.

SEMNE LOCALE: durerea (caracteristici), anorexie, modificări cutanate

însotite de prurit, constipatie, incontinenta de urină, incontinenta anală,
tulburări de mictiune, atrofii musculare, ankiloze, escare.
DUREREA LA PACIENTULVÂRSTNIC
50 % până la 70% dintre vârstnicii internaţi in spitale şi 40-50% dintre cei aflaţi la
domiciliu se plâng de dureri.
durerea la vârsta a treia este simţită in mod mai accentuat decât la adult.
în ţările dezvoltate au luat naştere aşa numitele "centre de durere"(independente) sau
"nuclee de durere" (în cadrul spitalelor).
Atât durerea acută, cât şi durerea cronică reprezintă aspecte majore în patologia vârstei
a treia, fiind recunoscută ca o boală în sine
1.Evaluarea durerii
Scala analog vizuală (VAS)
- Pacientul plasează un cursor pe o linie care are la capătul stâng marcată absenţa durerii, iar la capătul
drept cea mai cumplită durere imaginabilă, în funcţie de cât de intensă este resimţită durerea sa.
- Verso-ul scalei este marcat de la 0 la 10, putându-se cuantifica intensitatea durerii raportată de pacient.
Pacientul cuantifică intensitatea durerii pe care o simte pe o scară de la 0 la 10, în care 0 reprezintă
absenţa durerii, iar 10 reprezintă cea mai cumplită durere pe care şi-o poate imagina pacientul.

ANOREXIA este o afecţiune obişnuită în rândul persoanelor în vârstă, în special în cazul

persoanelor aflate în aziluri sau alte instituţii de îngrijire şi tratament.
MODIFICARI CUTANATEce apar odata cu inaintarea in varsta:
pielea devine mai aspra
apar leziuni, precum tumorile benigne
pielea devine mai slabita.
pielea devine mai transparenta.
pielea devine mai fragila.
echimozele (vanatai) apar mult mai usor.
Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii.
CONSTIPATIA
fiziologia colonică şi anorectală
asociată cu îmbătrânirea:
- timpul de tranzit colonic poate creşte cu îmbătrânirea – până la 72 ore
- percepţia de distensie rectală
- sensibilitatea rectală;
- sensibilitatea anală;
- leziunile nervului ruşinos(mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul
travaliului) ;
INCONTINENŢA FECALĂ

 consta în pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal.

Se clasifică în:
-Incontinenţă majoră – fără control
- Incontinenţă minoră – ocazională

Cauzele incontinenţei:
- Diaree severă
- Disfuncţii fiziologice (mecanisme de reglare şi control sfincterian)
- Disfuncţii neurologice
- Incontinenţa ano-rectală – sfincterul anal ineficient

INCONTINENŢA URINARĂ
este foarte frecvent întâlnita si creste cu înaintarea în vârsta.
examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu
 incontinenta de urina poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntara,dupa un efort de tuse, râs, stranut etc.
Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign.
- tranzitorie. Apare ca reactie fie la o afectiune acuta (infectie urmara, pneumonie,
febra, stari confuzionale,accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica
(spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita faptului ca unii batrâni,
nu reusesc sa amâne declansarea voluntara a mictiunii pâna ce ajung la toaleta.
- incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de
prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin".
Tratamentul este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice,tratamentul
infectiei, reeducare.

RETENTIA DE URINA
este o tulburare a mictiunii, frecventa în geriatrie, constând în imposibilitatea eliminarii
urinii din vezica
Retentia acuta apare brusc si este pasagera
Dispare dupa tratament sau sondaj vezical
Retentia cronica apare la vârstnici, datorita în special hiperfrofiei de prostata.

ADENOMUL DE PROSTATA

afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vârstnici.

Diagnosticul se pune însa de obicei tardiv, medicul fiind consultat în stadii avansate.
Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale.
Anxietatea este prezenta în special în caz de retentie de urina.
Lentoarea jetului este semnificativa.

INFECTIILE URINARE
=sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la persoanele vârstnice (20% dintre femei si 10%
dintre barbati, dupa 65 ani).
Adeseori sunt latente, asimptomatice.
atentia asupra bolii este atrasa de :
- alterarea inexplicabila a starii generale,
- tulburari digestive
- febra izolata,
Factori favorizanti :- mobilizarea la pat,
- deteriorarea psihica
- incontinenta urinara
ESCARA

