLIMENTARE 35
ELABORAREA Pentru elaborarea programei de opþional propunem urmãtoarea schemã de
proiectare, care este în acord cu modelul programelor de trunchi comun.
PROGRAMEI DE
OPÞIONAL LA • Argument
ÎNVÃÞÃMÂNTUL • Obiective de referinþã • Activitãþi de învãþare
OBLIGATORIU
• Lista de conþinuturi
• Modalitãþi de evaluare
Pentru Argument, se va redacta 1/2 – 1 paginã care motiveazã cursul

propus: nevoi ale elevilor, ale comunitãþii locale, formarea unor competenþe
de transfer etc.
Obiectivele de referinþã vor fi formulate dupã modelul celor din programa
naþionalã (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluãri ale
acestora. Dacã opþionalul ar repeta obiectivele de referinþã ale programei
ºcolare a disciplinei, atunci opþionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din
punctul de vedere al formãrii ºi dezvoltãrii unor capacitãþi ale gândirii (ar
aprofunda eventual, prin adãugarea unor conþinuturi, abilitãþile care se
formeazã prin urmãrirea obiectivelor din programa naþionalã).
Un obiectiv de referinþã este corect formulat dacã, prin enunþul sãu,
rãspunde la întrebarea „Ce poate sã facã elevul?“. Dacã rãspunsul la aceastã
întrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat ºi
evaluat), atunci obiectivul este prea general definit. Pentru un opþional de o
orã pe sãptãmânã se vor defini ºi urmãri 5-6 obiective de referinþã – pe care
elevii urmeazã sã le atingã pânã la sfârºitul anului.
Lista de conþinuturi cuprinde informaþiile pe care opþionalul le propune ca
bazã de operare pentru formarea capacitãþilor vizate de obiective. Altfel
spus, sunt trecute în listã acele informaþii care vor fi introduse, combinate ºi
recombinate între ele ºi cu altele învãþate anterior, într-un cuvânt, acele
informaþii care vor fi vehiculate în cadrul opþionalului.
Ca ºi în cazul informaþiilor prevãzute în programele obligatorii (ale
disciplinelor de trunchi comun), informaþiile din lista opþionalului nu vor fi
considerate ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectualã.
Ca modalitãþi de evaluare, vor fi menþionate tipurile de probe care se
potrivesc opþionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe
practice, referat, proiect etc.). Nu vor fi incluse probele ca atare.
În cazul în care opþionalul este prevãzut pentru un nivel de ºcolaritate sau
un ciclu curricular, este necesar sã fie definite ºi obiective cadru din care se
deduc obiectivele de referinþã pentru fiecare an de studiu. Altfel spus, dacã
oferta cuprinde un opþional pentru mai mulþi ani de studiu, se redacteazã
câte o programã pentru fiecare an, având grijã sã aparã explicit progresia
obiectivelor de la un an de studiu la altul.
Este recomandabil ca programa de opþional sã conþinã ºi bibliografie.

Pentru a veni în sprijinul elaborãrii programei de opþional vã propunem LISTÃ DE VERIFICARE
urmãtoarea listã cu întrebãri de verificare:
A CURRICULUMULUI
Obiectivele cadru sau competenþele generale (pentru opþionale LA DECIZIA ªCOLII
care se studiazã în mai mulþi ani):
• se reflectã în obiective de referinþã/competenþe specifice?
• în cazul aprofundãrilor, extinderilor: sunt aceleaºi ca în programa de
trunchi comun?
Vã sugerãm ca în aceastã perioadã de „noviciat“ în proiectarea ºi aplicarea
CDª sã nu treceþi deocamdatã în ofertã opþionale pentru mai mult decât un
an ºcolar, chiar dacã reglementãrile în vigoare o permit. Existã riscul ca
elevii ºi/sau profesorul sã nu agreeze totuºi cursul ales/propus, dar sã fie
nevoiþi sã îl parcurgã pe toatã perioada de timp anunþatã în ofertã.
Dacã un opþional proiectat pentru un an se bucurã de succes, continuaþi-l
printr-un nou proiect pe care îl propuneþi în oferta urmãtoare.
Obiectivele de referinþã sau competenþele specifice sunt:
• mãsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le
corespund anumite conþinuturi)?
• în numãr corespunzãtor?
• corelate cu tema opþionalului? (de exemplu: competenþe de integrare,
transfer, în cazul unui opþional integrat)
• adecvate nivelului de cunoºtinþe ale elevului?
• derivã din obiective cadru, competenþe generale (dacã acestea sunt
formulate)?
• unice (sau se repetã sub diferite forme)?
• altele decât în programa de trunchi comun? (dacã nu e aprofundare)
• cãror etape ale unui proces de învãþare corespund? (vezi Modelul de
derivare a competenþelor.)
Conþinuturile sunt:
• corelate cu obiectivele de referinþã, competenþele specifice?
• altele decât în programa de trunchi comun?
• resursã cuprinzãtoare pentru obiective de referinþã, competenþe specifice?
• organizate articulat, sistematic?
• astfel încât sã se cumuleze ºi sã permitã progresul?
• entitãþi esenþiale, fãrã contradicþii?
• posibil de învãþat, adaptate la experienþa elevului?
• adecvate intereselor, nevoilor prezente ºi viitoare ale elevului?
Activitãþile de învãþare:
• Duc la dezvoltarea competenþelor propuse?
• Pot fi organizate efectiv? Cum?
• Presupun activitatea nemijlocitã a elevului?
• Permit învãþarea în cooperare?
• Conþin referiri la utilizarea resurselor materiale?
Conceptul de curriculum este definit în literatura pedagogicã drept un

CURRICULUM
program de studiu, care cuprinde experienþe de învãþare formale sau
nonformale, structurate în raport cu finalitãþile urmãrite. În practica ºcolarã INTEGRAT
se întâmplã adesea ca experienþele de învãþare sã fie insuficient corelate
unele cu celelalte, datoritã felului în care se realizeazã practic predarea.
Atunci când predarea se realizeazã doar din perspectiva disciplinei de studiu
ºi doar din perspectiva a ceea ce se învaþã la lecþii sunt omise fie legãturile
dintre cunoºtinþe, fie legãtura cu realitatea concretã ºi experienþele
acumulate de elevi. Elevul poate rãmâne din ºcoalã cu impresia cã lumea se
împarte în unitãþi distincte, care se numesc „fizicã“, „biologie“, „literaturã“
pe de o parte, sau poate rãmâne cu impresia cã învãþarea care are loc în
ºcoalã este una oarecum artificialã ºi valabilã doar în spaþiul ºcolii, iar ceea
ce se întâmplã în realitatea este total diferit. Din astfel de percepþii au apãrut
expresii precum „ºcoala vieþii“, care ne duc cu gândul la disocierea unor
laturi ale personalitãþii, adicã profesia se învaþã de la ºcoalã,
comportamentul se învaþã în familie, abilitãþile se deprind în mediul de
lucru, perspectiva asupra vieþii apare din situaþiile cotidiene la care individul
este expus. Ceea ce s-a omis în toate aceste perspective este cã, de fapt,
vorbim despre aceeaºi persoanã, care se manifestã în toate aceste ipostaze ºi
care trãieºte toate aceste experienþe de învãþare.
Constructivismul aduce cu sine ideea abordãrii holistice a disciplinelor de
învãþãmânt, fundamentatã pe ideea progresului continuu, ceea ce înseamnã cã
o persoanã se dezvoltã permanent, construind pe baza experienþelor de învãþare
acumulate pânã la un anumit moment ºi în deplinã cunoºtinþã de existenþa
acestor experienþe. Pentru a realiza concret aceastã coerenþã, abordarea
pedagogicã adecvatã este cea a curriculumului integrat. Curriculumul integrat
presupune o predare fundamentatã pe „sintetizarea ºi organizarea didacticã a
informaþiilor din domenii diferite ale cunoaºterii în vederea construirii unei
viziuni holistice ºi interactive asupra lumii“ (Glava, 2002, p.119). Se contureazã
astfel o imagine coerentã ºi realistã asupra cunoaºterii.
Procesele adaptative prin care se construieºte curriculumul integrat sunt
PROCESE ADAPTATIVE (Chiº, 2001):
• o combinaþie tematicã ºi transpunerea acesteia într-un program de
PENTRU REALIZAREA studiu coerent;
CURRICULUMULUI • identificarea altor surse de informaþie decât cele din mediul ºcolar;
INTEGRAT • flexibilizarea orarului ºi a formelor de realizare a procesului de
predare–învãþare.
Primul dintre aceste procese adaptative (Glava ºi Glava, 2002) presupune
modele de abordare a conþinuturilor: multidisciplinaritate,
interdisciplinaritate, transdisciplinaritate.
Multidisciplinaritatea se referã la tratarea unei teme din perspective
multiple, ale mai multor discipline de studiu. De exemplu, tema
„Copilãria“, poate fi abordatã literar, psihologic, pedagogic. La grãdiniþã,
teme precum „anotimpurile“, „animalele“, „plantele“ pot fi abordate prin
intermediul centrelor de interes, unde copilul acumuleazã anumite
cunoºtinþe despre temã în cadrul fiecãrei activitãþi specifice, având în final o
paletã variatã de perspective.
Interdisciplinaritatea presupune întrepãtrunderea dintre douã sau mai multe
discipline pe domenii comune. Tot aici se include ºi transferul de metodologie
dintr-un domeniu de cunoaºtere într-altul. De exemplu, metoda experimentului
din biologie a fost transferatã în psihologie ºi de aici în pedagogia experimentalã.
Pe un palier mai concret, folosirea simbolurilor din matematicã poate fi
transferatã în luarea notiþelor folosind abrevieri, la orice materie.
Transdisciplinaritatea reprezintã o abordare globalã a cunoaºterii. Existã o
serie de abilitãþi care se dezvoltã în cadrul oricãrei discipline, dintre acestea
amintim abilitãþile gândirii de ordin superior: gândire criticã, gândire
creativã, gândire fondatã pe sentimente, gândire strategicã. Gândirea criticã
este o abilitate care contribuie la construirea unei ºcoli incluzive prin
accentul pe care-l pune pe echitatea socialã ºi pe a înþelege mecanismele
care duc la formarea prejudecãþilor pentru a le înlãtura.

