COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL

ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA “CONTABILITATE”
CATEDRA “FINANȚE ȘI CONTABILITATE”

RAPORT
privind practica de diploma
efectuat la S.A. “Zorile”

Realizat de: Sîrbu Diana

gr.CON-121
Coordonator: Iovu-Carauș Marina

Chișinău, 2016
0
 Cuprins

Introducere......................................................................................................................................2

I. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprinderii și a contabilității.......3

II. Conținutul temelor la contabilitate........................................................................................5

2.1 Contabilitatea activelor nemateriale și material pe termen lung........................................5
2.2 Contabilitatea materialelor și obiectelor de mica valoare și scurtă durată.........................9
2.3 Documentarea, calculul și contabilitatea salariului...........................................................13
2.4 Contabilitatea producției în curs de execuție a produselor fabricate și a mărfurilor........17
2.5 Contabilitatea investițiilor financiare, contabilitatea creanțelor.......................................19
2.6 Contabilitatea mijloacelor bănești....................................................................................23
2.7 Contabilitatea capitalului propriu.....................................................................................24
2.8 Contabilitatea datoriilor...................................................................................................26
2.9 Contabilitatea consumurilor și calculația costului de producție......................................31
2.10 Contabailitatea cheltuielilor și veniturilor......................................................................24
2.11 Structura și modul de întocmire a rapoartelor financiare...............................................36

III. Conținutul temelor la analiza activităților economic-financiare.....................................40

3.1 Analiza activității de producție.........................................................................................40
3.2 Analiza rezultatelor financiare..........................................................................................41
3.3 Analiza rentabilității..........................................................................................................43
3.4 Analiza situației financiare................................................................................................45

Încheiere........................................................................................................................................50
Anexe

1
Introducere

Compania „Zorile” S.A. și-a început activitatea către anul 1945 ca fiind un simplu atelier de
confecționare a încălțămintei însă de-a lungul timpului, brandul autohton a atins performanțe
remarcamile și astfel a devenit cel mai mare producător de încălțăminte din Moldova.

Întreprinderea “Zorile” S.A. ne bucură cu o gamă sortimentală destul de vastă care include
încălțăminte casual și clasică pentru felei, bărbați și copii. Materia primă utilizată în procesul de
producere este de cea mai înaltă calitate care corespunde tuturor standardelor europene fiind
selectată din toată lumea, începînd cu Italia pînă în Brazilia.

Planificarea sortimentului de încălțăminte la “Zorile” S.A. reiese din cerințele pieței

(necesitățile de încălțăminte, proprietățile de consum ale ei, cerițele cumpărătorilor potențiali,
motivarea alegerii mărfii).

S.A. “Zorile” în prezent pune accentul pe cerințele pieții și posibilitatea de comercializare

maximă a acelor produse, care au fost solicitate de cumpărători.

Viziunea întreprinderii este să ofere consumatorilor un produs cu un grad înalt de satisfacție

pentru consuatori, cu un brand puternic, o rețea de distribuție bine organizată, o poziționare și
promovare corespunzătoare ce va rezulta într-o poziție extrem de competitivă pe piață.

Misiunea întreprinderii este de a deveni compania numărul 1 în Moldova și un jucător

important regional în vînzarea încălțămintei pentru toate vîrstele, de aceea entitatea produce și
comercializează încălțăminte pentru toate categoriile de populatie.

Brandul “Zorile” a luat premiul “Mercuriul de aur” în 2004 ,2005 ,2006 și 2010 la diferite
categorii și nominalizări. În 2007 a fost numită “Cel mai bun contribuabil al anului” și a devenit
laureat de gradul II al premiului de stat pentru realizări în domeniul calității, productivității și
competitivității. În 2011 a luat premiul “Marca comercială a anului” la categoria “Patrimoniul
republicii”.

2
 I. Caracteristica generală a structurii organizatorice a
întreprinderii și a contabilității

Evidența contabilă la “Zorile” S.A., se îndeplinește în baza :

- Legea Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;

- Standardele Naționale de Contabilitate aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor

Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013;

- Planul Conturilor Naționale de evidență conlabilă a activității econimico-financiare a

întreprinderilor aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.118
din 06.08.2013;

- Alte acte normative și legislative cu modificările ulterioare.

Responsabilitatea pentu organizarea și efectuarea evidenței contabile o poartă conducătorul

societății, ce creează condiții necesare pentru organizarea corectă a contabilității, pentru
elaborarea, prezentarea oportună și corectă a rapoartelor, asigură controlul executării cerințelor
contabilului, întocmirea documentelor și prezentarea informațiilor necesare pentru evidența și
completarea rapoartelor financiare.

În conformitate cu Legea Contabilității, în cadul “Contabilității” se efectuează evidența

sistematică și permanentă a actelor primare survenite ca reflectare a activității economice.
Responsabil în acest domeniu este contabilul angajat al entității.

Contabilul -șef asigură și este responsabil:

- controlul și reflectarea în conturile evidenței contabile a tuturor operațiunilor economice

effectuate;

- prezentarea informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite;

- pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilității;

- generalizarea informației privind TVA încasat și plătit, perfectarea declaratiilor aferente acestor
impozite și a declarațiilor privind taxele locale și teritoriale;

- pentru ducerea evidenței imobilizărilor nemateriale și materiale, a decontărilor cu terții și

clienții, efectuează calculul salariului personalului;
3
- pentru întocmirea facturilor și facturilor de expediție;

Contabilul-șef deasemenea contribuie la:

- Evidența creditelor, împrumuturilor;

- Pefectarea Cărții Mari și Raportului Financiar;

- Verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor bănești după destinație;

- Generalizarea informațiilor cu privire la componența și fluxul capitalului propriu;

- Efectuează plăți bancare, ține evidența creanțelor și datoriilor entității, precum și a

mijloacelor bănești în totalitate, consolidînd informațiile primare și verificînd corectitudinea
întocmirii documentelor;

- Generalizarea informațiilor aferente contabilității mărfurilor, calculă adaosul

comercialaferent acestora, precum și duce evidența decontărilor cu bugetul;

Pentru înregistrarea, dirijarea și prelucrarea tuturor informațiilor obținute în urma proceselor

economice, societatea își organizează contabilitatea în mod automatizat, utilizînd programa 1-C
“Contabilitate”.

Aceasta permite cu ușurință să efectueze orice tip de înregistrare în baza documentelor

primare, să se vizualizeze în orice moment rumajele și soldurile conturilor (Anexa 5,6,7,8 )
utilizate fără a ține evidența lor în registre sau jurnale, să se acumuleze datele necesare pentru
întocmirea raportului financiar la sfîrșitul perioadei de gestiune etc.

Ca concurenți locali principali, SA “Zorile” consideră:

- “Cristina” SRL- Chișinău-încălțăminte pentru bărbați și femei, adolescenți și copii;

- “Tighina” S.A.- încălțăminte pentru bărbați;

- “Rotan” S.A.- încălțăminte pentru bărbați, încălțăminte special;

- “Hîncu”ÎI- încălțăminte pentru bărbați și femei;

- “Olesea”S.R.L.- încălțăminte pentru bărbați, femei și copii;

Furnizori de materie primă și materiale auxiliare ai “Zorile”S.A. sunt prezentați în tabelul

următor (Anexa 4 ):

4
 Furnizorul Țara Tipul materiei
1 2 3
1. SRL”Loncar” Italia Piele, branțuri, tălpi, ață,
șireturi, bandă velcro etc.
2. SRL”Aridon” Moldova Blană naturală, tălpi, accesorii
3. SA”Artizana” Moldova Piele naturală
4. SRL “OLERO” Moldova Carton, cutii
5.SRL”Rivols” Moldova Așă, ace
6. SRL”Iurtel” Moldova Piele, căptușeală
7.SRL”Radian-Prim” Moldova Calapoade
8.SRL”Boghiu” Moldova Furnitură, carton
9.SRL”Blana de aur” Moldova Blană
10.SRL”Sorbercom” Moldova Calapoade, tălpi, branțuri
11.SRL”Rezani” Rusia Piele,tălpi
12.”Million Shoes” România Furnitură
13.SRL”Ara” Germania Piele, materiale sintetice, tălpi
etc.

II.Compartimentul “Contabilitate”
2.1 Contabilitatea imobilizărilor necorporale și corporale pe termen lung

Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale”, imobilizările necorporale reprezintă

active nepecuniare care nu îmbracă o formă materială, controlate de entinate și utilizate mai mult
de un an în activitatea de producție, comercială și alte activități precum și în scopuri
administrative sau destinate predării în folosință persoanelor juridice și fizice.

Componența imobilizărilor necorporale a societații “Zorile”S.A., este următoarea:

- Cheltuieli de constituire;

- Programa informatică 1-C ”Contabilitate”;

- Marca comercială;

- Marca internațională;

- Licența;

- Desene și modele industrial;

5
 Imobilizările necorporale se reflect în evidența contabilă la valoarea de intrare diminuat cu
TVA și include:

1. Valoarea de procurare a imobilizărilor necorporale;

2. Impoztele și taxele în conformitate cu legislația în vigoare.

Pentru imobilizări necorporale amortizarea se calculează prin metoda liniară, reieșind din
durata normală de funcționare. Pentru imobilizările necorporale pentru care nu poate fi stabitită
durata normală de funcționare, amortizarea se calculeazaă reieșind din termenul de 5 ani.

Intrarea imobilizărilor necorporale la societatea “Zorile”S.A., are loc prin utilizarea

contului de active 112 “Imobilizări necorporale”, deoarece momentul procurării imobilizărilor
necorporale coincide cu momentul punerii în funcțiune a acestora.

∞ Pe data de 24.09.1946, conform ordinului de plată nr.23 în suma de 900 lei, entitatea
analizată a înregistrat marca comerciala ca imobilizare necorporală .

În contabilitate această operațiune a fost înregistrate astfel:

Debit contul 112 “Imobilizări necorporale”, subcontul 112.2 ”Brevete și mărci”- 900.00 lei

Credit contul 111 “Imobilizări necorporane în curs de execuție - 900.00 lei

Utilizarea contului 111 “Imobilizări necorporale în curs de execuție” nu are loc la entitatea
analizată, deoarece nici o imobilizare necorporală obținută nu necesită montare și punere în
funcțiune.