 este o nevroza ischemica a tesuturilor cuprinsa între planul osos si structurade sustinere
si planul de compresiune(planul dur al patului sau fotoliului).
 zona cea mai afectata este proeminenta sacrala în pozitia culcat pe spate, trohanterul
mare în pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului în pozitia sezânda
 escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite .
Factori favorizanti
 Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice;
imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice;
factori care diminua presiunea arteriala si împiedica aportul de oxygen
(hipotensiune,hipovolemie, colaps), etc
Profilaxia vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acestuia uscata prin schimbare frecventa,
îndepartarea cutelor si firimiturilor de pâine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta.
ATROFIILE MUSCULARE
Sarcopenia- reprezinta scaderea fortei musculare si a functionalitatii,intalnita la varsta a
treia.
Forta musculara a membrelor inferioare scade cu 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi
scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada.
Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare
odata cu inaintarea in varsta:
- atrofia fibrelor musculare rapide, responsabile cu efortul fizic de intensitate
mare.
- Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun,
odata cu varsta.
- Lipsa activitatii fizice,
- Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, accelerata la varstnici
- Factorii genetici
- Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici

CASEXIA

 este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.

 Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala.
 Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE
 reprezenta imobilizarea unei articulaţii (parţiala sau totala)survenita fie prin atrofierea
sau dispariţia cartilajului articular şi aderenţa consecutiva a capetelor arteriale (artrite,
TBC,blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii,
scurtarea tendoanelor, etc).
sunt prezente la cei cu afecţiuni cronice in mai mare sau mai mica masura
constau in imposibilitatea mişcarilor unui segment ale unei articulaţii
mişcarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave, anchilozele duc la
imposibilitatea de a misca articulaţia respectiva

SEMNE GENERALE:
alterarea functiilor vitale (dispnee de efort si de decubit,
hipertensiune sau hipotensiune arterială,tahicardie),
 tulburări de somn,
deshidratare,
scădere in greutate,
pierderi de cunostintă,
pierderi de memorie etc. :

DISPNEEA DE EFORT SI DE DECUBIT

Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare si cardiace
este una din cele mai frecvente acuze a virst.
trebuie apreciat :
 -imprejurarile aparitiei:gradul de efort,,brusc sau gradat,este sau nu insotită de
tuse,in ce perioada a zilei,dacă se modifica in functie de pozitie
- anxietatea subiectilor(teama de sufocare) si metode de calmare anterioară a acesteia
- stabileste corespondenţa intre accesul de dispnee si un eveniment declansator(ex.
apropierea noptii)
- dacă persoana constientizeaza problema

TULBURARILE DE SOMN:

Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in
raport cu adultul.
Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata
normala este de aproximativ 6 ore/zi.
 Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca trezirile
din cursul noptii sunt de durata mai scurta.

Femeile se pling de insomnie mai mult decat bărbatii si consumă mai multe hipnotice,
desi somnul acestora este mai perturbat
Dissomnia reală include atat tulburari cantitative cat si tulburări de ritm :noaptea
somnul este fragmentat de treziri,ziua starea de veghe este intreruptă de perioade de
somnolenta sau siestă
factorii perturbatori ai somnului sunt:
- micţiunile nocturne(de la 1 până la 6-7 ori )
- refluxul gastroesogagian
- dureri reumatismale
- crampe musculare,tulb. Circulatorii
- tuse rebelă la bolnavi bronşici sau fumători

AFECTIUNILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

"Unii oameni, indiferent cat de mult imbatranesc, nu-si pierd niciodata

frumusetea, ci doar si-o muta de pe fete in inimile lor."
Martin Buxbaum

Infarctul miocardic la vârstnic

 Inima unui vârstnic, nu se mai poate adapta la efort.
 frecvent apare dispneea la eforturi minime.
 De aceea simptomul principal nu este durerea precordială ci dispneea.
 factorii de risc pt IMA la bătrâni sunt:
1.HTAhipertensiunea arterială
2.diabetul zaharat
3.angorul, (spre deosebire de bolnavii nevârstnici unde pe primul plan se
situează obezitatea, Apar infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale fumatul şi
hiperlipidemia.
Este crescuta frecvenţa infarctelor miocardice mute, descoperite întâmplător, pe
traseele ECG, şi la examenele necroptice.
Simptomatologie
Tablul clasic al IMA la batrâni, este asimptomatic cu aspecte atipice si simptomatologie
de împrumut
sau fals pulmonare, care creeaza mari dificultati de diagnostic
Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice,
articulare, curbatura, viroze respiratorii
Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau silentioase

Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternala, cu

anxietate, cu iradieri precise, fara raspuns la nitriti), este rar întâlnita la vârstnic
Absenta durerii s-ar datora: scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice,
restrângerii activitatii fizice, sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca care poate
însoti infarctul
In absenta durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte
pierderi de cunostinta, dispneia ca expresie a insuficientei cardiace).
Când apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este
intricata, în special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica
Alte tipuri de debut:
 prin astenie marcata, chiar adinamia aparuta brusc
 prin soc cardiogen, edemul pulmonar acut si insuficienta cardiaca,
 Prin accident vascular cerebral
 Cu dispnee neparoxistică
 cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie psihomotorie, vertije si
chiar coma
 cu simptomatologie digestivă (dupa mese copioase) datorită insuficientei circulatorii
din teritoriul respectiv
 cu debut de insuficienta renala.
Mortalitatea se datoreste
 insuficientei cardiace, rupturii de miocard, blocului A - V, socului cardiogen si edemului
pulmonar acut.
este mai mare la femei dupa 60 de ani în special în primele 7 zile.