Cel de-al doilea proces adaptativ se referã la crearea unei relaþii mai
puternice între realitatea concretã ºi ceea ce se învaþã în ºcoalã prin
integrarea informaþiilor din afara manualelor ºcolare sau a lecþiilor.
Extinderea surselor de informaþie tradiþionale (profesorul, cartea) înspre
unele alternative (internetul, comunitatea, colegii, experienþa personalã)
conduc la o îmbogãþire a cunoºtinþelor pe care un elev le are. Pentru cã
diversificarea surselor de învãþare are ºi dezavantaje (cantitate crescutã de
informaþie, lipsa unui ghid, informaþie multã, dar nearticulatã etc.), este
nevoie ºi de crearea unor criterii de selecþie pentru informaþie. Numele
autorilor, bibliografia utilizatã, editura, anul apariþiei, relevanþa pentru
subiectul studiat, veridicitatea informaþiilor, credibilitatea sursei etc. pot
funcþiona drept criterii pentru a accesa ºi analiza informaþiile.
Extinderea experienþelor de învãþare în afara spaþiului lecþiilor se poate realiza
ºi prin intermediul temelor de casã. Acestea nu mai sunt doar rezolvãri de
exerciþii propuse de manual, ci ºi interviuri, realizarea unor jurnale, mici
proiecte, desene, machete, discuþii cu membri ai comunitãþii etc.
Cel de-al treilea proces adaptativ presupune flexibilizarea programelor de
studiu ºi a strategiilor de predare ºi învãþare. În privinþa strategiilor de
predare ºi învãþare accentul se pune mai degrabã pe proces, decât pe
produs, în acest fel þinându-se mai mult seama de particularitãþile ºi de
nevoile de învãþare individuale ale elevilor. O astfel de abordare presupune
gândirea curriculumului astfel încât sã includã strategii de învãþare centrate
pe elev, adicã active ºi interactive.
Existã un numãr destul de mare de nivele ºi modele de realizare a CÂTEVA MODELE DE

curriculumului integrat (Chiº, 2001, Glava ºi Glava, 2002): integrare
ramificatã, integrare liniarã, integrarea secvenþialã, integrarea prin confuzie,
REALIZARE A
integrarea în reþea, integrarea prin polarizare etc. Vom descrie câteva. CURRICULUMULUI
Integrarea ramificatã presupune existenþa unei teme centrale, care este INTEGRAT
analizatã fie din perspectiva domeniilor de cunoaºtere (ariilor curriculare)
cuprinse în programã, fie din perspectiva dimensiunilor pe care le atinge:
intelectualã, afectivã, socialã, fizicã. De exemplu, tema „toamna“ poate fi
abordatã astfel: elemente de vocabular ºi compunerea de text la comunicare,
fenomenele naturii la geografie, viaþa animalelor la biologie etc.
Integrarea liniarã urmãreºte o singurã finalitate. Se potriveºte mai ales atunci când
urmãrim formarea ºi dezoltarea de comportamente ºi atitudini, care necesitã o
perioadã mai lungã de timp. Capacitatea de a comunica eficient cu alþii,
capacitate de ascultare activã, responsabilitatea sunt doar câteva dintre achiziþiile
afectiv-motivaþionale care pot fi realizate prin intermediul acestui model.
Integrarea prin infuzie este specificã mai ales ºcolilor sau grãdiniþelor cu un
profil bine delimitat. De exemplu, la o ºcoalã cu predare în limba englezã
intensiv, o materie opþionalã poate fi studiatã în limba englezã. Într-o ºcoalã
incluzivã, elementele de educaþie interculturalã ºi de educaþie pentru
acceptarea diversitãþii pot fi prinse la diferite materii de studiu, de câte ori
conþinutul permite acest lucru.
Bibliografie
1. Chiº, V. (2001) – Activitatea profesorului între curriculum ºi evaluare,
Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca.
2. Glava, A. (2002) – Introducere în pedagogia preºcolarã, Dacia,
Cluj-Napoca, pag. 106-181.
3. Kovács, M. (2003) – Transdisciplinaritatea ºi dezvoltarea gândirii critice,
în Perspective, nr.2 (7)/2003, pag. 73-75.
Programa cursului
Lectura
opþional „Educaþie
6.2 multiculturalã“
Propunãtor: Centrul de Justificarea cursului
Resurse pentru Diversitate
Etnoculturalã România este o þarã care se aflã la confluenþa mai multor culturi, a mai
multor religii, a mai multor etnii. Acest lucru face ca þara noastrã sã fie atât
Denumirea opþionalului: de variatã, multicolorã ºi atractivã pentru cei care au crescut într-o zonã
Educaþie multiculturalã uniformã. Multiculturalitatea aduce multe elemente pozitive, dar, în acelaºi
Tipul: La nivelul mai multor timp, implicã ºi anumite dificultãþi. Un copil (la fel ca ºi un adult) trebuie
arii curriculare, sã înþeleagã cã cei din jurul sãu sunt altfel, dar totodatã sunt persoane
interdisciplinar asemãnãtoare lui. Dacã acest lucru este înþeles încã din copilãrie atunci
problemele legate de convieþuirea ºi interacþiunea cu oameni diferiþi,
Nivelul: primar, clasa a III-a probleme care se pot ivi mai târziu, pot fi prevenite.
sau a IV-a
Necesitatea introducerii acestei materii este clarã, deoarece pânã acum nu
Durata modulului: 1 an s-a introdus încã un curs opþional la nivel de curriculum la decizia ºcolii pe
Numãr de ore pe sãptãmânã: teme de educaþie multiculturalã, care sã fie ºi însoþit de auxiliarele didactice
1 orã necesare (manual, ghidul învãþãtorului, caietul elevului). Prin intermediul
cursului Educaþie multiculturalã copiii, indiferent de naþionalitate, vor afla
Autori: Simona-Elena Bernat,
despre cei cu care convieþuiesc zi de zi, cei care le sunt colegi, prieteni ºi
Molnár Zoltán
care ar putea cândva sã devinã membri ai familiei lor. Elevii vor avea ocazia
sã-ºi dea seama cã ºi ceilalþi sunt la fel, deºi existã ºi trãsãturi prin care
diferã, trãsãturi care îi particularizeazã ºi fac sã fie valoroºi pentru un viitor
cât mai bun împreunã.
Cursul Educaþie multiculturalã, pe lângã faptul cã ajutã elevii sã-ºi
cunoascã mai bine apropiaþii, atinge într-o oarecare mãsurã ºi diversitatea
religiilor ºi a modurilor de viaþã specifice. Opþionalul nu este doar o simplã
prezentare a diferitelor minoritãþi, ci pune accent ºi pe discutarea unor
provocãri care pot fi întâlnite zi de zi, cãutând soluþii de rezolvare a
acestora. Un copil, care încã de pe bãncile ºcolii va face cunoºtinþã cu
aceastã diversitate ºi cu diferitele contexte, va înþelege mai uºor naturaleþea
diversitãþii ºi valoarea care rezidã în ea.
Pe lângã cele anterior prezentate, trebuie amintit ºi faptul cã opþionalul este
unul care va solicita fiecare laturã a personalitãþii elevilor, va avea la bazã
interdisciplinaritatea, incluzând elemente de: literaturã, limbã, istorie,
geografie, abilitãþi practice ºi educaþie civicã.
Educaþia are o influenþã cu atât mai mare cu cât începe mai de timpuriu.
Un om învaþã cel mai uºor în copilãrie, când încã nu i s-au format
prejudecãþi în legãturã cu ceva. E bine ca elevii sã-ºi formeze singuri ideile ºi
opiniile, pe baza realitãþilor aflate ºi experimentate de ei înºiºi. Prin cursul
Educaþie multiculturalã se vor pune bazele unei convieþuiri pozitive, care
va contribui la pãstrarea multiculturalitãþii ºi a identitãþii fiecãruia în parte,
prin respect reciproc.