Metoda liniară de calcul a amortizării presupune ca sumele amortizării lunare sunt aceleași pe
toată perioada de fucționare a imobilizării necorporale. Suma amortizării lunare se înregistrează
la cheltuielile perioadei.

Spre exemplu:

1) calculul amortizării lunare a mărcii industriale se reflect astfel:

Debit contul 713 “Cheltuieli adminstrative”, subcontul 713.2 “Cheltuieli privind amortizarea ,
întreținerea și reparația actvelor imobilizate cu destinație administrativă” – 300.00 lei

Credit contul 113 ”Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 113.2 “Amortizarea

brevetelor și mărcilor” - 300.00 lei

6
2) calculul amortizării imobilizarii necorporale utilizate în scopuri indirect de producere
(Anexa 5 ):

Debit contul 821 ”Costuri indirecte de producție” – 483,38 lei

Credit contul 113 ”Amortizarea imobilizărilor necorporale” – 483,38 lei

Ieșirea imobilizărilor necorporale are loc în urma amortizării complete. În cazul

imobilizărilor necorporale existente la entitate, ieșirea lor are loc atunci cînd expiră termenul de
valabilitate a mărcii sau a programei informatice 1-C “Contabilitate”.

În acest caz se va întocmi formula contabilă:

Debit contul 113 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 113.2 “Amortizarea

brevetelor și mărcilor”- 900 lei

Credit contul 112 “Impbilizări necorporale”, subcontul 112.2 “Brevete și mărci” – 900 lei

Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale”, imobilizările corporale reprezintă

active care îmbracă o formă materială, cu o durată de funcționare mai mare de un an, care pot fi
utilizate în activitatea întreprinderii pentru a obține un avantaj economic sau care se află în
process de creare și nu sînt destinate vînzării.

La societatea analizată “Zorile” S.A., în categoria imobilizărilor corporale intră:

- Imobilizări corporale în curs de execuție

1. Utilaj destinat instalării

Valoarea de intrare = Valoarea de cumpărare + Cheltuieli legate de instalare;

- Mijloace fixe

1. Mașini, utilaje și instalații de transmisie

Valoaea de intrare = Valoarea de cumpărare + Cheltuieli legate de reparația și aducerea acestora

în stare de lucru;

La intrarea mijloacelor fixe pot să apară 2 variante:

1) procurarea mijloacelor fixe care necesită montaj (în perioada de gestiune analizată la entinatea
în cauză, nu există);

2) procurarea mijloacelor fixe cînd momentul achiziționării coincide cu momentul instalării;

7
 ∞ În baza procesului verbal de predare primire (mișcare internă) a mijloacelor fixe din
30.12.2014, s-a dat în exploatare un calculator ”celeron” MON 17TFT (Anexa 9 )

Debit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.3 “Mașini, utilaje și instalații de transmisie”-
4651 lei

Credit contul 121 ”Imobilizări corporale în curs de execuție”, subcontul 121.2 “Utilaj destinat
instalării”- 4651 lei

În procesul de exploatare a mijlocului fix, acesta treptat se uzează. Uzura mijloacelor fixe este
calculată prin metoda liniară reieșind din durata de funcționare utilă și valoarea uzurabilă la
începutul perioadei de gestiune. Valoarea uzurabilă (valoarea de intrare) a obiectului se se
decontează uniform pe tot parcursul duratei de funcționare utilă a mijlocului fix.

Pentru evidența sintetică a uzurii este destinat contul rectificativ 124 “Amortizarea
mijloacelor fixe”.

Debit contul 713 “Cheltuieli adminstrative”, subcontul 713.2 “Cheltuieli privind amortizarea ,
întreținerea și reparația actvelor imobilizate cu destinație administrativă” – 1,250 lei

Credit contul 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 124.3 ”Amortizarea mașinolor,
utilajelor și instalațiilor de transmisie” – 1,250 lei

Ieșirea mijocelor fixe de la societate poate avea mai multe cauze, de exemplu:

- Ieșirea mijlocului fix în urma uzurii complete;

- Ieșirea mijlocului fix pin vînzarea acestora;

De cele mai multe ori la societatea analizată are loc ieșirea mijlocului fix din cauza uzurii
complete în urma căreia se întocmește un proces verbal de casare a acestora .

∞ În baza procesului verbal din 03.2015, se caseaza un notebook marca Acer HP 550 cu suma
de 3708 lei (Anexa 10).

Debit contul 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 124.3 ”Amortizarea mașinolor,
utilajelor și instalațiilor de transmisie” –3708 lei

Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.3 “Mașini, utilaje și instalații de transmisie”-
3708 lei

8
 Vînzarea mijlocului fix poate fi realizată în cazul în care societatea este ferm convinsă că nu
va avea nevoie de mijlocul fix predat în vînzare din cauza renunțării la unele tipuri de servicii
desfășurate de entitate.

2.2 Contabilitatea materialelor și obiectelor de mica valoare și scurtă durată

În conformitate cu SNC-2 „Stocuri de mărfuri și materiale”, acestea reprezintă activele:

‫ ٭‬Destinate vînzării în cadrul activității economice ordinare;

‫ ٭‬Înregistrate ca producție în curs de execuție;

‫ ٭‬Destinate consumului în procesul de producție și la prestarea serviciilor.

În cadrul societății comerciale “Zorile” S.A., componența stocurilor de mărfuri și material

este următoarea:

211 “Materiale”:

• 211.1 “Materii prime și mateiale”;

• 211.3 “Piese de schimb”;

• 211.4 “Combustibil”;

•211.5 “Ambalaje”

• 211.9 “Alte materiale”.

213 “OMVSD”:

• 213.1 “OMVSD în stoc”.

•213.2” OMVSD în exploatare”

Materialele reprezintă active curente destinate fabricării produselor, prestării serviciilor,

necesităților comerciale și administrative ale societății.

Intrarea materialelor are loc în urma a două cazuri:

9
1) primirii de la alte entități și personae fizice (procurarea contra plată, primirea ca aport la
capitalul statutar, primirea cu titlu gratuit);

2) înregistrării la intrări rezultatele din operațiunile efectuate în cadrul societății.

∞ Pe data de 09.10.2015 a fost emisă factura fiscală de la furnizorul „PETROM MOLDOVA”

S.R.L. cumpărătoorului „Zorile ”S.A. aferentă achiziționării Motorinei EURO. Conform facturii
fiscale în contabilitate a fost întocmită formula contabilă la valoarea de procurare fără TVA.

Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.3 “Combustibil” – 500.00 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în țară” –
500 .00 lei

Transmiterea materialelor spre utilizare. Eliberarea materialelor pentru necesitățile

entității se efectuează în baza documentelor primare întocmite în modul corespunzător. În acest
caz, prin eliberarea materialelor se subînțelege transmiterea acestora pentru prestarea serviciilor
activității de bază.

∞ În baza actului de casare a materialelor nr. 467 Z/Nr. EL.395387 din data de 28.11.2014, se
casează materiale pentru necesitățile gospodărești (Anexa 12):

Debit contul 821 “Costuri indirect de producție”- 438,58 lei

Credit contul 211 ”Materiale”- 438,58 lei

Alte ieșiri de materiale cuprind:

- Vînzarea de către întreprinderi și persoane;

- Transmiterea altor entități și persoane sub formă de împrumuturi în natură;

- Transmiterea în capitalul statutar al altei entități;

- Plata salariilor angajaților;

- Acordarea ajutorului material angajaților și altor persoane;

- Transmiterea cu titlu gratuiu altor entități sau personae;

- Casarea în urma învechirii morale, expirării termenului de valabilitate;

10
 ∞ În baza raportului universal ce reflectă rulajele contului 821 ”Costuri indirecte de
producție”, efectuate în perioada de 01.10.2013-31.10.2013, a fost înregistrată ieșirea
materialelor utilizate în scopuri indirecte de producere (Anexa 5).

Debit contul 821 “Costuri indirect de producție”- 15489,33 lei

Credit contul 211 ”Materiale” – 15489,33 lei

∞ În baza bonului de mișcare 23735 din 14.11.2014, din depozit de eliberează materie prima
în suma de 4140.70 lei (Anexa 11).

Debit contul 211”Materiale” – 4140,70 lei

Credit contul 211 ”Materiale” – 4140,70 lei

Stocurile de mărfuri și materiale cu excepția OMVSD , sunt reflectate în rapoartele financiare

la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.

La intrare aceste obiecte sunt reflectate în contabilitate la valoarea de intrare , care include
valoarea produselor, taxelor vamale pentru obiectele importante, cheltuieli suplimentare de
procurare (cheltuieli de asigurare, de transport, de încărcare , de descărcare).

În contabilitatea curentă evaluarea stocuriloe de mărfuri și materiale se efectuează după

metoda costului mediu ponderat.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprinde activele, valoare unitară a cărora este
mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei) indiferent de durata de exploatare, sau
activele a căror durată de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de valoarea unitară. Pentru
evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată este destinat contul de activ 213 “Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată” şi contul de pasiv 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată”.

Intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se reflectă la fel ca şi materialele.

Ieşirea obiectelor depinde de valoarea unitară şi direcţiile de utilizare a obiectelor.

Obiectele cu o valoare unitară de pînă la 1 500 lei se trec direct la cheltuieli, fără calcularea
uzurii, prin formulele contabile:

Debit conturile 713 “Cheltuieli generale şi administrative”, 811 “Activităţi de bază”, 821
“Costuri indirecte de producţie”

11
Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”.

Să examinăm întrebările, ce ţin de evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în baza
unui exemplu:

∞ La întreprinderea “Zorile” S.A. în luna ianuarie 2008 au fost eliberate, pentru exploatarea
utilajului, obiecte de mică valoare şi scurtă durată în sumă de 4651 lei procurate anterior,
inclusiv: 2 600 lei cu valoarea unitară mai mare de 1500 lei şi 800 lei. Referitor la obiectele cu
valoarea unitară mai mare de 1 500 lei a fost determinată valoarea probabilă rămasă în sumă de
250 lei. În decembrie 2008 obiectele care au fost date în exploatare în ianuarie au fost scoase din
uz. Totodată au fost contabilizate deşeuri în sumă de 180 lei. În baza acestor operaţii vor fi
întocmite următoarele formule contabile:

ianuarie 2008

1. Eliberarea obiectelor pentru exploatarea utilajului:

Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare”- 2,600 lei

Debit contul 821 “Costuri indirecte de producţie” – 800 lei

Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.1 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc” – 3,400 lei

2. Concomitent cu darea obiectelor în exploatare se calculă în mărime de 100% uzura la

obiectele cu valoarea mai mare de 1 500 lei de unitate în sumă de 2 350 lei (2 600 – 250):

Debit contul 821 “Costuri indirecte de producţie” – 2,350 lei

Credit contul 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – 2,350 lei

decembrie 2008

3. Scoaterea din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată date în exploatare în luna
ianuarie:

Debit contul 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – 2 350 lei

Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” – 2 350 lei.