Hipotensiunea arteriala

Reprezinta scăderea presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, în trecerea de la

decubit la ortostatism
Frecvenţa creşte cu vârsta
Nu este o boală, este un sindrom
Se însoţeşte de :- astenie psiho fizică,
- palpitaţii, vertije,
- sincope, căderi,
- pierderi de cunoştinţă.
Este datorată tulburărilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială
la vârstnici HTA creşte cu precădere la femei
se întâlneşte mai des hipertensiunea arterială sistolică dar şi forme esenţiale
(sistolo-diastolice)
Cu înaintarea în vârstă, creşte frecvenţa hipertensiunii sistolice
Atunci când este prezentă hipertensiunea esenţială (sistolo-diastolică), aceasta
arată hipertensivi care au supravieţuit şi au ajuns la vârsta a treia.
Hipertensiunea este principalul factor de risc la vârstnic, crescând incidenţa
accidentelorvasculare cerebrale şi coronariene.
ARTERITELE ateroscleromatoase
sunt inflamatii ale arterelor periferice,ale membrelor inferioare in special,mai
rara la femei
Simptome: -senzatie de greutate la mers
- crampe la glezna sau pulpa
- durere vie la mers,care cedeazala repaus si reapare la o noua tentativa de
mers
- tulburari trofice:culoare violacee,pielea devine uscata,muschii gambelor se
atrofiaza
- ulterior apar ulceratiile sau gangrene ajungand la distrugerea completa a tesuturilor.

Tratament
scopul:-suprimarea durerii
- oprirea agravarii bolii
- dezvoltarea unei circulatii vasculare care sa inlocuiasca vasul inflamat
- prevenirea si tratarea gangrenei.

Consta din:- repaus la pat

- indepartarea factorilor favorizanti: frigul umed, tutunul, infectiile locale
- igiena exemplara: baie zilnica, pudrarea cu talc a spatiilor dintre
degete,incaltaminte
calda si comoda
Tratament
Tratament cu insulina la diabetici
Tratamentul infectiilor cu antibiotice
fizioterapia ,la inceputul bolii: bai de lumina, hidroterapie, gimnastica medicala
Cand tratamentul medicamentos este depasit se recurge la cel chirurgical
Tratamentchirurgical:
angioplastie percutană transluminală - dilatarea cu balonaş urmăreşte distrugerea plăcii
de aterom şi creşterea lumenului vascular
trombendarterectomia - dislocarea zonei stenozate împreună cu peretele intern arterial
by-pass cu autogrefă venoasă (vena safenă) sau materiale sintetice - Dacron
Simpatectomia.
Tratament la domiciliu
 pacientul să cunoască riscul continuării fumatului.
 pacientul să evite folosirea de săpun care usucă pielea.
 pacientul să evitepurtarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte strâmtă.
 să evite băi foarte reci sau fierbinţi.
 să evite poziţia picior peste picior.
 alimentaţia să fie echilibrată în glucide, lipide, proteine.
 examinarea la intervale regulate de timp a tegumentelor picioarelor pentru depistarea
rapidă a leziunilor.
 efectuarea de controale medicale periodice.

ARTERITA CU CELULE GIGANTE (ARTERITA TEMPORALĂ SAU ARTERITA

HORTON)
 Apare la bolnavii vârstnici, dupa 50 -60 de ani.
 Se localizeaza la bifurcarea carotidei, la nivelul arterelor extracraniene (artera faciala
sau temporala)
 Debutul este insidios prin cefalee, oboseala, anorexie, scadere în greutate, polimialgii
reumatice, febra
 cefaleea are localizare temporara, uni sau bilaterala, cu iradiere în pielea capului si
regiunea occipitala
 Alteori apare când bolnavul îsi pune capul pe perna, când se piaptana, se spala pe cap
sau îsi pune ochelarii
 Local = tumefactia tegumentului regiunii temporale, reliefarea traiectului arterei
temporale, care apare sinuos, cu nodozitati si eritem si tumefactie dureroasa
 La palpare apare infiltrarea tesutului, nodozitati indurate si lipsa pulsului.
 Uneori apare pierderea vederii, dureri la masticatie,simptome articulare si musculare
 Se pot întâlni simptome cerebrale, neuropatii periferice, claudicatie intermitenta.
 Evolutia este cronica de la câteva luni la doi ani sau mai mult.
 Tratamentul bolii se face cu corticoizi