Obiective de referinþã
1. Descrierea unor trãsãturi caracteristice pentru grupuri etnice (majoritare
ºi minoritare) care trãiesc pe teritoriul þãrii noastre: denumire, limbã
vorbitã, culturã, literaturã, religie, folclor, tradiþii culinare etc.
2. Explorarea asemãnãrilor ºi diferenþelor generate de culturã dintre
persoanele care convieþuiesc într-un anumit spaþiu geografic.
3. Crearea unui climat ºcolar caracterizat prin deschidere faþã de
diversitatea etno-culturalã a elevilor ºi prin valorificarea pozitivã a
diferenþelor în timpul lecþiilor.
Competenþe specifice dobândite de elevi

Cunoºtinþe: Abilitãþi: Valori ºi atitudini:
- enumerarea unor trãsãturi - capacitatea de a învãþa prin - deschidere faþã de celãlalt;

specifice pentru grupurile etnice cooperare; - cooperare;
de pe teritoriul României; - capacitatea de analizã, sintezã, - respect reciproc;
- explicarea asemãnãrilor ºi comparaþie;
- empatie;
deosebirilor dintre oameni. - comunicare eficientã;
- sentimentul identitãþii ºi al
- abilitãþi de gândire de ordin apartenenþei;
superior (criticã creativã,
- acceptarea diversitãþii.
orientatã cãtre celãlalt).
Teme de conþinut
TEME SUBTEME TEME SUBTEME
TEME MULTICULTURALE TEME MULTICULTURALE
1. Albanezii 1.1. Cuvinte în limba albanezã 5. Croaþii 5.1. Cuvinte în limba croatã
1.2. Date statistice ºi geografice 5.2. Date statistice ºi geografice
1.3. Informaþii despre albanezi 5.3. Informaþii despre croaþi
1.4. O legendã albanezã 5.4. Un basm croat
2. Armenii 2.1. Cuvinte în limba armeanã 6. Evreii 6.1. Cuvinte în limba ebraicã
2.3. Informaþii despre armeni 6.3. Informaþii despre evrei
2.4. Un basm armenesc 6.4. O legendã ebraicã
3. Bulgarii 3.1. Cuvinte în limba bulgarã 7. Germanii 7.1. Cuvinte în limba germanã
3.3. Informaþii despre bulgari 7.3. Informaþii despre germani
3.4. Un basm bulgãresc 7.4. O legendã germanã
4. Cehii 4.1. Cuvinte în limba cehã 8. Grecii 8.1. Cuvinte în limba greacã
4.3. Informaþii despre cehi 8.3. Informaþii despre greci
4.4. Un basm ceh 8.4. Un basm grecesc
9. Italienii 9.1. Cuvinte în limba italianã
9.2. Date statistice ºi geografice
9.3. Informaþii despre italieni
9.4. Un basm italian
TEME SUBTEME TEME SUBTEME
TEME MULTICULTURALE TEME INTERCULTURALE
10. Maghiarii 10.1. Cuvinte în limba maghiarã 22. Membrii 22.1. Familia mea este
10.2. Date statistice ºi geografice familiei mele compusã din
10.3. Informaþii despre maghiari 22.2. Arborele familiei
10.4. O legendã maghiarã 22.3. Specificul unei familii
11. Polonezii 11.1. Cuvinte în limba polonezã 23. Familia mea 23.1. Eu ºi familia mea
11.2. Date statistice ºi geografice vine din... 23.2. Istoria familiei
11.3. Informaþii despre polonezi 23.3. Tradiþii ale familiei
11.4. Un basm polonez
24. Mame ºi copii 24.1. Mama mea
12. Românii 12.1. Cuvinte în limba românã 24.2. Ce moºtenim
12.2. Date statistice ºi geografice de la pãrinþi
12.3. Informaþii despre români 24.3. Identitate ºi etnie
12.4. O legendã româneascã
25. Religia mea 25.1. Valori spirituale
13. Romii 13.1. Cuvinte în limba romani 25.2. Credinþã ºi
13.2. Date statistice ºi geografice comportament
13.3. Informaþii despre romi 25.3. Ce sãrbãtorim
13.4. O legendã romani
26. Locuinþele 26.1. Camera mea
14. Ruºii 14.1. Cuvinte în limba rusã noastre 26.2. Diferite tipuri
lipoveni 14.2. Date statistice ºi geografice de locuinþe
14.3. Informaþii despre ruºi 26.3. Obiecte specifice
14.4. Un basm rusesc locuinþelor noastre
15. Sârbii 15.1. Cuvinte în limba sârbã 27. Comunitatea 27.1. Strada mea
15.2. Date statistice ºi geografice noastrã 27.2. Cartierul meu
15.3. Informaþii despre sârbi 27.3. Satul / oraºul meu
15.4. Un basm sârbesc 27.4. Grupuri din care
facem parte
16. Slovacii 16.1. Cuvinte în limba slovacã
16.2. Date statistice ºi geografice 28. Prieteni 28.1. Copii cu care mã joc
16.3. Informaþii despre slovaci 28.2. Copii din cartier
16.4. Un basm slovac 28.3. Relaþii între copii:
prietenie, amiciþie,
17. Tãtarii 17.1. Cuvinte în limba tãtarã
colegialitate
17.3. Informaþii despre tãtari 29. Bãieþi ºi fete 29.1. Percepþii despre fete
17.4. Un basm tãtãresc 29.2. Percepþii despre bãieþi
29.3. Asemãnãri ºi diferenþe
18. Turcii 18.1. Cuvinte în limba turcã
18.2. Date statistice ºi geografice 30. Reþete tradiþionale 30.1. Cum gãtim
18.3. Informaþii despre turci 30.2. Cum servim masa
18.4. Un basm turcesc 30.3. Condimente preferate
19. Ucrainenii 19.1. Cuvinte în limba ucraineanã 31. Real ºi imaginar 31.1. Imaginaþie ºi realitate
19.2. Date statistice ºi geografice 31.2. Percepþii ºi pãreri
19.3. Informaþii despre ucraineni
32. Albumul clasei 32.1. Fotografia mea
19.4. Un basm ucrainean
32.2. Ce înseamnã numele
20. Chinezii 20.1. Cuvinte în limba chinezã meu
20.2. Date statistice ºi geografice 32.3. ªcoalã ºi colegi de clasã
20.3. Informaþii despre chinezi
20.4. O legendã chinezã
21. Arabii 21.1. Cuvinte în limba arabã
21.3. Informaþii despre arabi
21.4. Un basm arãbesc