4. Reflectarea deşeurilor obţinute din ieşirea obiectelor:

Debit contul 211 “Materiale” – 180 lei

12
Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” – 180 lei.

5. Diferenţa dintre deşeurilor obţinute şi valoarea probabilă rămasă a obiectelor ieşite în sumă de
70 lei (250 – 180) se trec la cheltuieli:

Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – 70 lei

Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” – 70 lei.

Să admitem, că deşeurile obţinute de la ieşirea obiectelor date au constituit 350 lei. Atunci
diferenţa între această sumă şi valoarea probabilă rămasă în sumă de 100 lei (350 – 250) se va
trece la venituri:

Debit contul 211 “Materiale” – 100 lei

Credit contul 612 “Alte cheltuieli operaţionale” – 100 lei

∞ În baza raportului universal ce reflectă rulajele contului 821 ”Costuri indirecte de producție”,
efectuate în perioada de 01.10.2013-31.10.2013, a fost înregistrată ieșirea OMVSD (rechizite de
birou) utilizate în scopuri indirecte de producere (Anexa 5).

Debit contul 821 “Costuri indirect de producție”

Credit contul 213 ”Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 213.2 ” Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată în exploatare”

∞ Deasemenea, în baza raportului universal ce reflectă rulajele contului 821 ”Costuri indirecte
de producție”, efectuate în perioada de 01.10.2013-31.10.2013, a fost reflectată uzura OMVSD
(Anexa 6).

Debit contul 821 ”Costuri indirecte de producție” – 41,90 lei

Credit conrul 214 ”Uzura OMVSD” – 41,90 lei

2.3 Documentarea, calculul și contabilitatea salariului

Datoriile față de personal reprezintă datorii bănești și în natură, cuvenite personalului
pentru munca prestată. La ele se referă: datoriile față de personal privind retribuirea muncii și
privind alte operațiuni.

13
 Conform Codului muncii, salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani,
plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca
prestată. Contractul individual de muncă este înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care
salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să
resprecte regulamentul intern al unității, iar angajatorul se obligă sa-i asigure condițiile de muncă
prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de
contractual colectiv de muncă, precum și să achite la tmp și integral salariul. Conform art. 130
din codul muncii, salariul include:

SALARIUL

SALARIU ALTE PLĂȚI DE

SALARIUL DE
SUPLIMENTAR STIMULARE ȘI
BAZĂ
COMPENSARE

SALARIUL TARIFAR Adaosurile și sporurile la Includ recompensele

salariu de bază se conform rezultatelor
stabilesc în conformitate activității anuale,
cu rezultatele obținute, premiilor potrivit
SALARIUL DE FUNCȚIE
condițiile de muncă sistemelor și
concrete, iar în unele regulamentelor
cazuri prevăzute de speciale, plățile de
legislație și luîndu-se în compensare, precum
considerașie vechimea în și alte plăți
muncă. neprevăzute de
legislație care nu
contravin acesteia.

Schema 1: Componentele salariului conform Codului Muncii

Salariul tarifar - componentă de bază a sistemului tarifar ce determină mărimea salariului de

bază al muncitorului de categoria de calificare respectivă pe unitate de timp (oră,zi,lună).
Categoria de calificare - element al rețelei tarifare unice ce caracterizează nivelul de calificare al
muncitorului. Nivelul inițial (inferior) de calificare se tarifică cu categoria I, iar cel mai înalt
nivel de calificare - cu categoria a VIII-a.
14
 Salariul functiei- mărimea lunară a salariului de bază stabilită pentru conducători, specialiști
și funcționari ținîndu-se seama de funcția deținută, calificarea și specificul ramurii.

În conformitate cu Codul muncii și Legea salarizării, munca muncitorilor și funcționarilor

este retribuită:

a) pe unitate de timp (în regie);

b) pe unitate de produs (în acord)

FORMELE ȘI SISTEMELE DE
SALARIZARE

Pe unitate de timp (în regie) Pe unitate de produs (în acord)

sistemul simplu Acord direct

sistemul premial
Acord indirect

Acord premial

Acord progresiv

Schema 2: Formele și sistemele de salarizare

La întreprinderea analizată, forma de salarizare utilizată este pe unitate de timp (în regie).
Deasemenea tabelul de evidență a timpului lucrat și listele de plată sunt indicate în (Anexa 13) și
respectiv în (Anexa 14,15) . Totodata angajații S.A.”Zorile” pot solicita următoarele tipuri de
scutiri (Anexa16):

- Scutirea personală

15
- Scutirea personală majorată

- Scutirea pentru siț/soție

- Scutirea pentru soț/soție majorată

- Scutirea pentru persoana întreținută, cu excepția persoanelor întreținute- invalizi din

copilarie

- Scutirea pentru persoana întreținută- invalid din copilărie

1. Se calcula salariu angajaților entității S.A.”Zorile”, Sorbala Iulia Iurie, Elena Boris, Șchiopu
Nina Tudor :

a) Debit contul 811 “Activități de bază”– 2328 lei.

Credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 2328 lei.

b) Debit contul 811 “Activități de bază”– 2318 lei

Credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 2318 lei

c) Debit contul 811 “Activități de bază”– 839 lei

Credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 839 lei

2. În baza listelor de plată (Anexa 14,15), se achită salariu anagajatului Sorbala Iulia Iurie, Elena
Boris, Șchiopu Nina Tudor:
a) Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 2328 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă națională” – 2328 lei

b) Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 2318 lei.

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă națională” – 2318 lei

c) Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
“Datorii salariale” – 839 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă națională” – 839 lei
16
 2.4 Contabilitatea producției în curs de execuție a produselor fabricate și a
mărfurilor

Producția în curs de execuție – cuprinde producția care nu a trecut prin toate fazele de
prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele terminate, dar nesupuse
probelor și recepției calitative și cantitative sau necompletate în întregime.

La costul efectiv al producției în curs de execuție la sfîrșitul perioadei se întocmește

corespondența:
Debit contul 215 “Producția în curs de execuție”, subcontul 215.1 “Produse în curs de execuție”
Credit contul 811 “Activități de bază” sau
Credit contul 812 “Activități auxiliare”
La începutul perioadei următoare se scoate din evidența financiară producția în curs de
execuți, înregistrată la sfîrșitul perioadei, și se trece în componența consumurilor:
Debit contul 811 “Activități de bază” sau
Debit contul 812 “Activitîși auxiliare”
Credit contul 215 “Producția în curs de execuție”, subcontul 215.1 “Produse în curs de
execuție”
Producția în curs de execuție se evaluează la cost efectiv sau normativ.
Costul efectiv al producției în curs de execuție se determină la sfîrșitul fiecărei perioade de
gestiune și include: consumuri material directe, consumuri directe privind retribuirea muncii,
consumuri indirect de producție.
Produsele reprezintă bunurile care au trecut toate etapele procesului tehnologic şi au fost
predate la depozit.
Contabilitatea produselor (lucrărilor, serviciilor executate) destinate vînzării se ține cu
ajutorul contului 216 „Produse”, cu funcție contabilă de activ.
■ În debitul acestui cont se înregistrează costul efectiv al produselor finite (lucrărilor,
serviciilor executate) în baza situației de fabricare a produselor:
Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.1 ”Produse finite”
Credit contul 811 ”Activități de bază”
■ În creditul acestui cont se înregistrează valoarea de bilanț a produselor finite ieșite din
gestiune prin vînzare, în baza notei de contabilitate și trebuie să corespundă informatiei
prezentate în facturile fiscale elaborate de vînzător:
Debit contul 711 “Costul vînzărilor”
Credit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.1 ”Produse finite”
De asemenea la acest cont pot fi reflectate pe parcursul perioadei :
17
■ Plusuri constatate la inventariere în baza procesului verbal al comisiei de inventariere:
Debit contul 216 ”Produse”
Credit contul 612 “Alte venituri operaționale”
■ Lipsuri la inventariere în baza procesului-verbal al comisiei de inventariere
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 216 ”Produse”

Mărfuri reprezintă bunurile cumpărate de către întreprinderi în scopul revînzării. Pentru

evidenţă sintetică a mărfurilor este destinat contul 217 “Mărfuri”.

Intrarea mărfurilor are loc în următorul caz:

1) primirii de la alte entități și persoane fizice (procurarea contra plată, primirea ca aport în
capitalul statutar, primirea cu titlu gratuit);

∞ Pe data de 15.03.2015, în baza facturii fiscale, a fost achiziționată furnitură de la entitatea

SRL “Boghiu”.

Debit contul 217 “ Mărfuri”, subcontul 217.1 “Bunuri procurate în vederea revînzării” –
866.67 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în ţară” –
866,67 lei

Ieșirea mărfurilor are loc în cazut revînzării bunurilor procurate de la furnizori:

∞ Pe data de 28.10.2014 a fost emisă factura fiscală cu de la furnizorul “Zorile”S.A.,

cumpărătorului Levandovschi Serghei, aferentă vînzării unor tălpi de încălțăminte. Conform
facturii fiscale în contabilitate a fost întocmită formula contabilă la valoarea de procurare fără
TVA (Anexa 17):

La casarea valorii de bilanţ a produselor realizate (fără TVA):

Debit contul 711 “Costul vînzărilor”, subcontul 711.2 “Valoarea contabilă a mărfurilor
vîndute” – 3500 lei

Credit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.1 “Bunuri procurate în vederea revînzării” –
3500 lei

Concomitent se întocmeşte formula contabilă:

18
Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 “Creanțe comerciale din țară” –
3500 lei

Credit contul 612 “Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.1 “Venituri din
ieşirea altor active circulante” - 3500 lei

2.5 Contabilitatea investițiilor financiare, contabilitatea creanțelor

Conform SNC 25 “Contabilitatea investițiilor”, termenul de investiție reprezintă activ pe

care îl deţine întreprinderea-investitor în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin obţinerea
veniturilor (dobînzilor, dividendelor, redevenţelor etc.), majorarea capitalului propriu şi
obţinerea altor profituri (în special, în urma operaţiunilor comerciale).