Sugestii metodologice
Metodele de predare utilizate sunt cele active ºi interactive, pentru a stimula
elevii sã-ºi dezvolte abilitãþile de gândire ºi sã comunice unii cu ceilalþi.
Exemple de metode: conversaþia euristicã (ajutã elevii sã formuleze
întrebãri), explicaþia (ajutã elevii sã înþeleagã anumite conþinuturi),
dezbaterea (ajutã elevii sã-ºi formeze opinii), lectura predictivã (ajutã elevii
sã-ºi dezvolte gândirea criticã), lectura în perechi (ajutã elevii sã comunice
unul cu altul), mozaicul (ajutã elevii sã comunice ºi sã-ºi dezvolte
sentimentul de responsabilitate), brainstormingul (ajutã elevii sã-ºi dezvolte
creativitatea ºi abilitatea de a rezolva probleme), studiul de caz (ajutã elevii
sã-ºi dezvolte capacitatea de analizã), jocul de rol (ajutã elevii sã devinã
empatici), metoda proiectelor (ajutã elevii sã investigheze în profunzime un
subiect ºi sã colaboreze).
Elemente de conþinut din cadrul acestui curs pot fi realizate ºi prin infuzie
în cadrul altor discipline din curriculumul ºcolar.
Modalitãþi de evaluare
Evaluarea se realizeazã pe întreg parcursul anului ºcolar. Întrucât acest curs
urmãreºte în primul rând sã dezvolte valori ºi atitudini, evaluarea este
formativã. Elevii primesc permanent feedback de la învãþãtor, ceea ce le
permite sã-ºi dezvolte continuu ºi armonios abilitãþile. Metode de evaluare:
chestionarea oralã, analiza produselor elevilor, fiºe de lucru.
Evaluarea formativã este completatã de o evaluare sumativã, pe baza cãrora
se stabilesc calificativele: insuficient, suficient, bine ºi foarte bine. Evaluarea
sumativã se realizeazã doar pentru cunoºtinþe ºi abilitãþi.
Descriptori de performanþã
Abilitãþi: Exersarea competenþelor legate de învãþarea prin cooperare
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
Negociazã regulile de funcþionare a Propune reguli de funcþionare a Acceptã regulile dupã care grupul
grupului din care face parte în grupului din care face parte în din care face parte în timpul
timpul învãþãrii. timpul învãþãrii. învãþãrii funcþioneazã.
Contribuie activ la realizarea Contribuie semnificativ la realizarea Spune sau face mãcar un singur
sarcinii de învãþare pe tot parcursul sarcinii de învãþare. lucru în realizarea sarcinii de
acesteia. învãþare.
Coopereazã cu colegii aflaþi în Ia în calcul ºi idei ale altor colegi Acceptã sã facã parte dintr-un grup
acelaºi grup cu el pentru rezolvarea aflaþi în acelaºi grup cu el pentru de învãþare.
sarcinii de învãþare. rezolvarea sarcinii de învãþare.
Se asigurã cã toþi colegii din grup Se asigurã cã sarcina de învãþare este Se asigurã cã nu lucreazã doar un
contribuie la realizarea sarcinii de rezolvatã atât prin contribuþia lui, singur elev la rezolvarea sarcinii de
învãþare. cât ºi prin contribuþia altora. învãþare.
Abilitãþi: Exersarea competenþelor de gândire de ordin superior
Îºi formeazã o pãrere personalã Îºi formeazã o pãrere personalã Reflecteazã asupra unei situaþii
despre o situaþie concretã datã ºi despre o situaþie concretã datã ºi concrete date sub îndrumarea
sunt capabili sã exprime oral sau în sunt capabili sã o exprime cu sprijin învãþãtorului.
scris aceastã pãrere. din partea învãþãtorului.
Se informeazã independent din mai Se informeazã din cel puþin douã Pentru a-ºi forma o opinie, se
multe surse înainte de a-ºi forma o surse diferite înainte de a-ºi forma o informeazã din mai multe surse cu
opinie asupra unei situaþii date. opinie asupra unei situaþii date. ajutorul învãþãtorului.
Sesizeazã clar diferenþa dintre o Sesizeazã faptul cã oameni diferiþi Sesizeazã diferenþa dintre real ºi
percepþie asupra realitãþii ºi pot percepe realitatea în moduri imaginar.
realitatea concretã. diferite.
Acceptã cã o situaþie poate fi privitã Acceptã cã o situaþie poate fi privitã Acceptã cã opinia lui despre o
din mai multe perspective ºi poate, din mai multe perspective. situaþie nu este singura posibilã.
de exemplu, da o altã perspectivã
decât cea personalã.
Pot sã explice valorile dupã care s-a Pot sã explice valorile dupã care s-au Pot sã dea un exemplu de situaþie în
cãlãuzit o anumitã persoanã atunci cãlãuzit atunci când au acþionat care au acþionat în funcþie de o
când a acþionat într-o situaþie datã. într-un anume fel într-o situaþie datã. valoare în care credeau.
Abilitãþi: Exersarea competenþelor de analizã, sintezã ºi comparaþie
Identificã elementele specifice dintr-o Identificã unele elemente specifice Identificã cel puþin un element
situaþie datã. ale unei situaþii date. specific pentru o situaþie datã.
Sintetizeazã elementele specifice Sintetizeazã elementele specifice Identificã întregul din care face
date într-un întreg, pe baza date într-un întreg, sub îndrumarea parte un element specific.
elementelor pe care le au în comun. învãþãtorului.
Identificã asemãnãri ºi deosebiri Identificã asemãnãri ºi deosebiri Dã exemple de elemente

între situaþii concrete date. între situaþii concrete date, pe baza asemãnãtoare ºi diferite.
întrebãrilor formulate de învãþãtor.
Abilitãþi: Exersarea competenþelor de comunicare eficientã
Iniþiazã comunicarea atât în cadrul Iniþiazã comunicarea atât în cadrul Iniþiazã comunicarea atât în cadrul
lecþiilor, cât ºi în pauze, indiferent lecþiilor, cât ºi în pauze, în grupuri lecþiilor, cât ºi în pauze, atunci când
de grupul din care face parte. din care fac parte elevi cu care este este provocat de cãtre învãþãtor.
mai familiar.
Adreseazã învãþãtorului ºi colegilor Adreseazã întrebãri învãþãtorului în Formuleazã întrebãri despre

întrebãri legate de subiectul aflat în timpul lecþiilor. subiectul aflat în discuþie atunci
discuþie. când este solicitat.
Rãspunde prompt ºi la subiect la Rãspunde adecvat la întrebãrile Rãspunde întrebãrilor adresate de

întrebãrile adresate de învãþãtor. adresate de învãþãtor. învãþãtor atunci când este numit.

Este politicos în conversaþie: nu Nu întrerupe pe alþi colegi când Aºteaptã ca persoana care vorbeºte
întrerupe pe alþi colegi când aceºtia vorbesc ºi îi ascultã activ. sã termine, apoi vorbeºte ºi el.
vorbesc, ascultã activ, ia în
considerare ideile altor colegi.
Cunoºtinþe: Trãsãturi ale grupurilor etnice
Enumerã minim 10 etnii care Enumerã minim 7 etnii care Enumerã minim 5 etnii care
locuiesc pe teritoriul României. locuiesc pe teritoriul României. locuiesc pe teritoriul României.
Salutã în minim 10 limbi diferite. Salutã în minim 7 limbi diferite. Salutã în minim 5 limbi diferite.
Descrie elemente specifice despre Descrie elemente specifice despre Descrie elemente specifice despre
alte grupuri etnice decât cel majoritar alte douã grupuri etnice în afarã de încã un grup etnic, în afarã de cel
sau al etniei din care face parte. grupul din care face parte. din care face parte.
Bibliografie:
1. Banks, J.A. ºi Banks, C. A. McGee (2004) – Handbook of Reasearch on
Multicultural Education, Jossey-Bass, San-Francisco.
2. Bernat, S.E. (2003) – Tehnica învãþãrii eficiente, PUC, Cluj-Napoca.
3. Dunn, R. ºi Griggs, S. A. (1995) – Multiculturalism and learning style.
Teaching and counseling adolescents, Preager Publishers, Westport.
4. www.divers.ro
5. www.recensamant.ro
Programa cursului
Lectura
opþional „Dezvoltare
6.3 comunitarã“
Opþional la nivelul mai multor În anul 2000 Asociaþia Românã de Dezvoltare Comunitarã a iniþiat un
discipline program intitulat ªcoala Comunitarã Activã, program menit sã stimuleze
gradul de implicare al ºcolii în viaþa comunitãþii în calitate de actor activ în
Propunãtor: Asociaþia Românã
promovarea civismului ºi stimularea participãrii responsabile a oamenilor la
de Dezvoltare Comunitarã
viaþa comunitãþii locale.
Argumente pentru o ºcoalã comunitarã

A. Rezultatele ºcolare ºi personale ale elevilor cresc dacã ºcoala coopereazã
cu comunitatea:
• Oferirea de activitãþi extracurriculare elevilor stimuleazã creºterea
încrederii în sine.
• Copiii ºi tinerii sunt motivaþi de modele de adulþi care apreciazã
învãþarea.
• Învãþarea eficientã este posibilã atunci când în procesul de învãþare al
elevilor sunt atraºi ºi familiile ºi membrii comunitãþii.
B. Prin cooperarea cu ceilalþi actori sociali ai comunitãþii, ºcoala utilizeazã
eficient ºi la maxim resursele locale:
• Comunitatea localã aduce contribuþii importante în curricula ºcolii.
• Parteneriatul cu instituþii ºi grupuri locale faciliteazã comunicarea,
schimbul de informaþii ºi sprijin pentru rezolvarea problemelor
comunitãþii.
C. Elevii de azi ai ºcolii devin adulþi care pot contribui la dezvoltarea
comunitãþii, iar ºcoala are un rol hotãrâtor în educaþia unor generaþii cu
simþ civic.
Principii de bazã
ü Accentul pus pe formarea de atitudini civice. Atât curricula elaboratã,
cât ºi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitarã au ca principal
obiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire strategicã,
analiza criticã constructivã, cultivarea sentimentului responsabilitãþii,
ataºament faþã de comunitate etc.).
ü Educaþia civicã are ca principal scop întãrirea comportamentelor civice.
Or, cum civismul se manifestã în cea mai mare parte la nivelul
comunitãþii locale, toate activitãþile desfãºurate atât la nivel formal, cât ºi
informal sunt orientate cãtre construirea unei legãturi puternice cu
comunitatea localã.

O ºcoalã comunitarã activã ºi deschisã cãtre comunitate presupune:
ü O ºcoalã în care cadrele didactice înþeleg cã educaþia nu se limiteazã doar
la copii ºi la programele ºcolare de învãþãmânt ci ºi la programe
educative în afara orelor ºi la programe destinate celorlalþi membri ai
comunitãþii.
ü O ºcoalã care foloseºte resursele materiale ºi umane de care dispune
pentru a oferi programe ºi servicii cãtre toþi membrii comunitãþii,
dincolo de educaþia formalã oferitã elevilor la clasã.
ü O ºcoalã care dezvoltã programe ºi servicii destinate comunitãþii
rãspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate.
ü O ºcoalã care atrage alþi parteneri (membri ai comunitãþii ºi alte
instituþii locale) pentru iniþierea de acþiuni de interes public sau pentru
programe de educaþie a membrilor comunitãþii.
Disciplina optionalã „Dezvoltare comunitarã“ pune accent pe metode
activ–participative de implicare a elevilor, multe acþiuni se desfãºoarã în
afara ºcolii – în comunitate – acþiuni cu impact comunitar (de ex. acþiuni
ecologice, care au atras atenþia autoritãþilor locale în legãturã cu
amenajarea unui loc special depozitãrii gunoiului; colaborarea ºcolii cu
Primãria pentru organizarea unor sãrbãtori locale tradiþionale; rezolvarea
unor mici probleme locale, amenajarea unor spaþii de joacã etc.).
Disciplina opþionalã propusã la nivelul ºcolii vine în întâmpinarea ofertei
educaþionale pe care o ºcoalã poate sã o facã; este o disciplinã care se poate Rezultate:
adapta în funcþie de specificul local al fiecãrei ºcoli. ü Elevilor le pasã de viaþa
comunitãþii. Acest program a
Impactul cursului opþional „Dezvoltare comunitarã“ construit o identitate comunitarã
puternicã, bazatã în primul rând
ü a schimbat modul de gândire ºi de percepþie al profesorilor care s-au
pe cunoaºterea istoriei ºi culturii
implicat în program, legat de actul educaþional din interiorul ºi
locale ºi asigurã o continuitate
exteriorul ºcolii. Alãturi de profesorii implicaþi efectiv au venit ºi alþi
între bãtrâni ºi copii.
colegi din ºcoalã, încep schimbãrile de mentalitate;
ü Întãrirea spiritului comunitar,
ü s-a creat conºtiinþa faptului cã ºcoala aparþine comunitãþii ºi cã este
care este primul pas în
pusã în slujba ei – o instituþie adaptatã nevoilor ºi cerinþelor
dezvoltarea unei comunitãþi.
comunitãþii;
ü Elevii se simt responsabili
ü calitatea relaþiilor dintre cei implicaþi în actul educaþional s-a
pentru îmbunãtãþirea vieþii în
îmbunãtãþit atât la nivel intern (în interiorul ºcolii) cât ºi extern (în
comunitate; elevii sunt motivaþi
afara ºcolii – mai ales relaþia ºcoalã–pãrinþi comunitate),
pentru a depãºi paternalismul
ºcoalã–instituþii publice;
ºi pasivitatea proprii unor
ü copiii au curajul de a lua atitudine faþã de unele aspecte din ºcoalã ºi comunitãþi conservatoare. S-a
comunitate; format o culturã dinamicã
ü copiii au conºtiinþa cã trebuie sã facã ceva pentru satul în care trãiesc bazatã pe inovare ºi cãutarea
ºi învaþã, au devenit mândri cã trãiesc acolo ºi cã pot face ceva pentru permanentã de soluþii.
locul, ºcoala unde învaþã; ü Elevii se simt capabili sã deruleze
ü copiii au cãpãtat încredere în ei, au devenit importanþi în ºcoalã ºi în de mici acþiuni comunitare; ei au
comunitate – lucru posibil ca urmare a organizãrii unor activitãþi devenit conºtienþi de faptul cã,
unde au fost vãzuþi de membrii comunitãþii, li s-au dat pentru marea majoritate a
responsabilitãþi pe care le-au îndeplinit foarte conºtiincios ºi bine, au problemelor cu care se confruntã
participat la conferinþe de presã, au dat interviuri la posturile de radio o comunitate, existã soluþii locale,
ºi TV locale – au devenit cunoscuþi, au reprezentat comunitãþile; realizabile de cãtre membrii
ü s-a conturat ideea ºi dorinþa pentru unii copii de a fi lideri; comunitãþii fãrã nici o intervenþie
din afarã. Mai mult decât atât,
ü copiii au devenit modele pentru adulþii din comunitate: sunt mult
aceºtia pot iniþia colaborãri ºi
mai organizaþi ºi responsabili în ceea ce fac, pot sã se analizeze, sã se
atrage intervenþii externe.
evalueze, chiar monitorizeazã activitãþile care se desfãºoarã în ºcoalã.
CURRICULUMUL Argument
CURSULUI Curriculumul opþional Dezvoltare comunitarã este propus de Asociaþia
„DEZVOLTARE Românã de Dezvoltare Comunitarã (A.R.D.C.) ca opþional la nivelul mai
multor arii curriculare.
CURRICULARÃ“
Dezvoltarea unei democraþii stabile depinde de cultura politicã a cetãþenilor.
O culturã civicã implicã internalizarea sistemului politic în cunoºtinþele,
sentimentele ºi judecãþile cetãþenilor. Actuala situaþie criticã a economiei
româneºti ºi sãrãcia generalizatã care îi afecteazã pe români sunt cauzate de
lipsa participãrii civice ºi de capitalul social scãzut. Cea mai eficientã cale de a-l
reconstrui este educarea tinerei generaþii din ºcoli, în spiritul valorilor
specifice unui capital social dezvoltat (încrederea socialã, reciprocitatea
generalizatã, asociabilitatea spontanã, solidaritatea organicã, participarea civicã).
Privite din perspectiva continuãrii reformei în învãþãmântul românesc,
activitãþile de dezvoltare comunitarã pot contribui la o dezvoltare armonioasã,
socialã, economicã ºi ecologicã a comunitãþilor, acestea fiind capabile sã-ºi
identifice, analizeze ºi rezolve problemele cu care se confruntã, devenind astfel
parteneri activi ºi puternici ai activitãþii educative la nivel local.
Considerãm cã implicarea cadrelor didactice în actul facilitãrii comunitare
este un proces care va duce la mobilizarea resurselor existente latent în orice
comunitate. Prin acþiunile specifice din ºcoalã ºi din afara ei, cadrele
didactice, împreunã cu elevii, pot oferi exemple ºi modele care vor
transforma o comunitate pasivã într-una organizatã, activã, cu conºtiinþã
civicã, cu putere de influenþã în societate.
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacitãþilor de receptare/identificare ºi de investigare a
problemelor comunitãþii.
2. Implicarea elevilor în viaþa comunitãþii prin participarea la activitãþile
acesteia.
3. Însuºirea de cãtre elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unui
capital social dezvoltat.
OBIECTIVE DE REFERINÞÃ ªI EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI

DE ÎNVÃÞARE
1. Dezvoltarea capacitãþilor de receptare/identificare ºi de investigare a
problemelor comunitãþii.
Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþare
La sfârºitul anului de studiu elevul va fi Pe parcursul anului de studiu se recomandã urmãtoarele

capabil: activitãþi:
1.1 sã identifice dirijat/nedirijat problemele din - exerciþii de observare, de analizã, interpretare, completarea
comunitate; unor fiºe de observaþii ºi însemnãri sumare;
1.2 sã investigheze problemele din comunitate; - folosirea unor monografii, hãrþi, interviuri, tabele,
observaþii directe în teren;
1.3 sã exploreze posibilitãþi de remediere/ - vizite la unitãþi economice, consultarea unor ghiduri, colecþii
soluþionare a problemelor comunitãþii. mass-media, organizarea ºi participarea la întâlniri publice.