Investiţiile pot fi clasificate după cîteva criterii. În contabilitatea investiţiilor şi la reflectarea

acestora în rapoartele financiare se utilizează clasificarea după următoarele criterii:
a) feluri (conţinutul economic);
b) direcţii de investire;
c) termen de deţinere.
Pentru a diferenţia investiţiile de alte elemente componente ale patrimoniului întreprinderii,
este necesar a lua în considerare, în primul rînd, conţinutul economic al acestora. În funcţie de
acest criteriu de clasificare, în componenţa investiţiilor pot fi evidenţiate:
a) cote de participaţie (aporturi),
b) titluri de valoare,
c) proprietatea investiţională,
d) alte investiţii financiare.

Cotă de participaţie (aport) - cota patrimoniului agentului economic, care aparţine

participantului (asociatului) acesteia.

Titlu de valoare - document bănesc care certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau
dreptul împrumutătorului posesor de document faţă de emitentul acestuia. Titlurile de valoare pot
fi atît materializate (sub formă de documente de hîrtie), cît şi dematerializate (sub formă de
înregistrări în conturi).

19
Titlurile de valoare cuprind:
a) acţiuni - titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi care
confirmă dreptul deţinătorilor (acţionarilor) săi de a participa la conducerea societăţii pe acţiuni,
de a primi dividende şi o parte din patrimoniul societăţii la lichidarea acesteia;
b) obligaţiuni - titluri de valoare care acordă deţinătorilor (obligatarilor) dreptul de a primi
în termenul stabilit valoarea nominală a obligaţiunilor şi a venitului sub formă de dobîndă
aferentă acestora;
c) titluri de creanţe de stat (bonuri de trezorerie etc.) - titluri de valoare care confirmă
depunerea de către titularii acestora a mijloacelor la buget şi care certifică dreptul deţinătorilor
de a primi în termenul prevăzut o anumită dobîndă şi valoarea nominală a hîrtiei de valoare;
d) certificate bancare - titluri de valoare care confirmă depunerea mijloacelor în bancă de
către titularii acestora şi care confirmă dreptul de a primi, la expirarea termenului fixat, suma
depozitului şi un anumit comision;
e) alte titluri de valoare (de exemplu, obligaţiuni municipale etc.), cu excepţia cambiilor
primite, care se reflectă în componenţa creanţelor pe termen lung sau scurt.
Proprietate investiţională - investiţii pe termen lung în terenuri, clădiri care nu sînt
utilizate şi exploatate la întreprinderea-investitor sau altă întreprindere din acelaşi grup.

Alte investiţii financiare cuprind:

a) împrumuturi acordate - mijloace acordate de către întreprinderea-investitor altor
persoane juridice şi fizice pe un termen stabilit pentru o anumită plată (sau fără aceasta);
b) depozite - depuneri în bănci sau în alte instituţii financiare pe un termen stabilit sau
nelimitat pentru un anumit comision;
c) alte investiţii - investiţii care nu au fost enumerate mai sus, de exemplu, creanţele,
certificatele de locuinţă etc.
În contabilitate şi rapoartele financiare se disting evaluarea iniţială a investiţiilor (adică la
data procurării acestora) şi evaluarea ulterioară care poate să coincidă sau să difere de cea
iniţială.
Valoarea de intrare (istorică) sau valoarea de procurare reprezintă suma mijloacelor băneşti
achitate sau valoarea venală a altei forme de compensare acordate la procurarea investiţiilor.
Veniturile din activitatea de investiții la întreprinderea SA ”Zorile” pentru anul 2014
reprezintă 5 809 942 lei inclusiv din ieșirea activelor material pe termen lung, dividende,
dobinzi, participațiile în alte entintăți, operațiile cu părțilte legate și alte venituri. (Anexa19, pag
19, 2.1 ”Venituri din activitatea de investiții”)

20
 Cheltuielile din activitatea de investiții pentru anul 2014 reprezintă 1 429 122 lei inclusive
privind ieșirea activelor material pe termen lung, ieșirea activelor nemateriale, din reevaluarea
activelor pe termen lung șa ieșirea acestora. (Anexa19, pag 19, 2.2 ”Cheltuieli din activitatea de
investiții”).

Creanțele constituie o parte a activelor care trebuiesc achitate entității de către alte persoane
fizice și juridice la scadența stabilită prin condițiile contractului sau altor acte normative.

Creanțele pe termen lung și scurt sunt reflectate în contabilitate la valoarea nominală,

inclusiv impozitele și amenzile prevăzute de legislație sau de relațiile contractuale din momentul
transmiterii drepturilor de proprietate asupra valorilor materiale.

Pentru a fi considerate active ale entității, creanțele trebuie să respecte următoaree condiții:

• să fie controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor ulteriosare;

• să existe o certitudine întemeiată că pe viitor creanțele vor aduce un avantaj economic;

• să fie posibilă determinarea valorii creanțelor cu un grad înalt de certutudine.

În calitate de documente justificative pentru recunoașterea creanțelor pe termen lung servesc:

contractele de locație financiară, contractele de vînzare-cumpărare a activelor pe termen lung,
contractele de depozitare a mijloacelor bănești, contractele de investiții, cambiile primite,
procesele verbale de iventariere a activelor entității, documentele cu titlu executoriu și alte
documente.

Stingerea creanțelor poate fi efectuată prin mai multe modalități:

• primirea numerarului în casierie (în numerar) ;

• virarea sumei creanței din contul current al debitorului în contul curent al creditorului fără a se
utitliza moneda efectivă (transfer bancar);

• decontarea creanțelor pe seama datoriilor creditoare (se efectuează în cazul în care debitorul și
creditorul dispun de datorii reciproce);

• decontarea creanțelor pe seama avansului primit anterior.

Operațiile de stingere a creanțelor se contabilizează în baza extrasului din contul bancar al

creditorului, precum și în baza dispozoției de încasare, în situația în care creanța se achită prin
depunerea numerarului în casă.
21
∞ Firma “Zorile”S.A. pe data de 05.03.2015 a încasa mijloace bănești de pe urma vînzării
produselor finite inclusive TVA.

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 “Creanțe comerciale din țară” –
6000 lei

Credit contul 611 “Venituri din vînzări”, subcontul 611.1 “Venituri din vînzarea produselor” –
6000 lei

Calculul sumei TVA aferente creanței în contabilitate se reflectă prin formula contabilă :

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 “Creanțe comerciale din țară” –
1000 lei

Credit contul 534 “Datorii față de buget “, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” –1000 lei

Achitarea prin virament a creanței:

∞ Pe data de 06.03.2015 a fost stinsă creanța și astfel întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 242 “Cont curent în monedă națională”, subcontul 242.1 ”Numerar în conturi
nelegat ”- 4224 lei

Credit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 “Creanțe comerciale din țară”-
4224 lei

∞ În baza dării de seamă (casa) pentru perioada 24.12.2014-24.12.2014, societatea analizată a

acordat un avans furnizorului Bietrau Ion, întocmindu-se următoarea formulă contabilă
(Anexa 21):

Debit contul 224 “Avansuri acordate curente”, subcontul 224.1 “Avansuri acordate în țară” –
7077,30 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă națională ” – 7077,30 lei

Creanțele bugetului față de societate apar ca urmare a impozitelor stabilite vărsate la buget
în avans, sumelor plătite în plus la buget, a diferențelor taxei pe valoarea adăugată plătită și
încasată.

22
Pentru generalizarea informației privind existența, înregistrarea și achitarea creanțelor privind
decontările cu bugetul este destinat contul de active 225 “Creanțe ale bugetului ” .

2.6 Contabilitatea mijloacelor bănești

Mijloacele bănești repezintă activele cele mai lichide ale entității și se clasifică:

• în dependență de valuta în care sunt exprimate;

- mijloace bănești în monedă națională (lei)

- mijloace bănești în valută străină

• după forma de existență a mijloacelor bănești;

- mijloace bănești în numerar

- conturi bancare

Pentru păstrarea mijloacelor bănești și efectuarea decontărilor fără numerar, fiecare entitate are
deschis la bancă contul sau de decontare.

Decontările între entități se efectuează de regulă prin virament, prin intermediul băncilor.

Înregistrarea mijlacelor bănești în contul beneficiarului se efectuează numai după trecerea la

scăderi a acestor mijloace bănești în baza dispoziției titularului cu excepția cazurilor virării
incontestabile a mijloacelor bănești.

Societatea comercială “Zorile”S.A. își ține evidența mijoacelor bănești la conturile:

• 241 “Casa”

- 241.1 “Casa în monedă națională”

• 242 “Cont curent în monedă națională”

- 242.1 “Numerar în conturi nelegat”

Deși de cele mai multe ori decontările între entități se efectuează prin virament, există cazuri
cănd mijloacele bănești circulă în casieria entității.

23
∞ Pe data de 24.12.2014. la “Zorile”,S.A. în baza dispoziției de încasare a fost încasat un avans
în suma de 4224 lei la cumpărătorul Begu M. (Anexa22).

Debit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” - 4224 lei

Credit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.1 “Avansuri primite în țară” –
4224 lei

În baza facturii pentru energia electrică consumată și TVA din 29.04.2015, furnizată de
Î.C.S.”GNF Furnizare Energie Energie”S.R.L. către S.A. ”Zorile”, se reflectă achitarea datoriei
față de furnizor (Anexa 23):

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii faţă de părţile afiliate
din ţară” – 221760 lei

Credit Debit contul 242 „Cont curent în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la
conturi nelegat” – 221760 lei

În baza dării de seamă (casa) din perioada 24.12.2014-24.12.2014, din casierie s-a achitat
datoria față de titularul de avans Bocova I (Anexa 21).

Debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 532.1 “Datorii faţă
de titularii de avans” – 424 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 “Casa în monedă națională” – 424 lei

2.7 Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor.

Capitalul propriu include :

• capitalul social și suplimentar;

• rezervele;

• profit (pierdere) nerepartizat al perioadei de gestiune și al celor precedente;

• capital secundar (obținut în rezultatul reevaluării activelor pe termen scurt).

24
 Modul de formare a capitalului social este reglementat de actele legislative ale Republicii
Moldova și de documentele de formare a societății.

Pentru evidența capitalului propriu, societatea “Zorile”S.A. utilizează doar unele conturi de
evidență și anume:

• 311 “Capital social”

• 321 “Capital de rezervă”

• 322 “Rezerve statutare”

• 323 “Alte rezerve”

• 331 “Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi”

• 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”

• 333 “Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”

• 341 “Fonduri”

• 351 “Rezultat financiar total ”

∞ La constituirea capitalului statutar al societății se pot întocmi următoarele formule contabile:

Reflectarea mijloacelor bănești în valută națională primite de la fondator sub formă de aport
în capitalul social al entității “Zorile”S.A.. în suma de 10000 lei .

Debit contul 242 ”Cont curent în monedă națională ”, subcontul 242.1 “Numerar în conturi
nelegat ” – 10000 lei

Credit contul 314 “Capital neînregistrat” – 10000 lei

∞ În cazul în care fondatorul nu ar vărsa valoarea totală a capitalului social la constituirea

societății, dar numai o oarecare cotă, atunci formula contabilă va fi alta.

Reflectarea creanței fondatorului privind aporturile neachitate în capitalul social al societății:

Debit contul 313 “Capital nevărsat”, subcontul 313.1 “Capital nevărsat privind părțile sociale
neachitate de proprietari”

Credit contul 311 “Capital social”

25
 La societatea analizată utilizarea contului 351 “Rezultat financiar total” se efectuează pentru
determinarea rezultatului financiar, adică entitatea calculează dacă în perioada de gestiune a
înregistrat profit sau pierdere din activitatea sa.

∞ Reflectarea sumei profitului obținut în baza raportului financiar pe anul 2015 din perioada
01.01.2015 pînă la31.03.2015 (Anexa 20):

Debit contul 351 “Rezultatul financiar total”- 3399374 lei

Credit contul 333 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” – 3399374 lei

2.8 Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă surse străine de finanțare, puse la dispoziția societății de o instituție

financiară, de personal și alți clienți.

Datoriile se clasifică după următoarele criterii:

-După conţinutul economic:

 datorii financiare,
 datorii comerciale,
 datorii calculate.
-După termenul de achitare:
 datorii pe termen lung,
 datorii pe termen scurt.
-După modul de achitare:
 datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din
capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie),
 datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede
cedarea unei părţi din capitalul statutar.

Datoriile financiare sunt niște angajamente de plată ale entității față de instituțiile financiae,
față de alte personae fizice și juridice privind sursele străine de finanțare, puse la dispoziția
entității. Ele includ datoriile privind creditele bancare și împrumuturile primite.

1) Înregistrarea împrumutului pe termen scurt primit de entitatea S.A.”Zorile” .

26
Debit contul contul 242 “Cont curent în monedă națională ”, subcontul 242.1 “Numerar la
conturi nelegat ”- 7800 lei

Credit contul 512 “Împrumuturi pe termen scurt”, subcontul 512.1 “Împrumuturi în părți
neafiliate” – 7800 lei

2)Trecerea mijloacelor bănești din contul curent în monedă națională în casieria societății:

Debit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă naționlă”- 4800 lei

Credit contul 242 “Cont curent în monedă națională”, subcontul 242.1 ”Numerar în conturi
nelegat”- 4800 lei

3)Eliberarea mijloacelor bănești din casierie pentru rambursarea împrumutului existent:

Debit contul 512 “Împrumuturi pe termen scurt”, subcontul 512.4 “Împrumuturi de la

personalul entității” – 4800lei

Credit contul contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă naționlă”- 4800 lei

Datorii comerciale reprezintă datorii care apar în urma operațiilor comerciale ale societății.
Acestea include: datorii față de furnizori și antreprenori privind materialele procurate, cît și
avansurile primite de la diferiți clienți.

La societatea “Zorile”S.A., evidența sintetică a datoriilor comerciale se ține la contul 521

”Datorii comerciale curente”. Ele se înregistrează în baza facturilor fiscale emise de furnizori.

∞ În baza facturii fiscale din 23.04.2015, societatea analizată a beneficiat de servicii publicitare
TV de la entitatea SC ”PROCLASIC” S.R.L., în suma de 38668,76 lei, inclusiv TVA
(Anexa 24).

Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.5 “Cheltuieli de publicitate şi

marketing” – 38668,76 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în țară” –
38668,76 lei

∞ În baza facturii pentru energia electrică consumată și TVA din 29.04.2015, furnizată de
Î.C.S.”GNF Furnizare Energie”S.R.L. către S.A. ”Zorile”, se reflectă înregistrarea datoriei
privind consumul de energie electrică (Anexa 23):

27
Debit contul 713 “Cheltuieli adminisrative”, subcontul 713.5 “ Cheltuieli privind serviciile cu
destinaţie administrativă” – 221760 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii faţă de părţile afiliate
din ţară” – 221760 lei

∞ În baza dării de seamă (casa) pentru perioada 24.12.2014-24.12.2014, societatea analizată a

primit un avans de la angajatul Lungu Olga I.I, întocmindu-se următoarea formulă contabilă
(Anexa 21):

Debit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ”Casa în monedă națională ” – 9400 lei

Credit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.1 ” Avansuri primite din ţară” –
9400 lei

Datorii calculate cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii față de personal, organele
de asigurări sociale, buget, fondatori etc.

Societatea “Zorile”S.A., pentru evidența acestor datorii utilizează conturile:

• 531”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

- 531.1 “Datorii salariale”

• 532 “Datorii față de personal privind alte operațiuni”

- 532.1 “Datorii față de titularii de avans”

• 533 “Datorii pivind asigurările sociale și medicale ”

• 534 “Datorii față de buget”

- 534.4 “Datorii prind taxa pe valoarea adăugată ”

• 536 ”Datorii față de proprietari”

• 544 “Alte datorii curente”

Datoriile față de personal cuprind angajamentele muncii, evidența analitică a acestora se ține
pe fiecare lucrător în parte, forme de retribuie a muncii și tipuri de rețineri din salariu. Evidența
sintetică a datoriilor față de personal se ține la contul 531 ”Datorii față de personal privind
retribuirea muncii”.

28
 Documentele primare efective evidenței salariului în cadrul societății analizate sunt:

• Tabelul de pontaj;

• Lista calculării salariului;

• Tabelul evidenței timpului lucrat;

• Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut la sursa de plată;

• Lista de plată.

La angajarea în cadrul societății , salariatul depune o cerere de angajare către directorul

acesteia. După angajare i se întocmește o Fișă personală, i se atribuie un număr de tabel, care va
fi codul său pe tot parcursul activității în cadrul societății. La fișa personală se anexează Ordinul
de încadrare la serviciu.

În cazul demisie se întocmește Ordinul de încetare a contractului de muncă și Nota de

lichidare.

La transferare se perfectează Ordinul de transfer la altă muncă.

În decursul anului fiecare angjat poate beneficia de un concediu. În cazul dat el dpune
Ordinul de acordare a concediului.

Calculul salariului:

∞ Pe data de 01.12.2015 s-a calculat salariul muncitorilor de bază a unității “Zorile”S.A.:

Debit contul 811 “Activități de bază”- 56045 lei

Credit contul 531 “Datorii față de personal prvind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii
salariale” – 56045 lei

Conform calculului salariului și întocmirii Declarației privind calcularea contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii pentru o perioadă determinată de entitatea “Zorile“S.A,
această operațiune se reflect în contabilitate astfel:

Debit contul 531 “Datorii față de personal prvind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ”Datorii
salariale” – 15412.37lei

Credit contul 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 “Datorii
față de buget asigurărilor sociale de stat” – 15412.37 lei
29
∞ În baza dării de seamă (casa) pentru perioada 24.12.2014-24.12.2014, societatea analizată a
achitat datoria față de titularul de avans Bocova I. din casierie, întocmindu-se următoarea
formulă contabilă (Anexa 21):

Debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 532.1 ” Datorii
faţă de titularii de avans” – 424 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.1 ” Casa în monedă naţională” – 424 lei

Datirii privind decontările cu bugetul include angajamentele întreprinderii privind

impozitele și taxele.

Pentru generalizarea informației privind decontările cu bugetul este destinat contul 534
“Datorii față de buget”.

1) Calculul TVA aferentă serviciilor prestae de “TransportAuto”S.R.L. benefciarului

”Zorile”S.A. conform facturii fiscale din 21.06.2010.

Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 1509 lei

Credit contul 521 “Datorii comeciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în țară” -
1509 lei

2) Calculul TVA aferentă comercializării mărfii pe data de 15.03.2015 .

Debit contul 221 “Creanțe comeriale”, subcontul 221.1 “Creanțe comerciale din țară”-
866.67 lei

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 866.67 lei

2.9 Contabilitatea consumurilor și calculația costului de producție

Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor sau prestarea

serviciilor, în scopul obținerii unui venit.

30
 Consumurile (costurile) sunt legate nemijlocit de procesul de producție și formează baza
material a produselor finite și a aproducției în curs de execuție. La finele perioadei de gestiune
acestea se reflect în Bilanțul contabil ca active sub formă de producție în curs de execuție și de
produse finite și nu se i-au în calcul la determinarea rezultatului financiar. Consumurile
constituie obiectul de studiu al contabilității manageriale, care are ca obiectiv determinarea
costului de producție.
Consumurile care se includ în costul produselor fabricate, al serviciilor prestate etc. se
acumulează pe următoarele articole:

1. Consumurile directe de material;

2. Consumurile directe privind retribuirea muncii;

3. Consumuri indirect de producție.

La consumurile directe de material se reflect consumurile de materii prime și material de

bază din care se fabric produsul, formînd baza material a acestuia, și anume:

Debit contul 811 ”Actovități de bază”

Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1 ” Materii prime şi materiale de bază”

• materie primă și materialele, care constituie baza producției fabricate sau o component
indispensabilă la fabricarea acesteaia (exemplu: pielea în producerea încălțămintei, făina la
fabricarea pîinei);

• articolele accesorii (piese de completare) și semifabricate supuse asamblării sau prelucrării

suplimentare(exemple: furniture utilizată la fabricarea încălțămintei, anvelope în industria
constructoare de mașini).;

• valoarea serviciilor cu caracter productive prestate de terți;

• combustibil de toate tipurile (gazos. lichid și solid) consumat în scopuri tehnologice;

• energia de toate felurile (electrică, termică,aer comprimat, frig, apă etc.) utilizată în scopuri
tehnologice;

• ambalajele și materialele de ambalat foflosite pentru protejarea și păstrarea calității materialelor

și a produselor finite.