2. Implicarea elevilor în viaþa comunitãþii prin participarea la activitãþile acesteia.

2.1 sã-ºi exprime opinii personale în aprecierea - dialoguri elev-elev, elev-profesor, elevi-autoritãþi locale,
unor situaþii cu conþinut civic din comunitate; oameni de afaceri etc.;
- întâlniri publice în ºcoalã ºi în afara ei;
- elaborarea de pliante, foi volante, reviste ºcolare sau ale
comunitãþii, afiºe, postere;
- susþinerea unor dialoguri provocate reale/imaginare cu factori
de rãspundere din comunitate (joc de rol, studii de caz).
2.2 sã manifeste iniþiative în relaþiile - redactarea unor scrisori;

interpersonale ºi în grupuri de lucru; - elaborarea unui proiect;
- realizarea unor socio-drame, jocuri de rol; organizarea unor
întâlniri publice;
- susþinerea unor concursuri.
2.3 sã contribuie la dezvoltarea comunitãþii prin - elaborarea unor planuri, miniproiecte;
propunerea unor strategii care vor duce la - activitãþi practice de întreþinere a unor locuri de agrement,
rezolvarea unei probleme comunitare; pajiºti , rezervaþii naturale etc.
2.4 sã capete deprinderi de evaluare corectã a - însemnãri sumare, raport de activitate, comentarea situaþiei
soluþionãrii unei probleme comunitare; din teren, elaborarea unor socio-drame;
- realizarea de pliante, reviste, afiºe;
- redactarea unor poveºti de succes din comunitate.
3. Însuºirea de cãtre elevi a unui set de valori civice care stau la baza unui capital social dezvoltat

3.1 sã demonstreze un comportament civic în - întâlniri cu veterani de rãzboi;
spirit comunitar (iniþiativã, încredere socialã, - ajutor oferit celor cu probleme sociale;
reciprocitate generalizatã, asociabilitate - culegerea unor texte de la bãtrânii satului;
spontanã, solidaritate organicã, participare - organizarea unor acþiuni la care sã participe ºcoala, biserica,
civicã); poliþia, dispensarul, consiliul local, unitãþile economice,
comunitatea, comitetul de pãrinþi al ºcolii etc.;
- rezolvarea unui caz social din ºcoalã (ajutor oferit unui coleg).
3.2 sã demonstreze motivaþia ºi dorinþa de a - organizarea ºi participarea la întâlniri publice în ºcoalã ºi în

participa la acþiuni menite sã dezvolte afara ei (ex. Consiliul Local);
durabil o comunitate; - implicarea în acþiuni de valorificare a tradiþiilor ºi
obiceiurilor locale;
- plantarea ºi întreþinerea spaþiilor verzi.
3.3 sã manifeste interes ºi grijã faþã de - vizite la obiective economice din comunitate;
comunitatea în care trãieºte; - înregistrarea unor date referitoare la agenþii poluanþi locali;
- activitãþi de sensibilizare a locuitorilor pentru pãstrarea
unui mediu nepoluat;
- organizarea de activitãþi la care sã participe întreaga comunitate
pentru întreþinerea obiectivelor de interes comunitar;
- construirea de mesaje; apel, anunþ etc.
Lista de conþinuturi
Comunitãþi umane
I.1. Comunitatea umanã (definiþie, istoric, tipuri)
I.2. Comunitatea localã – cunoaºterea vecinãtãþii
I.3. Satul – cadrul de existenþã a comunitãþii rurale
Puterea publicã
II.1. Puterea publicã, puterea localã
II.2. Votul ºi votarea
II.3. Administraþia localã
- primarul
- consiliul local
Capitalul social
III.1. Ce este capitalul social?
III.2. Evaluarea capitalului social
III.3. Creºterea capitalului social
Dezvoltarea localã
IV.1. Creºterea economicã ºi dezvoltarea umanã
IV.2. Dezvoltarea durabilã
IV.3. Dezvoltarea comunitarã
Comunicarea
V.1.Stiluri personale de comunicare ºi blocaje
V.2. Organizarea întâlnirilor publice
V.3. Interviul ºi abordarea pozitivã
Planificarea ºi evaluarea activitãþilor
VI.1. Probleme ºi interese strategice
VI.2. Elemente de planificare strategicã
VI.3. Evaluarea activitãþilor
Rezolvarea conflictelor
VII.1.Conflictele
- cauze
- tipuri
VII.2. Principii de abordare a conflictelor
VII.3. Paºi ºi etape în rezolvarea unui conflict
VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor

Având în vedere caracterul civic–aplicativ al acestei discipline, accentul în METODELE SPECIFICE
predarea conþinuturilor va cãdea pe metodele activ–participative, respectiv
pe activitãþile din afara ºcolii:
a Întâlniri cu bãtrânii satului pentru cunoaºterea istoricului comunitãþii.
a Vizite în sat pentru întocmirea fiºelor de observaþie a vecinãtãþilor.
a Culegerea de date despre sat de la instituþiile locale.
a Alegerea consiliului clasei.
a Vizita la Consiliul Local.
a Acordarea unui premiu pentru cea mai bunã idee de creºtere a capitalului
social local de cãtre un juriu format din reprezentanþi ai comunitãþii.
a Culegerea de poveºti de succes din comunitate.
a Întreprinderea unor acþiuni care sã se constituie în mesaje pozitive cãtre
comunitate.
a Observarea ºi analizarea unei ºedinþe publice (cu pãrinþii).
a Realizarea de interviuri în comunitate.
a Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei
probleme/nevoi locale) de cãtre un juriu format din oficialitãþi locale.
a Cercetarea evoluþiei unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasã.
a Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasã/ºcoalã.
5. Bibliografie:
1. Acland, Andrew Floyer, Abilitãþi ºi Aptitudini Perfecte (Bucureºti: Editura
Naþional, 1998).
2. Almond, Gabriel & Verba, Sidney, Cultura civicã (Bucureºti, Editura DU
Style, 1996)
3. Boudon, Raymond, Efecte perverse ºi ordine socialã, (Bucureºti: Eurosong
& Book, 1998).
4. Boudon, Raymond (coord.), Tratat de sociologie (Bucureºti: Humanitas, 1997).
5. Constantinescu, Virgiliu & staff, Sociologie: manual pentru clasa a X-a
(Bucureºti: Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1991)
6. Fukuyama, Francis, Trust: The social virtues and the creation of prosperity
(New York: Free Press, 1996).
7. Goldin, Claudia& Katz, F.Lawrence, Human Capital and Social Capital:
the Rise of Secondary Schooling in America, 1910 to 1940 (Cambridge:
National Bureau of Economic Research, Working Paper 6439, March 1998)
8. Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice (Bucureºti: Antet, 1998).
9. Lelord, Francois & Andre, Cristophe, Cum sã ne purtãm cu personalitãþile
dificile (Bucureºti: Editura Trei, 1999).
10.Putnam, Robert, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy
11. Putnam, Robert D: The Prosperous Community: Social Capital and
Public Life, The American Prospect no. 13 (Spring, 1993).
12.Social Capital Initiative Working Paper No. 1, The Initiative on Defining,
Monitoring and Measuring Social Capital (The World Bank, April 1998).
13.Stanton, Nicki, Comunicarea (Bucureºti: Editura Societatea Stiinta &
Tehnica, 1995)
14.Vanoye, Francis, Travailler en groupe (Paris: Hatier, 1976).
15.The World Bank Staff, The World Development Report 1996 (Oxford
University Press, 1996)
Lectura Prezentarea cursului
6.4 opþional „Mediul nostru“
Acest curs se adreseazã elevilor cu vârste între 9 ºi 12 ani. El presupune
dezvoltarea unor legãturi cu comunitatea ºi cooperarea între elevi. De
asemenea, cursul introduce metode de cercetare care pot fi folosite de
grupuri de elevi, metode care includ înregistrarea unor date ºi prezentarea
rezultatelor prezentãrii (oral ºi grafic).
Puncte de plecare
În acest curs ne propunem sã rãspundem la douã întrebãri majore:
• Ce aspecte interesante prezintã mediul înconjurãtor din localitatea
noastrã (sau în ce fel ne putem mândri cu mediul înconjurãtor din
localitatea noastrã)?
• Cum putem îmbunãtãþi mediul înconjurãtor din localitatea noastrã?
Dar înainte de a începe sã cãutãm rãspunsuri la aceste întrebãri, trebuie sã

ne întrebãm:
a) Ce ºtim sau credem cã ºtim despre mediul înconjurãtor?
b) Cum putem verifica dacã ceea ce ºtim este corect?
c) Ce altceva mai vrem sã aflãm?
d) De unde putem afla aceste lucruri? Cine ne poate ajuta?
În privinþa materialelor, avem nevoie de urmãtoarele:

• O hartã sau mai multe hãrþi ale suprafeþei pe care o vom cerceta.
• Un aparat de fotografiat.
• Caiet de notiþe.
• Un spaþiu unde putem expune niºte afiºe.
• Hârtie de desen, creioane colorate, creioane.
• Acces la cãrþi ilustrate din care sã aflãm diferite lucruri despre
regiune, despre plantele ºi animalele care trãiesc aici, clãdiri tipice etc.
Profesorul va trebui sã introducã noþiunea de mediu înconjurãtor, de

exemplu printr-o scurtã explicaþie urmatã de câteva minute de
brainstorming. Ideile rezultate din brainstorming pot fi înregistrate pe tablã,
într-o primã etapã acceptându-se toate ideile oferite de elevi. De exemplu:
naturã, oraºul / satul nostru, strãzile, magazinele, grãdina mea, toate
lucrurile pe care le aruncãm, câinii, pisicile, animalele sãlbatice din pãdure,
ceea ce vedem de la fereastrã, casele, blocurile etc.
Profesorul va trebui probabil, sã accentueze definiþia completã ºi sã aducã
eventuale completãri, dacã nici un elev nu menþioneazã aspecte, precum:
aerul pe care îl inspirãm, apa, trãsãturile specifice ale localitãþii etc. Apoi se

pot introduce întrebãrile de început ºi ideea cã proiectul pe care îl va
desfãºura clasa va cãuta sã rãspundã la acele întrebãri. Urmeazã planificarea
activitãþilor de investigaþie ºi de învãþare, asumarea sarcinilor, clarificarea
acestora etc.
Câteva modalitãþi de abordare a rãspunsurilor la întrebãri:

• Grupaþi elevii astfel încât grupurile sã fie responsabile / experþi într-un
anumit aspect al proiectului – de exemplu:
a) Un grup poate elabora chestionarul care se va aplica membrilor
comunitãþii: „Ce este special în legãturã cu mediul natural din
localitatea noastrã? Cu ce ne putem mândri?“, „Ce ar trebui
îmbunãtãþit?“
b) Un grup poate cãuta la biblioteca ºcolii sau la cea orãºeneascã ºi poate
oferi informaþiile gãsite colegilor; un centru de informare turisticã,
dacã existã în localitate, ar fi o sursã excelentã de informaþii.
c) Un alt grup poate fotografia anumite locuri ºi aceste fotografii pot
constitui puncte de plecare pentru discuþii.
d) Un alt grup poate realiza un „audit“ al locului – sã stabileascã acele
pãrþi care aratã bine, care au urme ale poluãrii, care sunt murdare
etc. – ºi apoi pot marca aceste locuri pe o hartã sau schiþã a localitãþii.
Dupã astfel de activitãþi (supravegheate) de grup, fiecare echipã îºi va
prezenta raportul ºi se vor purta discuþii despre cele aflate în timpul
investigaþiilor.
• Acum elevii ar trebui sã fie pregãtiþi sã spunã ºi ce fel de îmbunãtãþiri
pot aduce. O sugestie de încredere ar fi sã începeþi sã lucraþi exact acolo
unde vã aflaþi. Oare am putea avea o ºcoalã „verde“? Am putea oare sã
avem o ºcoalã mai curatã, mai plãcutã? Oare de ce anume avem nevoie
pentru asta? Poate va trebui sã mai aflãm unele lucruri. Cum putem face
anumite lucruri cu resurse puþine? Oare cât ar costa sã curãþãm locul sau
sã-l înfrumuseþãm?
• O altã alternativã: un grup local de persoane preocupate de ocrotirea
mediului înconjurãtor ar putea sã vã solicite ajutorul cu realizarea unui
proiect în curs: de exemplu, în Marea Britanie elevii au numãrat specii
de fluturi, au dezvoltat un sistem de colectare a apei de ploaie pentru a
alerta comunitatea în caz de ploaie acidã; întreþinerea unui iaz local,
reciclarea hârtiei, realizarea unor postere atractive pentru a îndemna
oamenii sã menþinã mediul curat etc.
• Puteþi organiza ºi o competiþie de „Idei Verzi“, în care fiecare va oferi
sugestii (care se pot colecta de-a lungul unei perioade de timp fixate
împreunã) pentru a utiliza raþional resursele naturale. Autorii ideilor
celor mai bune pot fi recompensaþi, iar ideile lor pot fi popularizate ºi
puse în practicã:
1. construiþi o cãsuþã pentru pãsãrele ºi hrãniþi-le iarna cu pâine uscatã;
2. urmãriþi pãsãrile care vin la „masã“;
3. pãstraþi chiar ºi bucãþile cele mai mici de hârtie coloratã pentru a
realiza felicitãri de Crãciun sau alte sãrbãtori cu ajutorul lor;
4. nu permiteþi câinilor sã intre în curtea ºcolii pentru a menþine curtea
curatã;
5. nu permiteþi fumatul în incinta ºcolii;
6. plantaþi un copac ºi îngrijiþi-l.
Programa cursului
opþional „Drepturile
Lectura mele, drepturile noastre.
6.5
Educaþie pentru
drepturile copilului“
Propunãtor: ªcoala N. Iorga, Argumentarea
Baia Mare
Pentru asigurarea în realitate a drepturilor copilului, importantã este
Aria curricularã în care se cunoaºterea largã a ideilor ºi principiilor exprimate în Convenþia ONU cu
încadreazã tema: Educaþie privire la drepturile copilului. Alegând ca disciplinã opþionalã „Educaþia
pentru drepturile pentru drepturile copilului“ ºi ajutând la implementarea ei în ºcoli prin
omului/copilului curriculum la decizia ºcolii, permitem unui mare numãr de copii sã intre
Nivelul: ciclul primar, direct în legãturã cu valorile centrale ale umanitãþii fundamentate pe
clasele I-IV filozofia drepturilor omului.
Profilul clasei: clase de ºcoalã ªcoala este datoare sã-i ajute pe elevi sã cunoascã conþinutul codificãrilor
generalã actuale ale drepturilor omului, sã înþeleagã importanþa lor pentru existenþa
într-un stat a unei democraþii reale, sã înþeleagã caracterul universal al
Numãrul de ore: 36 ore, 1 orã acestor drepturi ºi sã-i motiveze pentru promovarea ºi apãrarea acestora.
pe sãptãmânã, alegere
opþionalã Implementarea acestui proiect în cadrul curricumului la decizia ºcolii duce
la rezolvarea acestor sarcini.
Durata modulului: 1 an de studiu
Obiective de referinþã
• Cunoaºterea, apãrarea ºi promovarea drepturilor copilului.
• Dezvoltarea abilitãþilor de comunicare oralã ºi în scris.
• Dezvoltarea abilitãþii de cooperare constructivã.
• Implementare diferitelor metode ºi modele de interacþiune dintre ºcoalã
ºi comunitate prin implicarea mai largã a pãrinþilor în rezolvarea nevoilor
educaþionale ale copiilor; motivarea atât a pãrinþilor cât ºi a membrilor
comunitãþii pentru participarea în procesul de dezvoltare a ºcolii.
Teme de conþinut
Conþinutul cursului este conceput pe 2 capitole mari, fiecare cuprinzând
teme majore, fiecãrei teme fiindu-i alocate materiale pentru 3 ore de curs.
A. Copilul ºi familia lui, care vizeazã: mediul imediat de dezvoltare (pãrinþi,
bunici, fraþi, surori ºi relaþiile dintre ei) ºi grupul individual (copil –
pãrinþi – frate, sorã – bunici – rude apropiate).
B. Copilul ºi ºcoala: drepturile copilului în structura ºcolii, care vizeazã
mediul apropiat de dezvoltare.