31
 Consumurile directe privind retribuirea muncii cuprind toate tipurile de remunerări ale
muncii prestate de către muncitorii de bază , și anume:

Debit contul 811 ”Actovități de bază”

Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

• retribuțiile pentru munca prestată efectiv, calculate în baza formelor și sistemelor de retribuție a
muncii acceptate de entitate;

• premiile pentru rezultatele de producție obținute, sporurile la salariile tarifare și de bază pentru
măiestria profesională;

• compensații și adaosuri la salarii în funcție de condițiile și regimul de muncă;

• remunerarea concediilor legale de odihnă și suplimentare;

• contribuțiile de asigurări socoale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorii de

asistență medical aferente salariului calculate.

Consumurile indirect de producție include:

• consumuri de întreținere, reparație și funcționare a mijloacelor fixe de producție;

• uzura mijloacelor fixe cu destinație productivă;

• uzura omvsd utilizate în sfera productivă;

• energia electrică utitlizată încălzirea sau iluminarea secției de producție, etc.

∞ Activitatea de bază a entității “Zorile”S.A. este producerea și comercializarea încălțămintei.

La fabricarea încălțămintei pentru bărbați, în luna iulie, s-au eliberat în secția de bază
următoarele material: piele- 41300 lei, tălpi- 12700, acoperiri din țesătiră, cusute de o entitate
specializată- 17100, inclusiv TVA, energia electrică aprovizionată de la o întreprindere asociată,
utilizată pentru funcționarea utilajului de producție- 3900 lei, inclusiv TVA, șireturi- 1400 lei.

1. Consumul de piele utilizată la fabricarea încălțămintei:

Debit contul 811 “Activități de bază”- 41300 lei

Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.1 “Materii prime şi materiale de bază”- 41300 lei

2. Tălpile folosite în producție:

Debit contul 811 “Activități de bază”- 12700 lei

32
Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.1 “Materii prime şi materiale de bază”- 12700 lei

3.Valoarea acoperirilor din țesătură cusute de o entitate specializată:

Debit contul 811 “Activități de bază”-14250 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în țară”-
14250 lei

4. Trecerea în cont a TVA aferent acoperirilor din țesătură:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 2850 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în țară”-
2850 lei

5. Energia electric aprovizionată de la o întreprindere asociată:

Debit contul 811 “Activități de bază”- 3250 lei

Credit contul 522 “Datorii curente faţă de părţile afiliate”, subcontul 522.1 „Datorii faţă de
părţile afiliate din ţară”-3250 lei

6.Trecerea în cont a TVA aferent energiei electrice aprovizionate:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 650 lei
Credit contul 522 “Datorii curente faţă de părţile afiliate”, subcontul 522.1 „Datorii faţă de
părţile afiliate din ţară”-650 lei

Modul de formare a prețului pentru produse pot fi gasite în (Anexa 25)

2.10 Contabailitatea cheltuielilor și veniturilor

Veniturile reprezintă creșteri ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de inrări/creșteri ale activelor sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au
influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.

33
 Cheltuielile reprezintă diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri/diminuări ale activelor sau apariții/creșteri ale datoriilor,
care au influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.

În componența veniturilor nu sînt incluse sumele încasate în numele terților, de exemplu, taxa
pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de entitate de la comercializarea
produselor sau mărfurilor acestora, întrucăt aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al
entității și nu influențeză capitalul propriu al acesteia.

Venituri și cheltuieli

Venituri și cheltuieli ale activității Venituri și cheltuieli ale activității

operaționale. Activitatea neoperaționale. Activitatea
operațională este activitatea de bază neoperațională include alte feluri de
a entității în vederea obținerii activități decît cea de bază: activitatea
venitului din vînzarea producției, de inestiții- operațiuni generate de
mărfurilor, executarea lucrărilor, modificarea mărimii capitalului
prestarea serviciilor, precum și din propriu, împrumuturilor și creditelor
alte tipuri de activități, care nu entității.
constituie nici activitate de investiții
nici activitate financiară.

Schema 3: Clasificarea veniturilor și cheltuielilor după tipurile de activități

După natural lor, respectînd prevederile SNC, veniturile și cheltuielile se împart în:

• Venituri și cheltuieli ale activității operaționale;

• Venituri și cheltuieli ale activității financiare;

• Venituri și cheltuieli ale activității de investiții;

• Venituri și pierderi excepționale;

• Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Condiția principală pentru reflectarea corectă a cheltuielilor și veniturilor constă în aplicarea

în practica evaluării a unor reguli concrete, care în special provin din principiile contabile admise
legal. Conform prevederilor SNC, cheltuielile și veniturile se constată și se reflectă în
contabilitate respectînd următoarele principii:
34
1. al specializării exercițiilor;
2. al prudenței;
3. al concordanței;
4. al necompensării.
Principiul privind contabilitatea de angajamente prevede că cheltuielile și veniturile se
constată și se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc sau a fost
obținut, indiferent de momentul plății sau de încasarea mijloacelor sau de alte forme de
compensare.
Principiul concordanței constă în reflecatrea simultană a cheltuielilor și veniturilor ocazionate
de unele și aceleași operații economice. Cu alte cuvinte, concordanța se caracterizează prin
înregistrarea cheltuielilor respective în aceeași perioadă în timp cînd veniturile respective sunt
constatate.
Principiul prudenței nu admite supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor ținînd
cont de riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității în anul curent sau
anterior.
Principiul necompensării implică găsirea unui raport cît se poate de optim între calitatea
informației și gradul de detaliere.

2.11 Structura și modul de întocmire a rapoartelor

Rapoartele financiare reprezintă o informație financiară sistematizată despre evenimentele

care influențează activitatea întreprinderii și operațiile economice. Scopul rapoartelor financiare
cu destinație generală îl constituie prezentarea unei informații accesibile investitorilor și
creditorilor reali și potențiali: privind situația financiară a entității, indicatorii activității acesteaia
și fluxul mijloacelor bănești, privind resursele economice și datoriiloe întreprinderii, componența
activelor și a asuselor de formare a acestora, precum și modificările lor.
Rapoartele finanaciare trebuie să cuprindă informații:
a) privind activele controlabile de întreprindere;
b) privind pasivele întreprinderii;
c) privind venitul net al întreprinderii;
d) privind fluxul mijloacelor bănești în perioada de gestiune.

35
 Criteriul veridicității impune:

- să prezinte obiectiv rezultatele

Veridicitatea activității și situația financiară a
Importanța întreprinderii;
Claritatea - să reflecte esența economic a
evenimentelor și operașiilor, dar
(Inteligibilitatea)
nu pur și simplu forma juridică a
acestora;
- să fie neutre (obiective);
Comparabilitatea - să fie bazate pe principiul
Trăsături calitative prudenței, respectînd pricipiul
neutralității;
- să fie finalizate sub toate
asprectele.

Schema 4: Interferența imaginii obiective cu caracteristicile calitative ale rapoartelor

financiare

Rapoartele financiare anuale cuprind:

a) bilanțul contabil;

b) raportul de profit și pierdere;

c) raportul privind fluxul capitalului propriu;

d) raportul privind fluxul mijloacelor bănești;

e) notele explicative, inclusive anexele la rapoartele financiare.

1. Analiza operațiunilor economice înregistrate și verificarea

obiectivității acestora

2. Verificarea corespunderii datelor contabilității analitice

cu rulajele și soldurile conturilir contabilității sintetice

3. Inventarierea totală și evaluarea ulterioară a tuturor

elementelor patrimoniale

LUCRĂRILE PRE- 4. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli la

finele anului de gestiune
MERGĂTOARE LA
ÎNTOCMIREA R.F. 5. Închiderea registrelor contabile și transferarea
soldurilor finale în cartea mare și balanța de
verificare
Schema 5 : Conținutul lucrărilor premergătoare la întocmirea rapoartelor financiare

36
 În etapa I se verifică coectitudinea reflectării în bilanțul contabil a tuturor operațiunilor
economice, conform datelor din documentele primare .

În continuare sumele din conturile corespunzătoare se reflect în registrele corespunzătoare ale

contabilității analitice și sintetice. La a II-a etapă se efectuează lucrări:

- se precizează și se trec la consumuri, cheltuieli și venituri ale perioadei de gestiune sumele

corespunzătoare de cheltuieli și venuturi anticipate;

- se repartizează consumuri indirect de producție;

- în conturile de decontări de active și pasiv se întocmesc înregistrări de corectare pentru a evita

formarea soldului creditor în conturile de active și a celui debitor în conturile de pasiv;

A III-a etapă presupune inventarierea activelor și pasivelor întreprinderii și reflectarea

rezultatelor acestora în contabilitate.

Etapa a IV-a a lucrărilor premergătoare întocmirii rapoartelor financiareo constituie

închiderea conturilor de venituri și cheltuieli. Închiderea conturilor este un process care se
efectuează la finele anului și include trecerea sumelor accumulate din conturile de venituri și
cheltuieli (clasele6-7) în contul 351 ”Rezultatul financiar total”.

∞ La sfîrțitul anului 2013 S.A. ”Zorile”a înregistrat următoarele sume în conturile de venituri și
cheltuieli(Anexa 18): venituri din vînzări – 75541685 lei, costul vînzărilor- 53585417 lei, alte
venituri operaționale- 2658643 lei, cheltuieli comerciale- 13313867 lei, cheltuieli generale și
administrative- 15165725 lei, alte cheltuieli operaționale- 7733630 lei, venituri din diferențe
de curs valutar - 9630579 lei, cheltuieli privind diferențe de curs valutar- 9578607 lei,
venituri din activitatea de investiții – 125526 lei, cheltuieli din activitatea de investiții-
887649 lei. Cota arbitrară a impozitului pe venit este de 12 %.

Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice:

Nr. Conținutul operației Suma, lei Debit Credit

Reflectarea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune

1. Decontarea costului vînzărilor 53585417 351 711

2. Decontarea cheltuielilor comerciale 38679 351 712

37
3. Decontarea cheltuielilor generale și administrative 15165725 351 713

4. Decontarea altor cheltuieli operaționale 7733630 351 714

5. Decontarea cheltuielilor activilății de investiții 887649 351 721

6. Decontarea cheltuielilor activității financiare 9578607 351 722

Înregistrarea veniturilor la finele perioadei de gestiune

7. Decontarea veniturilor din vînzări 75541685 611 351

8. Decontarea altor venituri operaționale 2658643 612 351

9. Decontarea veniturilor activității de investiții 1344974 621 351

10. Decontarea veniturilor activității financiare 9630579 622 351

Suma totală a veniturilor pentru anul 2013 este de 89175881 de lei, iar a cheltuielilor- de
86989707 de lei. După întocmirea acestor înregistrări în contul 351 “Rezultatul financiar
total” se determină profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare

Dt 351”Rezultatul financiar total” Ct

86989707 lei 89175881 lei

Dt Cheltuielile entității Ct Dt Veniturile entității Ct

86989707 lei 86989707 lei 89175881 lei 89175881 lei

Decontarea cheltuielilor Decontarea veniturilor

Dt 731 ”Cheltuieli (economii) privind Ct Dt 333”Profit net (pierdere) ” Ct

impozitul pe venit al perioadei de gestiune

Decontarea cheltuielilor

233763 lei Determinarea profitului net 1952411 lei

1952411 lei

Schema 6: Tipologia operațiunilor economice privind determinarea rezultatului financiar la sf.

perioadei de gestiune

38
 Suma de 2186174 de lei reprezintă diferența dintre total venituri și total cheltuieli, iar în
conabilitate este determinată ca Profit (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare.
Acest rezultat se mai numește venit contabil, care se raportează în Declarația persoanei juridice
cu privire la impozitul pe venit în vederea determinării venitului impozabil.

Impozitul pe venit se va calcula prin intermediul următoarei formule contabile:

Debit contul 731 ”Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” – 233763 lei

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.3 ”Datorii privind
impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”- 233763 lei

Contul 731 ”Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se închide cu 351 ”Rezultatul
financiar total” astfel:
Debit contul 351 ”Rezultatul financiar total”- 233763 lei
Credit contul 731 ”Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”- 233763 lei
După reflectarea în contul 351 ”Rezultatul financiar total” a cheltuielilor (economiilor)
privind impozitul pe venit, soldul acestui cont reprezintă rezultatul financiar net (profit sau
pierdere) al anului de gestuiune, care se trece la contul 333 ”Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune” prin următoarele formule contable:
Debit contul 351 ”Rezultatul financiar total”- 1952411 lei
Credit cotul 333 ”Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”- 1952411 lei

39
 III. Compartimentul ”Analiza activităților economico-
financiare”
3.1 Analiza activității de producție
Analiza venitului din vînzări la entitatea S.A.”Zorile” (Anexa 20)

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)

Indicatori
ponderea, ponderea,
suma, lei suma, lei lei %
% %
A 1 2 3 4 5= 3-1 6= 4-2
1.Venit din vînzarea
produselor activității
72971513 100 84238544 100 +11267031 x
operaționale-total
inclusiv:
1.1. venit din vînzarea 62322915 85.40 67214871 79.79 +4891956 -5.61
produselor finite
1.2. venit din prestarea 668340 0.91 1886167 2.23 +1217827 +1.32
serviciilor
1.3. venit din operațiuni 9980258 13.67 15137506 17.96 +5157248 +4.29
de arendă

BIF: 4891956+1217827+5157248= +11267031 lei

Verificare: 84238544-72971513=+11267031 lei
Concluzie:
În baza datelor din tabelul de mai sus se observă o tendință de majorare a venitului față de
anul precedent cu 11267031 lei. Această majorare a fost determinată de influența pozitivă a
tuturor factorilor care au contribuit la formarea acestui indicator rezultativ, inclusiv din vînzarea
produselor finite – cu 4891956 lei; din prestarea serviciilor – 1217827 lei; din operațiuni de
arendă – 5157248 lei. Examinînd structura venitului din vînzări la întreprinderea analizată,
observăm că ponderea principal îi revine primului element ”Venit din vînzarea produselor finite”
sau volumului producției vîndute, care pe parcursul anului de gestiune s-a diminuat de la 85.40 la
79.79 % sau cu 5,61 puncte procentuale.

40
 3.6 Analiza rezultatelor financiare

Analiza structurii profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare

(Anexa 20)

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea în

Indicatori
ponderea, ponderea, ponderea,
suma, lei suma, lei suma, lei
% % %
A 1 2 3 4 5= 3-1 6= 4-2
1. Rezultatul din
activitatea
operațională: (2965633) (219,62) 913234 24,41 +3878867 +244,03
profit (pierdere)
2. Rezultatul din
activitatea de
4380820 324,4 1355146 36,22 -3025674 -288,18
investiții : profit
(pierdere)
3. Rezultat din
activitatea
(64877) (4,80) 1472728 39,36 +1537605 +44,16
financiară: profit
(pierdere)
4. Rezultatul
excepțional: profit
---- ---- ---- ---- ---- ----
(pierdere)

5. Profitul
(pierderea) pînă 1350310 100 3741108 100 +2390798 ----
la impozitare

BIF: 3878867-3025674+1537605= +2390798 lei

Verificare: 3741108-1350310= +2390798 lei

Concluzie:

În baza rezultatelor obținute în tabelul de mai sus rezultă că întreprinderea S.A. ”Zorile” a
obținut un rezultat pozitiv atît în perioada de gestiune cît și în cel precedent. În anul de gestiune
mărimea profitului pînă la impozitare a constituit 3741108 lei, ceea ce reprezintă o creștere de
2390798 lei față de mărimea anului precedent. Majorarea profitului pînă la impozitare a fost
determinată de creșterea mărimii profitului rezultat din activitatea operațională și de profitul
obținut din activitatea financiară ce au condus la majorarea mărimii profitului contabil cu
3878867 lei și respectiv cu 1537605 lei. Asupra mărimii profitului pînă la impozitare a influențat

41
 negativ reducerea mărimii profitului din activtatea de investiții fapt ce a condus la micșoraea
indicatorului rezultativ cu 3025674 lei.

Analiza factorială a profitului din activitatea operațională (Anexa 20)

Anul Anul de Abaterea Rezulatul

Indicatori
precedent gestiune absolută influenței
A 1 2 3= 2-1 4
1. Profit brut
24108095 32735764 +8627669 +8627669
2. Alte venituri
3017878 3708536 +690658 +690658
operaționale
3. Cheltuieli
5611602 6699249 +1087647 -1087647
comerciale
4. Cheltuieli
generale și 16382983 19555857 +3172874 -3172874
administrative
5. Alte cheltuieli
8097021 9275960 +1178939 -117839
operaționale
6. Profitul
(pierderea) din
activitatea
(2965633) 913234 +3878867 –––
operațională
rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-
rd.5

BIF: 8627669+690658-1087647-3172874-117839 = +3878867 lei

Verificare: 913234+2965633= +3878867 lei

Concluzie:

În baza datelor obținute în tabelul de mai sus putem afirma că profitul obținut de entitate din
activitatea operațională în anul de gestiune s-a majorat cu 3878867 lei față de anul precedent.
Această majorare a fost condiționatăde creșterea măsurii profitului brut și a altor venituri
operaționale, care au contribuit la creșterea profitului din activitatea operațională cu 8627669 lei
și respectiv cu 690658 lei. Totodată creșterea cheltuielilor comerciale, cheltuielilor generale și
administrative și a altor cheltuieli operaționale, au determinat diminuarea profitului din
activitatea operațională cu 1087647lei, 3172874 lei și respectiv cu 117839 lei.

42
 3.7 Analiza rentabilității

Analiza dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări (Anexa 20)

Abaterea
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune
absolută
A 1 2 3= 2-1
1.Venituri din vînzări, mii lei
72971513 84238544 +11267031
2. Profitul brut, mii lei
51502780 48863418 -2639362
3. Profitul din activitatea
operațională, mii lei (2965633) 913234 +3878867
4. Profitul pînă la impozitare,
mii lei 1350310 3741108 +2390798
5. Profitul net (pierdere netă),
mii lei 1199988 3399374 +2199386
6. Rentabilitatea veniturilor din
vînzări (%), calculată în baza:

6.1 profitului brut 70,57 58,00 -12,57

6.2 profitului din activitatea

operațională -4,06 1,08 +5,14

6.3 profitului pînă la impozitare

1,85 4,44 +2,59
6.4 profitului net
1,64 4,03 +2,39

Concluzie:

În urma analizei efectuate la entitatea în cauză putem constata că S.A. ”Zorile” a înregistrat o
creștere a aproximativ tuturor indicatorilor rentabilității față de nivelul anului precedent. Astfel,
nivelul rentabilității veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, în anul precedent a
constituit 70,57 %, adică la fiecare leu venituri din vînzări entitatea a căștigat 70,57 bani profit
brut, dar în anul de gestiune nivelul rentabilității profitului brut a constituit 58%, astfel
înregistrînd o diminuare de 12,57 puncte procentuale. Totodată, rentabilitatea veniturilor din
vînzări, calculată în baza profitului din activitatea operațională s-a majorat cu 5,14 puncte
procentuale, iar mărimea profitului contabil obținut la un leu venituri din vînzări s-a majorat de

43
 la -4,06 bani în anul precedent la 1,08 bani în anul curent. La entitatea în cauză, în anul
precedent, nivelul rentabilității veniturilor din vînzăr, calculat în baza profitului pînă la
impozitare a constituit 1,85%, pe parcursul perioadei de gestiune nivelul acestui indicator a
crescut cu 2,59 puncte procentuale. Deasemenea, nivelul rentabilității venitului din vînzări,
calculat în baza profitului net, în anul precedent a constituit 1,64%, astfel la fiecare leu venituri
din vînzări entitatea a cîștigat 1,64 bani profit brut iar în perioada de gestiune nivelul
rentabilității acestui indicator a constituit 4,03 puncte procentuale, astfel înregistrînd o majorare
de 2,39 puncte procentuale.

Analiza dinamicii rentabilității activelor entității S.A. ”Zorile” (Anexa 19, 20)

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

A 1 2 3= 2-1
1. Profitul (pierderea) pînă la
impozitare, mii lei 1350310 3741108 +2390798

2. Valoare activelor la
începutul anului, mii lei 176633741 242953465 +66319724

3. Valoarea activelor la sfîrțitul

anului, mii lei 242953465 238064150 -4889315

4. Valoarea medie a activelor,

mii lei 209793603 240508807,5 +30715204,5
[(rd.2+ rd.3)/2]
5. Rentabilitatea activelor, %
(rd.1/rd.4 * 100) 0,64 1,55 +0,91

Concluzie:

Din datele obținute în tabelul de mai sus rezultă că rentabilitatea activelor întreprinderii
S.A.”Zorile” au o tendință de creștere față de anul precedent dar totodată înregistrînd un rezultat
care nu se încadrează în intervalul de >10%. Dacă în anul precedent, rentabilitatea activelor a
atins nivelul de 0,64 puncte procentuale, în anul de gestiune acesta a atins 1,55 puncte
procentuale, adică a înregistrat o majorare de 0,91 puncte procentuale. E de menționat că nivelul
rentabilității activelor atît în anul de gestiune cît și cel precedent, este foarte scăzutceea ce

44
 înseamnă că la fiecare leu active, întreprinderea obține numai 0,64 sau 1,55 lei profit pînă la
impozitare. Deci putem concluziona că întreprinderea utilizează neeficient activele sale.

3.8 Analiza situației financiare

Analiza structurii activelor întreprinderii (Anexa 20)

La începutul perioadei La sfîrșitul perioadei Abaterea

Indicatori
suma, mii suma,mii suma, mii
cota, % cota, % cota, %
lei lei lei
A 1 2 3 4 5 6
1. Active nemat. 0,18 0,27 +209266 +0,09
451128 660394
2. A. mat. în curs 3,81 2,55 -3185865 -1,26
de execuție 9258839 6072974
3. Terenuri 9,20 9,39 0 +0,19
22375509 22375509
4. Mijloace fixe 60,12 62,95 +3793512 +2,83
108554053 149870890
5. Inv. pe TL 2,60 1,78 -2108695 -0,82
6325405 4216710
6. Stocuri de 17,56 17,08 -2014982 -0,48
mărfuri și material 42668455 40653473
7. Creanțe pe TS 3,15 4,20 +2340797 +1,05
7662716 10003513
8. Mijloace bănești 3,21 1,52 -4184531 -1,69
7812972 3628441
9. Alte active 0,13 0,24 +261183 +0,11
curente 321063 582246
Total active 100 100 -4889315 ––
242953465 238064150

Concluzie:

În urma analizei efectuate observăm faptul că în structura patrimoniului entității în cauză

prevalează mijloacele fixe, înregistrînd o majorare de 2,83 % la sfîrșitul perioadei de gestiune
comparativ cu începutul perioaei. Deasemenea înregistrăm o reducere la sîrșitul perioadei de
45
 gestiune comparativ cu începutul ei a stocurilor de mărfuri și materiale în mărime de 0,48 %,
adică de la 17,56 % la 17,08 %. Restul modificărilor survenite nu au fost atît de însemnate.

Analiza structurii patrimoniului net (activelor nete) (Anexa 20)

Suma, mii lei Suma, mii lei Patrimoniul net

La începutul
Active La Datorii La La La sfîrșitul perioadei
La sfîrșitul perioadei
începutul începutul sfîrșitul
perioade suma, mii suma, mii
perioadei perioadei perioadei cota, % cota, %
lei lei
1 2 3 4 5 6 7=2-5 8 9=3-6 10

ATL 146964934 183196477 DTL 11736743 9479303 135228191 63,05 173717174 79,79

AC 95988531 54867673 DTS 16750794 10876482 79237737 36,94 43991191 20,20

TA 242953465 238064150 TD 28487537 20355785 214465928 100 217708365 100

Concluzie:

Informațiile prezentate în tabelul de mai sus atestă faptul că conducerea entității S.A.”Zorile”
urmează orincipiul echilibrului financiar prin formarea activelor pe termen lung pe seama
surselor de finanțare permanente. Această concluzie se deduce din faptul că la sfîrșitul perioadei
de gestiune, ca și la începutul ei, atît activele pe TL nete, cît și activele curente nete au valori
pozitive. De menționat faptul că ponderea predominantă în patrimoniul net a entității o reprezintă
activele pe termen lung. În dinamică se observă o majorare a cotei acestei componente de la
63,05 % la 79,79 %.

Analiza coeficiențior structurii surselor de finanțare a activelor (Anexa 20)

46
 Denumirea coeficientului La începutul anului La sfîrșitul anului

1 2 3
1. Coeficientul de autonomie
0,88 0,91
2. Coeficientul de atragere a
surselor împrumutate 0,11 0,08
3. Coeficientul corelației
dintre sursele împrumutate și 0,13 0,09
proprii
4. Rata solvabilității generale
8,52 11,69

Analiza fluxului capitalului propriu (Anexa 20)

La finele anului, mii lei Abaterea

Nr. Ritmul
Indicatori absolută
crt. precedent raportat creșterii, %
1 2 3 4 5 6
1. Capitalul propriu 214465928 217708365 101,51 +3242437

2. Total datorii 28487537 20355785 71,45 -8131752

3. Total pasive 242953465 238064150 97,98 -4889315

Concluzie:

În urma analizei efectuate în tabelul de mai sus observăm că capitalul propriu a crescut față de
anul precedent cu 3242437 lei, înregistrînd un ritm de creștere de 101,51 %. Totodată mărimea
datoriilor totale înregistrează la finele anului raportat o diminuare față de anul precedent de
8131752 lei și un ritm de creștere de 71,45 % ceea ce presupune o influență pozitivă asupra
entității, deasemenea totalul pasivelor entității înregistrează o diminuare în perioada de gestiune
față de cea precedentă de 4889315 lei, reflectînd o influență negativă asupra întreprinderii,
reflectînd un ritm de creștere de 97,98%.

47
 Analiza mărimii și evoluției datoriilor întreprinderii (Anexa 20)

La finele anului, mii lei

Nr. Ritmul de Abaterea
Indicatori
crt. creștere, % absolută
precedent raportat

1 2 3 4 5 6

1. Total datorii 28487537 20355785 71,45 -8131752

Total surse de
2. 242953465 238064150 97,98 -4889315
finanțare

3. Venituri din vînzări 72971513 84238544 115,44 +11267031

Concluzie:

După cum se observă din datele tabelului de mai sus la finele anului de gestiune totalitatea
veniturile din vînzări a alcătuit 84238544 lei. Evoluția acestui indicator are un caracter crescător:
în cursul anului valoarea lor s-a mărit cu 11267031 lei sau cu 15,44 %. Observăm deasemenea
faptul că veniturile din vînzări înregistrează un ritm de creștere mai mare comparativ cu totalul
datoriilor, fapt ce semnifică creșterea nivelului rentabilității veniturilor din vînzări ale
întreprindere.

Analiza lichidității bilanțului contabil (Anexa 20)

Calculul coeficientului
Nr.
Denumirea coeficientului
crt.
la începutul anului la sfîrșitul anului

1 2 3 4

1. Lichiditatea curentă 5,73 5,04

2. Lichiditatea intermediară 3,16 1,25

3. Lichiditatea absolută 0,46 0,33

48
 Concluzie:

În urma analizei efectuate observăm o tendință de diminuare a tuturor coeficienților

lichidității. În particular, lichiditatea curentă s-a diminuat la sfîrșitul perioadei de gestiune față de
început cu 0,69, totodată încadrîndu-se în intervalul optim de >2. Deasemenea lichiditatea
intermediară s-a încadrat în intervalul optim de >1 însă a înregistrat o micșorare de la 3,16 la
începutul anului la 1,25 către sfîrșitul acestuia. Totodată lichiditatea absolută s-a diminuat cu
0,13 înregistrînd o tendință de încadrare în intervalul optim de 0,2 - 0,25.

Analiza fluxului mijloacelor bănești (Anexa 19, 20)

Fluxul de mijloace bănești pe tipuri de activități Anul precedent Anul de gestiune

(25078865) (37493406)
1. Fluxul net din activitatea operațională
(36512110) 42738905
2. Fluxul net din activitatea de investiții
61752755 (9748407)
3. Fluxul net din activitatea financiară
–––– ––––
4. Încasări și plăți excepționale
161780 (4502908)
5. Fluxul net total

Concluzie:

În urma analizei efectuate la întreprinerea în cauză observăm o diminuare a aproximativ

tuturor indicatorilor fluxului mijloacelor bănești cu excepția fluxului din activitatea de investiții,
care a înregistrat o creștere în anul curent față de cel precedent de 73251015 lei.

49
Încheiere

În baza practicii de instruire și a investigațiilor realizate la întreprinderea S.A.”Zorile” pot

afirma că politica de contabilitate prezentă la entitatea în cauză urmărește toate prevederile
legislației în vigoare. Evidența contabilă este realizată prin respectarea tuturor cerințelor și
normlor legale ce contribuie la reflectarea informațiilor veridice în rapoartele financiare și
fiscale.

Deasemenea pot afirma că entitatea S.A.”Zorile” respectă toate prevederile stipulate și își
desfășoară activitatea în limitele legislației în vigoare și totodată urmărește toate schimbările ce
pot surveni în actele legislative.

Ceea ce ține de documentația entității respective pot afirma ca în cadrul întreprinderii tote
operațiunile sunt întocmite la cel mai înalt nivel cu o strictă respectare a corectitudinii și
autenticității datelor înregistrate.

În urma studiului efectuat în domeniul contabilității, eu am identificat următoarele avantaje, și

anume:

• Evidența contabilă este efectuată în conformitate cu Legea contabilității nr.113-XVI din

27.04.2007, Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 26.06.2007;

• Planul de conturi de lucru elaborate în baza Planului de conturi aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor al RM nr. 118 din 06.08.2013.;

• Aplicarea formei automatizate 1-C “Contabilitate”, care contribuie la înregistrarea cronologica,

imediată și funcțională a tuturor operațiunilor ce au loc în cadrul întreprinderii;

Comcluzionînd, pot constata că departamenul contabilității întreprinderii S.A.”Zorile” este

mobilizat rațional, îndeplinind toate condițiile și obligațiile furnizării operative a informațiilor
necesare luării deciziilor.

50