A. Copilul si familia lui
Cunoaºterea drepturilor care se impun la acest capitol:
- dreptul la viaþã;
- dreptul la nume ºi la o cetãþenie, ca ºi dreptul de a-ºi recunoaºte
pãrinþii ºi a fi crescut de aceºtia;
- dreptul de a-ºi pãstra identitatea, cetãþenia, numele ºi relaþiile
familiale ºi interzicerea oricãrui amestec arbitrar;
- dreptul de a nu fi separat împotriva voinþei sale de pãrinþii sãi, cu
excepþia cazurilor când existã o decizie contrarã a unei autoritãþi
competente;
- dreptul copilului separat de ambii pãrinþi sau de unul din ei de a
pãstra ºi întreþine contacte directe cu cei doi pãrinþi, în afara cazurilor
în care este în interesul copilului sã nu o facã;
- dreptul copilului la reîntregirea familiei în cazul în care pãrinþii sãi se
aflã în alt stat;
- dreptul copilului care are discernãmânt de a-ºi exprima opinia în
mod liber asupra tuturor problemelor ce îl privesc;
Metode ºi strategii
- interdicþia de amestec în viaþa copilului, a familei sale, a domiciliului,
corespondenþei ºi dreptul la respectarea onoarei ºi reputaþiei sale;
didactice
- codul familiei în România; - Activitãþi de tip
brainstorming.
- copiii lipsiþi temporar sau definitiv de familie au dreptul la ajutor din
partea statului; - Joc de rol.
- cunoaºterea instituþiilor de ocrotire a minorilor; - Dezbateri.
- protecþia socialã. - Învãþarea prin cooperare.
- Învãþarea bazatã pe proiect
etc.
B. Copilul ºi ºcoala
- Drepturile copilului în cadrul ºcolii. Metode de evaluare
- Dreptul la educaþie, înþelegând prin aceasta gratuitatea educaþiei. În acest curs se vor evalua atât
- Dreptul la educaþie este nu numai dreptul de a frecventa ºcoala, el este procesele de învãþare cât ºi
de asemenea dreptul de a gãsi în ºcoalã tot ceea ce este necesar construirii produsele acestui proces. Evaluarea
unei raþiuni capabile de acþiune ºi a unei conºtiinþe morale vii. va fi preponderant formativã.
- Dreptul la educaþie poate fi abordat ºi în raport cu alte aspecte, cum ar fi: Pentru evaluarea proceselor de
învãþare se vor folosi
a. educaþie / instrucþie ºi creativitate; interevaluarea, autoevaluarea ºi
b. educaþie ºi disciplinã; grilele de observaþie. Pentru
c. adultul educator ca ºi copilul educat trebuie sã ºtie cã disciplina este evaluarea produselor se vor
fundamentalã atât pentru fiecare în parte, cât ºi pentru relaþia dintre dezvolta grile de evaluare
ei, ca parteneri în aceeaºi situaþie educaþionalã; împreunã cu elevii.
d. disciplina ordoneazã ºi armonizeazã atât interiorul fiinþei umane cât
ºi raporturile dintre oameni. Ea nu are nici un raport cu conceptul Resurse utilizate
disciplinei ca ordin ºi supunere necondiþionatã; pentru dezvoltarea
e. educaþie ºi ecologie; cursului
f. educaþie ºi informare; - suport de curs;
g. tot ceea ce poate folosi copilului ºi dezvoltãrii sale trebuie sã-i fie - fiºe de lucru pentru fiecare
oferit, trebuie sã-i fie facilitat accesul la aceste cunoºtinþe. Copilul elev;
trebuie protejat de tot ceea ce-i poate dãuna. El trebuie sã fie învãþat
sã se apere de efectul negativ al informaþiei, ajutat sã devinã autonom - hârtie, consumabile;
ºi sã-ºi asume autoprotecþie. - computere cu acces
Internet.
Lista cãrþilor pentru
copii produse în
Lectura proiectul Phare 2001
6.6 Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate
cu focalizare pe romi
SOLICITAÞI-LE!
De multe ori cadrele didactice considerã cã lecturile pentru ºcoalã se
parcurg acasã. Însã cãrþile pentru copii din lista de mai jos pot fi utilizate în
cadrul unui curs opþional de lecturã (Cerc de lecturã) sau chiar la lecþiile de
citire din curriculumul nucleu. Pe lângã faptul cã elevii vor exersa cititul,
dacã le propuneþi activitãþi de învãþare de tipul celor prezentate în acest
ghid, precum ºi în ghidul 3 i-aþi ajuta sã îndrãgeascã lectura ºi le-aþi aduce
în atenþie unele subiecte de discuþie care ar putea sã le dezvolte valori ºi
atitudini specifice ºcolii incluzive.
Desemnaþi un colþ special al sãlii de clasã ca loc de lecturã. Adunaþi acolo mai
multe cãrþi care sã le fie uºor accesibile copiilor (atât cãrþi de literaturã cât ºi
cãrþi cu informaþii ºtiinþifice). Alocaþi timp pentru lecturã la ºcoalã ºi astfel
copiii vor înþelege cã nu doar manualele sunt importante, ci pot învãþa ºi din
alte cãrþi. La orele de lecturã invitaþi pe rând copiii sã recomande colegilor lor
cãrþi pe care le-au citit sau tocmai le citesc ºi le gãsesc interesante.
1. La piaþã
2. La cumpãrãturi
3. La dentist
4. La ºcoalã
5. La grãdina zoologicã
6. Fructele ºi legumele mele preferate
7. Acasã la Marcel
8. Când voi fi mare, eu voi fi… (a se vedea ºi scenariul didactic propus
în acest Ghid)
9. Isprava Mariei
10.Chiþu ºi Þuchi (a se vedea ºi scenariul didactic propus în acest Ghid)
11.Orarul lui Marcel
12.Eu sunt…
13.Mijloace de transport
14.Anotimpurile
15.O zi din viaþa mea
16.Familia mea
17.Animale
18.Dodo cel înþelept

CRITERII DE VERIFICARE
A INCLUZIVITÃÞII
7 CURSULUI OPÞIONAL
PROPUS
Pentru a verifica dacã opþionalul pe care îl propuneþi este incluziv, vã

recomandãm sã utilizaþi lista de mai jos. Dacã reuºiþi sã confirmaþi toate
enunþurile, în mod cert înseamnã cã opþionalul propus de dumneavoastrã
este incluziv.
Nr. Indicatorul (Enunþul) Da / Nu

1. Cum am implicat toþi factorii interesaþi în elaborarea cursului?
1.1 M-am consultat cu cadrele didactice, elevii ºi cu reprezentanþii comunitãþii înainte de a decide
ce curs opþional o sã propun.
1.2 Am luat în considerare nevoile, sugestiile, ideile celor cu care am discutat.
1.3 Am pilotat o secþiune a cursului înainte de a finaliza opþionalul propus.
2. Cum m-am asigurat cã opþionalele sunt cele potrivite ?
2.1 Am consultat elevii care ar fi putut alege cursurile opþionale, înainte de a finaliza elaborarea acestora.
2.2 Am consultat pãrinþii elevilor care ar fi putut alege cursurile opþionale, înainte de a finaliza
elaborarea acestora.
2.3 Am consultat colegii din catedra în care lucrez despre cursurile opþionale propuse, înainte de a
finaliza elaborarea acestora.
2.4 Am consultat alþi colegi care predau la aceeaºi clasã, pentru a evita suprapunerea ºi pentru a
asigura caracterul complementar al cursului propus.
3. Cum mã va ajuta cursul propus sã creez o ºcoalã incluzivã?
3.1 Cursul propus ia în considerare diversitatea localã, înglobând-o ºi reflectând-o prin abordãri
care au la bazã o multitudine de perspective.
3.2 Cursul cuprinde informaþii relevante despre comunitatea localã.
3.3 Cursul implicã comunitatea localã în viaþa ºcolii.
3.4 Cursul presupune utilizarea resurselor comunitare.
3.5 Cursul cuprinde activitãþi de învãþare care le oferã elevilor cunoºtinþe ºi abilitãþi relevante pentru
interesele ºi viitorul lor.
3.6 Cursul cuprinde metode de evaluare formativã care vor contribui la procesul de învãþare.
3.7 Temele ºi proiectele individuale sau de grup vor urmãri o strânsã colaborare cu familia.
3.8 Cursul îºi propune ca toþi elevii sã înþeleagã valorile educaþiei incluzive.
3.9 Cursul doreºte sã dezvolte abilitãþile de comunicare interculturalã ale elevilor.
Vã invitãm sã adãugaþi ºi alte enunþuri cu ajutorul cãrora se poate verifica

incluzivitatea cursurilor opþionale elaborate în ºcoala dumneavoastrã.
57
Note

Curriculum La Decizia Scolii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum La Decizia Scolii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uniunea Europeanã • Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

Proiect Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate

Curriculum la decizia ºcolii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

La realizarea Ghidului 7 Curriculum la decizia ºcolii în mediul incluziv au contribuit:

© 2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

Care este scopul acestui ghid?

Provocarea Argumentarea Propuneri de activitãþi

urmãresc autorii prin Formularea obiectivelor

respective din Ghid. Problema

Cum pot justifica rostul

Soluþii posibile Provocarea

c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?

Activitãþi pe care convingãtor pentru cursul

le puteþi iniþia. problema identificatã în

Texte auxiliare o dezvoltãrii elevilor ºi a succesului lor ºcolar,

acest ghid, dintr-un alt ghid Grupul þintã Cine va învãþa?

din seria de faþã sau la Texte auxiliare

În ce condiþii va ºti sã facã acele lucruri?

publicaþii accesibile cadrelor

Propuneri de activitãþi Reflecþie ºi acþiune

Listã de indicatori. Aceastã listã inclusã la sfârºitul ghidului cuprinde o

8 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

1. B UNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII 9

10 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

1. B UNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII 11

12 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

14 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

Dupã ce parcurgeþi conþinutul acestui Ghid, folosiþi spaþiul de mai sus

Curriculum la decizia ºcolii

16 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

4.1 Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelor

Grupul þintã Cine va învãþa?

Texte auxiliare Competenþa Ce va ºti sã facã la sfârºitul cursului?

Lectura 6.2 Programa cursului Performanþa Cât de bine?

18 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

b. Ce avantaje prezintã acest curs opþional?

c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?

d. Ce valori va promova acest curs?

4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 19

20 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 21

Propuneri de activitãþi (1)

22 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

Caracteristicile învãþãrii bazate pe proiect

IBP poate fi adaptatã la orice categorie de vârstã. Glava ºi Glava (2002)

4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 23

Paºii organizãrii IBP

24 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 25

Propuneri de activitãþi (3)

Ce se întâmplã într-un curs de învãþare în serviciul comunitãþii?

26 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

4. C UM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA º COLII ? 27

Provocarea Propuneri de activitãþi

28 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

Soluþii posibile Problema

30 C URRICULUM LA DECIZIA º COLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

1. Dupã ce aþi vãzut coperta

2. Dupã parcurgerea paginilor 2-3 (Ce plan credeþi cã au în minte

3. Dupã parcurgerea paginilor 4-9 (Ce alte lucruri credeþi cã

4. Dupã ce privim ilustraþiile de la

5. Înainte de a citi ultimul fragment (Tu ce ai face dacã ai fi în locul

5. U TILIZAREA MATERIALELOR DIDACTICE 31